Radio România Internațional

Tag: Cod Fiscal

  • Opinii divergente privind Codul fiscal

    Opinii divergente privind Codul fiscal

    Presedintele Klaus Iohannis şi-a motivat gestul de a respinge Codul fiscal prin pericolul ca măsurile de relaxare fiscală prevăzute de acesta să genereze implicatii majore asupra constructiei bugetare. Codul fiscal nu ar trebui să promoveze politici care duc la fiscalităţi excesive, dar nici la relaxări accentuate, a arătat seful statului, în acord, de altfel, cu rezervele serioase exprimate, anterior, de Comisia Europeană.



    Această avertizase asupra riscului ca, neînsoţite de măsuri care să amelioreze semnificativ colectarea de impozite şi taxe la buget, reducerea acestora, în principal a taxei pe valoarea adăugată, să conducă spre un deficit excesiv, ceea ce ar contraveni atât regulilor europene în materie cât şi angajamentelor asumate prin acordul preventiv încheiat de România cu FMI. Decizia şefului statului a provocat reacţii dure din partea Puterii.



    Premierul Victor Ponta nu s-a ferit s-o califice drept una luată împotriva intereselor naţionale. Apoi, PSD, numărul unu în guvern, a atacat PNL, numărul unu în opoziţie, acuzându-l de politicianism. Rovana Plumb, preşedinte interimar al PSD după abandonul lui Victor Ponta, dictat de problemele din justiţie:


    “Din punctul meu de vedere, suntem în faţa unei uriaşe farse politice. Este incredibil tupeul politicianist al celor din noul PNL, care îşi reneagă propriul vot dat în Parlament. Ei nu mai recunosc acum nici că au participat la toate consultările şi dezbaterile din comisiile de specialitate, nu mai recunosc nici că au contribuit cu măsuri cuprinse în acest Cod Fiscal, nu mai recunosc nici că au votat pentru adoptarea Codului Fiscal.”



    Liberalii amintesc, în replică, faptul că, în ciuda votului favorabil din legislativ, acordat de principiu unui cod fiscal ce se vrea prietenos cu afacerile, ei au exprimat mereu îndoieli cu privire la sustenabilitatea reducerilor de taxe. Intrigată de asprimea tonului folosit de Rovana Plumb, copreşedintele PNL, Alina Gorghiu, i-a sugerat să nu-l copieze stilistic pe Victor Ponta şi să-şi păstreze eleganţa la nivel de discurs. Pe de altă parte, liberalii susţin varianta unei sesiuni extraordinare a legislativului, care să fie consacrată reexaminării Codului fiscal, şi o resping ferm pe cea a asumării răspunderii de către executiv. Alina Gorghiu:


    “Ar fi o bătaie de joc la adresa populaţiei din România, la adresa mediului de afaceri din România să-ţi angajezi răspunderea pe o proiecţie, în condiţiile în care tu nu mai ai consensul forţelor politice. De ce? Pentru că nu asiguri stabilitatea legislaţiei pe termen mediu şi lung”. Ceea ce trebuia să fie o dezbatere pe politici a deraiat, rapid, spre politică în stil autohton, adică discurs pătimaş şi luări de poziţie discutabile.

  • România şi disciplina fiscală

    România şi disciplina fiscală

    Reticent încă din perioada dezbaterilor preliminare asupra
    noului Cod fiscal, preşedintele Klaus Iohannis trebuie să decidă acum dacă
    promulgă actul normativ, trecut de Parlamentul de la Bucureşti. Istoria
    recentă arată că nu ne mai putem permite experimente economice sau politici
    publice cu jumătate de măsură, mai ales când acestea atentează la situaţia
    noastră de libertate şi prosperitate pe termen lung    , spune şeful statului.

    Potrivit acestuia, devine imperativ să renunţăm cel puţin la câteva iluzii – în
    primul rând iluzia că prosperitatea se poate construi pe deficite bugetare şi
    datorie publică rostogolită continuu de la un an la altul, apoi iluzia că
    politicile economice şi fiscale pot compensa absenţa reformelor reale, iluzia
    că odată ce prosperitatea a fost obţinută nu se va mai pierde, ceea ce este
    greşit, spune Klaus Iohannis: Cred că nu ar trebui să ne preocupe
    doar scăderea taxelor, ci şi maniera în care se face aceasta. În plus, aflaţi
    totuşi în prag de an electoral, trebuie să înţelegem distanţa dintre tentaţia
    politică şi realitatea economică.

    Rezervat şi el faţă de noul Cod fiscal,
    guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, apreciază că
    aplicarea de măsuri temporare în detrimentul dezvoltării pe termen lung ar fi o
    eroare, iar misiunea politicilor economice viitoare este să păstreze
    echilibrele macro-economice, restabilite cu greu după apariţia crizei: Efortul
    susţinut de consolidare fiscală a condus nu doar la eliminarea deficitului
    excesiv, ci şi la atingerea obiectivului pe termen mediu, de deficit structural
    la 1% la sfârşitul anului trecut. În acelaşi timp, producţia a revenit la
    nivelul din 2008, creşterea economică fiind acum nu doar robustă, ci şi
    sustenabilă.

    Disciplina fiscală şi stabilitatea financiară trebuie să
    devină o stare de normalitate, mai spune guvernatorul – idee susţinută şi de
    premierul Victor Ponta, surprins, însă, de criticile pe care preşedintele
    Iohannis le-a adus Codului fiscal: Acest Cod Fiscal a fost votat în
    unanimitate după dezbateri în parlament. Acum, eu bănuiesc că toţi specialiştii
    de la finanţe ştiu ce au făcut şi sunt convins că avem mare nevoie de acest Cod
    Fiscal ca să păstrăm creşterea economică, crearea de locuri de muncă şi să
    reducem decalajul între România şi celelalte ţări europene.

    În tabăra
    susţinătorilor îl regăsim şi pe preşedintele Camerei Deputaţilor Valeriu Zgonea: Acest Cod Fiscal este bun nu pentru un partid politic, este bun
    pentru România, într-o economie importantă a regiunii şi este un mesaj că
    suntem un lider regional. Şi este un mesaj că putem să atragem noi investiţii
    şi să relocăm foartre multe din companiile care pleacă din Europa de Vest nu
    către Asia Mică sau către China şi India, ci către sud-estul Europei.

    Astfel,
    inclusiv o parte dintre românii care lucrează peste graniţe s-ar putea întoarce
    în ţară să lucreze în aceste companii relocate, mai spune Zgonea.

  • Prevederile noului Cod Fiscal

    Prevederile noului Cod Fiscal

    Adoptat în aprilie de Senat, proiectul noului Cod Fiscal, iniţiat de Guvernul României, a fost
    aprobat, luni, în
    unanimitate, de Comisia de buget a Camerei
    Deputaţilor. Proiectul urmează să primească, miercuri, votul final
    în plenul acestei Camere, care este for
    decizional. Una din
    măsurile principale prevede reducerea cotei standard a Taxei pe Valoarea
    Adăugată de la 24 la 19%. In versiunea iniţială, reducerea era de doar 4
    procente. Ministrul de finanţe, Eugen Teodorovici, afirma, luni, că deşi noul
    Cod Fiscal ar urma să intre în vigoare în 2016, măsura s-ar putea devansa daca vor fi suficienti bani din încasări pe primele 6 luni.

    Eugen
    Teodorovici: Analizăm la Ministerul de Finanţe chiar posibilitatea
    ca o astfel de măsură să fie aplicată mai devreme de 1 ianuarie 2016. Din
    calcul, vom vedea exact de la ce dată se poate aplica o astfel de măsură.

    Amendamentul
    a reprezentat argumentul care i-a determinat inclusiv pe deputaţii opoziţiei
    liberale să voteze proiectul noului Cod Fiscal.Cu toate că
    a votat pentru reducerea TVA, fostul ministru de finanţe, liberalul Gheorghe
    Ialomiţianu, a cerut ca guvernul să-şi asume eventualele efecte negative ale
    aplicării acestei măsuri, privită cu rezerve de FMI şi Comisia Europeană.
    Conform calculelor specialiştilor, aplicarea măsurii ar duce la o creştere a
    deficitului bugetar de 2,5 miliarde de euro, circa 1,5% din PIB.

    O altă prevedere importantă a
    proiectului noului Cod fiscal se referă la reducerea TVA de la 24 la 9%, la bunurile alimentare,
    băuturi nealcoolice, servicii
    de restaurant şi catering. Măsura a intrat în vigoare la 1 iunie curent si este o aliniere la
    nivelul TVA în cazul pâinii şi al produselor de panificaţie. Aceste masuri au
    fost privite de executiv ca o modalitate de a încuraja consumul şi, implicit,
    de a consolida cresterea economica. Proiectul noului Cod Fiscal mai prevede şi măsuri
    în favoarea contribuabililor, renunţarea la taxa pentru construcţii speciale,
    de la 1 ianuarie anul viitor, şi eliminarea accizei pe carburanţi de 7 eurocenti, care a scumpit motorina si benzina, în aprilie anul
    trecut.

    De asemenea, de la 1 ianuarie 2016 va fi eliminat impozitul de 16% pe veniturile
    din dividende, iar cota unica de
    impozitare va fi redusă de la 16% la 14%, din ianuarie 2019. FMI şi CE
    au avertizat, în repetate rânduri, asupra riscului ca odată cu aplicarea
    acestor măsuri de relaxare fiscală, România să depăşească ţinta de deficit
    bugetar convenită în acordul stand-by de tip preventiv, aflat în derulare.

  • Prevederile noului Cod Fiscal

    Prevederile noului Cod Fiscal

    Necesitatea unui nou cod fiscal a fost imperioasă, în România, după ce Codul din 2003 a fost modificat de zeci de ori, fapt răsfrâns negativ asupra companiilor, nevoite să-şi schimbe strategia de business de fiecare dată. Modificarile repetate şi întârzierea elaborarii normelor de aplicare au făcut să se creadă că, în România, este încălcat principiul stabilităţii fiscale şi au descurajat investitorii străini.



    Considerată de mediul economic şi social ca fiind dificil de aplicat, legislaţia fiscală trebuia, aşadar, înlocuită fundamental. Senatul României a adoptat, luni, noul Cod Fiscal despre care ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici spune că vizează, în primul rând, simplificarea fiscalităţii. Eugen Teodorovici:


    ‘Claritate şi accesibilitate în aplicarea prevederilor Codului, transparenţă în prezentarea principiilor fiscale, creşterea eficienţei activităţii de administrare a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale. Aceste măsuri sunt de natură să contribuie în mod esenţial la reducerea evaziunii fiscale, creşterea consumului şi stimularea creşterii economice.



    Unele dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod fiscal se referă la reducerea TVA de la 24 la 20%, de la 1 ianuarie 2016, pentru toate bunurile şi serviciile şi la 9% la alimente, de la 1 iunie curent, cu exceptia băuturilor alcoolice, reducerea, de anul viitor, a accizelor la carburanţi şi alcool, eliminarea impozitului pe construcţiile speciale şi a impozitului de 16% pe veniturile din dividende, precum şi reducerea cotei unice de impozitare de la 16% la 14%, din ianuarie 2019. Deşi noul Cod a fost calificat ca ultraliberal, senatorii liberalii (în opoziţie) l-au criticat, apreciindu-l ca nerealist şi acuzând menţinerea unor supraimpozite cu denumire schimbată.



    Anterior, preşedintele Romaniei, Klaus Iohannis afirma, şi el, că are mari semne de întrebare privind reducerile fiscale, precizând că Executivul nu a spus cum le va gestiona. Intr-adevăr, măsurile de relaxare fiscală vor duce la neîncasarea unor venituri bugetare de peste 37 miliarde de lei, în patru ani, însă, potrivit estimărilor Guvernului, jumătate din sumă va fi recuperată pe baza efectului pozitiv care va fi înregistrat în economie.



    Şi FMI apreciază că reducerile de taxe trebuie analizate cu grijă, pentru a nu crea un deficit bugatar greu de recuperat. Guvernul are un acord cu Fondul care expiră în septembrie, dar spune că nu-i va cere o expertiza asupra Codului, deoarece acesta intră în vigoare în 2016 cand, probabil, România nu va mai avea nevoie de un nou acord

  • Jurnal românesc – 17.04.2015

    Jurnal românesc – 17.04.2015

    Premierul Victor Ponta a declarat că, prin măsurile de relaxare fiscală propuse, Guvernul vrea să convingă firmele străine că merită să investească în România. El a menţionat că, anul trecut, Executivul a scutit firmele de plata impozitului pe profitul reinvestit şi şi-a exprimat speranţa că reducerea TVA şi aplicarea celorlalte prevederi ale noului Cod Fiscal îi vor încuraja pe investitori să vină în România, să-şi păstreze şi să-şi dezvolte investiţiile de aici. România este una dintre cel mai competitive piaţe din Europa, fiindca forţa de muncă e bine calificată şi cu un nivel de salarizare mai scăzut faţă de restul Europei — a mai afirmat primul-ministru. Din opoziţie, co-preşedintele PNL Alina Gorghiu l-a acuzat pe Ponta de reducerea drastică a investiţiilor şi de o politică îndreptată împotriva dezvoltării infrastructurii. Din acest motiv, a mai spus deputata liberală, lucrările la autostrada Piteşti-Sibiu vor începe cel mai devreme în 2018, deşi conducerea Dacia Renault a cerut în mod repetat urgentarea acestui proces.



    Ministerul Fondurilor Europene a lansat, vineri, Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020, care stabileşte priorităţile României în domeniul ocupării forţei de muncă, în special în rândul tinerilor, al incluziunii sociale şi al educaţiei. Cu o alocare totală de circa cinci miliarde de euro, din care peste patru miliarde din bani europeni, programul vizează creşterea accesului la un sistem de educaţie şi formare profesională de calitate şi reducerea sărăciei prin îmbunătăţirea accesului la servicii sociale şi de sănătate.



    Compania aeriană TAROM anunţă că va opera, în perioada 19 iunie – 28 septembrie 2015, curse directe pe ruta Bucureşti – Valencia, cu preţuri de la 143 euro pe biletul dus-întors. Zborurile, efectuate cu aeronave de tip Airbus, vor fi programate în zilele de vineri şi de duminică.



    Implicaţiile contextului regional asupra situaţiei minorităţilor române din statele vecine a fost unul dintre subiectul consultărilor de vineri dintre ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, şi predecesorii săi la şefia diplomaţiei de la Bucureşti. În context, participanţii au pledat pentru continuarea susţinerii ferme a aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova.



    Şeful delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, şi-a exprimat speranţa că autorităţile de la Chişinău şi liderii separatişti de la Tiraspol vor găsi soluţii reciproc avantajoase pentru depăşirea crizei economice din Transnistria. Aceasta continuă să se agraveze, pe fondul efectelor crizei financiare din Rusia. De la începutul acestui an, exporturile din regiune au scăzut cu 40%, iar importurile cu 20 de procente. Cel mai mare producător de textile din Transnistria şi-a sistat recent activitatea, iar aproape tot colectivul a fost disponibilizat. Anul trecut, exportul companiei spre Rusia s-a redus de două ori, iar spre Ucraina – cu 80%. Liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, declara recent că bugetul regiunii este cu 10 milioane de dolari mai mic decât era prevăzut iniţial. Din această cauză, pensiile au scăzut cu 30%, în timp ce preţurile la alimente şi medicamente, precum şi tarifele la servicii şi utilităţi au crescut semnificativ. Potrivit lui Şevciuk, regiunea ar avea nevoie de aproximativ două miliarde de dolari pentru a face faţă cheltuielilor.

  • De la scăderea TVA la alimente, la aderarea la euro

    De la scăderea TVA la alimente, la aderarea la euro

    Primul pas al amplului proces de relaxare fiscală preconizat de guvernul român a fost anunţat şi constă în reducerea, de la 1 iunie, a taxei pe valoarea adăugată, de la 24 la 9 procente, la produsele alimentare, băuturile nealcoolice si serviciile de alimentaţie publică. Executivul doreşte ca măsura să vină în spirinul unui mediu concurenţial corect, să pună frână tentaţiilor evazioniste şi, nu în ultimul rând, să încurajeze consumul şi să dea un imbold economiei.



    Scăderea, semnificativă, a TVA la alimente, vine după un an şi jumătate de aplicare a TVA redus la 9 procente la pâine, fără un impact major, însă, spun analiştii, asupra preţurilor. Nici acum, reducerea TVA nu se va transmite complet în scăderea preţurilor, apreciază preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, şeful unei instituţii care s-a poziţionat, de la început, împotriva Codului fiscal în forma propusă de cabinetul Victor Ponta. Ionuţ Dumitru crede că scădarea se va reflecta doar în proporţie de 50 până la 60 la sută în reducerea preţurilor, ieftinirea depinzând de modul în care vor acţiona marile centre comerciale.



    Chiar dacă admite că nu este obligatoriu ca reducerea TVA să inducă un risc major de creştere a deficitului bugetar, şeful Consiliului Fiscal avertizează că ea se va realiza pe seama scăderii nivelului investiţiilor publice. Impactul se va cuantifica negativ în finanţarea programelor de infrastructură, necesare pentru îmbunătăţirea climatului de afaceri, pentru atragerea investiţiilor şi pentru impulsionarea creşterii economice, anticipează Ionuţ Dumitru.



    Dezbaterea în jurul TVA la alimente şi a efectelor scăderii acesteia s-a extins şi spre tematica aderării României la moneda unică europeană, aflată, joi, în centrul unei reuniuni organizate de Banca Naţională. Preşedintele Consiliului Fiscal a susţinut că regulile integrării în zona euro trebuie bine gândite, în condiţiile în care direcţia formării Uniunii Monetare Europene este una fără întoarcere. Ionuţ Dumitru:


    “Cred că angajamentul pe care noi ni l-am asumat şi anume, 2019, ca dată de adoptare a euro, a fost doar un angajament pur politic, declarativ. El nu a fost niciodată un angajament asumat în adevăratul sens al cuvântului, în care să avem, practic, şi un drum de parcurs, cu o agendă foarte clară, pe care trebuie să o realizăm până a ajunge la acel moment, pentru a putea fi pregătiţi. E absolut clar, din punctul meu de vedere, că noul pachet fiscal, care reduce foarte mult taxele şi evident, ne conduce într-o zonă în care deficitul bugetar se reinflamează, ne depărtează foarte mult de acest obiectiv, 2019”.



    De altfel, turbulenţele care s-au manifestat în zona euro au temperat entuziasmul aderării, deopotrivă la nivelul politicienilor şi al experţilor.

  • A fost finalizat Codul Fiscal

    Proiectele noilor coduri fiscal şi de procedură fiscală, adoptate de Guvernul de la Bucureşti săptămâna trecută, au intrat, de marţi, în dezbaterea Comisiei de buget din Senat, în procedură de urgenţă. Luni însă, Consiliul Fiscal, organism independent menit să se pronunţe în privinţa disciplinei fiscal-bugetare pe termen mediu şi lung, a respins o bună parte din modificările aduse celor două coduri.



    Deşi consideră că iniţiativa cabinetului de stânga de a rescrie codurile este justificată şi binevenită, Consiliul califică drept nesustenabile amplele reduceri de taxe şi impozite pe care acestea le prevăd. Instituţia estimează că reducerile fiscale prevăzute vor duce la depăşiri ale ţintelor bugetare, aşa încât, în 2019, deficitul ar urma să fie la fel de mare ca în 2010, în plină criză economică. Consiliul Fiscal apreciază, de asemenea, că executivul supraevaluează efectele pozitive pe care relaxarea fiscală le va avea asupra creşterii economice.



    Nici momentul ales nu este oportun, fiindcă — atrage atenţia instituţia – apăsarea pe acceleraţie în faza de creştere a economiei, moment în care se află acum România, ar putea fi urmată de măsuri de austeritate, într-o inevitabilă etapă de recesiune. Avizul negativ, unul pur consultativ, dat de Consiliul Fiscal a fost criticat în termeni contondenţi de premierul social-democrat Victor Ponta, care a ţinut să insiste pe ideea că responsabilitatea noii legislaţii în domeniu îi revine cabinetului său.



    Premierul a pus la îndoială acurateţea concluziilor, în măsura în care — susţine el – motivaţia politică a membrilor Consiliului, numiţi în 2010, a înlocuit obiectivitatea profesională. În plus, Victor Ponta a mai spus că: ”Din câte ştiu eu, dânşii au dat aviz negativ şi când am redus TVA la pâine şi când am redus CAS (la angajator, n.red)”. Guvernul estimează că noul Cod Fiscal, prin scăderea CAS, a cotei unice de impozitare, a taxei pe valoare adăugată şi a accizelor, va genera creştere economică.



    La rându-i, Opoziţia liberală a anunţat că va depune amendamente în timpul dezbaterilor parlamentare. Despre zonele din proiecte vizate de amendamentele liberalilor dă detalii Gheorghe Ialomiţianu, fost ministru de finanţe: ”Nu suntem de acord cu creşterea de impozite şi taxe locale, iar unele măsuri de relaxare fiscală ar trebui aplicate acum, pentru că acum are nevoie mediul de afaceri de reducere de impozite şi taxe. Iar reducerea de fiscalitate pe locurile de muncă ar trebui (aplicată, n.red) mai repede. Pentru că problema principală a românilor o reprezintă găsirea unui loc de muncă. Şi nu în 2017, în 2020”.


    Proiectele noilor coduri s-au aflat, pentru o lună, şi în dezbatere publică.

  • Jurnal românesc – 30.03.2015

    Jurnal românesc – 30.03.2015

    Proiectul noului Cod Fiscal şi cel de Procedură Fiscală se află în dezbatere în Parlamentul de la Bucureşti, după ce au fost aprobate de guvern săptămâna trecută. Premierul Victor Ponta şi-a exprimat speranţa că ele vor fi adoptate în până la finele sesiunii parlamentare, 30 iunie, astfel încât să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016. Cele mai importante prevederi vizează TVA de 20% pentru toate bunurile şi serviciile, şi de 9 procente pentru carne, peşte, lapte şi produse lactate, ouă, legume şi fructe. Şi accizele la principalele produse energetice se vor diminua. Alte măsuri prevăzute în noul cod fiscal începând din 2018 vizează reducerea CAS cu 3 procente la angajat şi cu 2 la angajator. În ceea ce priveşte cota unică, aceasta ar trebui să scadă din 2019 de la 16% la 14%. FMI consideră, totuşi, că România nu are spaţiu să reducă taxele, până nu îmbunătăţeşte colectarea lor şi administrarea veniturilor. La rândul său, opoziţia liberală consideră că măsurile fiscale, dar şi o creştere a taxelor şi impozitelor locale vor afecta mediul de afaceri.




    Proteste faţă de politicienii cu probleme penale din Parlamentul de la Bucureşti au avut loc, duminică, în Italia, în faţa reprezentanţelor diplomatice ale României din Roma, Milano şi Torino. Şi la Bucureşti şi în alte mari oraşe din România au avut loc proteste împotriva modului în care aleşii se folosesc de imunitatea care le este conferită prin lege pentru a scăpa de problemele cu justiţia. Unii manifestanţi au cerut anularea imunităţii parlamentare. Protestele survin după votul din Senatul României în cazul fostului ministru social-democrat al transporturilor, Dan Şova, acuzat de complicitate la abuz în serviciu. Majoritatea senatorilor prezenţi au votat favorabil cererea DNA de încuviinţare a arestării preventive a lui Şova, dar aceasta a fost respinsă din lipsă de cvorum.




    33 de elevi ucraineni din regiunea Lugansk, din estul Ucrainei, au petrecut vacanţa în România, mai precis în judeţul Suceava (nord-est), într-un gest de solidaritate al românilor cu populaţia Ucrainei afectată din conflictul din sud-estul ţării, a anunţat Ministerul de Externe de la Bucureşti. Autorităţile de la Bucureşti vor analiza cu deschidere eventuale solicitări similare, mai multe consilii judeţene din ţară exprimându-şi disponibilitatea de a primi în tabere şcolare elevi din zonele afectate de conflict din Ucraina şi de a le oferi condiţiile adecvate pentru petrecerea vacanţelor într-un mediu deschis şi prietenos.




    PNL a depus în Parlamentul de la Bucureşti un proiect de lege privind votul prin corespondenţă. În opinia liberalilor, simpla mărire a numărului de secţii de votare nu este suficientă, iar proiectul va intra în dezbatere parlamentară şi va fi un test important pentru actorii politici. Alegătorul care optează pentru votul prin corespondenţă va primi acasă un plic care conţine instrucţiunile de vot şi un certificat de alegător. În plus, în plic va exista Declaraţia pe proprie răspundere, care are rolul de a certifica, prin semnătura şi datarea olografă, că votul a fost exprimat în condiţii legale, adică neinfluenţat de nimeni, şi fără a primi foloase materiale. Potrivit proiectului liberal, alegătorul expediază votul, prin intermediul unui operator poştal ales în urma unei licitaţii, la Biroul Electoral Central, care verifică dacă acesta este valid şi îl introduce în urnă, urmând a fi deschis în momentul încheierii procesului de votare.

  • Retrospectiva săptămânii 22.03 – 28.03.2015

    Retrospectiva săptămânii 22.03 – 28.03.2015

    Proiectele Codului Fiscal si a celui de procedură fiscală au fost aprobate de guvernul român



    Guvernul de la Bucureşti a aprobat proiectele Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală şi le-a trimis în Parlament, pentru dezbatere şi adoptare. Noul cod îşi propune să accelezere creşterea economică prin reducerea fiscalităţii. Printre noile prevederi cu cel mai mare impact sunt reducerea TVA de la 24% la 20% pentru toate bunurile şi serviciile, respectiv la 9% pentru carne, peşte, lapte şi produse lactate, ouă, legume şi fructe. Deşi aceste reduceri sunt prevăzute a intra în vigoare la începutul anului viitor, premierul Victor Ponta susţine că este posibil ca ele să fie aplicate chiar înainte de 1 ianuarie 2016. El a mai spus ca noul Cod Fiscal nu va afecta nici pensiile şi nici salariile din România, creându-se, totodată, un cadru flexibil şi modern pentru taxele şi impozitele locale. Accizele la principalele produse energetice se vor diminua. Alte măsuri prevăzute în noul Cod Fiscal, începând din 2018, vizează reducerea CAS, cu trei procente la angajat şi cu două procente la angajator. În ceea ce priveşte cota unică, aceasta ar trebui să scadă, din 2019, de la 16% la 14%. Eliminarea impozitelor pe dividende, a taxei pe construcţii speciale sau scăderea accizelor sunt alte măsuri care ar urma să fie puse în aplicare până în 2020. Opoziţia parlamentară anunţă că va amenda cele doua coduri. Liberalii consideră că o creştere a taxelor şi impozitelor locale, aşa cum ar rezulta din aplicarea nouilor coduri, va afecta mediul de afaceri. Ei promit să analizeze sustenabilitatea unor măsuri anunţate de guvernul dominat de social-democraţi, pentru a preveni o penurie de fonduri pentru pensii, salarii, sănătate şi învăţământ.



    Lupta anticorupţie în România continuă



    Fostul ministru roman de finanţe Darius Vâlcov va fi cercetat în arest la domiciliu, în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă. Anchetatorii spun că în perioada 2008 — 2009, când Vâlcov era primar al municipiului Slatina, ar fi acordat preferenţial lucrări cu bani publici, în schimbul unei mite de două milioane de euro. El a fost retinut preventiv, miercuri, la cateva ore dupa ce Senatul a aprobat o cerere în acest sens a DNA. In schimb senatorii au respins o cerere similiară în cazul fostului ministru al transporturilor, Dan Şova. Acesta este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, într-un dosar in care este verificată activitatea a doua companii energetice de stat. Deciza Senatului în cazul Sova, considerat un apropiat al premierului Victor Ponta, a stârnit un val de critici şi reacţii, de la şeful statului. la opoziţie, DNA şi câteva ambasade străine de la Bucureşti. Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constitutională şi i-a cerut să constate existenţa unui conflict de natură constituţională între puterile juridică şi legislativă. Şeful statului este de părere că atitudinea Parlamentului în cazuri precum cel al senatorului Dan Şova a condus la un blocaj instituţional, prin imposibilitatea desfăşurării procedurilor judiciare şi a înfăptuirii actului de justiţie. O contestatie a depus în acest caz şi PNL, de opoziţie CCR a anunţat că va judeca contestaţiile pe 8 aprilie. Votul din Senat reaprinde discuţia publică despre ceea ce a devenit controversata imunitate a aleşilor.




    Moment aniversar – 97 de ani de de la Unirea Basarabiei cu România



    Pe 27 martie s-au împlinit 97 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. În contextul acestei aniversării, ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare în Guvernul de la Bucureşti, Angel Tîlvăr, a făcut o vizită oficială în Republica Moldova. La Bucureşti, preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Andrian Candu, a avut întrevederi cu premierul Victor Ponta, cu ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, şi cu preşedinţii celor două camere ale Parlamentului, care şi-au reiterat susţinerea pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Unirea Basarabiei cu România a fost marcată în ambele ţări prin dezbateri, lansări de carte, simpozioane, concerte, ceremonii religioase. Pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării (organismul legislativ de la Chişinău) decidea unirea cu Patria a acestei provincii cu populaţie majoritar românească, aflată până atunci sub ocupaţia imperiului ţarist. Actuala Republica ex-sovietică a Moldovei a fost formată pe o parte a teritoriilor răsăritene româneşti reanexate de Moscova în 1940, în urma unui ultimatum al dictatorului sovietic Stalin.




    Relaţiile româno-britanice



    Ministrul britanic al apărării, Michael Fallon, a făcut o vizită la Bucureşti, pentru a discuta cu omologul său roman, Mircea Duşa, despre situaţia de securitate în Marea Neagră şi măsurile care trebuie luate de cele două state pentru a asigura în zona o prezenţă permanentă, prin rotaţie, a capabilităţilor NATO. Fallon a anunţat ca Marea Britanie va participa cu trupe în cele două comandamente ale alianţei care vor funcţiona în România, Cei doi au mai abordat situaţia politico-militară din regiune ca urmare a crizei din Ucraina şi a anexării Crimeei de către Rusia. Evoluţiile din vecinătatea estică a UE, cu o atenţie specială acordată Ucrainei au fost examinate, la Londra, şi de .ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, cu omologul său britanic, Philip Hammond. Cei doi au salutat relaţiile strânse şi buna colaborare dintre cele două state, bazate pe un Partenerial Strategic fundamentat îndeosebi pe dimensiunea de securitate şi apărare.

  • Prevederile noului cod fiscal

    Prevederile noului cod fiscal

    Proiectele Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală au fost aprobate, în şedinţa de guvern de miercuri. Printre noile prevederi cu cel mai mare impact sunt reducerea TVA general la 20% şi a TVA pentru carne, peşte, lapte şi produse lactate, ouă, legume şi fructe, la 9%. Deşi aceste reduceri sunt prevăzute a intra în vigoare la începutul anului viitor, şeful Executivului a spus că există posibilitatea aplicării uneia dintre reduceri chiar înainte de 1 ianuarie 2016.



    Victor Ponta: ‘Este posibil ca o prevedere, şi anume reducerea TVA, să o aplicăm mai repede, pentru că avem spaţiu bugetar pentru aşa ceva. Nu putem, însă, şi să reducem TVA de la 24 la 20 pentru toată lumea şi să reducem TVA si la produsele alimentare’.



    Premierul afirmă că noul Cod Fiscal nu va afecta nici pensiile şi nici salariile din România, creându-se, totodată, un cadru flexibil şi modern pentru taxele şi impozitele locale. Potrivit documentelor adoptate, miercuri, de guvern, accizele la principalele produse energetice se vor diminua. Astfel, la motorină, se prevede o scădere a accizei cu 20 de procente, la benzina fără plumb, cu 18,6%, iar la benzina cu plumb, de 16,6%. Alte măsuri prevăzute în noul Cod Fiscal, începând din 2018, vizează reducerea CAS, cu trei procente la angajat şi cu două procente la angajator. În ceea ce priveşte cota unică, aceasta ar trebui să scadă, din 2019, de la 16% la 14%. Eliminarea impozitelor pe dividende, a taxei pe construcţii speciale sau scăderea accizelor sunt alte măsuri care ar urma să fie puse în aplicare, potrivit unui calendar, până în 2020.



    Victor Ponta: ‘O să avem, în sfârşit, cele două Coduri, iar la 1 ianuarie vrem să intrăm pe o direcţie foarte clară, care să ne permită, şi în 2016, 17, 18, să menţinem cel puţin ritmul actual de creştere economică, respectiv 3%, şi chiar să îmbunătăţim ritmul de creare de locuri de muncă.’



    Opoziţia parlamentară anunţă, însă, de pe acum, că va amenda cele doua coduri. Liberalii, de exemplu, consideră că o creştere a taxelor şi impozitelor locale, aşa cum ar rezulta din aplicarea nouilor coduri, va afecta mediul de afaceri. Ei promit să analizeze sustenabilitatea unor măsuri anunţate de guvernul dominat de social-democraţi, pentru a preveni o penurie de fonduri pentru pensii, salarii, sănătate şi învăţământ.

  • Jurnal românesc – 24.03.2015

    Jurnal românesc – 24.03.2015

    Includerea României în Programul Visa Waiver va avea loc cu siguranţă, însă nu în viitorul apropiat, a apreciat Mark Taplin, fostul Însărcinat cu Afaceri al Amasadei SUA la Bucureşti. El a mai spus că mulţi oficiali americani admit că România trebuie primită în Programul Visa Waiver, mai ales că dintre statele neincluse nu sunt prea multe cu care SUA au relaţii atât de apropiate. Neincluderea României în acest program – susţine el – este legată de scepticismul mai multor congresmeni în privinţa Programului Visa Waiver, în întregul său. Pe de altă parte, Taplin a declarat că întârzierea numirii unui ambasador american în România nu ţine de relaţia bilaterală, ci de lupta politică de la Washington. Viitorul ambasador, indiferent dacă va fi numit politic sau dacă va fi un diplomat de carieră, va avea, cel mai probabil, un mandat centrat pe relaţia economică dintre SUA şi România, a mai spus Taplin.




    Guvernul de la Bucureşti va aproba, miercuri, proiectele Codurilor fiscal şi de procedură fiscală, care s-au aflat în dezbatere publică timp de o lună. Executivul susţine că proiectele noilor coduri, ce urmează să fie transmise Parlamentului, sunt menite să aducă o relaxare fiscală, atât pentru populaţie, cât şi pentru firme. Cele mai importante dintre modificările aduse sunt scăderea TVA de la 24% la 20% începând de anul viitor şi până la 18% din 2019, eliminarea impozitului pe construcţiile speciale şi păstrarea cotei unice la impozitarea salarială până în 2019, când ar urma să scadă la 14%. În schimb, marile blocuri sindicale sunt de părere că viitorul Cod va pune o presiune fiscală mare pe veniturile din salarii şi va descuraja munca. Noile prevederi fiscale ar urma să intre în vigoare din ianuarie, anul viitor.




    Cea de-a doua etapă de înscriere în clasa pregătitoare pentru anul şcolar 2015 – 2016 începe marţi şi se va desfăşura până pe 3 aprilie. O săptămână mai târziu ar urma să fie afişate rezultatele finale. În prima etapă au fost admise aproape 99% din cererile de înscriere în clasa pregătitoare, precizează Ministerul Educaţiei.




    Autorităţile de la Chişinău trebuie să elaboreze o nouă strategie de securitate naţională, care să corespundă provocărilor legate de situaţia din regiune, a decis, luni, Consiliul Suprem de Securitate al Rep.Moldova. Actuala strategie de securitate a Republicii Moldova, adoptată în 2011, nu mai corespunde realităţilor actuale, a declarat secretarul Consiliului Suprem de Securitate, Alexei Barbăneagră. El a precizat că Executivul urmează să creeze un grup de lucru care să elaboreze noua strategie. Reuniunea a fost convocată de preşedintele Nicolae Timofti, pe fondul tensiunilor din estul Ucrainei vecine. Anterior, şeful statului a declarat că, în acest context regional complicat, Rep.Moldova trebuie să se apropie de NATO, întrucât securitatea sa este în pericol.

  • Retrospectiva săptămânii 15.03 – 21.03.2015

    Retrospectiva săptămânii 15.03 – 21.03.2015

    România şi ţările vecine



    Bucureştiul vrea să fie un factor activ în găsirea unor soluţii politice la criza din estul Ucrainei — a declarat preşedintele Klaus Iohannis, marţi, cu prilejul vizitei oficiale efectuate la Kiev. În convorbirile cu omologul Petro Poroşenko, şeful statului a reafirmat că Bucureştiul susţine suveranitatea, unitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei vecine şi a dezavuat acţiunile agresive ale Rusiei, acuzată că sprijină rebeliunea secesionistă din regiunile estice. Klaus Iohannis: Poziţia României este favorabilă menţinerii regimului de sancţiuni al UE la adresa Federaţiei Ruse, atâta timp cât nu se înregistrează aplicarea deplină a acordului de încetare a focului, de la Minsk, sau dacă situaţia din teren continuă să se degradeze.” Preşedintele României doreşte, în egală măsură, să aprofundeze relaţiile bilaterale şi să sprijine Kievul să se apropie de UE. Acelaşi sprijin este acordat şi Republicii Moldova, al cărei nou guvern condus de Chiril Gaburici trebuie să continue angajamentele pro-occidentale ale republicii majoritar românofone. Luni, la Bruxelles, la sesiunea inaugurală a Consiliului de asociere UE-Republica Moldova, şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, a pledat ca Uniunea să răspundă diferenţiat celor şase parteneri ex-sovietici, în funcţie de progresele reale ale fiecăruia. Republica Moldova, a subliniat el, este cel mai avansat stat din Parteneriatul Estic: Deja există modificări în schimburile comerciale, în sensul unei reorientări mult mai pronunţate a comerţului Republicii Moldova spre piaţa europeană. Există creşteri ale exportului în statele UE. Cele mai mari creşteri ale exporturilor sunt în România, conform cifrelor.”




    Klaus Iohannis la summitul european de la Bruxelles



    De pe agenda summitului european de joi şi vineri, de la Bruxelles, la care a participat şi preşedintele Klaus Iohannis, nu au lipsit dezbaterile în perspectiva Summitului Parteneriatului Estic din luna mai, de la Riga. Va fi un moment important pentru consolidarea relaţiei Uniunii cu statele partenere, în special cu cele care au avansat în procesul de apropiere de UE: Republica Moldova, Ucraina şi Georgia. La reuniunea la nivel înalt din Bruxelles, liderii europeni au hotărât, totodată, să consolideze proiectul Uniunii Energetice, considerat prioritar, în contextul tensionării relaţiilor cu Rusia şi al aprovizionării cu gaze naturale dinspre această ţară. În viziunea preşedintelui Iohannis, crearea acestei Uniuni Energetice va aduce avantaje importante statelor membre: Realităţile care trebuie avute în vedere sunt crearea unei reale pieţe interne în domeniul energiei, valorificarea mai eficientă a resurselor energetice indigene, diversificarea surselor şi rutelor de aprovizionare cu energie, precum şi dezvoltarea infrastructurii, care să permită o mai bună conectare între statele membre ale Uniunii.” România, favorabilă menţinerii sancţiunilor la adresa Rusiei, s-a alăturat partenerilor săi europeni, care au decis să le prelungească până la sfârşitul anului. Liderii europeni au hotărât şi să contracareze campaniile de dezinformare ale Moscovei.




    Un Cod Fiscal nou în România?



    Guvernul intenţionează să adopte săptămâna viitoare proiectele Codului Fiscal şi de Procedură Fiscală, pe care le va trimite, apoi, spre dezbatere Parlamentului. Noua legislaţie ar urma să conducă la crearea a peste 300 de mii de locuri de muncă. Guvernul propune, totodată, reducerea TVA de la 24 la 20%, începând cu 2016. Din 2017, contribuţiile la Asigurările Sociale ar urma să scadă atât pentru angajat, cât şi pentru angajator, iar cota unică de impozitare s-ar reduce de la 16 la 14% din 2019. După o şedinţă specială joi, miniştrii Cabinetului de la Bucureşti se vor reuni din nou luni, pentru a da ultimele avize proiectelor Codului Fiscal şi de Procedură Fiscală. Va lipsi din echipa guvernamentală, însă, Darius Vâlcov, până de curând ministru al finanţelor, anchetat într-un dosar de corupţie, şi care a demisionat pe fondul situaţiei create. A demisionat, în egală măsură, din fruntea Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, după ce a fost reţinut şi ulterior arestat preventiv pentru abuz în serviciu. De probleme cu justiţia au avut parte, săptămâna aceasta, şi controversatul primar social-democrat al Constanţei, Radu Mazăre, senatorul PSD, Dan Şova, şi deputatul liberal Theodor Nicolescu, cu toţii cercetaţi pentru fapte de corupţie.




    Noua lege privind finanţarea partidelor politice



    Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat, miercuri, legea privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale. Dacă legea va fi promulgată de şeful statului, Klaus Iohannis, campaniile electorale vor fi finanţate exclusiv de la bugetul de stat, existând şi posibilitatea ca partidele să poată împrumuta bani de la persoanele fizice şi juridice, dar numai prin acte autentificate notarial. Este, totodată, interzisă distribuirea de bunuri cu însemne electorale, iar donaţiile în bani cu o valoare mai mare de zece salarii de bază minime pe ţară se pot face numai prin conturi bancare. Deputatul social-democrat Mircea Drăghici, iniţiator al documentului legislativ, a punctat: Banii primiţi de candidaţi vor merge doar către anumite tipuri de cheltuieli: publicitate electorală la televiziune, radio, presă scrisă, mediul on-line, sondaje, pliante şi broşuri. Va fi interzisă distribuţia de bunuri cu însemne electorale. Pentru a creşte transparenţa, s-a introdus obligativitatea încasării donaţiilor prin conturi bancare.” Deputatul Grupului parlamentar popular şi democrat, Tudor Ciuhodaru, consideră, însă, că, în continuare, campaniile electorale vor fi finanţate ilegal.

  • Priorităţi ale guvernului României

    După ce s-au aflat în dezbatere publică timp de o lună, proiectele noilor Coduri Fiscal, respectiv de Procedură fiscală, au intrat în primă lectură pe agenda guvernului de la Bucureşti. Noile prevederi fiscale propun reduceri substanţiale de taxe şi impozite şi ar urma să fie aplicate din ianuarie, anul viitor, a precizat şeful executivului român. Într-o discuţie cu jurnaliştii străini acreditaţi la Bucureşti, el a răspuns şi îngrijorărilor că noile reglementări fiscale ar creşte unele taxe locale, precizând că noul Cod fiscal va lăsa la latitudinea autorităţilor locale să decidă asupra valorii acestora.



    Victor Ponta a mai declarat că o eventuală reducere a taxelor nu va modifica ţinta de deficit fiscal pentru 2015, stabilită la 1,8% din Produsul Intern Brut. Premierul nu a exclus nici posibilitatea ca relaxarea fiscală să fie aplicată încă de anul acesta, pentru că, spune el, bugetul de stat are, după primul trimestru, un surplus de un miliard de euro. Odată cu intrarea în vigoare a noilor coduri ar urma să crească impozitele pentru locuinţe, terenuri şi maşini. În schimb, lista produselor cu TVA de 9% ar urma să fie extinsă, alături de pâine, la carne, peşte, legume şi fructe, lapte, ouă, animale şi păsări vii. Noul proiect menţine, însă, ideea reducerii cotei standard de TVA de la 24% la 20%, începând cu 2016, şi la 18%, începând cu 2018. Argumentând că “sportul este un fenomen social şi economic care prezintă un grad înalt de interes pentru populaţie”, guvernul introduce TVA de 9% pentru accesul la evenimentele sportive.



    Pe de altă parte, cei care divorţează pe cale administrativă, la primărie, vor plăti mai mult de anul viitor, executivul majorând, în proiectul actualizat al Codului Fiscal, taxa fixă care trebuie achitată şi lăsând primarii să crească la rândul lor această taxă cu până la 50%, faţă de doar 20% în prezent.



    Premierul Victor Ponta a precizat că va fi făcută o primă analiză, urmând ca, săptămâna viitoare, documentele să fie aprobate de guvern şi trimise parlamentului pentru dezbatere. Adoptarea celor două acte normative este considerată fundamentală pentru asigurarea dezvoltării economice şi pentru păstrarea direcţiei de creştere economică sustenabilă. În aşa măsură, încât premierul a decis ca demisia ministrului de Finanţe, Darius Vâlcov, responsabil cu elaborarea codurilor, demisie depusă duminică, să devină efectivă numai după definitivarea proiectelor. Vâlcov este urmărit penal pentru fapte de corupţie comise în perioada în care era primar.

  • Demisie şi anchete în noi dosare de corupţie

    Demisie şi anchete în noi dosare de corupţie

    Fragil politic după eşecul surprinzător al social-democratului Victor Ponta în alegerile prezidenţiale, guvernul condus de acesta primeşte, acum, o lovitură dureroasă. Nu de la adversari, ci din interior. Presupusele păcate penale ale ministrului de finanţe, Darius Vâlcov, din perioada în care era primar al Slatinei, l-au ajuns pe acesta din urmă. Duminică, la două zile după ce DNA a anunţat că este urmărit penal pentru că ar fi luat mită consistentă de la un om de afaceri, în schimbul facilitării unor contracte, Vâlcov a demisionat.



    Şeful său, premierul Ponta, susţine că o făcuse înainte ca preşedintele Klaus Iohannis să-i ceară să-l revoce din funcţie, pe motiv că aduce atingere credibilităţii executivului. Victor Ponta(TRACK): “Domnul Vâlcov, astăzi, la prânz (duminică – n.red.) a fost la mine la birou, mi-a prezentat demisia sa. I-am spus: Ok, vreau doar să termini textul Codului Fiscal şi al Codului de procedură fiscală, după care sigur voi numi un înlocuitor în funcţia de ministru de finanţe. Nu pot să zic că îl am astăzi pe înlocuitor, pentru că e o funcţie mult prea importantă ca să zici că imediat găseşti pe cineva pe care să-l pui în loc, dar cu siguranţă, în zilele următoare, voi decide pe cine propun. L-am anunţat de acest lucru şi pe preşedintele Iohannis”.



    Anterioară sau nu intervenţiei publice a preşedinţiei, demisia lui Vâlcov va deveni efectivă în cateva zile, şi numai după definitivarea Codului fiscal. Un proiect, altminteri, bine privit de către oameni de afaceri şi cu care cabinetul Ponta este hotărât să puncteze decisiv în competiţia sa cu liberalii. Aceştia încearcă să demanteleze majoritatea parlamentară, încă funcţională, din jurul PSD, iar DNA, prin acţiunile sale, pare să-i ajute involuntar.



    Ziarul ADEVĂRUL remarcă, pe de altă parte, faptul că nu mai puţin de 13 miniştri din diversele cabinete conduse de Ponta în aceşti trei ani au avut sau au probleme cu justiţia. Unul din ei este însuşi senatorul PSD Dan Şova, fost membru al cabinetului responsabil cu marile proiecte de infrastructură, pentru care procurorii cer încuviinţarea arestării preventive deoarece este acuzat de complicitate la abuz în serviciu.



    Între toate aceste veşti proaste, Victor Ponta a primit, graţie aceleiaşi Direcţii Anticorupţie, instituţia vedetă a vieţii publice româneşti, şi una bună. Marian Vanghelie, primarul sectorului 5, a fost arestat preventiv, sub acuzaţia că, din 2007 încoace, ar fi transformat activitatea de edil într-una extrem de profitabilă pentru propriul buzunar. El acorda, spun procurorii, preferenţial, contracte, în schimbul a 20% din valoarea acestora. Personaj pitoresc, inclusiv prin relaţia sa conflictuală cu gramatica, Vanghelie a fost un critic constant şi nedisimulat al lui Ponta şi pregătea, după excluderea din PSD, crearea unei formaţiuni concurente pe zona de stânga.

  • O nouă legislaţie fiscală

    Guvernul de la Bucureşti este hotărât să pună în practică încă de anul acesta noul Cod Fiscal şi cel de Procedură Fiscală, prin care ar urma să fie reduse substanţial taxele şi impozitele.



    Premierul Victor Ponta a promis că proiectul va ajunge în dezbaterea Legislativului până la sfârşitul acestei luni, pentru a fi adoptat până la finalul actualei sesiuni parlamentare: “Este o reformă radicală pentru România. Putem să o facem acum, pentru că toate rezultatele economice ne permit acest lucru şi nu trebuie să ratăm acest moment. Îmi doresc foarte tare ca cele două Coduri să fie dezbătute în Parlament. Doar dacă va exista un blocaj politic, iau în considerare angajarea răspunderii Guvernului. Sper că nu va fi cazul! Am văzut că opoziţia şi-a schimbat punctul de vedere iniţial, care era unul pur politicianist, şi vor susţine acest Cod Fiscal şi bine fac, pentru că nu este Codul nostru, ci al României, care va ajuta la crearea de locuri de muncă şi la dezvoltarea economică.”



    Potrivit premierului Ponta, mediul de afaceri aşteaptă cu optimism noua legislaţie fiscală, care ar urma să creeze peste 300 de mii de locuri de muncă. Proiectul de Cod Fiscal mai prevede, între altele, scăderea, de anul viitor, a cotei standard a TVA de la 24%, cât este în prezent, la 20%, şi cu alte două procente, din 2018. Tot de anul viitor şi TVA pentru alimentele de bază — carne, peşte, legume şi fructe — s-ar diminua de la 24 la 9%. Din 2017, contribuţiile la Asigurările Sociale vor scădea atât pentru angajat, de la 10,5 la 7,5%, cât şi pentru angajator, de la 15,8 la 13,5%.



    Guvernul mai propune reducerea cotei unice de impozitare de la 16 la 14% din 2019. Alte modificări vizează reducerea accizelor la carburanţi, dar, în schimb, creşterea impozitelor pentru locuinţe şi terenuri.



    Adepţi ai relaxării fiscale, liberalii din opoziţie au avertizat ferm că nu vor fi niciodată de acord ca un Cod Fiscal să fie trecut prin asumarea răspunderii Guvernului, fiind de părere că social-democraţii la putere ar face o mare greşeală dacă ar lua o astfel de decizie. Codul Fiscal este un proiect care ar trebui să aibă speranţă şi durată de viaţă mai mari decât viaţa politică a unui premier, motiv pentru care este necesar să stea în dezbatere publică suficient de multă vreme pentru ca toată populaţia României să înţeleagă care sunt avantajele lui, spun liberalii. Ei vorbesc şi de o “sarabandă populistă”, promisiunile PSD de reducere a taxelor şi impozitelor neputând fi susţinute.



    Cât despre ong-uri, acestea sunt de părere că modificarea Codului Fiscal ar afecta veniturile a mii de organizaţii neguvernamentale, spitale, universităţi, şcoli şi muzee şi ar penaliza marile companii care realizează profit şi fac sponsorizări. Părerile sunt împărţite şi în rândul economiştilor. Cei mai prudenţi cred că relaxarea politicilor monetare şi fiscale nu ar conduce la creştere economică.