Radio România Internațional

Tag: Cod Fiscal

  • Propuneri guvernamentale de relaxare fiscală

    Propuneri guvernamentale de relaxare fiscală

    România a rămas ţara europeană cu una dintre cele mai
    reduse ponderi ale veniturilor în PIB, de sub 32%. Colectarea veniturilor
    bugetare a rămas şi anul trecut la un nivel modest. Guvernele din ultimul
    deceniu au avansat diferite proiecte pentru majorarea veniturilor prin
    îmbunătăţirea colectării taxelor, dar toate au rămas doar la nivel declarativ. Miercuri, Guvernul a anunţat o avalanşă de măsuri de relaxare
    fiscală, care ar urma să intre în vigoare începând cu 2016. Reducerea TVA, scăderea
    contribuţiilor pentru asigurări sociale şi a cotei unice de impozitare sunt
    doar câteva dintre cele peste 600 de modificări incluse în noile coduri Fiscal
    şi de Procedură fiscală.

    În ceea ce priveşte reducerea TVA, acum de 24%,
    aceasta ar urma să fie făcută în două etape: cu 4% de anul viitor şi cu alte 2%
    din 2018. Pentru produsele alimentare de bază – carne, peşte, legume şi fructe
    – proiectul prevede TVA de 9% începând din 2016, atât cât este în prezent
    pentru pâine şi produse de panificaţie. Pe de altă parte, din 2017 CAS va fi
    7,5% pentru angajat, faţă de 10,5% în prezent, iar pentru angajator, 13,5%,
    faţă de 15,8% acum. Ministrul finanţelor, Darius Vâlcov, susţine că reducerea
    presiunii fiscale va încuraja participarea cu forme legale pe piaţa muncii.

    Darius Vâlcov: Sistemul românesc de impozitare a muncii acţionează ca un
    factor descurajator. Astăzi, aproximativ 73% plătim taxe asimilate unui
    angajat. Pentru angajarea investiţiilor, guvernul propune eliminarea
    impozitelor pe construcţii şi a celui pe dividende. În plus, va fi păstrată
    cota unică de impozitare şi va fi chiar scăzută la 14%, din 2019. Ministerul
    Finanţelor propune şi o reducere a accizelor, din 2016, la motorină cu 20%, la
    benzina fără plumb cu 18,6%, iar la bere cu peste 15%. Mai mult, pentru produse
    precum cafea, bijuterii, autoturisme de peste 3.000 de centimetri cubi, acciza
    ar urma să fie eliminată.

    Pe de altă parte, potrivit noului Cod Fiscal, toate
    persoanele care realizează venituri vor fi obligate să plătească contribuţii
    sociale şi de sănătate, iar impozitele pentru microîntreprinderi, locuinţe şi terenuri vor creşte. Noul proiect fiscal este caracterizat de specialişti
    ca fiind revoluţionar, dar deja au apărut unele critici. Consiliul
    Fiscal atrage atenţia că aceste schimbări, în special cele privind reducerile
    de TVA, au un efect puternic negativ asupra încasărilor bugetare. Şi opoziţia
    consideră că această relaxare fiscală nu este credibilă, în condiţiile în care,
    PSD, la guvernare, a introdus taxe noi, a sufocat mediul de afaceri şi a redus
    puterea de cumpărare a românilor.

    Deputatul PNL Eugen Nicolăescu susţine că partidul
    său va propune o regândire din temelii a sistemului fiscal, astfel încât mediul
    de afaceri să asigure o creştere economică anuală de minimum 5 procente. Noul Cod Fiscal va fi, timp de de o lună, în dezbatere
    publică, după care va fi înaintat parlamentului.

  • Priorităţile guvernului Ponta

    Priorităţile guvernului Ponta

    Domeniul economic şi cel fiscal, alături de măsurile sociale, se vor afla în mod deosebit în atenţia Executivului de la Bucureşti în actuala sesiune legislativă, care a debutat în această săptămână. 12 sunt priorităţile anunţate de premierul social-democrat Victor Ponta, între acestea numărându-se menţinerea măsurilor de echilibru social care vizează indexarea pensiilor, a alocaţiilor pentru copiii din familiile defavorizate şi a indemnizaţiilor pentru persoanele cu dizabilităţi.



    Legea Falimentului Personal, o nouă legislaţie privind redevenţele, noi programe în domeniile educaţiei şi sănătăţii se află, de asemenea, pe lista Guvernului. Aceste priorităţi pornesc de la premisa unei stabilităţi şi colaborări Parlament — Guvern. Acestea au făcut ca în ultimii trei ani să avem creştere economică, o reducere a şomajului şi o inflaţie de 1%, anul trecut, a subliniat Victor Ponta în cadrul Orei prim-ministrului” — iniţiativă în premieră, care constă în prezentarea priorităţilor legislative de către şeful Executivului, în Camera Deputaţilor, la începutul fiecărei luni calendaristice.



    Potrivit premierului, o parte cât mai importantă din creşterea economică ar urma să ajungă la cetăţeni printr-o distribuţie mai echitabilă şi păstrând echilibrele sociale. Guvernul urmează să prezinte Parlamentului noul proiect al Codului fiscal şi de procedură fiscală, prevăzut să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016 şi care are ca obiectiv o legislaţie mult mai clară, mult mai predictibilă într-un domeniu fundamental – cel al fiscalităţii. Între prevederile avute în vedere se numără menţinerea CAS reduse, a TVA scăzut la pâine, a cotei unice, a scutirii impozitului pe profitul reinvestit şi crearea condiţiilor de combatere a evaziunii fiscale — prioritatea absolută anunţată de premier.



    În domeniul sănătăţii, Ponta este încrezător că scopul pentru care programul privind cardul de sănătate a fost adoptat, acela de a asigura transparenţă, de a opri fraudele şi de a avea un mod predictibil de administrare, să producă efecte în perioada imediat următoare. Premierul a subliniat, pe de altă parte, sprijinul Executivului pentru adoptarea unei legi a insolvenţei persoanelor fizice în spirit european, care să asigure o protecţie a acestora în faţa crizelor financiare.



    Creşterea economică e deocamdată pe hârtie, nu se simte în buzunarele românilor”, a venit, din opoziţie, replica liderului grupului PNL. Ludovic Orban a criticat acţiunile Guvernului, pe care l-a acuzat că a preferat să guverneze prin ordonanţe de urgenţă şi nu prin dezbateri transparente în Parlament. În opinia sa, Executivul trebuie să fie preocupat nu doar de măsurile în plan economic şi social, ci şi de adoptarea noului cod electoral şi de modificarea Constituţiei.