Radio România Internațional

Tag: ciolos

  • Jurnal românesc – 4.09.2014

    Jurnal românesc – 4.09.2014

    Cei cinci judecători care vor face parte din Biroul Electoral Central pentru alegerea preşedintelui României vor fi desemnaţi vineri, în şedinţă publică, prin tragere la sorţi. Primul tur de scrutin va avea loc în data de 2 noiembrie, iar potrivit calendarului alegerilor, candidaturile trebuie depuse până pe data de 23 septembrie, la ora 24:00. Pe 28 septembrie, Biroul Electoral Central va anunţa candidaturile rămase definitive, iar pe 3 octombrie începe campania electorală, care se încheie la 1 noiembrie. Şi-au oficializat până acum candidaturile la funcţia de şef al statului premierul social-democrat Victor Ponta, liderul liberal Klaus Iohannis, din partea Alianţei Creştin-Liberale PNL-PDL, fostul prim-ministru liberal Călin Popescu-Tăriceanu, liderul PMP Elena Udrea şi eurodeputata, recent demisionara din PDL, Monica Macovei.



    Persoanele fizice care au constituit depozite la CEC pentru achiziţionarea de autoturisme şi ulterior le-au transferat la BRD cu acelaşi scop pot încasa despăgubirile începând de joi, 4 septembrie. Potrivit unui comunicat al ministrului delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, valoarea despăgubirilor acordate este de circa 45 de mii de lei, din plafonul de o sută de milioane, aprobat iniţial.



    Guvernul de la Bucureşti a semnat un Memorandum de înţelegere cu firma Airbus pentru construirea, anul viitor, a unei fabrici de elicoptere la Braşov. Premierul Victor Ponta a afirmat că, în ultimii ani, cu ajutorul elicopterelor cumpărate de la Airbus, România a creat, prin SMURD, cel mai performant sistem de intervenţie în situaţii de urgenţă din Europa. Şeful executivului a precizat că acordul va contribui şi la dezvoltarea echipamentelor militare şi că atât ministerul Apărării, cât şi ministerul de Interne au nevoie de modernizarea flotilelor de elicoptere.



    Comisarul european pentru Agricultură, românul Dacian Cioloş, a anunţat deblocarea a 30 de milioane de euro, din programele de promovare a politicii agricole comune, pentru fermierii europeni afectaţi de embargoul impus de Rusia. Cioloş i-a declarat corespondentului Radio Romania la Bruxelles ca principalii beneficiari vor fi Lituania, Germania, Polonia şi Olanda, ţările UE cel mai grav lovite de embargoul rusesc asupra produselor agroalimentare din spaţiul comunitar. Cu vânzări pe piaţa rusă de circa 40 de milioane de euro în cursul anului 2013, România, a spus comisarul, este unul din statele membre care exportă cel mai puţin şi este, deci, mai puţin afectată. Măsura anunţată de Cioloş vine după ce, săptămâna trecută, Comisia Europeana a decis acordarea a peste 125 de milioane de euro pentru susţinerea producătorilor europeni de fructe şi legume perisabile.



    Republica Moldova participă, în premieră, la summitul NATO din Ţara Galilor, unde e reprezentată de ministrul Apărării, Valeriu Troenco. Chişinăul cooperează deja cu Alianţa Nord-Atlantică în cadrul Parteneriatului pentru Pace, are un program individual de acţiune cu NATO şi participă cu un contingent în cadrul misiunii de mentinere a păcii în Kosovo. Desi, potrivit Constituţiei, Republica Moldova este un stat neutru, pe fondul crizei din Ucraina, în cadrul coaliţiei guvernamentale pro-occidentale s-au înmulţit vocile care pledează pentru apropierea de NATO.



    Preşedintele Traian Băsescu a declarat că, după ce Ucraina se va stabiliza, va trebui reluată extrem de serios problema minorităţii româneşti din această ţară. Preşedintele a mai spus, pe de altă parte, că diplomaţia de la Bucureşti trebuie să pledeze în continuare pe lângă guvernul de la Belgrad pentru recunoaşterea ca minoritari români a aşa-numiţilor vlahi de pe Valea Timocului. Acestora trebuie să li se acorde drepturile pe care le au, de exemplu, românii din provincia sârbă Voivodina – a mai afirmat preşedintele.

  • România şi embargoul impus de Rusia

    România şi embargoul impus de Rusia

    Un război fără învingători — astfel se prefigurează, deja, contenciosul comercial, cu resorturi politice şi geopolitice, care opune Occidentul Rusiei. În urma anexării de către Moscova, în martie, în cea mai pură manieră stalinistă, a peninsulei ucrainene Crimeea, Uniunea Europeană şi Statele Unite au instituit sancţiuni economice împotriva ruşilor.


    După ce a devenit evidentă şi implicarea acestora în rebeliunea secesionistă din estul ţării vecine, aceste sancţiuni s-au înăsprit. Iar Kremlinul a replicat, la începutul lui august, punând sub embargo importurile de produse agricole şi alimentare din Vest. Rezultatul e că galantarele şi tarabele din Rusia au rămas goale, iar europenii nu-şi mai pot vinde fructele şi legumele.



    Potrivit comisarului european pentru Agricultură, românul Dacian Cioloş, dintre ţările membre ale Uniunii, cele mai afectate sunt Polonia, ale cărei exporturi pe piaţa rusă atingeau 800 de milioane de euro pe an, Germania, cu aproape 600 de milioane, Olanda, cu mai mult de jumătate de miliard, şi ţările baltice – Lituania, în primul rând -, cu câteva sute de milioane.



    Dintotdeauna reticentă în a-şi lega economia de o Rusie care a transformat relaţiile comerciale într-un instrument al ambiţiilor sale expansioniste, România suferă mai puţin de pe urma embargoului. Impactul acestuia este, pentru producătorii români, mai degrabă unul indirect şi se datorează dezechilibrelor create pe pieţele altor ţări din UE. Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a precizat ca vânzările pe piaţa rusă depăşesc cu puţin 40 de milioane de euro, adică sub 2,3% din exporturile agro-alimentare ale României. Până în prezent, sectorul agricol din România a estimat pierderi de doar zece milioane de euro, a mai spus Constantin.



    Temerea sa e, însă, aceea că piaţa românească ar putea fi invadată de legume şi fructe destinate iniţial Rusiei, iar producătorii români s-ar confrunta astfel cu o concurenţă pe care o numeşte agresivă. Într-un interviu pentru Radio România Internaţional, comisarul Cioloş afirmă că parte din producţia autohtonă ar putea să fie distribuită gratuit, iar pierderile compensate ulterior din fonduri europene. Bruxellesul a decis deja să aloce 125 de milioane de euro pentru a menţine ceea ce Cioloş numeşte echilibrul pe piaţă al ofertei, al preţurilor şi deci al veniturilor agricultorilor.



    El a precizat că toţi cultivatorii de legume şi fructe care mai pot exporta în Rusia sunt eligibili pentru măsurile de sprijin, fie că fac parte sau nu dintr-o organizaţie a producătorilor. La Bucureşti, ministrul Constantin crede, însă, că suma aprobată de Comisia Europeană nu e suficientă şi că decidenţii comunitari trebuie să ia în calcul şi alte măsuri de sprijin.

  • Efectele embargoului Rusiei asupra fructelor şi legumelor

    Efectele embargoului Rusiei asupra fructelor şi legumelor

    Prin recenta interzicere a importurilor de fructe şi legume provenind din Uniunea Europeană, ca răspuns la sancţiunile care le-au fost impuse pentru susţinerea separatiştilor pro-ruşi din Ucraina, autorităţile de la Moscova au adus serioase deservicii concetăţenilor lor. Sunt obligate, acum, să găsească soluţii pentru a compensa un deficit de 35% din consumul intern. Cât despre europeni, aceştia se repliază, căutând modalităţi de diminuare a pierderilor suferite de agricultori.



    Sectorul piersicilor şi al nectarinelor este, în mod deosebit, afectat, în condiţiile în care Uniunea produce, anual, 2,5 milioane de tone de piersici şi 1,2 milioane de tone de nectarine. Franţa, Italia, Spania şi Grecia sunt cei mai mari producători la nivel european. Pentru ele, dar şi pentru alte ţări producătoare, Bruxelles-ul a anunţat măsuri excepţionale de reducere a ofertei şi favorizare a cererii. Este vorba, între altele, de mărirea de la 5 la 10% a volumului de fructe care pot fi retrase de pe pieţe şi distribuite gratuit în spitale sau închisori, de pildă.



    Este un prim semnal” — a subliniat comisarul european pentru Agricultură, românul Dacian Cioloş, care a precizat că nu va ezita, dacă va fi necesar, să facă acelaşi lucru pentru sprijinirea şi altor sectoare dependente de exporturile către Rusia. România nu este afectată direct de blocajul impus de Moscova.



    Potrivit secretarului de stat în Ministerul Agriculturii, George Turtoi, ar putea apărea, însă, efecte indirecte. “Noi nu exportam legume-fructe către piaţa din Rusia, deci nu asta ar fi problema. Singurul risc ar fi ca producţia din alte state ale Uniunii să vină în România şi atunci să se creeze o concurenţă pentru producţia internă.”



    Fermierii români constată, deja, o scădere a preţurilor pe piaţa autohtonă, în special la roşii şi castraveţi. Ei susţin că se află în imposibilitatea de a-şi mai valorifica producţia acestui an din cauza invaziei de produse destinate iniţial pieţei ruseşti.


    Cristi Rusu, directorul Asociaţiei Hortifruct: “Sunt afectate culturile de tomate şi castraveţi, prin blocaje de piaţă. Cantităţi cuantificate la câteva sute de mii de tone şi aproximativ 500 de milioane de euro, ce trebuiau să ia calea Federaţiei Ruse, în momentul de faţă sunt orientate către ţările comunităţii europene, inclusiv către România, fapt pentru care sunt scăderi de preţuri la legume între 50 şi 70%.”



    În Republica Moldova vecină, stoparea importurilor de fructe şi legume, atât proaspete, cât şi conservate, îşi face mai puternic simţite urmările. Sancţionat sever de Moscova pentru decizia sa de apropiere de Uniunea Europeană, fostul stat ex-sovietic, majoritar românofon, cel mai sărac din Europa, ar putea înregistra, în acest an, pierderi de aproximativ 70 de milioane de dolari, în ciuda ajutorului oferit de România sau a dublării cotelor pentru piaţa comunitară.

  • Die Woche 26.07.2014 – 01.08.2014 im Überblick

    Die Woche 26.07.2014 – 01.08.2014 im Überblick

    Schwere Unwetter und Überschwemmungen im Süden und Südwesten Rumäniens



    Die massiven Regenfälle der letzten Tage im Süden und Südwesten Rumäniens haben viele Schäden verursacht. Menschen kamen dabei ums Leben. Am schlimmsten wurden die Landkreise Vâlcea, Teleorman, Olt, Argeş und Gorj betroffen. Hier hat es stark geregnet und die Flüsse haben die Region überflutet. Mehr als zwei Tausend Häuser aus etwa zwei Hundert Ortschaft und Tausende Hektar Ackerland wurden betroffen. Über ein Tausend Menschen wurden evakuiert. Auch das Strassennetz hatte darunter zu leiden beschädigt. Mehrere Land-und Dorfstrassen, sowie auch Brücken wurden beschädigt. In Dutzenden Ortschaften ist der Strom ausgefallen, nachdem der starke Wind die Strom-Masten kippte. Die Feuerwehr, die Gendarmen und Polizisten waren im Einsatz um die sich in Gefahr befindenden Personen zu retten und die Verluste einzuschränken. Auch das Verteidigungsministerium stellte Militärs und Technik zur Verfügung. Die lokalen und zentralen Behörden waren in dieser Zeit in Alarmbereitschaft. Es wurden Massnahmen getroffen, um die Bevölkerung in den betroffenen Regionen zu warnen. Zudem wurden Zufluchtsorte und Evakuierungs-Routen identifiziert und Erste-Hilfe-Punkte errichtet.



    Die erste Haushaltsanpassung 2014



    Die erste Haushaltsanpassung bringt gute Nachrichten. Keine Kürzung wurde im öffentlichen Budget beschlossen. Sebst wenn die Finanzmittel für das Umweltministerium plangemä‎ß um 25 Millionen Lei, umgerechnet rund 5,5 Millionen Euro gestrichen werden sollte, wird das Ministerium 50 Millionen Lei für die Bekämpfung der Überschwemmungen erhalten. Die Exekutive könnte diesen Betrag nach Schätzungen in den Hochwassergebieten sogar erhöhen. Mehr Geld soll das auch das Gesundheitsministerium zugewiesen bekommen, ein Bereich der unter einer strukturellen Unterfinanzierung leidet und dessen Reform nur langsam vorangeht. Das Gesundheitswesen soll knapp 500 Millionen Lei für Ausgaben zugewiesen bekommen, die Nationalprogramme und die Notdienstsysteme betreffen. Rund 170 Millionen Lei gehen zudem an die Krankenkasse. Zusätzliche Finanzmittel erhalten auch das Bildungsministerium, das Verteidigungsministerium, sowie die Wirtschaft, – Transport, – und Arbeitsministerien.



    Der rumänische Ministerpräsident und Vorsitzende der Sozialdemokratischen Partei, Victor Ponta, hat seine Kandidatur zur Präsidentenwahl im November offiziell bekanntgegeben



    Der sozialdemokratische Ministerpräsident Victor Ponta hat seine Kandidatur zur November Präsidentschaftswahl ofiziell bekannt gemacht. Der Nationale Rat der sozial-demokratischen Regierungspartei, der im südrumänischen Craiova zusammengekommen ist, hat die Kandidatur des Premierministers validiert. Ponta habe laut bisherigen Umfragen zur Wahlabsicht die grö‎ßten Siegchansen. Der Amtsinhaber Traian Basescu darf nach Ablauf seines zweiten Mandats im Herbst verfassungsgemäss nicht noch einmal zur Präsidentschaftswahl antreten. Zur Stichwahl dürfte laut Politikbeobachtern der amtierende Ministerpräsident gegen den Bürgermeister des mittelrumänischen Hermannstadt Klaus Iohannis antreten. Der Vorsitzende des mitregierenden demokratischen Ungarnverbands in Rumänien Kelemen Hunor und der Vertreter der präsidentennahen, mitterechtsorientierten Volkspartei Cristian Diaconescu gaben ebenfalls ihre Kandidaturen zur Präsidentschaftswahl bekannt.



    Die Reaktion der Bukarester Behörden auf die Proteste der Rumänischstämmigen aus Czernowitz gegen die Teilmobilmachung in der Ukraine betrifft auch



    Rumänischstämmige Bürger aus dem Westen der Ukraine haben mit weiteren Protesten in Czernowitz gedrohjt bis es ihnen schriftlich garantiert wird, dass sie zum Kampf gegen prorussische Separatisten in der Ostukraine nicht eingezogen werden. Vorige Woche hatte das ukrainische Parlament der Teilmobilmachung der Bevölkerung zugestimmt. Nicht nur Männer im wehrdienstfähigen Alter, sondern auch junge Frauen mit abgeschlossenem Medizinstudium werden zum Militär einberufen. In Bukarest kündigte das Auswärtige Amt an, es werde die Situation aufmerksam verfolgen, die die öffentliche Besorgnis in Rumänien auslöst. Das Bukarester Aussenministerium pflegt ständigen Kontakt mit Vertretern der rumänischstämmigen Bevölkerung in der benachbarten Ukraine, mit den ukrainischen Behörden sowie mit Vertretern des Militärs und der ukrainischen Zivilgesellschaft, hei‎ßt es in der offiziellen Pressemeldung des Auswärtigen Amtes. Die Bukarester Behörden erwarten dass das Rekrutierungsverfahren nicht selektiv nach ethnischen Kriterien erfolge, hei‎ßt es ferner in der Pressemeldung des Aussenministeriums. Der Vorsitzende des Ausschusses für rumänische Diaspora in der Abgeordentenkammer, Bogdan Diaconu, klagte darüber dass rumänischstämmige Bürger in der Ukraine anstatt der Ukrainer an die Front geschickt werden. Die rumänische Gemeinde in der benachbarten Ukraine zählt insgesamt 500.000 Menschen, die zum grö‎ßten Teil im Westen des Landes, in den ehemaligen rumänischen Territorien leben, die die Sowjetunion 1940 annektiert hatte und nach der Wende der Ukraine als Nachfolgestaat zugesprochen wurden.



    Rumänien hat den amtierenden EU-Kommissar für Landwirtschaft und ländliche Entwicklung Dacian Ciolos für eine neue Amtszeit vorgeschlagen



    Rumäniens Ministerpräsident Victor Ponta hat den amtierenden EU-Kommissar für Landwirtschaft und ländliche Entwicklung Dacian Ciolos für eine neue Amtszeit vorgeschlagen. Der rumänische Regierungschef hat dem Vorsitzenden der künftigen EU-Kommission, Jean Claude Juncker, den Vorschlag geschickt. Dacian Ciolos wird auch vom Staatschef Traian Basescu unterstützt. Ciolos ist 45 Jahre alt und seit Februar 2010 EU-Agrarkommissar. In der Zeitspanne 2007-2008 war er rumänischer Landwirtschaftsminister. Er hat zudem die Gemeinsame EU-Agrarpolitik eingeleitet. Der EU-Agrarkommissar verwaltet etwa 40 % des Gesamthaushalts der EU. Das sind 363 Milliarden Euro. Rumänien wird in der Zeitspanne 2014-2020 etwa 19 Milliarden Euro bekommen.

  • Retrospectiva săptămânii 27.07 – 02.08.2014

    Retrospectiva săptămânii 27.07 – 02.08.2014

    Intemperiile au afectat grav sud-vestul şi sudul României



    Aproape întreaga săptămînă sudul şi sud-vestul României s-au aflat sub incidenţa codurilor roşu, portocalu sau galben de inundaţii. In unele zone, avertizările de cod au fost dublate cu cele de ploi abundente şi vijelii. Intemperiile au provocat victime si pagube materiale importante. Peste două mii de case şi anexe gospodăreşti din aproape două sute de localităţi, mii de hectare de teren arabil au fost inundate, iar peste o mie de persoane au fost evacuate. Viiturile au distrus mai multe porţiuni de drumuri naţionale, judeţene şi comunale, poduri şi podeţe. Zeci de localităţi au rămas fără curent electric, după ce mai mulţi stâlpi de înaltă tensiune au fost doborâţi de vântul puternic. Efective importante de pompieri, jandarmi şi poliţişti au acţionat pentru salvarea persoanelor aflate în pericol şi pentru diminuarea pagubelor. Autorităţile centrale şi locale s-au aflat în stare de alertă şi s-au mobilizat pentru a ajuta sinistraţii. Au fost trimise in zonele afectate -alimente, apă, pături. Guvernul a acordat ajutoare finaciare în vederea înlăturării efectelor produse de inundaţii.




    Prima rectificare bugetară din 2014



    Guvernul României a aprobat, joi, prima rectificare bugetară, una pozitivă, din acest an. Cei mai mulţi bani vor primi ministerele Sănătăţii, Educaţiei, Apărării, Transporturilor, Muncii şi cel al Economiei. Si Ministerul Mediului va primi fonduri suplimentare strict pentru lucrări de amenajări şi combatere a inundaţiilor. De bani în plus va beneficia şi Autoritatea Electorală Permanentă pentru organizarea alegerilor prezidenţiale din noiembrie. Consiliul Fiscal consideră că, prin această rectificare, Executivul transferă povara pe bugetele anilor viitori, fiindcă a supraestimat încasările bugetare ce vor fi înregistrate la finele anului. Consiliul menţionează că rectificarea bugetară nu include impactul reducerii contribuţiilor la asigurări sociale cu 5% pentru angajator, măsură pe care Guvernul intenţionează să o aplice de la 1 octombrie.




    Liderul PSD, premierul român Victor Ponta şi-a anunţat oficial candidatura la alegerile prezidenţiale din noiembrie



    Premierul român, social-democratul Victor Ponta şi-a anunţat oficial candidatura pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie. In discursul său electoral, Ponta a subliniat că îşi doreşte o schimbare după zece ani de stări conflictuale pe scena politică românească, un nou model de preşedinte, util societăţii. El a ţinut să transmită şi un mesaj de politică externă şi a vorbit despre România un aliat puternic al SUA şi Germaniei dar şi despre România – stat exemplu pentru vecinii săi – Rep.Moldova, Serbia şi Ucraina. Până acum şi-au mai anunţat candidatura la scrutinul din toamnă, Klaus Iohannis, şeful principalului partid de opoziţie, PNL (centru-dreapta), considerat şi principalul contracandidat a lui Ponta, liderul UDMR (la co-guvernare), Kelemen Hunor, şi fostul ministru de Externe si al Justitiei. Cristian Diaconescu, din partea PMP (opoziţia pro-prezidenţială).




    Reacţia Bucureştiului la protestele etnicilor români din Cernăuţi împotriva mobilizării pe frontul din estul Ucrainei



    Ministerul de Externe de la Bucureşti şi-a exprimat preocuparea faţă de situaţia care a generat protestele etnicilor români din regiunea Cernăuţi din Ucraina, în contextul procesului de mobilizare militară a tinerilor ucraineni, declanşat de autorităţile de la Kiev. Totodată, MAE urmăreşte îndeaproape modul în care se desfăşoară acest proces ce a generat îngrijorare atât în familiile etnicilor români, cât şi la nivelul opiniei publice din România. Si în Camera Deputaţilor de la Bucureşti, vicepreşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor, Bogdan Diaconu, a deplâns faptul că autorităţile de la Kiev recrutează etnici români pentru a-i trimite în prima linie a frontului în locul ucrainenilor. Reacţiile survin după seria de proteste ale etnicilor români din vestul Ucrainei,declanşate după ce sute de tineri din regiune au primit ordine de încorporare de la Kiev. Manifestanţii au ameninţat că vor bloca din nou şoselele din jurul oraşului Cernăuţi dacă nu vor primi garanţii scrise că nu vor fi trimişi să lupte contra secesioniştilor pro-ruşi din estul Ucrainei.




    Dacian Cioloş propus de România pentru un nou mandat de comisar european pentru agricultură sau pentru portofoliul dezvoltării regionale



    Guvernul Romaniei l-a propus pe Dacian Cioloş pentru un nou mandat de comisar european pentru agricultură. Propunerea Executivului este susţinută şi de preşedintele Traian Băsescu. În vârstă de 45 de ani, Dacian Cioloş este comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală din februarie 2010. El este iniţiatorul reformei Politicii Agricole Comune. În România, Cioloş a fost ministru al Agriculturii în perioada 2007 – 2008.




    4 echipe româneşti de fotbal în turul trei preliminar al Ligii Europa şi Ligii Campionilor



    Vicecampioana Romaniei la fotbal, Astra din Giurgiu, a învins acasă, cu scorul de 3-0 echipa ceha Slovan Liberec, în prima manşă a turului III preliminar al Ligii Europa. Cehi au fost şi adversarii Petrolului din Ploieşti, care, tot acasă, au terminat la egalitate, scor 1-1, partida împotriva Viktoriei Plzen. Tot în Liga Europa, CFR din Cluj a pierdut cu 1-0, în deplasare, în faţa echipei Dinamo Minsk, din Belarus. Miercuri, în prima manşa a turului III preliminar al Ligii Campionilor, Steaua Bucureşti a terminat la egalitate, 2-2, meciul din Kazahstan cu FK Aktobe. Partidele retur, decisive pentru calificarea in grupele celor doua competiţii continentale intercluburi, vor avea loc saptamana viitoare.

  • Jurnal românesc – 01.08.2014

    Jurnal românesc – 01.08.2014

    Premierul român, Victor Ponta l-a propus pe Dacian Cioloş pentru un nou mandat de comisar european din partea României pentru portofoliul agriculturii. Şeful guvernului i-a trimis o scrisoare în acest sens lui Jean-Claude Juncker, preşedintele viitoarei Comisii Europene. Propunerea Executivului de la Bucureşti este susţinută şi de preşedintele Traian Băsescu. În vârstă de 45 de ani, Dacian Cioloş este comisar european pentru agricultură şi dezvoltare rurală din februarie 2010. În România, el a deţinut portofoliul Ministerului Agriculturii in perioada 2007-2008. Dacian Cioloş este iniţiatorul reformei Politicii Agricole Comune. Din totalul bugetului european, agriculturii îi revin circa 40%, adică 363 de miliarde de euro. În viitorul exerciţiu bugetar multianual 2014-2020, România va primi circa 19 miliarde de euro.




    În România, persoanele fizice şi firmele care nu îşi declară impozitele datorate statului, obligaţii care sunt însă descoperite de Fisc în cuantum mai mare de 50 lei, vor fi obligate să achite o “penalitate de nedeclarare” de minimum 10% din sumă, care va fi majorată la 100% dacă datoria rezultă din evaziune. Persoanele fizice şi firmele care vor plăti această penalitate de nedeclarare nu vor fi însă scutite de achitarea celorlalte plăţi, reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere, aferente datoriilor. Deşi puternic contestată de către mediul de afaceri, noua penalitate a fost introdusă în ultima formă a proiectului noului Cod de Procedură Fiscală. Documentul relevă intenţia Guvernului de la Bucureşti de a introduce o astfel de “penalitate de nedeclarare” pentru obligaţiile fiscale principale nedeclarate de contribuabili/plătitori şi stabilite de organele de inspecţie fiscală prin decizii de impunere.



    Un român cheltuie în medie 3 euro la o şedinţă de cumpărături, de două ori mai puţin decât un ungur sau un polonez şi de zece ori mai puţin decât un francez. Prin comparaţie cu francezii însă, românii merg la cumpărături mai des, o dată la două zile, faţă de o dată la trei-patru zile, în cazul locuitorilor din Hexagon. Conform analiştilor, principalul motiv pentru care românii cheltuie atât de puţin atunci când merg la cumpărături prin comparaţie cu alţi europeni este faptul că puterea de cumpărare este mică. Preţurile alimentelor, ale hainelor sau ale produselor de îngrijire personală din magazinele din România sunt de multe ori aliniate celor din alte state europene, însă salariile sunt cele care au rămas în urmă. Spre exemplu, salariul mediu în România este de 380 de euro, al doilea cel mai mic din UE după Bulgaria, în timp ce un german câştigă de şapte ori mai mult.




    Românii care îşi plătesc contribuţia la sănătate pot beneficia de tratamente gratuite la medicii stomatologi aflaţi în relaţie contractuală cu casele judeţene de sănătate. Concret, un dentist de la oraş poate trata pacienţii pe asigurare în limita unui plafon de 2.400 de lei (545 euro), în timp ce plafonul unui medic din mediul rural ajunge la 3.000 de lei (680 euro). Deşi nu sunt pe deplin mulţumiţi de bugetul care li s-a alocat, specialiştii susţin că s-a făcut un pas înainte, având în vedere că anul trecut autorităţile au decis să taie complet finanţarea pentru asistenţa stomatologică. Asta în ciuda statisticilor care plasează românii în topul europenilor cu cele mai multe probleme de sănătate orală. Potrivit noului pachet de bază, veteranii, revoluţionarii, beneficiarii legilor speciale şi copiii au parte de gratuitate când ajung la stomatolog, în limita plafonului. Ceilalţi asiguraţi sunt nevoiţi să suporte 40% din factură, conform legii.



    Tinerii basarabeni mai pot depune până pe data de 2 august dosarele pentru admitere la studii în România la Consulatul din capitala Republicii Moldova. Încă din prima zi de admitere, absolvenţii au făcut cozi imense la Consulatul României la Chişinău. Cele mai multe cereri sunt depuse pentru oraşele situate în apropierea frontierei. Cele mai solicitate licee pentru care aplică elevii rămân a fi cele din Iaşi, urmate de Bacău, Suceava şi Galaţi. Admiterea nu se face în ordinea depunerii dosarelor, ci după mediile calculate conform metodologiei.

  • Nachrichten 22.05.2014

    Nachrichten 22.05.2014

    BUKAREST: Der von der National-Liberalen Partei eingeleitete Misstrauensantrag gegen die Regierung ist am Donnerstag im Plenum des Bukarester Parlaments vorgelesen worden. Die Abstimmung soll am Montag stattfinden. Der Regierung wird unter anderem vorgeworfen, die Massnahmen zur Steuerbefreiung für investierte Gewinne nicht implementiert zu haben. Zudem habe die Regierung, die Sozialbeiträge nicht um 5% gesunken, so der Misstrauensantrag. Rumäniens delegierter Minister für den Haushalt, Liviu Voinea, versicherte, die Reduzierung der Sozialbeiträge werde am 1. Juli in Kraft treten.



    Die Europawahl hat am Donnerstag in den Niederlanden und in Grossbritanien begonnen. In mehreren Ländern sind die euroskeptischen Parteien in den letzten Jahren stärker geworden. Knapp 13 Millionen Holländer werden 26 Europa-Abgeordnete ins Europa-Parlament schicken. In Grossbritanien müssen die etwa 46 Millionen Wähler die Belegung der 73 Plätze, auf die Grossbritanien das Recht im Europa-Parlament hat, bestimmen. In den nächsten vier Tagen werden 375 Millionen Wähler aus den 28 EU-Ländern die insgesamt 751 Europa-Abgeordnete wählen. Rumänien schickt 32 Abgeordnete, die Wahl wird am Sonntag stattfinden.



    Kurz vor den Wahlen in der Ukraine hat Russland möglicherweise mit dem Abzug eines Teils seiner Truppen aus dem Grenzgebiet zum Nachbarland begonnen. Das teilte NATO-Generalsekretär Anders Fogh Rasmussen nach Angaben eines Sprechers am Donnerstag während eines Besuchs in Montenegro mit. Russlands Präsident Wladimir Putin hatte am Vortag den Abzug der Truppen angekündigt. Im Osten der Ukraine überfielen unterdessen Separatisten einen Kontrollpunkt der Armee und töteten mindestens acht Soldaten. Noch seien die meisten russischen Truppen in unmittelbarer Nähe zur ukrainischen Ostgrenze, sagte Rasmussen. Nach Angaben der NATO hat Russland zwischen 35.000 und 40.000 Soldaten im Grenzgebiet zur Ukraine stationiert.



    Mit Blick auf die Wahlen hat die Führung in Kiew am Donnerstag den Sicherheitsrat der Vereinten Nationen um eine Dringlichkeitssitzung gebeten. Vor der Präsidentenwahl am Sonntag würden sich Hinweise auf “russische Sabotageakte” häufen, sagte Regierungschef Arseni Jazenjuk in Kiew. In der selbst ernannten “Volksrepublik Lugansk” riefen die Machthaber das Kriegsrecht aus. Die fiktiven “Volksrepubliken” Donezk und Lugansk hatten sich am 11. Mai in nicht anerkannten Referenden vom Rest des Landes losgesagt.



    Die Europäische Union wird der Republik Moldau in der Zeit 2014-2020 120 Millionen Euro für Landwirtschaft und regionale Entwicklung zukommen lassen, erklärte am Donnerstag in Chisinau der EU-Agrarkommissar, der Rumäne Dacian Ciolos. Die erste Finanzierungstransche, in Höhe von 64 Millionen Euro, wird bis Juli von der Europäischen Kommission genehmigt. Diese finanzielle Unterstützung soll die Wettbewerbsfähigkeit der Republik Moldau nach dem Unterzeichnen des Freihandelsabkommens am 27. Juni stärken, so Ciolos. Der EU-Agrarkommissar, Dacian Ciolos, und die EU-Kommissarin für Innenpolitik, Cecilia Malmstrom, sind am Donnerstag zu einem gemeinsamen Besuch in der moldauischen Hauptstadt Chisinau eingetroffen. Die beiden werden mit dem moldauischen Staatschef Nicolae Timofti, mit dem Ministerpräsidenten Iurie Leanca und dem Parlaments-Vorsitzenden Igor Corman zusammen kommen.



    In mehreren südwestlichen Regionen Rumäniens an der Donau gelten bis zum 26. Mai die Warnungen für Überschwemmungen. Die Flutwelle auf der Donau könnte um den 25. Mai in Rumänien ankommen. Der Wasserspiegel wächst mittlerweile weiter. Auf manchen Sektoren wurde der Flussverkehr eingeschränkt. In Rumänien bleibt das Wetter warm. Die Tageshöchsttemperaturen liegen zwischen 21 und 30 Grad Celsius. Der Himmel ist wechselhaft, zeitweilig bewölkt im Süden und Osten, sowie auch im Gebirge, wo es auch regnet.

  • Nachrichten 11.02.2014

    Nachrichten 11.02.2014

    BUKAREST: Die Anführer der regierenden Koalitionsparteien haben sich auch am Dienstag nicht über die Zusammensetzung der neuen Regierung einigen können. Der Vorschlag des sozialdemokratischen Ministerpräsidenten Victor Ponta sieht einerseits die Ernennung des liberalen Bürgermeisters von Hermannstadt, Klaus Iohannis, zum Innenminister und Vize-Ministerpräsidenten vor. Die Regierung sollte allerdings vier Vize-Ministerpräsidenten haben, die alle vier Parteien der regierenden Sozialliberalen Union vertreten. Eine neue Verhandlungsrunde wurde für Mittwoch anberaumt. Nebem dem Geschäftsbereich Inneres, sind auch die Finanzen, Gesundheit und Wirtschaft derzeit unbesetzt.



    BUKAREST: Der rumänische EU-Landwirtschaftskommissar Dacian Cioloş ist am Mittwoch mit Rumäniens Ministerpräsidenten Victor Ponta und Landwirtschaftsminister Daniel Constantin in Bukarest zusammengekommen. Dabei wurden die bestehenden Möglichkeiten für die rumänische Landwirtschaft und für den ländlichen Raum im Zuge der Gemeinsamen Agrarpolitik 2014-2020 besprochen. 2013 sei ein hervorragendes Jahr gewesen, sagte Ponta. Zum ersten Mal nach 1994 hätten die rumänischen Lebensmittel-Exporte die Importe überschritten, erklärte der Regierungschef. Ferner sprach sich Ponta für die Modernisierung der Landwirtschaft und Förderung des Öko-Bereichs aus.



    MADRID: Der delegierte Minister für rumänische Auslandsgemeinschaften, Cristian David, hat sich am Dienstag in der spanischen Hauptstadt mit Vertretern der rumänischsprachigen Medien in Spanien getroffen. Neben der in Aussicht gestellten Unterstützung für die Beteiligung rumänischer Staatsbürger am sozialen Alltag und an identitätsfördernden Projekten, sprach sich David für die Ausarbeitung einer Medienkampagne zur Image-Verbesserung der Gemeinschaft aus. Davor hatte sich der Amtsträger mit Vertretern der Madrider Regierung und des Parlaments getroffen. In Spanien bilden die Rumänen mit über einer Million Personen die grö‎ßte Einwanderer-Gemeinschaft.



    BUKAREST: Das Institut zur Untersuchung der Verbrechen des Kommunismus hat bei der Obersten Staatsanwaltschaft die Strafverfolgung des Leiters eines ehemaligen Arbeitslagers beantragt. Diesem werden Verbrechen gegen die Menschlichkeit vorgeworfen. Laut Angaben des Instituts soll der 87-jährige Florian Cormoş, als ehemaliger Chef eines Arbeitslagers im südost-rumänischen Cernavoda zwischen Dezember 1952 und Aprili 1953 ein Vernichtungssregime eingeführt haben. Dieses sah unter anderem die Folterung und das Verhungern der Häftlinge vor, sowie die Verweigerung medizinischer Versorgung. Laut der Akte mache er sich für den Tod von 115 sogenannten Gegenrevolutionären” schuldig. Cormoş ist der vierte kommunistische Folterer, dessen Name von dem besagten Institut öffentlich gemacht wird.

  • Nachrichten 29.10.2013

    Nachrichten 29.10.2013

    BUKAREST: Mehrere Personen wurden in Rumänien in einem Fall von vermuteter Korruption und Steuerhinterziehung festgenommen. Der Schaden beziffere sich laut Angaben der Behörden auf über 50 Millionen Euro. Die Verdächtigen koordinierten laut den Ermittlern ein Netz, das die Monopolisierung der Produktion und des Vertriebs von Fleischprodukten durch Scheinfirmen als Ziel hatte. Unter den Festgenommenen ist auch der angebliche Anführer des Rings, ein ausländischer Geschäftsmann und ein leitender Staatsanwalt bei der Generalstaatsanwaltschaft. In diesem Fall wird zudem gegen einen sozialdemokratischen Senator wegen Einflussnahme ermittelt.



    BUKAREST: Rumäniens Verfassungsrichter haben am Dienstag die Dringlichkeitsverordnung der Regierung über das neue Insolvenzrecht für verfassungswidrig erklärt. Das Eilverfahren für die Verabschiedung des Insolvenzrechts sei ungerechtfertigt und versto‎ße gegen das Grundgesetz, so das Verfassungsgericht. Die Regierung dürfe nur dann Dringlichkeitsverordnungen verabschieden, wenn sie die Grundordnung wichtiger Institutionen des Staates nicht verletzen. Die Opposition bezeichnete das neue Insolvenzrecht als beispiellosen Angriff gegen die Pressefreiheit und das Geschäftsumfeld. Die Exekutive behauptet hingegen, der Rechtsakt sei für die effiziente Bekämpfung der Steuerhinterziehung und der unterlassenen Beitragszahlungen an den Staat entworfen worden.



    BUKAREST: Die rumänischen Gewerkschafter aus dem Bildungswesen setzen ihren Warnstreik von Montag fort. Die Lehrer wollen, dass beginnend mit 2014 der Bildungssektor 6 % vom BIP bekommt. Zudem soll das Bildungsgesetz geändert werden und ein Entlohnungsgesetz angenommen werden. Dadurch sollen die Löhne der Lehrer am Anfang ihrer Karriere um 50 % angehoben werden. Die Löhne der anderen Lehrer soll um 15 % steigen. Für den 6. November haben die Gewerkschafter eine Massendemonstration und einen Protestmarsch angekündigt.



    BUKAREST: Die Donauraumstrategie der EU braucht sowohl während der aktuellen Haushaltsperiode als auch für den Zeitraum 2014-2020 Ressourcen. Das erklärte am Dienstag in Bukarest der EU-Kommissar für Landwirtschaft und ländliche Entwicklung, der Rumäne Dacian Ciolos. Er nahm am Jahresforum der EU-Donauraumstrategie in Bukarest teil. Die 14 Anrainerstaaten des zweitgrö‎ßten Flusses in Europa teilen gemeinsame Sorgen und haben deshalb die Fähigkeit, gemeinsame Lösungen zu finden, sagte Ciolos noch. Die Donauraumstrategie ist ein Projekt, das von Rumänien und Österreich eingeleitet und 2011 von der EU-Kommission angenommen wurde.



    ISTANBUL: Rumänien und die Türkei haben eine Geste für die Versöhnung und die Aufarbeitung der gemeinsamen Geschichte getan, erklärte am Dienstag in Istanbul der rumänische Ministerpräsident Victor Ponta. Im Yedikule-Museum enthüllte er eine Gedenktafel für den wallachischen Fürsten Constantin Brâncoveanu und seine vier Söhne. Sie waren 1714 während der Dominanz des Osmanischen Reiches in Istanbul hingerichtet worden. Ponta erinnerte in Istanbul daran, dass Brâncoveanus Herrscherzeit von der Entstehung einer neuen Richtung in der Kultur und Architektur des Landes geprägt war, sowie von bemerkenswerten Wirtschaftsreformen. Rumäniens Regierungschef hatte davor auf Einladung seines türkischen Amtskollegen Recep Tayyip Erdogan an der Einweihungs-Zeremonie des ersten Eisenbahntunnels unter dem Bosphorus teilgenommen.