Tag: chisinau

  • Bucureşti – Chişinău la ora colaborării

    Bucureşti – Chişinău la ora colaborării

    Dialog intens între Bucureşti şi Chişinău în aceste zile, susţinut prin vizita premierului României în Republica Moldova cât şi prin prezenţa ministrului moldovean al Afacerilor Externe şi Integrării Europene la reuniunea anuală a diplomaţiei române. Temele dominante ale întâlnirilor nu sunt noi, ele gravitând în jurul susţinerii pe care Bucureştiul o acordă ţării vecine, majoritar românofone, în aspiraţiile acesteia de a fi parte integrantă a spaţiului comunitar.



    România susţine parcurgerea rapidă a paşilor procedurali care să permită semnarea, în 2014, a Acordului de Asociere între UE şi Republica Moldova”, a subliniat şeful diplomaţiei române, Titus Corlăţean, în timpul discuţiilor cu omologul său, Natalia Gherman, cu care a analizat şi o serie de demersuri propuse de Bucureşti în acest scop.



    Ministrul român s-a pronunţat pentru recunoaşterea progreselor incontestabile ale Chişinăului în ce priveşte aplicarea Planului de acţiune cu UE privind liberalizarea vizelor şi pentru luarea, în cel mai scurt timp, a unei decizii favorabile aşteptărilor Republicii Moldova. Şi, pentru a impulsiona parcursul european al Chişinăului, s-a convenit organizarea în toamnă a unei noi reuniuni a Comisiei bilaterale interguvernamentale pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.



    Chişinăul este, pe de altă parte, principalul beneficiar al asistenţei pentru dezvoltare acordată de România, prin intermediul Ministerului de Externe, cu alocări care se ridică, anual, la minimum 30% din bugetul total. Astfel, în 2013 sunt în curs de lansare opt proiecte în valoare de 620.000 euro, în prezent fiind în derulare 14 proiecte în valoare de aproximativ 2,7 milioane euro. Suplimentar, România derulează programe de asistenţă adresate Republicii Moldova sub forma burselor de studii – în valoare de 13 milioane de euro în 2012 – şi a proiectelor educaţionale, a transferului de expertiză tehnică, instruire, consultanţă, precum şi prin oferirea de echipamente şi materiale necesare implementării cu succes a proiectelor agreate.



    Relaţiile cu România au cunoscut o ascensiune deosebită în ultimii patru ani, având loc peste 60 de vizite bilaterale la nivel înalt, însă pe viitor este nevoie de noi mesaje de sprijin dinspre România şi ţările UE care să consolideze societatea moldovenească în jurul proiectului de integrare europeană, a îndemnat şefa diplomatiei de la Chişinău. Natalia Gherman a vorbit şi despre lansarea construcţiei gazoductului Iaşi-Ungheni, produsă la începutul acestei săptămâni în prezenţa premierilor celor două ţări, demers pe care l-a calificat drept o declaraţie de independenţă energetică a Republicii Moldova”.


  • Despre Republica Moldova, de Ziua Independenţei

    Despre Republica Moldova, de Ziua Independenţei

    La 27 august 1991, Adunarea Nationala a locuitorilor din fosta republica sovietica Moldova impunea Parlamentului de la Chisinau votarea Declaraţiei de Independenţã fata de URSS şi adoptarea cântecului Deşteaptã-te, române!” ca imn naţional, identic cu cel al Romaniei vecine. Declaraţia proclama un stat suveran, independent şi democratic, liber sã-şi hotãrascã prezentul şi viitorul, fãrã nici un amestec din afarã, în conformitate cu idealurile şi nãzuinţele sfinte ale poporului în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale”. În acelaşi timp se solicita Moscovei sã înceapã negocierile pentru retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul R. Moldova.



    La 22 de ani de la acest act care a scos fosta provincie istorica romaneasca, Basarabia, majoritar romanofona, din administarea rusa si sovietica, premierul Romaniei, Victor Ponta, a facut, luni si marti, o vizita semnificativa la Chisinau. O vizita in care a evaluat, impreuna cu omologul sau moldovean, Iurie leanca, o serie de proiecte comune, menite, pe de o parte, sa aprofundeze relatia cu Romania. Unul dintre aceste proiecte este construirea gazoductului transfrontalier Iasi — Ungheni despre care se spune ca dovedeste rolul României de partener crucial al Republicii Moldova în efortul integrării europene, inclusiv sub raportul racordării efective, la spaţiul european.



    De asemenea, in plan cultural, va fi incheiat urgent litigiului din perioada guvernarii comuniste de la Chisinau, prin care canalul TVR nu mai putea fi difuzat in R.Moldova. “Cred, declara premierul Ponta, ca solutionarea acestui litigiu va da posibilitatea unei mai bune comunicari si informari, cu respectarea libertatii presei si a libertatii de exprimare.” Vizita premierului roman la Chisinau poate fi interpretata si ca un gest de incurajare pentru guvernul democrat moldovean care asteapta ca, in luna noiembrie, la Vilnius, la summitul parteneriatului estic al UE sa semneze Acordul de asociere, act care va intari, fundamental, actualul curs pro european al Moldovei.



    In general, relaţia dintre România şi Republica Moldova cunoaşte, astăzi, asa cum se arata intr-un comunicat al guvernului de la Bucuresti, un nivel fără precedent. Exista un dialog politic extrem de dens şi activ şi o abordare deschisă, orientată spre rezultate, spre cooperare concreta. “Bucurestiul sprijină Moldova pentru îndeplinirea angajamentelor faţă de UE şi, pe un plan mai larg, pentru racordarea deplină la agenda europeană

  • Die Woche 15.07.-19.07.2013 im Überblick

    Die Woche 15.07.-19.07.2013 im Überblick

    DIE THEMEN:














    Neues Stand-by-Abkommen mit internationalen Finanzinstitutionen in Sicht



    Die rumänische Regierung verhandelt seit Mittwoch mit einer gemeinsamen Delegation des IWF, der EU-Kommission und der Weltbank die Unterzeichnung eines neuen Abkommens vorbeugender Art. Die Experten der internationalen Finanzinstitute werden wie üblich in Bukarest mit Vertretern der politischen Parteien, der Gewerkschaften, der Geschäftswelt, der Banken und Organisationen der Zivilgesellschaft zusammen kommen. Hauptthemen der Gespräche werden die jüngsten wirtschaftlichen Entwicklungen und die prioritären Reformen sein.



    Das letzte Darlehensabkommen mit den internationalen Geldgebern ist Ende Juni erfolgreich zu Ende gegangen. Am Montag und Dienstag hat die IWF-Chefin Christine Lagarde ihren ersten Rumänienbesuch unternommen. Die IWF-Leiterin lobte die erheblichen Fortschritte Rumäniens im Bereich der Finanzen, des Gesundheitswesens und des Energiesektors. Laut Christine Lagarde wird das nächste Darlehensabkommen mit Rumänien auf zwei Ebenen abgewickelt — Haushaltskonsolidierung und Strukturreformen. Ihrer Meinung nach habe Rumänien den Vorteil eines au‎ßerordentlichen Humankapitals, wertvoller Energieressourcen, die noch nicht benutzt werden, sowie europäischer Fonds, die von der EU zur Verfügung gestellt werden. Diese müssten jedoch besser und effizienter genutzt werden. Christine Largarde zufolge müssten die Exporte, die interne Nachfrage und die Investionen das Wirtschaftswachstum Rumäniens fördern.



    Rumänien hat in den letzten Jahren zwei Abkommen mit dem IWF unterzeichnet. Ein Stand-by-Abkommen in Höhe von etwa 13 Milliarden lief von 2009 bis 2011. Letzten Monat ist ein weiteres Abkommen vorbeugender Art in Höhe von 3,5 Milliarden Euo abgelaufen, ohne dass Rumänien dieses Geld genutzt hat.




    Mutma‎ßlicher Drahtzieher der Journalistenentführung von 2005 nach Rumänien ausgeliefert



    Der wegen Terrorismus verurteilte Geschäftsmann Omar Hayssam ist am Freitag von den rumänischen Behörden in Gewahrsam genommen worden. Der 50jährige Syrer mit rumänischer Staatsbürgerschaft war 2005 in die Entführung dreier rumänischer Journalisten im Irak verwickelt. 2007 hatte ihn ein rumänisches Gericht in Abwesenheit zu 20 Jahren Haft verurteilt. Haysam war 2006 nach seiner Freilassung auf Bewährung unter ungeklärten Umständen die Flucht aus Rumänien gelungen. Später wurde er in Syrien festgenommen und in einer anderen Akte zu vier Jahren Freiheitsstrafe verurteilt. Infolge des stark mediatisierten Skandals um seine Flucht aus Rumänien, hatten die Leiter der Nachrichtendienste sowie der Oberstaatsanwalt Rumäniens ihre Ämter niedergelegt.




    Verkehrsminister Fenechiu zu 5 Jahren Haft verurteilt



    Eine Premiere in der rumänischen Justiz: Das Oberste Gericht in Bukarest verurteilte den rumänischen ex-Transportminister Relu Fenechiu von der National-Liberalen Partei wegen Betrugs zu fünf Jahren Gefängnis, Bezahlen von Schadensersatz und Aufhebung einiger Grundrechte für drei Jahre wegen qualifizierter Mittäterschaft zum Amtsmissbrauch. Das Urteil ist allerdings noch nicht rechtskräftig. Es kann bei einer anderen Kammer desselben Gerichts angefochten werden.



    Relu Fenechiu stellt einen bedenklichen Rekord in Rumänien auf: Er ist der erste Minister, der während Ausübung seines Amtes strafrechtlich verurteilt wird. Der Staatsanwaltschaft zufolge habe Fenechiu gemeinsam mit zwei Komplizen in den Jahren 2002 bis 2005 dem Staat einen Schaden von 6,3 Millionen Lei zugefügt. Das entspricht etwa 1,5 Millionen Euro. Er habe über von ihm kontrollierte Firmen den Elektrizitätswerken 20 Jahre alte Transformatoren verkauft und diese fälschlicherweise als neu ausgegeben.



    In der selben Strafsache wurden Fenechius Bruder, Lucian Fenechiu, sowie ein zweiter Komplize ebenfalls zu fünf Jahren Haft verurteilt. Weil das mutma‎ßliche Betrugsgeschäft mit dem Einverständnis des Kunden über die Bühne ging, wurden drei leitende Angestellte der Elektrizitätswerke zu jeweils sechs und sieben Jahren Gefängnis verurteilt.




    Staatspräsident Băsescu zu Besuch in der Moldaurepublik



    Rumäniens Staatschef Traian Băsescu hat diese Woche einen offiziellen Besuch in Kischinew (Chișinău), der Hauptstadt der Moldaurepublik, unternommen. Der Besuch wurde den bilateralen Beziehungen zwischen Rumänien und der Moldaurepublik gewidmet. Băsescu ist am Mittwoch mit seinem moldauischen Gegenüber Nicolae Timofti zu Gesprächen zusammengekommen. Basescu erklärte, die mehrheitlich rumänischsprachige Republik Moldau habe keine andere Alternative, als den europäischen Weg zu gehen und Rumänien werde ferner den EU-Beitritt des benachbarten Landes vorbehaltslos befürworten.



    Es ist ein Besuch, der in einem für die Zukunft der Moldaurepublik extrem wichtigen Moment erfolgt. Die Moldaurepublik bereitet sich auf den grö‎ßten Erfolg des Prozesses der Annäherung an die EU und der zukünftigen EU-Integration, der vor vielen Jahren eingeleitet wurde. Damit ist die Unterzeichnung des Assoziierungsabkommens mit der EU und des Freihandelsabkommens gemeint.“



    Die Unterzeichnung wird im November in Vilnius stattfinden. Rumäniens Präsident betonte, dass Bukarest weiter ein vorbehaltsloser Anwalt“ der Modaurepublik im Prozess der EU-Integration sein werde. Zugleich werde aber Rumänien die militärische Neutralität des Nachbarstaates respektieren. Băsescu fügte noch hinzu, dass die Moldaurepublik die EU-Beitrittsverhandlungen nicht abschlie‎ßen wird können, ohne das Problem der separatistischen Region Transnistrien zu lösen. Der moldauische Staatschef Nicolae Timofti bekräftigte seinerseits, die gemeinsamen Wirtschaftsprojekte wie die Pipeline Iași-Ungheni, drei Hochdruckleitungen und zwei neue Brücken über den Grenzflu‎ß Pruth seien von gro‎ßer Wichtigkeit für sein Land.




    Europapokal: Vier rumänische Vereine im Rennen



    Der rumänische Erstligist Astra Giurgiu hat sich am Donnerstagabend von seinem Gegner in der Europa League-Qualifikation, Omonia Nikosia aus Zypern, 1-1 unentschieden getrennt. Der zweite Vertreter Rumäniens in dem Wettbewerb, Petrolul Ploiești, setzte sich ebenfalls zu Hause gegen Vikingur Gota von den Färöer Inseln deutlich mit 3:0 durch. Der Ligazweite Pandurii Târgu Jiu war bereits am Dienstag am Zug: Beim estnischen Vertreter Levadia Tallinn holten die Westrumänen ein torloses Unentschieden. Der rumänische Meister Steaua Bukarest bezwang am Dienstag in der CL-Qualifikation den mazedonischen Meister Vardar Skopje mit 3:0. Alle Spiele galten für die zweite Qualifikationsrunde der beiden europäischen Vereinswettbewerbe. Die Rückspiele finden in einer Woche statt.

  • România – Rep. Moldova, relaţii frăţeşti

    România – Rep. Moldova, relaţii frăţeşti

    Vizita presedintelui Traian Basescu in Moldova a coincis cu marcarea, la 17 iulie, a 577 de ani de la prima atestare documentara a capitalei Chisinau, care, intre cele doua razboaie mondiale, era al doilea oras, ca marime, din Romania. De altfel, convorbirile presedintelui roman cu omologul sau moldovean, Nicolae Timofti, cu speakerul Parlamentului, Igor Corman si cu premierul Iurie Leanca au stat sub semnul relatiei fratesti dintre Moldova si Romania, unite, de-a lungul istoriei, prin comunitatea de limba si de neam. Aceasta a fost a doua vizita a lui Traian Basescu la Chisinau dupa ce democratii i-au inlocuit la putere, pe comunisti, in 2009, fapt care a contribuit la relansarea foii de parcurs a Moldovei pe calea integrarii europene.



    Traian Basescu: “Este o vizită care vine într-un moment extrem de important pentru viitorul Rep Moldova. Moldova se pregăteşte pentru cel mai mare succes al procesului declanşat cu destul de mulţi ani în urmă, acela de apropiere şi viitoare integrare în UE şi anume, parafarea acordului de asociere la UE şi parafarea acordului de liber schimb.”



    Parafarea va avea loc la Vilnius, în luna noiembrie. Presedintele Romaniei a subliniat ca Bucurestiul va continua sa fie “avocatul fara rezerve” al Moldovei in procesul de integrare europeana, respectand, in acelasi timp, optiunea de neutralitate militara a statului vecin la raul Prut. El a mentionat, totodata, ca Moldova nu va putea să finalizeze negocierile de aderare până când nu va soluţiona problema statutului regiunii separatiste Transnistria.



    La randul sau, presedintele Nicolae Timofti a remarcat interesul partii romane pentru dezvoltarea relatiilor bilaterale. Nicolae Timofti: “I-am mulţumit preşedintelui Băsescu pentru acest sprijin preţios şi pentru implicarea sa personală în proiectele de importanţă strategică pentru Republica Moldova şi anume: integrarea europeană, securitatea energetică şi soluţionarea conflictului transnistrean.”



    Intre proiecte, se numara gazoductul transfrontalier Iasi-Ungheni, 3 linii de inalta tensiune si doua poduri peste raul Prut, care vor contribui la diversificarea surselor de de energie si la apropierea Moldovei de spatiul european. De asemenea, trebuie amintite proiectele in domeniul educatiei, inclusiv acordarea, anul acesta, a unui numar de 6000 de burse, in Romania, pentru elevi si studenti din Moldova, donarea unui milion de carti in limba romana pentru scoli si biblioteci din Moldova si reluarea retransmiterii programului postului public romanesc de televiziune pe teritoriul Moldovei.

  • La Transnistrie – un conflit dégelé?

    La Transnistrie – un conflit dégelé?

    Jeudi, au bout de longS et vifs débats à huis clos, le parlement de la capitale moldave, Chişinău, n’a pas réussi à adopter une déclaration concernant la région de Transnistrie, où la situation s’est détériorée notamment après le 10 juin ; le leader transnistrien, Evgheni Şevciuk, a signé ce jour-là une loi de la frontière d’Etat de la région séparatiste moldave.



    Le problème c’est que le document en question inclut aussi le village de Varniţa, sur la rive droite du fleuve Dniestr, dont plus de 80% de la population est roumanophone et qui est sous l’autorité légale de la République de Moldova. Chişinău a critiqué cette décision, tandis que les experts ont attiré l’attention sur le fort potentiel conflictuel des dernières actions des responsables de Tiraspol, chef-lieu d’une Transnistrie que ses dirigeants désignent comme la République Moldave Dnistrienne mais qui est « de jure » une partie de la Moldova.



    Considérée comme une région autonome par la communauté internationale, la Transnistrie a déclaré son indépendance unilatéralement en 1990, accusant à l’époque le danger d’une union de la République de Moldova avec la Roumanie. Tout cet enchaînement a abouti, en 1992, à une guerre dans laquelle s’était également impliquée l’armée russe.



    La population de la Transnistrie est majoritairement d’origine slave, notamment ukrainienne et russe, mais l’ethnie la plus nombreuse est celle des roumanophones qui représentent 40% de la population. Les dirigeants séparatistes contrôlent aussi bien la partie du territoire de la République de Moldova située à l’est du Dniestr que six communes plus la ville de Tighina sises à l’ouest du fleuve. Le ministre moldave de la Défense, Vitalie Marinuţă, déclarait, dans ce contexte, que l’armée moldave était prête à riposter à toute éventuelle attaque des forces du régime séparatiste.



    A son tour, le président moldave, Nicolae Timofti, partage l’idée que ces provocations sont liées au rapprochement entre la Moldova et l’UE, suggérant implicitement que la Fédération Russe serait intéressée par une déstabilisation de la situation dans la région transnistrienne. Grigori Karasin, adjoint au ministre russe des AE, précisait dans une récente interview que son pays ne pouvait pas retirer sa munition de Transnistrie car Chişinău entraverait la réglementation politique du conflit.



    La loi adoptée par Tiraspol devrait entrer en vigueur la semaine prochaine, mais elle a déjà été critiquée par l’OSCE, les USA et par la Roumanie. Le MAE de Bucarest estime que c’est une action provocatrice, que la communauté internationale devrait désavouer, et envoie un message sans équivoque à la présidence irlandaise en exercice de l’UE…(trad.: Ileana Taroi)

  • Moldaurepublik: Kommunisten reichen Mißtrauensantrag gegen Regierung ein

    Moldaurepublik: Kommunisten reichen Mißtrauensantrag gegen Regierung ein


    In Kischinew haben die Kommunisten einen Mi‎ßtrauensantrag gegen die Regierung von Vladimit Filat eingereicht. Die politische Lage in der Moldaurepublik ist unsicher. Ein Sturz der demokratischen Regierung könnte den Weg des Landes zur europäischen Integration aufs Spiel setzen.


    Die Kommunistische Partei der Molodaurepublik hat einen Mi‎ßtrauensantrag gegen die Mitte-rechts-Regierung des Ministerpräsidenten Vladimir Filat im Parlament eingereicht. Die Kommunisten werfen dem Regierungschef Korruption und Amtsmi‎ßbrauch vor. Der Antrag wurde vor dem Hintergrund der Krise innerhalb der Allianz für Europäische Integration (AIE) gestellt. Die Krise in der Allianz entfaltete sich, nachdem der Ministerpräsident am 13. Februar bekannt gab, da‎ß seine Liberaldemokratische Partei das Gründungsabkommen der Allianz aufkündigt, um ein neues Abkommen zu verhandeln. Filat kritisierte die Einreichung des Antrags. Ein Regierungssturz würde zu vorgezogenen Parlamentswahlen führen. Die jetzige Exekutive wurde am 14. Januar 2011 im Amt bestätigt.


    Der Präsident der Moldaurepublik, Nicolae Timofti, hat am Donnerstag eine öffentliche Botschaft entsendet, in der er aufzeigt, da‎ß vorgezogene Wahlen den europäischen Weg des Landes gefährden und Instabilität mit sich bringen würden. Der Staatschef forderte die politischen Anführer und die Abgeordneten auf, die Unterstützung für eine prowestliche Koalition im Parlament zu sichern. Präsidentensprecher Vlad Ţurcanu erklärte dazu Folgendes:


    Präsident Timofti warnt vor dem Risiko eines Abbruchs der Modernisierungsprozesse in der Moldaurepublik, sollten europafeindliche Kräfte in den Vordergrund der Politik in Kischinew zurückkommen.“


    Der europäischen Laufbahn des Landes feindselig gesinnten Kräfte könnten in erster Reihe die Vertreter der Kommunistischen Partei sein. Diese unterstützen eine prorussische Orientierung der Moldaurepublik und streben nach einer Rückkehr zu den Werten und Symbolen der sowjetischen Periode. Unter diesen Bedingungen ist die Zukunft der Exekutive in Kischinew unsicher.


    Die Demokratische Partei unsterstützt im Prinzip den Mi‎ßtrauensantrag der Kommunisten und bedingt die Aufrechterhaltung der Koalition durch die sogenannte Null-Lösung“, beziehungsweise durch den Rücktritt des Ministerpräsidenten, gefolgt vom Rücktritt des liberaldemokratischen Parlamentsvorsitzenden Marian Lupu.


    Die Liberale Partei, die auch der Regierungskoalition angehört, unterstützt den Antrag der Kommunisten nicht und plädiert für Verhandlungen zwischen den Mitgliedern der Allianz. Ion Hadârcă, Chef der Liberalen im Parlament:


    Die Liberale Partei plädiert weiterhin für die Aufrechterhaltung der Allianz als politische Formel, die den pro-europäischen Kurs und damit die Integration garantieren würde.“


    Der Mi‎ßtrauensantrag soll am 5. März im Parlament zur Debatte stehen. Zurzeit wird er von 34 kommunistischen Abgeordneten unterstützt. Insgesamt verfügen die parlamentarischen Gruppierungen, die den Antrag unterstützen könnten, über 55 Abgeordnete. Das sind um 4 mehr als nötig, um die Regierung in Kischinew zu stürzen.