Radio România Internațional

Tag: chisinau

  • 25.07.2021

    25.07.2021

    Coronavirus en Roumanie – Samedi, ce fut pour la première fois depuis le début de la pandémie de coronavirus en Roumanie en mars dernier que les autorités n’ont rapporté aucun décès des suites de la Covid 19. Pourtant la progression du nombre de nouveaux cas dépistés quotidiennement inquiète les autorités, qui ont rapporté samedi 126 nouveaux cas, soit le plus grand nombre de cas de contamination en un mois. Les spécialistes avertissent que la 4e vague de la pandémie est inévitable et l’Institut national de Santé publique a présenté cette semaine un rapport selon lequel dans le scénario le plus pessimiste, à la mi-septembre, le nombre des cas d’infection pourrait dépasser les 1 500 par jour. La ministre de la Santé, Ioana Mihaila a averti que les personnes non-vaccinées étaient les plus exposées à l’infection au SARS Cov 2. L’impacte de la 4e vague de la pandémie dépend directement du nombre de personnes qui se font vacciner, un chapitre auquel la Roumanie est déficitaire. Quelque 4,7 millions de personnes sont pleinement vaccinées et quelque 12 000 doses de vaccin ont été administrés durant les dernières 24 heures.

    Coronavirus
    en Europe –     Dans plusieurs Etats
    européens, des protestations ont eu lieu samedi contre l’élargissement de
    l’utilisation du certificat de vaccination pour entrer dans des espaces publics
    tels les théâtres, les restaurants et les salles de sport. Plus de 160 mille
    personnes sont descendus dans les rues dans plusieurs villes de France
    mécontents de l’utilisation élargie du certificat sanitaire mais aussi de la
    décision des autorités de rendre obligatoire la vaccination contre la Covid 19
    pour certains professionnels. Des heurts entre les protestataires et les forces
    de l’ordre ont eu lieu à Paris. C’est le deuxième weekend de protestations en
    France, le weekend dernier les manifs ont réuni 115 mille personnes. Des
    protestations ont eu lieu aussi dans plusieurs localités en Italie, après
    l’annonce du gouvernement que l’accès dans certains lieux sera permis
    uniquement aux personnes disposant du certificat vert européen. En
    Grèce, les policiers ont utilisé les gaz lacrymogènes et des canons à eau pour
    disperser les protestataires violents qui s’étaient rassemblés dans le centre
    d’Athènes, mécontents par le fait que certaines catégories de salariés sont
    désormais obligés de se faire vacciner. Au Brésil en échange, des manifs
    appelant à l’accélération du programme de vaccination anti-covid ont eu lieu.

    République de Moldova – Réunion lundi du nouveau parlement de la République de Moldova. Les députés de Chisinau doivent élire leur direction et investir un nouveau gouvernement. Récemment, la cour constitutionnelle de la République de Moldova a confirmé les résultats des élections parlementaires anticipées du 11 juillet et validé les mandats des députés élus. Le scrutin a été remporté avec plus de 52% des suffrages par le Parti Action et Solidarité, fondé par la chef de l’Etat, la pro-occidentale Maia Sandu. Le bloc électoral des communistes e des socialistes dirigé par les anciens présidents pro-russes, le communiste Vladimir Voronin et le socialiste Igor Dodon est en deuxième position avec 27,4%. Le nouveau législatif inclut aussi un parti populiste dirigé par un oligarque Ilan Sor, qui est actuellement en cavale, puisqu’il fait l’objet de plusieurs dossiers de corruption. Après la redistribution des voix des partis qui n’on pas franchi le seuil électoral, le PAS a 63 sur 101 mandats de député, les socialistes et les communistes recensent 32 et le parti de M Sor 6 seulement. Les leaders du PAS ont promis de former rapidement un nouveau gouvernement.

    JO – Aux Jo de Tokyo, la sélection nationale de foot des moins de 23 ans de la Roumanie rencontre aujourd’hui la Corée du sud dans son deuxième match du groupe B du tournoi olympique. Dans le même groupe, le Honduras. A battu aujourd’hui la Nouvelle Zélande sur le score de 3 buts à 2. Jeudi dans son match de début, la Roumanie a battu le Honduras sur le score de 1 à 0 et la Nouvelle Zélande a battu la Corée du sud sur le même score. Hier la Roumanie a obtenu la première médaille de l’actuelle édition des JO. L’escrimeuse Ana-Maria Popescu a remporté l’argent de l’épreuve individuelle féminine après la défaite en finale contre la sportive chinoise Yiwen Sun sur le score de 11 à 10. A cette 32e édition de JO, la Roumanie est représentée par 101 sportifs, dont 46 femmes et 55 hommes qui participent à 17 disciplines olympiques. Les compétitions se déroulent sans public à cause de la pandémie de Covid 19.

    Vilnius – La Roumanie a décroché 5 médailles, dont 3 d’or et deux d’argent au Concours olympique de physique qui a eu lieu cette année en Lituanie et qui a réuni des participants de 76 pays. Vlad Stefan Oros, du Lycée théorique « Grigore Moisil » de Timisoara, dans l’ouest, Tudor Gabriel Mocioi du Collège national « Tudor Vianu » de Bucarest, George Cristian Ardeleanu du Lycée International d’informatique de Bucarest ont reporté l’or. L’argent a été décroché par Antonia Alma Ghiţă du Lycée International d’informatique de Bucarest et par Ştefan Ştefănescu du Collège national « Dimitrie Cantemir » d’Oneşti.(est) Le défi de cette édition a été l’épreuve pratique, inspirée par les conditions de a pandémie : les compétiteurs ont du effectuer une expérimentation combiné à une simulation et une transformation des données figurant sur une tablette.

    Météo – Il fait beau en Roumanie sur la plupart du territoire. Les températures ont à la hausse sur l’ouest, le sud et le centre du pays, où l’inconfort thermique devrait augmenter. Ciel variable avec quelques nuages sur le relief où des pluies sont possibles. Les températures vont de 28 à 34 degrés. 29 degrés et du soleil en ce moment à Bucarest.

  • Majoritati pro-europeană tru Parlamentulu di Chişinău

    Majoritati pro-europeană tru Parlamentulu di Chişinău


    Formațiunea prezidențială pro-occidentală Partidlu Acţiuni şi Solidaritati (PAS) amintă categoricu alidzerli parlamentari antiţipati di dumănică ditu Ripublica Moldova. După misurarea-a voturloru ditu cvasi-totalitatea-a secțiilor di votari, PAS, thimillusitu di șefa-a statlui, Maia Sandu, amintă cama di giumitati ditu sufragii. Bloclu Electoral a Comuniştilor şi Socialiştilor (BECS), cumăndusitu di foștii șefi filoaruși a statlui, comunistul Vladimir Voronin și socialistul Igor Dodon, easti doilu, cu aproapea unu cirecu ditu opţiuni. Tru năulu Legislativ nica ari intrată maş partidlu populistu a sulfuroslui oligarhu fugaru Ilan Șor, protagonistul a ma multiloru dosari greale di aruşfeti, ţi easti şi condamnatu tru primă instanţă la şasi añi di hăpsani. Niţiună ditu alanti aproapea 20 di listi di candidaţ nu tricu praglu electoralu. Multu slabu, di sumu un proţentu, fu scorlu a aţiloru dauă formaţiuni cari promoveadză dişcllisu făţearea ună cu România, Partidlu a Unitatillei Naţionali (PUN) şi Alianţa ti Unirea-a Românilor (AUR), franciză a formaţiunillei naţionalisti omonimi, tru opoziţie tru Parlamentul di Bucureşti.



    Analiştilli cundilleadză că, uidistu cu aţelu ditu soni sondaju, rata-a unioniştiloru ditu ripublică easti tutu di 40%, ş-cama şi aeşţă aleapsiră ti partidlu prezidenţialu. Prezidenta Maia Sandu dimăndă, tu 28 di apriiuru, că simnă decretlu di dizolvari a Parlamentului, dominatu di stânga filoarusă şi niaxizitu s’aducă pi ipotisi un guvernu, și acllimă ti alidzeri legislativi antiţipate tru 11 di alunaru. Comentatorlli spunu că şefa-a statlui avu tru mengă ufilisearea a tutăloru proţedurlor constituţionali, ta s’poată s’ncllidă câtu cama ntrăoară aţelu di ma ninti legislativ, lugursitu nai ma coruptu ditu istoria di trei dekenii a republicăllei independenti. Aleaptă prezidentu, tru toamna-a anlui ţi tricu, cu un programu pro-Uniunea Europeană, Maia Sandu ălli stipsi, ma multi ori arada, pi aţelli di ma ninti deputaț că vor să-lli slăghească autoritatea și cilăstăsi ti organizarea alidzeri leghislativi ninti di kiro, aţea turlie că Parlamentul s-u agiută tru alumta ti curmarea ali aruşfeti şi a pandemiillei di coronavirus.



    După scorlu ţi nu ş-ari preţedentu amintatu tu alidzeri di unu partidu declaratu di dreapta, partener a PNL (la co-guvernari tru România) şi a popularloru europeni, prezidenta va s-aibă, neise, tuti pârghiili a putearillei. Ea ari ligături multu buni Bucureşti, di iu, pi ningă multi echipamenti medicali, Ripublica Moldova ari loată giumitati di miliuni di vacţinuri anti-COVID-19, şi ari uşi dişcllisi Bruxelles, Paris ică Berlin. Ama Maia Sandu armâni şefa a unlui ditu nai ma oarfăni craturi di pi continentu, lăndzidu di aruşfeti şi minatu di separatismulu pro-arusu ditu Transnistria (est), aşi că victoria di dumănică ălli caftă cilăstăseari, cabaia multu, a deapoa greulu a mandatlui a llei di aoa şi nclo yini.



    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Majoritate pro-europeană în Parlamentul de la Chişinău

    Majoritate pro-europeană în Parlamentul de la Chişinău

    Formațiunea prezidențială pro-occidentală Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) a câștigat categoric alegerile parlamentare anticipate de duminică din Republica Moldova. După numărarea voturilor din cvasi-totalitatea secțiilor de votare, PAS, fondat de șefa statului, Maia Sandu, a colectat peste jumătate din sufragii. Blocul Electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor (BECS), condus de foștii șefi filoruși ai statului, comunistul Vladimir Voronin și socialistul Igor Dodon, e al doilea, cu circa un sfert din opţiuni. În noul Legislativ a mai pătruns doar partidul populist al sulfurosului oligarh fugar Ilan Șor, protagonistul mai multor dosare grele de corupție, deja condamnat în primă instanţă la şase ani de închisoare. Niciuna din celelalte circa 20 de liste de candidaţi n-a trecut pragul electoral. Foarte slab, de sub un procent, a fost scorul celor două formaţiuni care promovează deschis reunificarea cu România, Partidul Unităţii Naţionale (PUN) şi Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), franciză a formaţiunii naţionaliste omonime, în opoziţie în Parlamentul de la Bucureşti.

    Analiştii notează că, potrivit celui mai recent sondaj, rata unioniştilor din republică e tot de peste 40%, dar şi aceştia au optat pentru partidul prezidenţial. Președinta Maia Sandu a anunțat, pe 28 aprilie, că a semnat decretul de dizolvare a Parlamentului, dominat de stânga filorusă şi incapabil să învestească un guvern, și a convocat alegeri legislative anticipate pe 11 iulie. Comentatorii spun că şefa statului a urmărit epuizarea procedurilor constituţionale, pentru a putea dizolva cât mai rapid fostul legislativ, considerat cel mai corupt din istoria de trei decenii a republicii independente. Aleasă preşedinte, în toamna anului trecut, cu un program pro-Uniunea Europeană, Maia Sandu i-a acuzat, în repetate rânduri, pe foștii deputați că vor să-i saboteze autoritatea și a pledat pentru organizarea de alegeri legislative anticipate, pentru ca Parlamentul s-o ajute în combaterea corupţiei şi a pandemiei de coronavirus.

    După scorul fără precedent obţinut la alegeri de un partid declarat de dreapta, partener al PNL (la co-guvernare în România) şi al popularilor europeni, preşedinta va a avea, în sfârşit, toate pârghiile puterii. Ea are excelente relaţii la Bucureşti, de unde, pe lângă numeroase echipamente medicale, Republica Moldova a primit jumătate de milion de vaccinuri anti-COVID-19, şi uşi deschise la Bruxelles, Paris sau Berlin. Dar Maia Sandu rămâne şefa unuia dintre cele mai sărace state de pe continent, cangrenat de corupţie şi minat de separatismul pro-rus din Transnistria (est), aşa încât victoria de duminică o obligă enorm, iar greul mandatului său abia urmează.


  • Une majorité pro-européenne au Parlement de Chişinău

    Une majorité pro-européenne au Parlement de Chişinău

    Le Parti Action et Solidarité (PAS),
    pro-occidental et proche de la présidente de la République de Moldova, a
    remporté haut la main les élections législatives déroulées dimanche dans ce
    petit pays majoritairement roumanophone. Après le dépouillement de la
    quasi-totalité des urnes, PAS, fondé par la cheffe de l’État, Maia Sandu, a
    raflé plus de la moitié des suffrages. Le Bloc électoral des communistes et des
    socialistes (BECS), dont les dirigeants sont les anciens présidents pro-russes Vladimir
    Voronin (communiste) et Igor Dodon (socialiste), ramasse environ un quart des
    voix et se classe deuxième. Le parti populiste du sulfureux oligarque fugitif
    Ilan Șor, protagoniste de plusieurs grosses affaires de corruption et déjà
    condamné en première instance à six ans de prison, ce parti donc est le
    troisième et dernier entré au nouveau Législatif, suite au scrutin de dimanche.
    Aucune des quelque 20 autres listes de candidats n’a réussi à franchir le seuil
    électoral.






    Les deux partis qui soutiennent ouvertement la
    réunification avec la Roumanie voisine – le Parti de l’Unité nationale (PUN) et
    l’Alliance pour l’Union des Roumains (AUR), une franchise du parti nationaliste
    homonyme d’opposition au parlement de Bucarest – ont enregistré un score très
    faible, de moins de 1% des suffrages. Selon les analystes et le plus récent
    sondage d’opinion, les partisans de l’union avec la Roumanie continuent de
    représenter plus de 40% des Moldaves, mais eux-aussi ont choisi de voter pour
    le parti présidentiel.








    Le 28 avril dernier, la présidente Maia
    Sandu annonçait qu’elle avait signé le décret portant dissolution du parlement,
    dominé par la gauche philo-russe et incapable d’investir un gouvernement, et
    qu’elle avait convoqué des élections législatives anticipées le 11 juillet. De
    l’avis des commentateurs, la cheffe de l’État a cherché à utiliser toutes les
    procédures constitutionnelles, afin de dissoudre le plus rapidement possible l’ancien
    Législatif, considéré comme le plus corrompu des trois décennies d’histoire de
    la république ex-soviétique.








    Élue, l’automne dernier, à la tête de la
    République de Moldova sur un programme tourné vers l’Union européenne, Maia
    Sandu a maintes fois accusé les anciens députés de vouloir saper son autorité.
    Elle a plaidé pour la tenue d’élections législatives anticipées, afin d’obtenir
    l’aide du Parlement dans la lutte contre la corruption et contre la pandémie de
    coronavirus. Le score électoral sans précédent réalisé par un parti assumé de
    droite, partenaire politique du Parti national libéral de Roumanie et du Parti
    populaire européen, donne à la présidente tous les leviers du pouvoir. Elle
    entretient des relations excellentes avec les responsables politiques de
    Bucarest, la Roumanie ayant donné à la République de Moldova de nombreux
    équipements médicaux et un demi-million de doses de vaccin anti-Covid-19. La
    présidente est écoutée à Bruxelles, Paris ou Berlin.






    Maia Sandu est néanmoins à la tête d’un des
    pays les plus pauvres de notre continent, pays rongé par la corruption et miné
    par le séparatisme pro-russe de Transnistrie (est). La victoire électorale de
    dimanche a donc un poids énorme et la partie la plus difficile de son mandat ne
    fait que commencer. (Trad. Ileana Ţăroi)

  • Proiect transfrontalier al Universităţilor de medicină de la Iaşi şi Chişinău

    Proiect transfrontalier al Universităţilor de medicină de la Iaşi şi Chişinău

    Mijlocul anului aduce vestea lansării la Iași a unui
    proiect transfrontalier. Este vorba despre o finanțare prin Programul
    Transfrontalier România – Republica Moldova 2014-2020, iar inițiativa este
    legată de dezvoltarea unor servicii de sănătate. Instituțiile implicate în mod
    direct sunt Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T Popa din Iași, în
    și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie Nicolae Testemițanu din
    Chișinău. Mai putem adăuga la cele precizate că proiectul este ambițios având în
    vedere și obiectivele propuse. Așadar,
    despre finanțare și cele dorite în desfășurarea colaborării transfrontaliere,
    informații de la doamna Nicoleta Stupu, coordonator comunicare în cadrul
    proiectulului:




    Bugetul alocat
    acestui proiect este de 1,43 de milioane de euro și este pentru o perioadă de
    24 de luni. Acest proiect reunește tot ceea ce au mai bun medicina ieșeană și
    medicina din Republica Moldova, în încercarea de a rezolva un spectru
    problematic cu multe implicații sociale și economice, acesta fiind problema
    bolilor de nutriție, a diabetului și a obezității.




    Dacă e să detaliem, care sunt obiectivele, ce acțiuni
    veți întreprinde în cadrul proiectului?




    Obiectivul general
    este unificare, integrarea și consolidarea capacităților regionale, prin
    crearea unei rețele de excelență în furnizarea de servicii de sănătate,
    cercetare medicală și educație medicală între entități cu expertiză în domeniul
    patologiilor obezității, diabetului și a bolilor de nutriție. În cadrul acestui
    proiect se urmărește să se dezvolte o infrastructură hard, dar și o
    infrstructură soft. Adică, programul intenționează să efectueze achiziții de
    infarstructură medicală și să doteze o serie de laboratoare, dar, de asemenea,
    va dezvolta și o infrastructură necorporală, adică de logică soft, de colaborare între mai multe puncte ale
    rețelei.


    Propriu- zis,
    infrastructura generată de acest proiect este mai puțin legată de echipamentele
    și de clădirile amenajate și mai mult de integrarea mai multor servicii în
    folosul pacienților, infrastructura fiind dată de integrarea într-o rețea a
    spitalelor și a universităților medicale din cele două părți ale regiunii
    transfrontaliere.


  • Jurnal românesc – 24.06.2021

    Jurnal românesc – 24.06.2021

    Londra nu va
    prelungi termenul pentru solicitarea rezidenţei în Marea Britanie dincolo de
    data stabilită, 30 iunie, a declarat secretarul de stat în Ministerul de
    Interne britanic Kevin Foster.     Acesta a precizat că, în cadrul procedurii EU
    Settlement Scheme destinată cetăţenilor europeni, vor exista totuşi câteva
    excepţii, cum este cazul persoanelor cu probleme de sănătate, precum şi cel al
    persoanelor eligibile pentru obţinerea unui statut de rezident în Regatul Unit,
    dar care nu au solicitat încă acest statut. Persoanele identificate de guvernul
    britanic că se încadrează în această ultimă situaţie vor primi notificări să
    solicite un statut de rezident în cel mult 28 de zile.

    Printre celelalte
    categorii de cetăţeni europeni care, dacă au motive întemeiate, vor
    putea solicita statutul de rezident şi după 30 iunie se regăsesc copiii ai
    căror părinţi nu au reuşit să formuleze cererea sau persoanele a căror situaţie
    medicală nu le-a permis să se încadreze în termen. Kevin Foster a dat asigurări
    că cei circa 400.000 de cetăţeni europeni care aşteaptă încă un răspuns din
    partea Ministerul de Interne britanic nu-şi vor pierde după 30 iunie drepturile
    în Regatul Unit, chiar dacă până la această dată nu primesc o confirmare.
    Aproximativ 5,6 milioane de cereri pentru obţinerea unui statut de rezident în
    Marea Britanie au fost depuse până la sfârşitul lunii mai. Conform datelor
    publicate de Ministerul de Interne de la Londra, peste 850.000 de cetăţeni
    români au primit unul din cele două statute de rezident dintr-un total de
    aproape 920.000 care au depus cereri în acest sens.




    89 de cereri
    pentru finanţare nerambursabilă acordată de Departamentul pentru Românii de
    Pretutindeni au fost aprobate în cadrul primei sesiuni aferente anului 2021.
    DRP transmite că cele mai multe proiecte care au primit undă verde, 53, sunt
    dedicate educației, urmate de mass-media (16), cultură (11), reintegrare (8) şi
    societate civilă (1), ceea ce, precizează instituţia, corespunde priorității acesteia
    legate de păstrarea limbii române ca limbă maternă în comunitățile românești
    din străinătate. Departamentul mai arată că orele de limba română, școlile de
    duminică, dar și educația prin tradiții și obiceiuri reprezintă 60% din numărul
    total al proiectelor. DRP a mai anunţat că, pentru a transparentiza cheltuirea
    banului public, va publica în perioada următoarea centralizările datelor la
    care a avut acces şi anunţă că eventualele contestaţii se pot depune prin
    e-mail la adresa proiecte@dprp.gov.ro, în cel mult 3 zile lucrătoare de la
    comunicarea rezultatelor. Acestea se găsesc pe site-ul instituţiei dprp.gov.ro.




    Guvernul Suediei
    a decis prelungirea perioadei de efectuare a controalelor la frontiere până 11
    la noiembrie, transmite ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti.     În acest
    context, MAE le recomandă românilor care tranzitează Suedia sau intenţionează
    să se deplaseze în acest stat să se asigure că deţin în permanenţă asupra lor
    un paşaport sau o carte de identitate naţională valabile. Conaţionalii care se
    află pe teritoriul suedez pot solicita asistenţă consulară la numărul de
    telefon al Ambasadei României la Stockholm +46 820 56 74. Pentru situaţii de
    urgenţă există linia telefonică specială a misiunii diplomatice +46 736 98 54
    63. Ministerul de Externe recomandă totodată consultarea site-ului propriu
    mae.ro,a paginii de internet stockholm.mae.ro şi reaminteşte faptul că
    cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia
    Călătoreşte în siguranţă, care oferă informaţii actualizate şi
    sfaturi de călătorie.




    Comisia Electorală Centrală
    de la Chişinău a hotărât deschiderea a 150 de secţii de vot în diaspora pentru
    alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, cu patru mai multe decât
    stabilise anterior.     Decizia vine după ce Curtea Supremă de Justiţie a
    Republicii Moldova a obligat instituţia să-şi revizuiască vechea hotărâre, care
    prevedea înfiinţarea a 146 de secţii în străinătate. Ministerul de Externe de
    la Chişinău propusese la rându-i să fie deschise 191 de secţii de vot peste
    hotare, cu precădere în Italia, Franţa, Germania şi Marea Britanie. Înainte de
    a se pronunţa, membrii CEC au avut o întrevedere cu ambasadorul SUA la
    Chişinău, Dereсk Hogan. În turul doi al alegerilor prezidenţiale din 2020 au
    fost organizate 146 de secţii de vot în străinătate. Peste 260.000 de cetățeni
    moldoveni din diaspora s-au prezentat atunci la urne, iar în unele orașe
    europene oamenii nu au reușit să voteze din cauza aglomeraţiei. Pentru a
    preveni eventuale situaţii similare, a fost lansat Centrul de Apel pentru
    alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, unde cetăţenii moldoveni pot
    solicita informații cu privire arondarea la secțiile de votare şi procedura de
    vot. Centrul va funcționa până pe 13 iulie şi poate fi apelat la numărul +37
    322 88 01 01.


  • Consulate Generale ale României la Chișinau, Londra și Madrid

    Consulate Generale ale României la Chișinau, Londra și Madrid

    Preşedintele Ronâniei, Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretele privind înfiinţarea Consulatelor Generale ale României la Chişinău, Londra şi Madrid.

    Șeful statului a semnat decretele privind înfiinţarea Consulatului General al României la Chişinău, Republica Moldova, – cu un număr de 13 posturi, Consulatului General al României la Londra, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, – cu 10 posturi şi a Consulatului General al României la Madrid, Regatul Spaniei, cu un număr de nouă posturi, informează Administrația Prezidențială.

  • Jurnal Românesc – 20.05.2021

    Jurnal Românesc – 20.05.2021

    Liderii statelor membre ale Uniunii Europene urmează să adopte, la
    summitul din 24-25 mai, un document prin care vor solicita guvernului Marii
    Britanii să respecte drepturile cetăţenilor europeni. Consiliul European
    îi cere Regatului Unit să respecte principiul nediscriminării în rândul
    statelor membre şi drepturile cetăţenilor UE, se arată în proiectul de
    declaraţie comună, care va fi supus votului în contextul în care presa
    europeană a relatat recent că cetăţeni din statele blocului comunitar au fost
    plasaţi în detenţie, timp de mai multe zile, ca urmare a încetării liberei
    circulaţii după ieşirea Regatului Unit din UE. Potrivit politico.eu, cel puţin
    30 de cetăţeni din Germania, Grecia, Italia, Spania şi România au fost arestaţi
    în aeroporturi şi deţinuţi în centre de primire a migranţilor după ce fuseseră
    identificaţi de autorităţile de frontieră britanice ca având intenţia de a
    lucra în această ţară fără a deţine o viză de muncă. Europarlamentarul român
    Dacian Cioloş, alături de alţi membri ai grupului său politic Renew Europe, au
    trimis, săptămâna trecută, o scrisoare Comisiei Europene în care apreciază că
    măsurile de plasare în detenţie sunt în mod clar disproporţionate
    şi reprezintă impedimente grave pentru relaţiile dintre Bruxelles
    şi Londra.




    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni le solicită
    partenerilor europeni măsuri sporite de siguranţă în contextul în
    care un şofer român de TIR a fost ucis într-o benzinărie din Franţa, unde
    oprise pentru a alimenta vehiculul cu combustibil. Potrivit presei din Hexagon,
    românul, care transporta marfă din Marea Britanie în Spania, a fost surprins de
    doi hoţi care încercau să deschidă camionul şi înjunghiat mortal. La
    nivel european există alerte şi mesaje de atenţionare cu privire la astfel de
    pericole, care ar trebui să ducă spre o protejare efectivă a şoferilor de tir.
    Insistăm asupra aspectului că această faptă nu s-a petrecut într-o parcare
    specială pentru camioane, ci într-o benzinărie, transmite DRP. Instituţia
    precizează că discriminarea pe criterii de naţionalitate este exclusă în
    condiţiile în care vehiculul era înmatriculat în Spania şi nu avea niciun
    însemn al României. Şoferul era rezident în Spania şi angajat al unei firme de
    transport spaniole. Trupul acestuia va fi repatriat de companie după încheiarea
    anchetei.




    Ambasada României la Chişinău transmite că Bucureştiul a aprobat o
    nouă clasificare a statelor cu risc epidemiologic, în care Republica Moldova
    figurează încadrată în zona verde. În acest context, cetăţenii
    români pot intra în România fără a efectua carantina dacă nu s-au aflat cu 14
    zile anterior prezentării la frontieră într-una sau mai multe state din
    zona galbenă sau zona roșie. În ceea ce-i priveşte pe
    cetățenii străini care se află în stânga Prutului, încadrarea Republicii
    Moldova în zona verde nu modifică condițiile de intrare în România,
    ei trebuind să se supună prevederilor Hotărârii de Guvern numărul 531 din 10
    mai. Tranzitul teritoriului românesc se poate face de către toate persoanele
    care nu prezintă simptomatologie specifică infecției SARS-CoV2, câtă vreme pot
    face dovada că scopul călătoriei este unul justificat și esențial, iar durata
    prezenţei în România nu depăşeşte 24 de ore. Oamenii care sosesc din țări
    aflate în zona galbenă sau zona roșie trebuie să
    petreacă 14 zile în carantină. Printre cei exceptaţi sunt oamenii care au fost
    vaccinaţi complet, cu cel puţin 10 zile anterior sosirii, persoanele care
    prezintă rezultatul negativ al unui test PCR, efectuat cu cel mult 72 de ore
    înaintea călătoriei, transportatorii de marfă, lucrătorii transfrontalieri şi
    elevii şi studenţii care fac naveta zilnic.




    Vernisajul expoziției Fading Borders, cu care România
    participă la a 17-a ediție a Bienalei de Arhitectură de la Veneția, va avea loc
    pe 21 mai, la Pavilionul României din Giardini della Biennale. Autorii
    proiectului Irina Meliță, Ștefan Simion, Ștefania Hîrleață, Cristian Andrei
    Bădescu și Radu Tîrcă, abordează tema migrației a peste 3,4 milioane de români,
    aproximativ 17% din populaţie, după aderarea ţării noastre la Uniunea
    Europeană, în 2007, exod fără precedent în Europa pe timp de pace. Proiectul
    documentează această realitate în două ipostaze fundamentale: Plecat -
    fenomenul complex de conviețuire a emigranților români în cadrul diferitelor
    comunități locale din Europa, și Shrinking Cities – locurile abandonate ale
    mediului construit de acasă. Bienala de la Veneţia se desfăşoară în perioada 22
    mai – 21 noiembrie, are drept temă Cum vom convieţui şi este
    curatoriată de arhitectul libanez Hashim Sarkis. Această ediţie are loc după o
    pauza de un an, cauzată de restricţiile impuse în 2020 ca urmare a pandemiei de
    coronavirus.


  • The Republic of Moldova is bracing up for snap election

    The Republic of Moldova is bracing up for snap election

    Maia Sandu, president of the Republic
    of Moldova on Wednesday dissolved Parliament in Chisinau and called for early
    election on July 11th. This became possible after the country’s Constitutional
    Court had ruled the state of emergency as unconstitutional, paving the way for
    the dissolution of Parliament, which couldn’t have been dissolved otherwise.




    Maia Sandu: Through this decision we have opened the way for citizens to be able to
    elect a new Parliament to serve their interest and the country’s. The power is
    now in the hands of the people. I trust our citizens and their readiness to
    choose the right way towards a developed democratic state in which people are
    living in peace and prosperity.




    The Parliamentary election
    is the way out of the political deadlock currently affecting the small
    Romanian-speaking state in the east. With an ambitious reform agenda including
    several goals as curbing corruption, streamlining institutions and embracing
    European values, Maia Sandu from the very beginning of her mandate has attracted
    opposition from the Parliament majority made up of the Socialists of the former
    pro-Russia president Igor Dodon. In a bid to block the early election, Dodon
    and his allies made an abortive attempt at changing the members of the
    Constitutional Court. The European institutions and the US Department of State
    have voiced concern over the latest moves by the pro-Russia majority in
    Moldova, describing them as a blatant attack on the country’s democratic norms
    and its Constitutional order.


    Prior to Sandu’s statement, Dodon had
    again lashed out at the Constitutional Court, which he described as a political
    instrument in the hands of some politicians trying to undermine the state
    authority.




    Dodon has also described his
    political opponents as puppets of the West. His political supporter, Moscow,
    has denounced what it calls a direct intrusion of the US and EU in the domestic
    affairs of the Republic of Moldova urging both entities to refrain from such
    moves.




    The anti-Constitutional coup in
    Chisinau has also been firmly condemned by Bucharest. According to Romania’s
    Foreign Minister Bogdan Aurescu, the latest moves involving Parliament in
    Chisinau are proof of the importance that must be attached to the continuous
    observation of the rule of law in the Republic of Moldova as well as the
    importance of avoiding any decisions that might cast a question mark over the
    rule of law in this country.




    In turn, Romania’s Constitutional
    Court (CCR) has expressed disagreement towards the concerted attacks against
    the Constitutional Court in the Republic of Moldova and the constitutional
    crisis in this country. ‘To incite to disregarding the Constitutional Court’s
    rulings is tantamount to incite to breaking the law, the rule of law, to
    cancelling the very essence of democracy’, the CCR says.



  • Reacţii la situaţia poilitică de la Chişinău

    Reacţii la situaţia poilitică de la Chişinău

    Bătălia politică
    dură dintre preşedinta reformistă, pro-europeană a Republicii Moldova, Maia
    Sandu, şi majoritatea pro-rusă din Parlamentul de la Chişinău ia proporţii şi
    intră pe teren constituţional, unde nu-şi are locul. Socialiştii şi aliaţii lor
    din partidul Şor au votat, vineri, o declaraţie privind uzurparea puterii în
    stat de către Curtea Constituţională şi acordarea unui vot de neîncredere
    pentru trei judecători ai Curţii. Majoritatea
    ostilă Maiei Sandu consideră drept ‘dictatorială’ şi ‘nedemocratică’ decizia
    recentă a Curţii Constituţionale care a constatat că sunt întrunite toate circumstanţele
    pentru dizolvarea Parlamentului. Mai mult, ea a anulat o hotărâre a legislativului
    prin care actualul preşedinte al Curţii, Domnica Manole, a fost votată
    judecător în cadrul acestui for suprem.

    Acţiunea pro-ruşilor survine după ce Maia
    Sandu a primit undă verde de la Curte că poate semna decretul de dizolvare a Parlamentului,
    în urma tentativelor eşuate de formare a
    unui guvern. Miza politică a alianţei coagulate în jurul fostului preşedinte
    Igor Dodon este evidentă, anume împiedicarea alegerilor anticipate, dorite de
    Sandu, însă prin votul de vineri, această alianţă a depăşit linia roşie a
    respectării Constituţiei. O spun, la unison, Uniunea Europeană şi Statele Unite.
    Şeful diplomaţiei europene, Josep Borell, a amintit că Republica Moldova s-a
    angajat, în cadrul Acordului de asociere cu UE, să respecte independenţa Curţii
    Constituţionale. El a calificat votul de vineri drept un atac flagrant asupra
    ordinii constituţionale şi o încercare de a submina statul de drept. La
    rându-i, ambasadorul SUA, Dereck Hogan, consideră că votul majorităţii
    parlamentare denotă lipsă de respect pentru separaţia puterilor în stat.


    La fel
    de fermă a fost şi reacţia Bucureştiului, susţinător entuziast al micului stat
    vecin cu populaţie majoritar românească. Declaraţia aprobată vineri în
    Parlamentul de la Chişinău, potrivit căreia Curtea Constituţională a Republicii
    Moldova ar ‘uzurpa’ puterea în stat, ‘arată dispreţ’ faţă de independenţa
    Curţii, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu. El a spus că
    respectivul demers arată importanţa evitării oricăror decizii sau demersuri
    care să pună sub semnul întrebării statul de drept. Am constatat inclusiv o
    luare de poziţie a Comisiei de la Veneţia în acest sens, care este extrem de
    clară în a sublinia că orice fel de atentat la adresa Curţii Constituţionale,
    orice fel de neacceptare a deciziilor unei Curţi Constituţionale, inclusiv în
    acest caz, reprezintă o încălcare a statului de drept, a evidenţiat ministrul
    român. Micuţa ţară fără ieşire la mare, vecină cu Ucraina şi România, are
    ambiţii de aderare la Uniunea Europeană, dar îngrijorările legate de corupţie
    şi democraţie au înrăutăţit relaţiile cu blocul comunitar, notează Reuters.
    Este ceea ce doreşte să repare Maia Sandu, dar nu o poate face fără un guvern
    şi o majoritate partenere.


  • R. Moldova – decizie favorabilă preşedintei

    R. Moldova – decizie favorabilă preşedintei

    Curtea
    Constituţională a Republicii Moldova (stat majoritar românofon) a decis că
    imposibilitatea formării guvernului este o circumstanţă care justifică
    dizolvarea Parlamentului, fiind sesizată în acest sens de preşedinta
    pro-europeană Maia Sandu. Hotărârea vine după ce deputaţii nu au reuşit să
    învestească, de două ori, într-un interval de trei luni, un nou guvern în urma
    demisiei cabinetului Ion Chicu și face posibile alegerile anticipate.


    Sandu,
    aleasă în fruntea statului la sfârșitul anului trecut, și-a susținut singură
    pledoaria în fața Curții şi
    susține, potrivit agenţiei Reuters, că majoritatea moldovenilor sunt în favoarea
    unor alegeri parlamentare anticipate. La Chișinău, situaţia politică rămâne
    instabilă, cu un guvern interimar şi tensiuni între parlament şi preşedinţie.
    Socialiştii lui Igor Dodon şi aliaţii lor din Legislativ de la partidul
    oligarhului fugar Ilan Şor au instituit starea de urgenţă până pe 31 mai, pe
    motiv de pandemie, dar fără a trasa măsuri clare de combatere a acesteia.
    Potrivit Constituţiei, Parlamentul nu poate fi dizolvat în timpul stării de
    urgenţă, iar potrivit experților adevăratul motiv ar fi fost amânarea
    alegerilor anticipate. Socialiștii fug de un nou scrutin deoarece, conform
    sondajelor, riscă să piardă jumătate din actualele fotolii parlamentare.


    Analiștii cred că aceștia vor face tot posibilul, pe diverse căi, ca să
    împiedice revenirea mai rapidă la urne a cetățenilor. Și decizia de instituire
    a stării de urgenţă a fost contestată la Curtea Constituţională, pe motiv că un
    guvern demisionar nu ar avea dreptul să propună o astfel de măsură.


    Între timp,
    membrii Cabinetului interimar sunt convocaţi săptămânal de şefa Parlamentului,
    Zinaida Greceanîi, reprezentantă a Partidului Socialiştilor, pentru a discuta
    chestiuni administrative.


    Expertul în drept constituţional de la Chișinău,
    Teodor Cârnaţ, califică situaţia drept un abuz şi o încălcare a principiului
    separaţiei puterilor în stat. Potrivit acestuia, citat de Radio România
    Actualități, Parlamentul este un organ colegial, astfel că membrii Guvernului
    ar trebui să informeze şi să discute situaţia în plen, nu cu preşedintele
    acestuia, în mod separat. Întrunirile respective au scopuri politice, iar
    Partidul Socialiştilor încearcă să îşi menţină controlul asupra Guvernului, dar
    şi să transmită mesaje în societate în context electoral, consideră un alt
    analist moldovean, Veceslav Berbeca. Igor Dodon, predecesorul prorus al Maiei
    Sandu, a făcut apel la nerecunoaşterea deciziei Curţii Constituţionale şi a
    cerut demisia judecătorilor acesteia, declarând că este o tentativă de
    lovitură constituţională. Hotărârea este, însă, definitivă,
    neputând fi supusă nici unei căi de atac și intră în vigoare la data adoptării.


  • 27.03.2021

    27.03.2021

    COVID – Les nouvelles restrictions annoncées par les autorités roumaines suite à la
    hausse alarmante des cas de contamination au nouveau coronavirus entreront en
    vigueur à partir de dimanche. Une décision gouvernementale en ce sens est parue
    vendredi soir dans le Journal officiel. Chaque localité de Roumanie décidera du
    taux de contamination en fonction duquel les mesures décidées seront mises en
    place. Dans les régions où le taux d’incidence des cas d’infection est
    supérieure à 4 cas par mille habitants, la circulation des personnes les
    vendredis, samedis et dimanches est permise jusqu’à 20 heures et les magasins
    fermeront à 18 heures. Si le taux d’infection dépasse les 7,5 cas, les
    restrictions s’appliqueront tout le long de la semaine. En échange, l’exécutif
    a décidé de permettre la circulation des personnes durant la nuit à l’occasion
    des fêtes religieuses qui approchent. Samedi, la Roumanie a rapporté presque 5900
    nouveaux cas de contamination sur 37.000 testes effectués dont la plupart sur
    Bucarest. Depuis le début de la pandémie en Roumanie, plus de 930.000 personnes
    ont été contaminées au coronavirus dont plus de 830.000 ont été déclarées guéries
    et quelque 23000 ont succombé à la maladie. Entre temps, la vaccination se
    poursuit en Roumanie où le nombre des ceux ayant reçu au moins une dose de
    vaccin sur les deux obligatoires approche un million 900 milles. Sur ce
    total, la moitié a bénéficié des deux
    doses de vaccin.


    Moldavie – Le Parlement moldave se réunit samedi en séance solennelle pour marquer, en première, les 103 ans écoulés depuis l’Union de la Bessarabie avec la Roumanie. Y participent les présidents des Académies scientifiques des deux pays, des personnalités culturelles et des députés. Le 27 mars 1918, quand la Première Guerre mondiale approchait à sa fin et l’Empire russe se démantelait, le Conseil du Pays, organisme législatif de Bessarabie, a voté en faveur de l’union de cette province majoritairement roumanophone avec le Royaume roumain. Ce fut un premier pas vers la création de l’Etat national unitaire de Roumanie, un processus qui allait se clôturer à la fin de la même année, par le passage des provinces de Bucovine, Transylvanie, Banat, Crisana et Maramures de sous l’autorité de l’Empire de l’Autriche Hongrie à celle de Bucarest. En été 1940, suite à un ultimatum, l’URSS a annexé la Bessarabie et la Bucovine du Nord. Ces territoires appartiennent à présent à la République de Moldavie et à l’Ukraine.

    Métro – La circulation du métro bucarestois a repris samedi, après que la protestation spontanée, de vendredi, des syndicalistes, a été suspendue. Les autorités soutiennent que ce mouvement fut illégal et qu’il fut alimenté par un conflit plus ancien en rapport avec les commerces ouverts à l’intérieur des stations de métro. Par ailleurs, les autorités accusent les protestataires d’avoir violé par leur mouvement les restrictions sanitaires en vigueur, en forçant les voyageurs de se bousculer dans les moyens de transports de surface. De leur côté, les syndicalistes affirment que la protestation spontanée fut déclenchée suite aux intentions de la direction de Metrorex de faire des coupures salariales.

    Heure d’été – La Roumanie passe dans le courant de cette nuit à l’heure d’été. Du coup, 3 heures du matin deviendra 4 heures et la journée de dimanche, 28 mars sera la plus courte journée de l’année. La Roumanie a passé pour la première fois à l’heure estivale en 1932. Cette année, il serait possible que ça soit la dernière fois que notre pays change d’heure après le vote de 2019, au Parlement européen, d’une proposition permettant aux Etats membres de renoncer au changement d’heure obligatoire. Au terme de cette proposition législative, ce sera à chaque Etat de décider à partir de 2021 l’heure qu’il adoptera en tant qu’heure officielle : celle d’été ou celle d’hiver. Pour les pays qui choisissent l’heure estivale, cette nuit se produira le dernier changement, tandis que pour les autres ce sera au mois d’octobre.

    Heure de la Terre – L’Administration présidentielle de Bucarest a décidé de participer à l’Heure de la Terre, en arrêtant samedi soir, une heure durant, l’éclairage à l’intérieur et à l’extérieur du Palais de Cotroceni, siège de la présidence roumaine. « L’Heure de la Terre » est à présent l’un des mouvements écologiques les plus importants au monde qui mobilise chaque année des millions de personnes qui éteignent une heure durant les lumières pour montrer leur soutien à la planète. L’événement a débuté en 2007, en Australie et depuis, le nombre de participants a dépassé 190 pays et territoires.

    Sport – L’équipe
    de Roumanie de football des moins de 21 ans rencontre ce soir à Budapest, la
    sélection hongroise au sein du Groupe A de l’Euro 2021. Mercredi, les
    footballeurs roumains ont fait match nul contre les Néerlandais. Les deux
    premières équipes classées de chacun des groupes se verront qualifiées pour les
    matchs préliminaires prévus le 31 mai et le 6 juin. Par ailleurs, la joueuse
    roumaine de tennis, Simona Halep, numéro 3 mondial, rencontre ce soir la
    Lettone, Anastasija Sevastova, au tableau du troisième tour de l’Open de Miami.
    Dans la compétition féminine de double, la paire Simona Halep- Angelique
    Kerber, d’Allemagne, s’est qualifiée dans les 8ème de finale après
    une victoire contre la paire Elise Mertens de Belgique et Arina Sabalenka de Biélorussie.
    Le prochain match du duo roumano-allemand sera contre la paire lettono-
    ukrainienne Jelena Ostapenko et Liudmila Kicenok.

    Météo – Il fait beau et doux ce samedi, partout en Roumanie. Le ciel est variable notamment dans le nord-est et plutôt bleu dans le reste du pays. Le vent souffle légèrement et plus fort sur les crêtes des montagnes. Les températures vont de 9 à 18 degrés. 14 degrés et du soleil à midi, à Bucarest.

  • Jurnal românesc – 01.03.2021

    Jurnal românesc – 01.03.2021

    Un
    prim transport cu 21.600 de doze de vaccin anti-COVID-19 produs de AstraZeneca
    şi furnizate de România a ajuns în weekend la Chişinău, în Republica Moldova, a
    anunţat ministerul de Externe de la Bucureşti. Şeful diplomaţiei române, Bogdan
    Aurescu, a transmis că acesta este primul lot care ajunge în stânga Prutului
    din cele 200.000 de doze pe care preşedintele Klaus Iohannis le-a promis cu
    ocazia vizitei pe care a efectuat-o în statul vecin, în decembrie 2020.
    Vaccinul împotriva COVID-19 a ajuns în Republica Moldova. (…) Mulţumim,
    România! Mulţumim, Uniunea Europeană!,     a scris preşedintele moldovean,
    Maia Sandu, pe Facebook.

    Ea a precizat că lotul primit va fi utilizat pentru
    imunizarea tuturor medicilor, angajaţilor din sistemul medical şi
    lucrătorilor implicaţi în prima linie de luptă cu pandemia şi că
    procedura de vaccinare va începe în câteva zile. La mijlocul lunii februarie,
    România a trimis peste Prut 1,5 milioane de măşti chirurgicale, 100.000 de
    măşti de protecţie de tip FFP3, 100.000 de combinezoane complete şi 100.000 de
    mănuşi de unică folosinţă, în valoare de peste 11 milioane de lei. Anul acesta,
    Bucureştiul a mai oferit o tonă de medicamente şi echipamente, a căror valoare
    depăşeşte 650.000 de lei, iar în mai 2020, a trimis în Republica Moldova 20 de
    camioane cu echipamente sanitare a căror valoare a fost estimată la 16,5
    milioane de lei.




    Secretarul
    de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Oana Ursache, a avut
    la finele săptămânii trecute o întrevedere cu ministrul Cercetării, Inovării și
    Digitalizării, Ciprian Teleman, în cadrul căreia au discutat, printre altele,
    despre continuarea implicării DRP în proiectul DiasporaHUB. Platforma online
    DiasporaHUB a devenit operaţională la 15 aprilie 2020 şi este destinată
    românilor aflați în dificultate în afara granițelor din cauza pandemiei de
    COVID-19. Prin accesarea site-ului diasporahub.ro, conaţionalii pot solicita
    sprijin din partea autorităților, a ONG-urilor sau a grupurilor de acțiune
    formate peste hotare.

    În funcție de zona în care se află, solicitanții sunt
    direcționați către cele mai apropiate asociații românești, biserici românești
    sau către persoane fizice dispuse să ofere asistență. DiasporaHUB este
    rezultatul parteneriatului dintre Autoritatea pentru Digitalizarea României,
    Ministerul Afacerilor Externe, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni și
    asociația neguvernamentală Code4Romania. Oana Ursache şi Ciprian Teleman au
    vorbit şi despre posibilitățile prin care românii de peste hotare ar putea
    beneficia de implementarea unor sisteme automatizate pentru diverse operațiuni
    birocratice, dar și despre elaborarea unor proiecte care să contribuie la
    consolidarea legăturilor cu aceştia prin intermediul tehnologiei.




    Sărbătoarea
    Mărţişorului este marcată în reţeaua reprezentanţelor Institutului Cultural
    Român din străinătate prin organizarea unor evenimente online. ICR Paris
    prezintă un desen al realizatorului de benzi desenate Mircea Arapu, în care
    personajele create de acesta aduc mesajul Mărţişorului purtând şnurul roşu-alb.
    Accademia di Romania la Roma organizează evenimentul Cuvinte alese şi
    oferite în dar de personalităţi ale culturii române, prin care prezintă o
    colecţie de 30 de cărţi poştale digitale semnate de poeta Ana Blandiana,
    mezzosoprana Ruxandra Donose, actriţa Maia Morgenstern şi mulţi alţii.

    ICR
    Bruxelles organizează un atelier de creaţie pentru copiii din cadrul
    comunităţii româneşti din Belgia, ICR Istanbul şi ICR Praga transmit
    prezentarea video Mărţişor – tradiţie şi simbol, realizată de
    academicianul Sabina Ispas, director al Institutului de Etnografie şi Folclor
    Constantin Brăiloiu al Academiei Române, iar ICR Lisabona difuzează
    un material video despre obiceiuri şi datini româneşti de 1 martie,
    semnificaţia Mărţişorului, precum şi o expoziţie virtuală cu cele mai reuşite
    mărţişoare realizate în anii trecuţi de copii participanţi la atelierele de
    creaţie.

    ICR Londra prezintă un video despre tradiţia Mărţişorului, realizat de
    Ministerul Afacerilor Externe, precum şi filmul Practici culturale
    asociate zilei de 1 martie în Bulgaria, Macedonia de Nord, Republica Moldova şi
    România, produs de UNESCO. ICR New York difuzează un nou episod al seriei
    Geografiile tradiţiei, proiect care pune în oglindă sărbătorile
    tradiţionale româneşti cu cele americane şi desfăşurat în parteneriat cu Muzeul
    Naţional al Ţăranului Român şi muzeele de etnografie din Cluj, Sibiu şi
    Timişoara. ICR Stockholm transmite un documentar în care cercetătorul etnograf
    Doina Işfănoni şi meşterul popular Luminiţa Voica vorbesc despre tradiţiile din
    România legate de mărţişor.

    ICR Tel Aviv organizează evenimentul Cafenea
    de Mărţişor – celebrarea primăverii în tradiţia românească şi în cea
    iudaică, ICR Varşovia prezintă un material despre simbolistica
    Mărţişorului care are la bază un text semnat de etnologul Irina Nicolau şi pus
    la dispoziţie de Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti, iar
    Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia preia
    postările legate de această sărbătoare de pe paginile unor muzee din România şi
    le traduce şi le difuzează pe reţelele de socializare din Italia. Practicile
    culturale asociate zilei de 1 Martie, care au loc în România, Republica
    Moldova, Bulgaria şi Macedonia de Nord, au fost incluse, în 2017, în
    Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO.

  • Wer wird neuer Premierminister in der Republik Moldau?

    Wer wird neuer Premierminister in der Republik Moldau?



    Der Sieg Maia Sandus bei den Präsidentschaftswahlen im vergangenen Jahr eröffnete wieder mal den europäischen Weg für Rumäniens Nachbarn, dem kleinen ehemaligen mehrheitlich rumänischsprachigen Ex-Sowjetstaat. Die ersten politischen Gesten und Handlungen der neuen Präsidentin, einschlie‎ßlich des Empfangs des rumänischen Staatsoberhauptes Klaus Iohannis, bestätigten ihre Absicht, die Beziehungen zu Bukarest und Brüssel wiederherzustellen. Diese waren während der vorherigen sozialistischen Regierung praktisch ausgesetzt worden. Die Begeisterung, die ihre Wahl hervorrief, wurde jedoch durch die Analysen gedämmt. Diese zeigten, dass es Maia Sandu unter den Bedingungen, einer ihr feindliche eingestellten Legislatur und begrenzter verfassungsmä‎ßiger Befugnisse schwierig, wenn nicht unmöglich sein wird, ihre Reformen erfolgreich umzusetzen. Die Lösung wären vorgezogene Wahlen, aus denen eine Regierung hervorgehen sollte, die ihr als Partner zur Seite stehen würde. Derzeit scheint dieses Szenario unwahrscheinlich.




    Am Dienstag erklärte das Verfassungsgericht der Republik Moldau das Dekret für verfassungswidrig, mit dem Maia Sandu erneut Natalia Gavriliţă mit der Bildung einer neuen Regierung beauftragte. Das Gericht forderte die im Parlament vertretenen Parteien und die Präsidentin auf, neue Konsultationen zur Ernennung eines Premierministers einzuleiten, zumal das Staatsoberhaupt keinen Kandidaten mit parlamentarischer Mehrheit nominierte. Um Parlamentswahlen zu erzwingen hatte Maia Sandu am 11. Februar, nach Konsultationen mit den Parteien angekündigt, Natalia Gavriliţă erneut vorzuschlagen. Diese war bereits einmal als Kandidatin für das Amt des Premierministers abgelehnt worden. Nach dem Urteil des Gerichtshofs verglich Maia Sandu die aktuelle Situation in der Republik Moldau mit der Ende des Jahres 2015. Damals hatte der ehemalige Vorsitzende der Demokraten, Vlad Plahotniuc eine ihm nahe stehende parlamentarische Mehrheit aufgestellte und Präsident Nicolae Timofti gezwungen, den Kandidaten dieser Mehrheit zum Premierminister zu ernennen.




    Die Präsidentin plädiert weiterhin für vorgezogene Parlamentswahlen und bat diejenigen Abgeordneten, die, wir zitieren: nicht in den Mafia-Netzen gefangen sind“, eindringlich diesen Weg zu gehen. Maia Sandu ist der Meinung, dass es im derzeitigen Parlament keine Mehrheit gibt, die den Kampf gegen die Korruption unterstützen könnte und war skeptisch gegenüber den Absichten der Abgeordneten, das Land aus der Krise zuholen. Ihre sogenannte Mehrheit hat nichts mit der Rettung des Landes zu tun. Das Land muss vor Dieben gerettet werden“, sagte die Präsidentin der Republik Moldau. Aus dem entgegengesetzten politischen Lager, warf der ehemalige Präsident Igor Dodon, Maia Sandu vor, die Verfassung missachtet zu haben und forderte sie auf, sofort die Ernennungsurkunde eines legitimen Premierministers zu unterschreiben. Er verkündete, die von den Sozialisten gebildete Mehrheit hat bereits einen Premierminister-Vorschlag und warnte, andernfalls werde es zu Protesten kommen. Laut einer kürzlich in Chisinau durchgeführten Meinungsumfrage glauben 42 % der Befragten, dass gegenwärtig die Bildung einer Regierung das Wichtigste sei und 39 % sprachen sich für vorgezogene Wahlen aus.

  • Jurnal Românesc – 22.02.2021

    Jurnal Românesc – 22.02.2021

    Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că se pronunţă în favoarea unei legi referitoare la minoritățile naționale, scrie ziarul Ukrainska Pravda, care preia un comunicat postat pe site-ul Biroului Preşedinţiei de la Kiev. Această lege va acorda drepturi minorităților naţionale, dar, de asemenea, va proteja integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei. Noi, ca stat, trebuie să apărăm tradițiile, sărbătorile, limba, folclorul minorităților naționale, dar, în același timp, trebuie să cerem respect pentru tradițiile noastre și limba ucraineană. Copiii oricărei minorități trebuie să cunoască limba poporului lor și limba ucraineană, a spus Zelenski. Cancelaria prezidenţială de la Kiev a transmis că un astfel de proiect de lege vizează soluționarea problemelor legate de identitatea minorităţilor naţionale şi de egalitatea în drepturi.

    Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a apreciat că proiectul de lege privind minorităţile naţionale va ajuta Ucraina pe plan extern, în special în ceea ce priveşte protejarea drepturilor ucrainenilor care locuiesc în străinătate. Demersul vine în contextul în care Uniunea Europeană i-a solicitat Ucrainei să pună în aplicare recomandările Comisiei de la Veneția și să adopte o lege prin care să le garanteze dreptul la educaţie în limba maternă membrilor minorităților naționale. Reprezentanţii celor aproape 410.000 de români din statul vecin au atras de mai multe ori atenţia că Legea privind limba de stat şi cea privind educaţia secundară, acte normative adoptate în 2019 şi 2020 de Rada Supremă de la Kiev, conţin prevederi cu impact negativ asupra accesului la educaţie în limba maternă.

    Germania a fost eliminată de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă din lista ţărilor şi regiunilor care prezintă risc epidemiologic ridicat şi pentru care, la revenirea în România, se impune carantina. În prezent, peste 65 de state şi teritorii se află în zona galbenă, între care Marea Britanie, Spania, Italia, Franţa, Austria, Portugalia, Olanda, Cehia, Suedia, Israel, Polonia şi Statele Unite ale Americii. Cei care vin din statele incluse în listă sunt obligaţi să prezinte un test PCR negativ la îmbarcarea în avion sau autocar şi vor rămâne în carantina timp de 10 zile. CNSU avertizează că pentru cei care nu dispun de un astfel de test se instituie măsura carantinei pentru două săptămâni. Sunt exceptaţi transportatorii de mărfuri, piloții, personalul navigant şi lucrătorii transfrontalieri. De asemenea, testul PCR nu e obligatoriu pentru copiii sub trei ani, persoanele care au avut COVID în ultimele 90 de zile anterioare intrării în ţară şi cei cărora le-a fost administrat complet vaccinul. CNSU actualizează lista ţărilor din zona galbenă de risc în funcţie de rata de incidenţă a COVID-19 cumulată la 100.000 locuitori.

    Ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, a declarat că relațiile Uniunii Europene și ale României cu Guvernul Republicii Moldova depind de cine sunt deputații din Parlament, care susțin Executivul. România și Uniunea Europeană vor continua să aibă relații de colaborare cu Republica Moldova, indiferent ce se va întâmpla în Republica Moldova, însă calitatea acestor relații depinde în mod esențial de cine anume susține anumite instituții. Există această vorbă – s-a călcat pe aceeași greblă. Deci, s-a călcat pe multe greble în Republica Moldova și s-a ajuns în situația în care te uiți nu doar la vorbele foarte frumoase, ci și la faptele care trebuie să urmeze imediat acestor vorbe, a afirmat diplomatul român în cadrul unei emisiuni transmise de TVR Moldova.

    El s-a arâtat sceptic în ceea ce priveşte relaţiile dintre UE şi Republica Moldova în cazul în care Guvernul va fi susținut de deputați cu o integritate compromisă. Calitatea cooperării depinde de cine susține diversele guverne. Calitatea are înăuntru componenta legată de legitimitate, credibilitate și integritate. Nu poți să elimini aceste trei criterii importante când vorbim de un act responsabil de guvernare, a explicat ambasadorul. Daniel Ioniţă a mai spus că Republica Moldova are acum nevoie de o clasă politică responsabilă, care să profite de deschiderea afişată de instituţiile europene şi care să consolideze noile punţi create.

    Regizorii Cristi Puiu şi Terry Gilliam vor fi distinşi cu premiul FIPRESCI Platinum 90, decernat Federaţia Internaţională a Criticilor de Film, în cadrul celei de-a 25-a ediţii a Festivalului de Film de la Sofia, care va avea loc în perioada 11 – 31 martie. Cei doi cineaşti au programate întâlni în mediul online cu iubitorii de film în cadrul unor clase moderate de importanţi critici de film ce vor fi transmise pe site-urile FIPRESCI şi ale Festivalului de la Sofia. Cristi Puiu este considerat unul dintre fondatorii Noului Val al cinematografiei româneşti şi este câştigătorul unui Urs de Aur pentru scurtmetraj la Berlinala din 2004, cu pelicula Un cartuş de kent şi un pachet de cafea. Lungmetrajul său Moartea Domnului Lăzărescu a fost recompensat cu premiul Un Certain Regard Award la Festivalul de la Cannes din 2005. A regizat peliculele Marfa şi banii, Aurora şi Sieranevada – propunerea României la Premiile Oscar 2016. În 2006, a fost decorat de statul român cu Ordinul de Merit în Grad de Cavaler, iar în 2011 a fost distins cu titlul de Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor de către ambasadorul Franţei în România, Henri Paul. Ultima producţie a lui Cristi Puiu, intitulată Manor House, va fi prezentată în cadrul Festivalului de Film de la Sofia.