Radio România Internațional

Tag: chisinau

  • 28.05.2022 (mise à jour)

    28.05.2022 (mise à jour)

    Délégation
    – Le premier ministre roumain, Nicolae Ciuca, a reçu samedi une délégation du
    Sénat américain ayant à sa tête le sénateur Robert Portman. A cette occasion,
    le chef du gouvernement roumain a insisté sur la problématique des exportations
    ukrainiennes et les efforts de la Roumanie de contribuer à la sécurité
    alimentaire des pays impactés, notamment à ceux du Moyen Orient et de l’Afrique
    du Nord. Nicolae Ciuca a présenté les ports roumains de Constanta, à la mer
    Noire et de Galati, sur le Danube, comme des alternatives de transport des
    marchandises vers le cœur de l’Europe. Les pourparlers ont porté également sur
    l’invasion russe de l’Ukraine et sur le soutien dont ce pays a besoin.












    Cyber-attaque – La version en anglais
    du site officiel du Ministère roumain de la Défense a été la ciblée d’une
    cyber-attaque intervenue dans la nuit de vendredi à samedi. Les experts
    roumains sont arrivés à combattre cette attaque de type DDOS et le site est
    redevenu fonctionnel au bout de 30 minutes. Le Ministère de la Défense précise
    que le site en question ne comporte pas de données à caractère secret et que la
    cyber-attaque n’a pas causé de préjudice à d’autres réseaux informatiques du
    Ministère. A l’heure actuelle, les institutions nationales en charge de la
    défense nationale coopèrent pour identifier l’origine de cette attaque
    cybernétique.

    Chisinau – La Société roumaine de Radiodiffusion se dit persuadée
    que la décision d’interdire l’utilisation du toponymique « Chisinau »
    dans la dénomination de la chaîne de Radio Chisinau est un malentendu et que la
    situation finira par trouver une solution. Dans un communiqué, la SRR rappelle
    que ce projet de décision concernant l’utilisation du toponymique de Chisinau a
    été rejeté par la majorité des conseillers présents au Conseil municipal de
    Chisinau de vendredi. Le nom de la capitale moldave a été utilisé par Radio
    Chisinau, chaîne de la radio publique roumaine, entre 2011 et 2021. N’empêche,
    si cette situation ne trouve pas une solution rapide, la SRR se verra obligée d’adopter
    toutes les mesures administratives et juridiques. Pour sa part, le Ministère
    roumain des Affaires Etrangères a qualifié la décision des autorités locales
    moldaves de politique, non justifiée et dépourvue de fondement.




    Festival -
    Le festival « Mogosoaia Classic Fast » se déroule en cette fin de
    semaine au Palais Brancovan, près de Bucarest, sous le générique des
    « Cultures du monde ». Les organisateurs proposent de nombreuses
    expositions, concerts, projections de film et spectacles. Huit pays participent
    à ce festival, à savoir l’Arménie, l’Espagne, la Hongrie, la Lituanie, le
    Pérou, le Mexique, la Chine et la Roumanie.




    Tennis – La joueuse roumaine de
    tennis, Irina Begu, s’est qualifiée samedi, à Paris, dans les huitièmes de
    finale du tournoi de Roland Garros après une victoire contre la Française,
    Léolia Jeanjean. Cette qualification représente la meilleure performance que la
    Roumaine a enregistrée depuis 2011, quand elle a débuté au tableau des tournois
    de Grand Chelem. Irina Begu est la seule Roumaine parmi les 7 participantes à
    Roland Garros restée toujours en compétition.




    Météo – Une vigilance orange aux
    pluies torrentielles est en vigueur jusqu’au lundi matin dans le sud et le
    sud-ouest de la Roumanie. L’instabilité atmosphérique sera
    particulièrement accentuée dans cette région et les quantités d’eau cumulées
    suite aux précipitations pourraient se monter à 90 litres sur mètre carré. Une
    deuxième alerte jaune à l’instabilité atmosphérique et aux phénomènes orageux
    est en place partout en Roumanie. Les météorologues prévoient des orages, des
    pluies à verse et même de la grêle. Dimanche, les températures iront de 18 à 28
    degrés. Les hydrologues ont placé les rivières des 19 bassins hydrographiques
    en vigilance crues, en vigueur jusqu’à lundi, à minuit.

  • Proiectul european MOLDARTE a fost lansat la Chișinău

    Proiectul european MOLDARTE a fost lansat la Chișinău

    MoldArte îşi propune să creeze un instrument de relaţionare viabil şi durabil pentru profesionişti (artişti, manageri culturali, organizaţii publice sau private) – o platformă digitală integrată online şi on-site (www.moldarte.eu), care să faciliteze contactele directe între artişti şi organizaţii pentru dezvoltarea a noi parteneriate locale şi internaţionale.

    Este un proiect finanţat de EUNIC prin programul Spaţii Europene de Cultură şi organizat de Institutul Cultural Român în colaborare cu Goethe-Institut Bucureşti, Ambasada Austriei din Republica Moldova şi Delegaţia Uniunii Europene din Republica Moldova.

    La eveniment au participat: E.S. Stella Avallone (Ambasadoarea Austriei în Republica Moldova), Liviu Jicman (Preşedintele Institutului Cultural Român), Sergiu Prodan (Ministrul Culturii în Republica Moldova), Angela Braşoveanu Erizanu (Consilier al Preşedintelui Republicii Moldova în domeniul culturii) şi Corina Gîrla (Directoarea Centrului Cultural German Akzente).

    În cadrul conferinţei de presă, ambasadoarea Austriei în Republica Moldova, E.S. Stella Avallone, a declarat: Obiectivul acestui proiect este dezvoltarea unei platforme online, prin care artiştii din Republica Moldova să creeze conexiuni şi să stabilească reţele cu alţi profesionişti din diferite ţări. Proiectul va aborda şi problemele sociale cu care se confruntă artiştii independenţi: cum trăiesc după pandemie, inclusiv în contextul crizei actuale din regiune.

    Credem în modelele de succes şi în nevoia parteneriatului dintre sectorul cultural independent şi cel public. MoldArte este o oportunitate pentru dezvoltarea acestui parteneriat cu scopul unei vizibilităţi sporite în plan internaţional şi a unei şanse comune de a stabili noi contacte şi colaborări. Urmând modele de bune practici din alte ţări, MoldArte poate deveni un exemplu de succes recunoscut internaţional. Mulţumesc partenerilor din proiect pentru implicare şi sectorului cultural independent din Republica Moldova pentru perseverenţa cu care reuşeşte să se adreseze publicului. Finanţarea acestui proiect de către EUNIC este un semn clar al încrederii reţelei institutelor culturale europene în puterea creativă a mediului artistic independent, a spus Liviu Jicman, preşedintele Institutului Cultural Român.

    Sergiu Prodan, ministrul Culturii în Republica Moldova, a menţionat: Vom urmări cu mare atenţie proiectul MoldArte şi mă bucur că avem această oportunitate. Sunt extrem de importante discuţiile publice care vor avea loc, ele fiind valoroase pentru Ministerul Culturii, în acest fel este pus în valoare potenţialul artistic din Republica Moldova prin conectarea la cultura europeană.

    Proiectul MoldArte acoperă o gamă largă de parteneri – creând o reţea naţională – şi are drept obiectiv pentru viitor dezvoltarea şi promovarea unor politici culturale incluzive. Este deosebit de important ca proiectul să promoveze domeniul artelor contemporane şi al practicilor culturale care, de obicei, nu sunt recunoscute de politicile culturale, a transmis un mesaj video Robert Kieft, managerul de proiect al programului Spaţii Europene de Cultură – EUNIC Global.

    Joachim Umlauf, directorul Goethe-Institut Bucureşti a transmis un mesaj prin Corina Gîrla (Directoarea Centrului Cultural German Akzente): Goethe-Institut Bucureşti doreşte să confirme angajamentul şi susţinerea faţă de scena culturală independentă din Republica Moldova. De-a lungul timpului, Goethe-Institut a susţinut inclusiv financiar şi prin intermediul diferitor programe şi instrumente cultura din Republica Moldova. Proiectul MoldArte şi-a propus să continue această experienţă şi să fie alături astfel de acest sector cultural independent. Sperăm că MoldArte va deveni un instrument puternic, care va fi tuturor util.

    În perioada mai – octombrie 2022 vor avea loc evenimente pe teme de interes local, ateliere de lucru şi schimburi de experienţă între participanţii din Republica Moldova şi cei din ţările partenere (România, Austria şi Germania), cu scopul de a dezvolta noi colaborări şi iniţiative comune. Arta ca motor pentru incluziunea socială şi implicarea civică este dezbaterea care deschide seria întâlnirilor organizate în cadrul MoldArte. În cadrul talk-ului iau cuvântul: Joachim Umlauf (director al Goethe-Institut Bucureşti), Mihaela Michailov şi Radu Apostol (fondatori ai Centrului de Teatru Educaţional Replika, Bucureşti) şi Hans Knoll (director al Knoll Gallery din Viena şi Budapesta). Întâlnirea este moderată de jurnalistul Vadim Cheptănaru.

    Cel de-al doilea public talk, Capitalizarea patrimoniului local în proiecte moderne va fi disponibil pe site-ul www.moldarte.eu începând cu 30 mai. La acesta participă: Erica Peaslee (Manager Patrimoniu Cultural, SUCHO – Saving Ukrainian Cultural Heritage Online), Carrie Pirmann (Monitor al situaţiei în Moldova şi Transnistria, SUCHO), Adriana Scripcariu (Fondatoare a Muzeului – Atelier – Şcoală de la Piscu, România), Marcel Lazăr (iniţiator al proiectului Moldo Crescendo, Moldova) şi Dumitriţa Efremov (arhitect şi consilier urban, Moldova). Întâlnirea va fi moderată de Liliana Jitari, lector universitar la Universitatea Tehnică a Moldovei, Chişinău.

    Conferinţele sunt înregistrate şi subtitrate, fiind disponibile pentru vorbitorii de limba română şi engleză.

    MoldArte urmăreşte să dezvolte scena culturală publică din Republica Moldova, să stimuleze participarea actorilor culturali şi abordarea de către aceştia a problemelor sociale şi politice actuale. MoldArte se bazează pe nevoile locale legate de incluziune, participare, lipsă de vizibilitate şi dinamica slabă în rândul actorilor instituţionali şi independenţi. Cultivă o înţelegere incluzivă şi democratică a culturii publice, una care poate inspira alte spaţii europene care împărtăşesc problemele, vigoarea criticii şi rezistenţa scenei lor independente. Proiectează un proces de dialog şi dezvoltă o reţea locală care include toţi partenerii europeni.

    MoldArte este un proiect în cadrul Spaţiilor Europene de Cultură, care îşi propune să testeze şi să implementeze modele inovatoare de colaborare în cultură între actorii europeni – membrii EUNIC şi delegaţiile UE – şi partenerii locali din ţările non-UE, oferind obiectivele strategice ale UE, o abordare a relaţiilor culturale internaţionale. Spaţiile Europene de Cultură este o acţiune pregătitoare iniţiată de Parlamentul European, implementată de EUNIC în strânsă colaborare cu Comisia Europeană şi Serviciul European de Acţiune Externă. EUNIC – Institutele Naţionale pentru Cultură ale Uniunii Europene – este reţeaua europeană de institute culturale naţionale, cu 38 de membri din toate statele membre ale UE şi ţările asociate.

  • Le Royaume de Sasha Kozac

    Le Royaume de Sasha Kozac

    Sélectionné en 2011 parmi les meilleurs auteurs de fiction européens par Best European Fiction, Iulian Ciocan vit et travaille à Chisinau, capitale de la République de Moldova. Ses romans jouissent d’un très beau succès aussi bien en Roumanie, qu’ailleurs. La preuve ? L’accueil que le public et les critiques de France ont réservé à son roman Le Royaume de Sasha Kozac, traduit du roumain par Florica Courriol pour Belleville Editions, coup de cœur de Mathieu Fabre, libraire chez Kyralina.

  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 24.04 – 30.04.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 24.04 – 30.04.2022

    România ndrupaşti Ucraina


    Pritu vizite fapti di importanță decidență politiţ la Kiev, România și spusi diznou agiutorlu ti văsilia viţină aputrusită di askerili ruse. Marță eara duşi tru Ucraina premierul Nicolae Ciucă, prezidentulu a Camerallei a Deputaţilor, Marcel Ciolacu, şi șeful diplomației, Bogdan Aurescu. Iara ñiercuri, liderul a Senatului di la București, Florin Cîțu, lo parti la Congresul autorităţilor locale şi regionale, condus di prezidentulu ali Ucraina, Volodimir Zelenski. Neise, Nicolae Ciucă fu astiptatu di liderul ucrainean şi avu ntrividiri cu premierul şi prezidintulu Radii Supremă. Pe agendă eara zburăti teme cum agiutorlu pe cari România va lu da ma largu ali Ucraina, situaţia umanitară şi procesul di reconstrucţie ditu văsilia viţină. Șeful guvernului di la București năpoi spuni că România condamnă tru nai ma serti zboară călcarea flagrantă di cătră Rusia a suvearanitatillei şi integritatillei teritoriale ali Ucraină. Tutunăoară, premierul condamnă, diznău, fănicadzlli fapţă di trupele di invazie şi adusi aminti agiutorlu a Româniillei tră dizvărtearea a unei investigaţii internaţionale cari să-lli aducă dinintea ali justiţie pi aţelli stipsiţ di crime. Iara prezidintulu ucrainean spusi că aestă vizită “easti un semnal important şi limbidu di andrupari tră Ucraina tru polimlu contra Fediaraţiillei Ruse”.



    Şeflu a guvernului di la București adusi tu muabeti şi situaţia minoritatillei române ditu Ucraina. Nicolae Ciucă: “Prezidintulu Zelenski sumlinie că minoritatea română ditu Ucraina va s’aibă idyili ndrepturi tru yilie, subliniez, tru yilie, cum li ari minoritatea ucraineană tru România. Cundilleaiu că elli suntu cetăţeni ucraineni, elli ş-fac borgea andicra di văsilia a lor şi, tutunăoară, că lipseaşti s’aibă agiutorlu a autorităţlor, instituţiilor ucrainiene tră tut ţi nsimneadză ţănearea a idintitatillei di limbă, idintitati culturală”.



    Di altă parte, premierlu declară că România nu easti zñiipsită tu aestă oară, după ţi Gazprom dănăsi furnizarea di gaze cătră Vărgăria şi Polonia, cari nu vrură s’păltească combustibilul tru ruble, ași cum avea căftată Moscova. Consumul di gaze easti multu sum capacitatea di producţie pe cari văsilia u ari, România hiinda ună ditu puţănele state ditu Europa ţi ari resursă di gaz consistentă – sumlinie şeful a guvernului. Aestu exighisi, ama, că, pi kiro di mesi şi lungu kiro, România va s’aibă ananghi di gaz. El cundille că pritu Legea offshore şi onshore – asumată di formaţiunile ditu coaliţia la guvernare — s’asiguripseaşti nkisita lucurlui ti investiţii tru exploatarea gazelor ditu Amarea Lae şi a aţiloru di la mari ahăndusimi ditu zona Buzău.



    Tu arada a lui, prezidintulu Camerăllei Diputaţlor diclară că pritu vizita faptă Kiev vrură s’da unu semnu limbidu mutrinda vrearea a majoritatillei politică şi parlamentară tu ligătură cu agiutorlu dat di România ali Ucraina. La turnata di Kiev, prezidintulu a Senatului spusi că autorităţile ucrainene mutrescu cu nădie tu yinitu, acă ari ună catastisi greauă tru cari easti văsilia viţină. El nica cundille că acă sancţiunile impuse ali Rusie aducu tu aestu kiro unu disconfort tru ma multe sectoare di activitate, eale au scupolu s’asiguripsească tru yinitor securitatea şi integritatea naţională. Agiutorlu tră suveranitatea şi integritatea teritorială ali Ucraina tru sinurli a llei pricunuscuti internaţional fu cundilleatu și di ministrul apărarillei, Vasile Dîncu, cari lo parti, marță, la prota andamasi a Grupului consultativ tru domeniul apărarillei mutrinda Ucraina, a curi nicukiru eara Baza Aeriană Ramstein ditu Germania. Responsabilu român condamnă fănicadzlli fapţă şi scoasi tu migdani ananghea ntrăoară di dişcllidiari şi funcţionare nicondiţionată a născăntoru călliuri umanitare. Vasile Dîncu avu şi ună şcurtă andamasi cu omologlu a lui ucrainean, ispeti cu cari u spusi solidaritatea mplină cu Ucraina şi dimăndă disponibilitatea ta s’aibă un dialog constantu şi dişcllisu.



    România ndrupaşti imnaticlu european a Chișinăului


    Tut di partea a ministerului Apărarillei vini, ñiercuri, cundillearea că, tru aestu kiro, Armata Româniillei nu ari militari tru Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar romanofonă), tră s’lliaa parti la exerciţii I alti turlii di instruire diadunu. Limbidzărli yinu tru contextul tru cari ună publicaţie di limbă rusă ampărţă hăbări arădociki, pţi spunu că România ari naeti s’atacă Transnistria cu agiutorlu NATO, ş-diapoa s’facă ună cu Republica Moldova. Publicația cundilleadză şi aţea că pi teritoriul a Ripublicăllei Moldova ghio taha suntu dizvărtiţ militari români. Dizinformările vinite pi canale ruseşti s’facu dupu şingirlu di atacuri cu autor nicunuscut, lansate tru dzălili ditu soni tru Transnistria. Tu hăvaia a provocărilor armate ditu regiunea separatistă, partidili parlamentare ditu România și spusiră andrupămintulu tră imnaticlu european a Chișinăului. Ali Republica Moldova lipseaşti să-lli si pitreacă unu mesaju susta di la Uniune că va s’hibă andrupătă şi tru yinitor pi calea a llei european, lugursescu politicienii români.



    Prezidentulu PNL, premierul Nicolae Ciucă, cundille că ateali ditu soni evenimente ditu Tiraspol lipseaşti s’hibă minduiti cu ngătanu şi echilibrat, ahtari turlie că situaţia di securitate ditu zonă, şi aşi multu crehtă, s’nu llia silă. Lidirul PSD, Marcel Ciolacu, mindueaşti că incidintele di Tiraspol fură ună minueari ti intimidare şi dimăndă tru yinitoarili stămâni, ună andamasi comună a cumănduserloru a Senatului şi Camerăllei a Diputaţlor cu Parlamentul di la Chişinău. Idiea easti ndrupătă și di USR cari lugurseaşti că incidintele di la Tiraspol fură simple provocări cari lipseaşti s’hibă mutriti cu akicăseari diplomatică, iara goala şansă ca Republica Moldova s’hibă un stat european easti tru Uniune. Iara UDMR faţi timbihi că tora lipseaşti s’hibă analizate căftărli di adiarare la forul comunitar ali Ucraina, Ripublica Moldova şi Georgia, aţea turlie că eai s’agiungă ufiţialu candidate la forul european. Şi Alianţa tră Unirea Românilor condamnă incidintele di la Tiraspol și lugurseaşti că Republica Moldova numata lipseaşti s’armănă tu ună comată lae.



    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 24.04 – 30.04.2022

    Retrospectiva săptămânii 24.04 – 30.04.2022


    România sprijină Ucraina


    Prin vizite întreprinse de importanți decidenți politici la Kiev, România și-a exprimat din nou sprijinul pentru țara vecină invadată de trupele ruse. Marți s-au deplasat în Ucraina premierul Nicolae Ciucă, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, şi șeful diplomației, Bogdan Aurescu. Iar miercuri, liderul Senatului de la București, Florin Cîțu, a participat la Congresul autorităţilor locale şi regionale, condus de preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. De altfel, Nicolae Ciucă a fost primit de liderul ucrainean şi a avut întrevederi cu premierul şi preşedintele Radei Supreme. Pe agendă s-au aflat teme precum sprijinul pe care România îl va acorda în continuare Ucrainei, situaţia umanitară şi procesul de reconstrucţie din ţara vecină. Șeful guvernului de la București a reafirmat că România condamnă în cei mai duri termeni încălcarea flagrantă de către Rusia a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei. Totodată, premierul a condamnat, din nou, atrocităţile comise de trupele de invazie şi a exprimat sprijinul României pentru derularea unei investigaţii internaţionale care să-i aducă în faţa justiţiei pe cei vinovaţi de crime. Iar președintele ucrainean a apreciat că această vizită “este un semnal important şi clar de sprijin pentru Ucraina în războiul împotriva Federaţiei Ruse”.


    Şeful guvernului de la București s-a referit şi la situaţia minorităţii române din Ucraina. Nicolae Ciucă: “Preşedintele Zelenski a subliniat că minoritatea română din Ucraina va beneficia de aceleaşi drepturi în oglindă, subliniez, în oglindă, precum beneficiază minoritatea ucraineană în România. Am subliniat că ei sunt cetăţeni ucraineni, ei îşi fac datoria faţă de ţara lor şi, de asemenea, că trebuie să beneficieze de sprijinul autorităţilor, instituţiilor ucrainiene pentru tot ceea ce înseamnă păstrarea identităţii de limbă, identităţii culturale”.


    Pe de altă parte, premierul a declarat că România nu este afectată în acest moment, după ce Gazprom a întrerupt furnizarea de gaze către Bulgaria şi Polonia, care au refuzat să plătească combustibilul în ruble, așa cum ceruse Moscova. Consumul de gaze este mult sub capacitatea de producţie pe care țara o are, România fiind una dintre puţinele state din Europa care beneficiază de resursă de gaz consistentă – a subliniat şeful guvernului. Acesta a explicat, însă, că, pe termen mediu şi lung, România va avea nevoie de gaz. El a precizat că prin Legea offshore şi onshore – asumată de formaţiunile din coaliţia la guvernare – se asigură demararea investiţiilor în exploatarea gazelor din Marea Neagră şi a celor de la mare adâncime din zona Buzău.


    La rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor a declarat că prin vizita la Kiev s-a dorit transmiterea unui semnal clar privind voinţa majorităţii politice şi parlamentare cu privire la ajutorul acordat de România Ucrainei. La întoarcerea de la Kiev, preşedintele Senatului a apreciat că autorităţile ucrainene privesc cu optimism spre viitor, în ciuda situaţiei dificile în care se află ţara vecină. El a mai precizat că deşi sancţiunile impuse Rusiei provoacă în prezent disconfort în mai multe sectoare de activitate, ele sunt menite să asigure în viitor securitatea şi integritatea naţională. Sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în graniţele sale recunoscute internaţional a fost arătat și de ministrul apărării, Vasile Dîncu, care a participat, marți, la prima reuniune a Grupului consultativ în domeniul apărării privind Ucraina, găzduită în Baza Aeriană Ramstein din Germania. Responsabilul român a condamnat atrocităţile comise şi a evidenţiat nevoia urgentă de deschidere şi funcţionare necondiţionată a unor culoare umanitare. Vasile Dîncu a avut şi o scurtă întrevedere cu omologul său ucrainean, prilej cu care a exprimat solidaritatea deplină cu Ucraina şi a transmis disponibilitatea de a menţine un dialog constant şi deschis.



    România susține parcursul european al Chișinăului


    Tot din partea ministerului Apărării a venit, miercuri, precizarea că, în prezent, Armata României nu are militari în Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar romanofonă), pentru a participa la exerciţii sau alte forme de instruire în comun. Clarificările vin în contextul în care o publicaţie de limbă rusă a distribuit informaţii false, potrivit cărora România intenţionează să atace Transnistria cu sprijinul NATO, urmând apoi să anexeze Republica Moldova. Publicația mai menționa că deja pe teritoriul Republicii Moldova ar fi fost dislocaţi militari români. Dezinformările venite pe canale ruseşti au loc după seria de atacuri cu autor necunoscut, lansate în ultimele zile în Transnistria. Pe fondul provocărilor armate din regiunea separatistă, partidele parlamentare din România și-au reafirmat susţinerea pentru parcursul european al Chișinăului. Republica Moldova trebuie să primească un mesaj ferm de la Uniune că va fi susţinută şi în viitor pe drumul ei european, consideră politicienii români.


    Preşedintele PNL, premierul Nicolae Ciucă, a subliniat că ultimele evenimente din Tiraspol trebuie să fie analizate cu atenţie şi în mod echilibrat, astfel încât situaţia de securitate din zonă, şi aşa destul de fragilă, să nu escaladeze. Liderul PSD, Marcel Ciolacu, crede că incidentele de la Tiraspol au fost o încercare de intimidare şi a anunţat în următoarele săptămâni, o reuniune comună a conducerilor Senatului şi Camerei Deputaţilor cu Parlamentul de la Chişinău.Ideea este susținută și de USR care consideră că incidentele de la Tiraspol au fost simple provocări care trebuie privite cu înţelepciune diplomatică, iar singura şansă ca Republica Moldova să fie un stat european este în Uniune. Iar UDMR atrage atenţia că acum trebuie analizate cererile de aderare la forul comunitar a Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, pentru ca ele să devină oficial candidate la forul european. Şi Alianţa pentru Unirea Românilor a condamnat incidentele de la Tiraspol și consideră că Republica Moldova nu trebuie să mai rămână într-o zonă gri.







  • Le parcours européen de la République de Moldova

    Le parcours européen de la République de Moldova

    Avec une présidente pro-occidentale, Maia Sandu, et un parti présidentiel, appelé « Acţiune şi Solidaritate/Action et Solidarité », qui domine sans partage le Parlement national et détient tous les portefeuilles ministériels, la République de Moldova semble enfin être en état de quitter l’orbite russe, au bout de trois décennies d’indécision. La Roumanie est, comme d’habitude, l’avocat le plus cohérent et le plus énergique de l’indépendance, de la souveraineté et de l’intégrité territoriale de l’État voisin, ainsi que de ses aspirations à l’intégration européenne.

    Créée sur une partie des territoires de l’Est de la Roumanie, annexés, suite à un ultimatum, par l’Union soviétique de Staline en 1940, la Moldova a proclamé son indépendance le 27 août 1991, après le putsch néo-bolchevique avorté contre le dernier leader soviétique, le réformateur Mikhaïl Gorbatchev. Ce même jour, la Roumanie était le premier pays au monde à reconnaître l’existence du nouvel État voisin. Aujourd’hui, quand des centaines de milliers d’Ukrainiens fuient les troupes russes d’invasion pour se mettre à l’abri en République de Moldova, quand des explosions et d’étranges attaques à la grenade font resurgir les craintes de voir se rallumer le conflit gelé de la région séparatiste pro-russe de Transnistrie (est), les partis parlementaires de Bucarest réaffirment d’une seule voix leur soutien au parcours européen de Chişinău.

    Le premier ministre libéral, Nicolae Ciucă, ex-général de l’Armée roumaine, plaide en faveur d’une analyse équilibrée des incidents signalés en Transnistrie, pour éviter des effets négatifs supplémentaires sur la situation, déjà fragile, dans la région. Le leader du Parti social-démocrate (membre de la coalition au pouvoir à Bucarest), Marcel Ciolacu, voit dans les incidents de Tiraspol une tentative d’intimidation et annonce une prochaine séance commune des directions des deux Chambres du Législatif roumain et du Parlement de Chişinău. Le député européen de l’Union démocrate magyare de Roumanie (également membre de la coalition gouvernementale), Iuliu Winkler, évoque les demandes d’adhésion à l’Union européenne déposées par l’Ukraine, la République de Moldova et la Géorgie, exprimant l’espoir de voir ces anciennes républiques soviétiques devenir officiellement candidates au bloc communautaire.

    Du côté de l’opposition, le député de l’Union Sauvez la Roumanie, Dan Barna, croit que les incidents de Tiraspol étaient tout simplement des provocations, qu’il faut traiter avec de la sagesse diplomatique. Selon lui, l’UE représente l’unique chance de stabilité pour la République de Moldova et la Roumanie, en tant que membre de l’UE et de l’OTAN, a le devoir d’épauler ce parcours. Pour l’opposition nationaliste de l’Alliance pour l’unité des Roumains, indique le sénateur Sorin Lavric, la réunification de la République de Moldova avec la Roumanie constitue l’unique solution de sécurité réelle, vu que les incidents de Transnistrie auraient pour but d’y ramener la guerre en Ukraine. (Trad. Ileana Ţăroi)

  • 100 million euro for the Republic of Moldova

    100 million euro for the Republic of Moldova

    The parliament of Romania endorsed a law ratifying the
    Agreement on the implementation of a technical and financial assistance
    programme based on non-reimbursable financial aid amounting to EUR 100 million
    provided by Romania to the neighbouring Republic of Moldova.


    The Romanian foreign ministry welcomed the decision, emphasising
    that the document signed by the PMs of Romania Nicolae Ciucă and of Moldova
    Natalia Gavriliţa on February 11 in Chişinău will be a key instrument under
    which in the next 7 years Bucharest will support Moldova’s efforts in advancing
    reforms and EU accession and towards sustainable development.


    With the projects financed under this Agreement, Romania
    will contribute to strengthening Moldova’s resilience in vital sectors like
    energy, transport and transport infrastructure, environment protection and
    climate change, public works and infrastructures, SMEs, mass media
    independence, public administration and home affairs, healthcare, education,
    culture, research, tourism, competitiveness and industry.


    The Romanian foreign ministry also said the document
    will take over and reinforce the role of a previous technical and financial assistance
    agreement, also worth 100 million euro and signed in April 2010, which came to
    a close in March 2021. This agreement enabled Romania to fund major projects,
    including the revamping of over 1,000 kindergartens and schools in the Republic
    of Moldova and to contribute to the development of the Iaşi-Chişinău natural
    gas pipeline, a strategic energy interconnection project for Romania and Moldova.


    In recent years, Moldova’s relations with the EU have
    grown stronger. The country joined the EU’s Eastern Partnership in 2009, while Moldova’s EU Association Agreement came
    into force on July 1, 2016. The EU is also Moldova’s biggest
    donor, and Moldova is the biggest beneficiary of EU aid per capita among EU’s
    neighbours. The EU assistance goes into key reforms in areas like the
    judiciary, education, economic development and energy. In this context and
    following Russia’s invasion in Ukraine, Moldova’s president Maia Sandu recently
    signed Moldova’s EU accession application. Romania remains the strongest supporter
    of Chişinău’s European integration. (AMP)

  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    Remember
    literar (studii și cronici literare), volum apărut în martie 2022 la Chișinău,
    ca rezultat al reacției postlectorale și al activității de cronicar ale
    autoarei, conf.univ.dr. Diana Vrabie, Catedra de Literatura Română şi
    Universală a Universităţii de stat Alecu Russo din Bălţi, Republica Moldova,
    critic și istoric literar, membră a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova
    și a Uniunii Scriitorilor din România


  • Jurnal Românesc – 01.04.2022

    Jurnal Românesc – 01.04.2022

    Ambasadorul României la Chişinău, Daniel Ioniţă, a fost decorat de
    ministrul apărării al Republicii Moldova, Anatolie Nosatîi, cu Medalia
    Pentru Cooperare a Armatei Naţionale. Aflat la final de mandat,
    diplomatul român a primit distincţia în semn de recunoştinţă şi apreciere
    pentru contribuţia la dezvoltarea cooperării dintre Ambasada României şi
    Ministerul Apărării de la Chişinău. Anatolie Nosatîi i-a mulţumit ambasadorului
    pentru receptivitate şi pentru asistenţa oferită instituţiei de apărare pe
    parcursul activităţii sale în stânga Prutului şi a subliniat că România este şi
    rămâne un vecin şi un partener strategic valoros pentru Chişinău. El a apreciat
    că sprijinul venit din partea colegilor români s-a resimţit intens pe parcursul
    anilor, în special în consolidarea eforturilor de asigurare a păcii şi
    stabilităţii în regiune, precum şi în dezvoltarea sectorului de apărare.
    Totodată, ministrul moldovean a mulţumit guvernului de la Bucureşti pentru
    asistenţa oferită în domeniul învăţământului militar şi pentru pregătirea
    militarilor moldoveni în cadrul diferitelor exerciţii naţionale şi
    internaţionale. La rândul său, Daniel Ioniţă a transmis că statul român va
    sprijini în continuare Ministerul Apărării al Republicii Moldova în
    desfăşurarea proiectelor şi programelor direcţionate spre transformarea armatei
    moldovene într-o instituţie modernă, în conformitate cu standardele
    internaţionale.




    Alianţa pentru Unirea Românilor îi solicită Ministerului Afacerilor
    Externe să facă demersuri imediate pe lângă partea ucraineană
    pentru semnarea unui acord privind protejarea limbii române în ţara vecină, în
    beneficiul sutelor de mii de etnici români care trăiesc acolo.
    Autorităţile ucrainene trebuie să adopte toate măsurile pentru a asigura
    dreptul la educaţie în limba maternă pentru etnicii români, iar acest lucru se
    poate rezolva rapid, printr-un acord bilateral, a spus senatorul Claudiu
    Târziu. La rândul său, preşedintele formaţiunii, George Simion, a arătat că problemele
    cu care se confruntă minoritatea română din Ucraina sunt multe, precum accesul
    la învăţământul în limba maternă, hărţuirea liderilor comunităţii româneşti,
    utilizarea oficială a limbii române în administraţie şi în justiţie, finanţarea
    activităţilor asociaţiilor minorităţii române, mass-media în limba română,
    păstrarea identităţii religioase şi limba română ca limbă de cult. El a adăugat
    că problema referitoare la dreptul de a învăţa în limba maternă poate fi
    soluţionată imediat, iar în intervenţia video pe care o va avea, pe
    4 aprilie, în Parlamentul României preşedintele Zelenski trebuie să facă
    referire la acest lucru. Liderul de la Kiev a declarat, recent, că îşi
    doreşte să semneze un acord cu ţările vecine pentru protejarea limbilor
    minorităţilor naţionale din Ucraina. Aproximativ 410.000 de etnici români
    trăiesc în Ucraina şi reprezintă a doua minoritate naţională din statul vecin,
    după ruşi.




    O serie de evenimente tematice se vor desfăşura în următoarele luni
    pentru a marca împlinirea a 25 de ani de Parteneriat Strategic între România şi
    Statele Unite ale Americii, a anunţat Ambasada României la Washington. Este
    vorba despre Festivalul Weekend românesc pe malul Potomacului’, un
    concert-spectacol susţinut de Marius Mihalache Band, un eveniment expoziţional
    şi concert, însoţite de lansarea discului aniversar Electrecord – Romania
    in Vinyl Covers, Festivalul de Film Românesc din Washington, un spectacol
    de jocuri laser proiectate pe faţada Galeriei Naţionale de Artă din Washington,
    precum şi mese rotunde, dezbateri şi ceremonii de decorare a unor personalităţi
    româno-americane care au contribuit la dezvoltarea relaţiei dintre cele două
    ţări. Ambasada precizează că evenimentele vor fi organizate împreună cu
    Institutul Cultural Român din New York, cu implicarea unor think tank-uri şi
    instituţii culturale americane. De asemenea, reprezentanţa diplomatică
    transmite că intenţionează să continue turneul 50 States, One
    Community, în cadrul căruia ambasadorul Andrei Muraru se deplasează în
    statele americane, unde are întâlniri cu politicieni, cu reprezentanţi ai
    mediului de afaceri şi cu membrii comunităţilor de români.




    Galeria Gaep participă la Târgul Internațional de Artă Modernă și
    Contemporană MiArt, ce are loc în perioada 1-3 aprilie, la Milano, în Italia.
    Galeria expune în secțiunea Emergent, dedicată galeriilor ce reprezintă artiști
    din noile generații, lucrări semnate de Sebastian Moldovan și Mihai Plătică.
    Amândoi folosesc desenul, sculptura și fotografia în moduri ingenioase, pentru
    a examina natura materiei. Sebastian Moldovan trăiește și lucrează în
    București. Mediile sale predilecte de exprimare sunt instalațiile, video și
    desenul. A expus atât în ţară, cât şi în străinătate, în China şi Italia. Mihai
    Plătică trăiește și lucrează în Cluj-Napoca. Lucrările sale au fost prezentate
    recent la Muzeul de Artă din Cluj și într-o expoziție de grup desfășurată în
    trei orașe în cadrul proiectului de coproducție europeană Both Ways. Ediția de
    anul acesta a MiArt reuneşte 150 de galerii din 21 de țări, iar Galeria Gaep se
    află la a cincea prezenţă.


  • Jurnal românesc – 28.03.2022

    Jurnal românesc – 28.03.2022

    Românii din Statele Unite ale Americii sunt oameni care, deşi sunt la distanţă de câteva mii de km de ţară, au rămas conectaţi şi contribuie la dezvoltarea şi modernizarea României, a declarat, la Washington, preşedintele Senatului, Florin Cîţu. Este important să dezvoltăm o relaţie puternică cu diaspora pentru transferul de know-how, prin experienţa şi prin bunele practici dobândite în afară, a spus Cîţu după o întâlnire cu membrii comunităţii româneşti din capitala americană şi din statele Maryland şi Virginia. Al doilea om în statul român le-a transmis conaţionalilor că sunt foarte importanţi în cadrul Parteneriatului Strategic şi că toţi românii din SUA pot contribui la consolidarea şi promovarea acestuia. Florin Cîţu efectuează o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii, în perioada 24-30 martie, unde are programate întâlniri cu reprezentanţi ai Congresului, ai mediului de afaceri, precum şi cu comunitatea românească din zonă. În cadrul unei astfel de întrevederi, pe care a avut-o cu consilierul politic al Departamentului de Stat Derek Chollet, Cîţu a vorbit despre identificarea de noi domenii de cooperare, necesitatea consolidării Flancului Estic al NATO şi includerea cât mai rapidă a României în Programul Visa Waiver.

    Avantajele apropierii Republicii Moldova de România, impactul acțiunilor desfășurate de Bucureşti pentru sprijinirea parcursului european al Chişinăului şi modalitățile de intensificare a cooperării între cele două state au fost subiectele principale ale unei mese rotunde care a avut loc în capitala moldoveană. Dezbaterea, organizată de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova şi Parlamentul Republicii Moldova, a marcat aniversarea a 104 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Nu doar limba, cultura și tradițiile ne leagă, ci și istoria noastră comună. Și cu cât vom cunoaște mai mult și mai bine istoria, vom putea consolida prezentul și vom putea construi un viitor împreună, a declarat şeful Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, Adrian Dupu. La rândul său, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a arătat că la Chișinău există o guvernare pro-europeană, care doreşte să preia din experienţa Bucureştiului în ceea ce priveşte aderarea la Uniunea Europeană. El le-a mulţumit factorilor de decizie din România pentru gestul firesc de a oferi ajutor umanitar, financiar şi logistic în contextul crizei umanitare provocate de războiul pornit de Rusia în Ucraina.

    Expoziția Mama Clara-Haya. Iubire, recunoștință, teamă de despărțire a artistei israeliene de origine română Anat Manor va avea loc, în perioada 29 martie – 28 aprilie, la sediul ICR Tel Aviv. Proiectul cuprinde picturi, desene și asamblaje realizate de artistă ca un tribut pentru mama ei, Clara Marcus, născută în România, la Târgu Ocna. Vernisajul expoziției, în limbile engleză și ebraică, va avea loc pe 29 martie, de la ora 18.00, și va fi transmis prin online pe pagina de Facebook a reprezentanţei culturale româneşti în Israel. Anat Manor s-a născut în Israel, din părinți de origine română. A studiat arte vizuale în Israel și în Germania. Este cunoscută în special pentru proiectele foto-video, precum și pentru desenele și picturile conceptuale. În prezent, trăiește și lucrează la Berlin.

    Un material video, care îl aduce în prim plan pe dramaturgul român Matei Vișniec, a fost postat, la 27 martie, pe conturile de socializare ale ICR Lisabona cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului. Actorul portughez Nuno Pinheiro a realizat o lectură dramatizată a capitolului 6 din volumul Teatrul descompus sau Omul-Pubelă de Matei Vișniec, a cărui traducere în portugheză a apărut în 2012. Născut în România în 1956, Matei Vișniec are mai mult de 30 de piese publicate și numele său a figurat pe afișe în peste 40 de țări. Este dramaturgul cu cele mai multe piese puse în scenă în România. A fost distins cu premiul Uniunii Scriitorilor în 1984, 1992, 1996 şi 1998, cu Premiul UNITER în 1991, a primit Marele Premiu de teatru radiofonic al Societăţii Autorilor şi Compozitorilor Dramatici din Franţa în 1994 şi Premiul Academiei Române în 1998. În 2008 şi 2009 a primit Premiul Coup de Coeur la Festivalul Off din Avignon şi a fost recompensat cu Premiul European pentru întreaga activitate. În 2016, cartea sa Negustorul de începuturi de roman a primit premiul Jean Monnet pentru literatură europeană. Înregistrarea video cu momentul artistic al actorului Nuno Pinheiro poate fi urmărită pe pagina de Facebook a ICR Lisabona.


  • Jurnal românesc – 22.03.2022

    Jurnal românesc – 22.03.2022

    Un proiect de lege care vine în sprijinul elevilor români din diaspora care se întorc în ţară a fost depus la Camera Deputaţilor. Proiectul, care completează şi modifică Legea educaţiei naţionale, prevede înfiinţarea unor grupe de acomodare, în cadrul cărora elevii să beneficieze de cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească, în paralel cu orele de curs obligatorii. Actul normativ face referire şi la pregătirea cadrelor didactice, a psihopedagogilor şi a comunităţilor şcolare pentru a răspunde nevoilor specifice ale elevilor reveniţi în ţară. De asemenea, obligă unităţile de învăţământ cu un număr mai mare de 5 elevi anterior şcolarizaţi în străinătate să elaboreze, o strategie pentru sprijinirea integrării acestora pe plan socio-educaţional şi psiho-emoţional, prin crearea unui pachet de acţiuni de asistenţă, consiliere, ateliere, tabere şi alte activităţi extracurriculare. Potrivit proiectului, înscrierea în grupele de acomodare se poate face pe tot parcursul anului şcolar. Aproximativ 5 milioane de români locuiesc în momentul acesta în diaspora şi mulţi dintre aceştia îşi doresc să se reîntoarcă. (…) Această propunere vine tocmai pentru a-i ajuta pe aceşti elevi care au fost şcolarizaţi în străinătate, care nu au avut deloc un sistem de învăţământ românesc în diaspora şi au cunoştinţe minime de limba română, a spus deputatul USR Simina Tulbure, unul dintre iniţiatori. Parlamentarul a precizat că, din cauza pandemiei, în ultima perioadă aproximativ 10.000 de elevi s-au întors anual în România.

    România a susținut și va susține fără rezerve parcursul european ireversibil al Republicii Moldova, a declarat ambasadorul ţării noastre la Chişinău, Daniel Ioniță. Aflat la final de mandat, acesta a efectuat o vizită de lucru în municipiul Comrat, din Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, unde s-a întâlnit cu bașcanul Irina Vlah şi cu primarul municipiului Serghei Anastasov. Diplomatul român a inspectat stadiul de realizare a noii aripi a clădirii Liceului teoretic Mihai Eminescu din Comrat, singurul liceu cu predare în limba română din oraş, şi a donat 25 de tablete unor copii proveniți din familii vulnerabile. Ambasadorul a dat asigurări că multiplele proiecte de susținere a Republicii Moldova în domenii precum economie, educație, sănătate şi cultură, vor continua câtă vreme Chişinăul își menține parcursul de dezvoltare europeană. Daniel Ioniță și-a început mandatul în stânga Prutului la 7 iulie 2016. El va fi înlocuit de fostul ambasador al României în Ucraina, Cristian-Leon Țurcanu.

    Filmul Căutătorul de vânt, în regia lui Mihai Sofronea, cu Dan Bordeianu, Olimpia Melinte și Adrian Titieni în distribuţie, a fost recompensat cu premiul Federaţiei Internaţionale a Criticilor de Film la a 26-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Sofia. Este o onoare să primim Premiul Criticii Internaționale de Film, dar și o bucurie să vedem că reacția publicului bulgar a fost la fel de entuziastă ca cea din sălile în care am prezentat filmul în România, a declarat regizorul Mihai Sofronea. Mențiunea Specială a juriului secțiunii Competiția Balcanică a fost acordată producției Crai Nou, în regia Alinei Grigore. Coproducția România-Bulgaria Os de pește, regizată de Dragomir Sholev, a fost premiată la categoria New Bulgarian Features, iar Umil, în regia lui Svetoslav Draganov, a fost premiată în cadrul secțiunii Focus Bulgaria. Totodată, regizorii Alina Grigore, Radu Muntean, Mihai Sofronea și actorul Dan Bordeianu au fost prezenți la manifestare în calitate de invitați speciali, cu sprijinul Institutului Cultural Român, iar regizoarea și producătoarea Monica Lăzurean-Gorgan a făcut parte din juriul secțiunii de filme documentare.

    Trupa Iosif Vulcan a Teatrului Regina Maria din Oradea participă cu piesa Tartuffe, de Moliere, la a 9-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru al Țărilor Balcanice Balkan Breeze, care are loc în oraşul turcesc Bursa. Spectacolul va fi prezentat, pe 23 şi 24 martie, la Teatrul Regional Ahmet Vefik Pașa. Teatrul Regina Maria din Oradea cuprinde, în prezent, trei trupe, Trupa Iosif Vulcan, Trupa Arcadia și Ansamblul Artistic Profesionist Crișana. A obţinut două nominalizări la Gala Premiilor UNITER în 2006 şi a participat la numeroase festivaluri de teatru atât din ţară cât şi din Coreea de Sud, Italia, Croaţia, Turcia, Slovacia, Ungaria, Ucraina şi Republica Moldova. Festivalul Balkan Breeze reuneşte, anul acesta, 10 trupe de teatru din întreaga regiune balcanică. Prezenţa românească este sprijinită de Institutul Cultural Român Dimitrie Cantemir de la Istanbul.


  • Ripublica Moldova căftă aderarea la UE

    Ripublica Moldova căftă aderarea la UE

    Ripublica Moldova caftă ufiţialu s’hibă aprukeată tru Uniunea Europeană. Nkisita, lugursită istorică tră Chişinău, yine tru un contextu regional andilicatu: polimlu ditu văsilia viţină Ucraina, criza arifugaţlor ucraineni agiumţă şi tru Republica Moldova, cum şi prezenţa a askeriloru ruse tru regiunea separatistă Transnistria nicontrolată di autorităţli di Chişinău. S’aduţemu aminti, ditu nkisită, că regiunea transnistreană işi, di facto, di sumu controlu a autorităţlor ţentrali di Chişinău tru 1992, după un conflictu armatu bitisitu cu suti di morţă şi tranşatu unăoară cu intervenţia-a askriloru ali Moscovă di partea-a separatiştilor. Tru 1999, la summitlu OSCE di Istanbul, Rusia, cumăndusită tu aţelu kiro di prezidintulu Boris Elţtru, ş’lo borgea tra ş-tragă askerili şi arsenalele. Diapoa, ma amănatu, dupu ţinţi añi, proţeslu fu tră totna curmatu, ruşllii hiinda şi tu aestu kiro aclo. Tru aestu contextu cu ahâtu ma multu andilicatu di invazia ditu Ucraina, prezidinta Maia Sandu simnă, gioi dicseară, căftarea di adiarari a Republicăllei Moldova la Uniunea Europeană. Ea diclară că autorităţli di Chişinău suntu ndreapti s’bagă tu practico aestu scupo naţional. Avem nadia s’asiguripsimu ti bărnurli yinitoari unu bănaticu ma bunu şi mai sigura – spusi Maia Sandu, uidisitu cu cari Ripublica Moldova lipseaşti s’aibă un imnaticu european limbidu:


    “Simnăm căftarea di adiarare a Ripublicălleii Moldova la Uniunea Europeană. Hmiu ndrepţă s’adrămu tutu ţi easti ananghi tră băgarea tu lucru a aluştui ună ş’ună atumţea va nă spună catandisea şi vidim limbidu calea discllisă ta s’asiguripsiu a bărnurloru yinitoari unu bănaticu ma bunu, ma sigura. Băgarea tu practico a aluştui scupo easti borgea a noastră andicra di cetăţeni.”



    Căftarea simnată di prezidintulu Maia Sandu, primlu ministru Natalia Gavriliţă şi prezidintulu a Parlamentului, Igor Grosu, va s’hibă dipusă Bruxelles tru dzălili ţi yinu. Ună idyea căftari dipusi şi Georgia, după ţi, luni, Ucraina, avea căftată ea işiş adirarea la Uniune. Tru gaeretea a llei ti adirare la bloclu comunitaru, Ripublica Moldova bagă besă tu agiutorlu a partenerlor europeni. Neise, apărătoru consecventu a indipendinţăllei şi integriatillei ali Ripublicăllei Moldova, Bucureştiul andrupaşti acutotalui imnaticlu a llei european. Tora ayoñea, prezidintulu român, Klaus Iohannis, diclară că “România ndrupaşti acutotalui integrarea Ucrainăllei, cum şi a Ripublicălleii Moldova şi Georgia tru Uniunea Europeană.” “Loclu aluştoru parteneri ali Uniunii easti tru fumealla europeană, a diapoa România va s’facă di căuli aţea turlie că aestu lucru s’agiungă averu” – cundille șeful statului. Căftarea ali Ripublică Moldova di adirare la Uniunea Europeană easti ună jgllioată istorică – spuni şi premierlu Nicolae Ciucă, cari da asiguripseri că România va s’lucreadză ma largu diadunu cu Chişinăulu, tra s’bagă tu practico aestu scupo.


    Autor: Roxana Vasile


    Armânipsearia: Taşcu Lala


























































  • Republica Moldova a cerut aderarea la UE

    Republica Moldova a cerut aderarea la UE

    Republica Moldova solicită oficial să fie primită în Uniunea
    Europeană. Demersul, considerat istoric pentru Chişinău, vine într-un context
    regional complicat: războiul din ţara vecină Ucraina, criza refugiaţilor
    ucraineni ajunşi şi în Republica Moldova, precum şi prezenţa trupelor ruse în
    regiunea separatistă Transnistria necontrolată de autorităţile de la Chişinău. Să
    amintim, din start, că regiunea transnistreană a ieşit, de facto, de sub
    controlul autorităţilor centrale de la Chişinău în 1992, după un conflict armat
    soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor Moscovei de
    partea separatiştilor. În 1999, la summitul OSCE de la Istanbul, Rusia, condusă
    pe atunci de preşedintele Boris Elţîn, s-a angajat să-şi retragă trupele şi
    arsenalele. Or, cinci ani mai târziu procesul a fost definitiv stopat, ruşii
    fiind şi acum acolo. În acest context cu atât mai mult complicat de invazia din
    Ucraina, preşedinta Maia Sandu a semnat, joi seară, cererea de aderare a
    Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Ea a declarat că autorităţile de la
    Chişinău sunt pregătite să realizeze acest obiectiv naţional. Avem şansa să
    asigurăm generaţiilor viitoare un trai mai bun şi mai sigur – a spus Maia
    Sandu, potrivit căreia Republica Moldova trebuie să aibă un parcurs european clar:

    Semnăm cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
    Suntem pregătiţi să facem totul pentru realizarea acestui obiectiv naţional
    fundamental. Trebuie să acţionăm imediat atunci când ne-o cer circumstanţele şi
    vedem clar oportunitatea de a putea asigura generaţiilor viitoare un trai mai
    sigur, mai bun. Realizarea acestui obiectiv este datoria noastră faţă de
    cetăţeni.

    Cererea semnată de preşedintele Maia Sandu, primul ministru Natalia
    Gavriliţă şi preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, va fi depusă la Bruxelles
    în zilele următoare. O cerere similară a depus şi Georgia, după ce, luni,
    Ucraina, solicitase ea însăşi aderarea la Uniune. În demersul său de aderare la
    blocul comunitar, Republica Moldova mizează pe sprijinul partenerilor europeni.
    Or, apărător consecvent al independenţei şi integrităţii Republicii Moldova,
    Bucureştiul susţine pe deplin drumul său european. Foarte recent, preşedintele
    român, Klaus Iohannis, a declarat că România sprijină pe deplin
    integrarea Ucrainei, precum şi a Republicii Moldova şi Georgiei în Uniunea
    Europeană.     Locul acestor parteneri ai Uniunii este în familia europeană, iar
    România va face tot posibilul pentru ca acest lucru să devină realitate – a mai
    punctat șeful statului. Solicitarea Republicii Moldova de aderare la Uniunea
    Europeană e un pas istoric – afirmă şi premierul Nicolae Ciucă, care dă
    asigurări că România va continua să lucreze alături de Chişinău, pentru atingerea
    acestui deziderat.


  • March 3, 2022 UPDATE

    March 3, 2022 UPDATE

    Ukraine. Kiev says it wants to discuss with Moscow a ceasefire, a truce and the opening of humanitarian corridors, but will make no concessions on the country’s territorial integrity. Russian MFA spokesperson Maria Zakharova has stated that Moscow is open to talks with Ukraine to prevent further bloodshed. The Kremlin leader Vladimir Putin reaffirmed in talks with his French counterpart Emmanuel Macron that Russia’s main goals are the demilitarization and neutrality of Ukraine. On the ground, Russian troops continued to bomb residential neighborhoods in big Ukrainian cities and stepped up efforts to occupy the capital, Kyiv. The UN confirmed on Thursday that 249 civilians had been killed and more than 550 injured in Ukraine in the first week of the conflict following. Ukrainian authorities have announced their own death toll, saying that at least 2000 civilians have been killed because of the Russian invasion. The International Criminal Court has announced the immediate start of an investigation into the situation in Ukraine, where war crimes have been allegedly committed, after receiving a green light from 39 states, including Romania. Ukraine has not signed the Rome Statute, the international treaty establishing the ICC, but has officially recognized the Court’s jurisdiction over crimes committed on its territory.






    Aid. Romanian president Klaus Iohannis had talks in Bucharest on
    Thursday with the European Commission president Ursula von der Leyen about
    intensifying humanitarian support for neighboring Ukraine. The president said
    efforts were under way to make a logistical hub operational in Romania as soon
    as possible, to coordinate the collection and delivery of humanitarian aid to
    Ukraine, with Romania also planning to access EU funds for the management of
    the huge inflow of refugees. The Commission president said Romania was an
    example for the entire world in the way it mobilized itself to help Ukrainian
    refugees. Also on Thursday, the Romanian President received the UN High Commissioner
    for Refugees, Filippo Grandi. The two officials discussed support for the
    Ukrainian refugees, but also for the neighbouring Republic of Moldova, which is
    faced with a huge inflow of refugees as well. Filippo Grandi hailed Romanian
    authorities’ rapid response and the efforts made to properly manage the
    exceptional situation triggered by the Ukrainian citizens seeking refuge.




    Refugees. EU interior ministers met in Brussels on Thursday and
    decided to grant the refugees from Ukraine temporary protection in the EU, said
    the European Commissioner for Home Affairs, Yiva Johansson. She didn’t say
    if the measure applies to the refugees that are not Ukrainian citizen. In principle, Ukrainian
    citizens and residents in Ukraine, as well as their family members displaced because of the conflict, will be eligible for protection in the EU.
    Non-Ukrainian citizens and stateless persons legally residing in Ukraine who cannot return to their country or region of origin, as well
    as asylum seekers or beneficiaries of international protection and their family
    members will also receive protection in the Union. The other persons, who are
    in Ukraine for a short stay and who can return safely to their countries of
    origin, are not covered by this temporary protection in the Community bloc.
    However, they should be allowed access to the Union for transit to their
    countries of origin.According to the United
    Nations, one million people have fled Ukraine since the start of the Russian
    invasion, most of them to neighboring states Poland, Romania, Slovakia and
    Hungary.




    Cooperation. The prime ministers of
    Romania and Poland condemned the illegal aggression of the Russian armed forces
    in Ukraine, Prime Minister Nicolae Ciuca said in Warsaw on Thursday, at the end
    of the joint meeting of the Romanian and Polish Governments. Nicolae Ciucă stated
    that the two countries discussed providing together the necessary support for
    the big wave of refugees coming to both Romania and Poland. Romania’s prime
    minister announced that Poland would join the NATO forces defending the eastern
    flank. We already have measures that we have carried out together, there
    is a Polish military structure that is part of the Multinational Brigade in
    Romania, we have a structure that is part of the combat group that is present
    on Polish territory, Nicolae said. In turn, Prime Minister Mateusz
    Morawiecki said Poland and Romania were doing everything for peaceful
    coexistence, agreeing on all diplomatic and political actions. The two prime
    ministers have decided to support the EU accession of Georgia, Ukraine and the
    Republic of Moldova.




    Chisinau. The President of the Republic of Moldova (ex-Soviet, mostly
    Romanian-speaking), Maia Sandu, signed the application for EU membership on
    Thursday. Maia Sandu stated that the
    application for accession to the EU bloc is addressed to Emmanuel Macron, the
    president of France, the country that is holding the rotating presidency the
    Council of the European Union, and that it will be filed in Brussels in the coming
    days. The Republic of Moldova must have a clear European path. We are ready to
    do everything to achieve this fundamental national goal , said Maia Sandu.
    Also on Thursday, Georgian Prime Minister Irakli Garibashvili signed a petition
    for the start of the special procedure for recognizing his country as a
    candidate for EU accession. A similar decision was taken by Ukraine a few days
    ago in the context of the Russian invasion of its territory.








    Crash. Prosecutors with the Military Prosecutor’s Office have
    opened an criminal investigation into the crashing of two planes in the
    south-east of the country, which resulted in the death of eight people. The pilot of a Romanian MiG 21 LanceR military plane and
    seven soldiers sent to find him, in a search and rescue operation, with an IAR
    330-Puma helicopter, lost their lives on Wednesday evening. Their aircraft were
    involved in separate accidents. The MiG plane was on an air patrol when it
    disappeared from the radar, in southeastern Romania. The pilot of the IAR
    330-Puma helicopter, sent to find him, reported unfavorable weather and was
    recalled to the base before crashing, the Ministry of Defense said. Romania, a
    member of NATO, currently has less than two full squadrons of LanceR MiG-21
    fighter jets operational, along with the 17 newly equipped F-16 aircraft for
    its own air and combat police missions. Originally from the Soviet Union, the
    MiG-21 had been in service for over 40 years and was upgraded about 20 years
    ago. IAR 330-Puma helicopters have also been flying for almost 40 years, being
    modernized in recent years.














    Covid-19. On
    Thursday Romania reported almost 6,000 new Covid infections and 114 new related
    fatalities, including nine from an earlier date. 850 Covid patients are in
    intensive care. Romanian health minister Alexandru Rafila proposed easing some
    of the restrictions, such as no longer wearing face masks outdoors, no longer
    requiring the Covid certificate to enter shops, hotels, restaurants and public
    institutions, allowing cinemas and performance and sports venues to host more
    spectators and expanding the maximum number of people allowed to attend private
    events. (MI)

  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    Conferința Științifică Internațională “Războiul de pe Nistru din 1992: 30 de ani după…” (Chișinău, 4-5 martie 2022). Interviu cu prof.univ.dr.habilitat Sergiu Musteață, președinte fondator al Asociației Naționale a Tinerilor Istorici din Moldova, organizator al evenimentului.