Radio România Internațional

Tag: Cod Fiscal

  • Jurnal românesc – 4.09.2015

    Jurnal românesc – 4.09.2015

    Camera
    Deputaţiior a aprobat, joi, prin vot, noul Cod Fiscal, după ce, marţi,
    documentul fusese adoptat şi de senatori. Odată Codul promulgat de preşedinte,
    TVA urmează să scadă la 20% de la 1 ianuarie anul viitor şi la 19% din 2017.
    Eliminarea taxei pe construcţiile speciale şi a supraaccizei la carburanţi se
    amână tot pentru 1 ianuarie 2017. Tot atunci, se va reduce impozitul pe
    dividende de la 16 la 5%. În plus faţă de forma adoptată în Senat, codul
    prevede supraimpozitarea imobilelor şi terenurilor neîngrijite situate în
    intravilan, începând din ianuarie 2016.


    Primul comandament NATO de
    pe teritoriul României a fost inaugurat la Bucureşti, simultan cu alte cinci
    structuri similare de pe flancul estic al Alianţei. Acestea fac parte din
    procesul de adaptare a Alianţei la schimbările mediului de securitate şi
    realizează planificarea operaţiunilor, organizarea exerciţiilor militare şi
    coordonarea deplasării trupelor din forţa de răspuns a Alianţei. Funcţionarea
    noii structuri este asigurată de 42 de militari, dintre care 27 sunt români.
    Unitatea pentru integrarea forţelor NATO de la Bucureşti este condusă de
    colonelul Cătălin Ticulescu, ofiţer rănit în timpul unei misiuni de patrulare
    în Afganistan.


    Trenurile internaţionale de la Budapesta spre Viena sau alte
    destinaţii din Europa Occidentală sunt suspendate temporar, pentru siguranţa
    pasagerilor, potrivit administratorului de cale ferată din Ungaria. În acest
    context, CFR Călători îi anunţă pe cei care au cumpărat bilete sau vor să
    meargă cu trenul ‘Dacia’, care pleacă la ora 14:00 din Gara de Nord, că punctul
    terminus al călătoriei este capitala ungară. Pasagerii pot folosi trenurile din
    traficul intern al Căilor Ferate Ungare către graniţa cu Austria. Potrivit
    comunicatului companiei CFR, persoanele care au bilete şi vor să renunţe la
    călătorie vor primi la cerere banii înapoi pentru parcursul neefectuat sau
    pentru biletele neutilizate. Mai multe detalii despre condiţiile de restituire
    a banilor se găsesc pe site-ul cfrcalatori.ro. De asemenea, cei interesaţi pot
    obţine informaţii actualizate despre circulaţia trenurilor de pe pagina de
    internet a companiei cfrcălători.ro sau la telefonul 021 314 55 28, pentru
    traficul internaţional.


    Părinţii nu mai sunt obligaţi să prezinte analizele de
    coprocultură şi exudatele faringian şi nazal ale copiilor la intrarea în noul
    an şcolar, aşa cum solicitau până acum unele unităţi de învăţământ. Anunţul a
    fost făcut de ministrul Educaţiei, Sorin Câmpeanu, care a precizat că un ordin
    în acest sens urmează să fie publicat în Monitorul Oficial. În
    foarte multe şcoli s-a făcut exces de zel şi s-au cerut lucruri care nu sunt
    necesare. Elevii şi părinţii vor scuti timp şi bani – a mai spus ministrul.


    Două cazuri de poliomielită au fost înregistrate la copii din
    Ucraina, în regiunea Transcarpatia, foarte aproape de graniţa de nord a
    României. Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertizează asupra unui risc major
    de răspândire a bolii, după ce, anul trecut, în Ucraina rata vaccinării a
    scăzut sub 50%. Reprezentantul OMS la Bucureşti, Victor Olshavsky, atrage
    atenţia că şi în România rata vaccinării la copii, de 85 -87%, e cu mult sub
    cea recomandată, de peste 95 de procente.


    Banca
    Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi-a afirmat angajamentul
    de a sprijini economia Republicii Moldova şi reformele guvernului, dar a cerut
    autorităţilor de la Chişinău să-şi intensifice eforturile de combatere a crizei
    bancare şi să asigure transparenţa acţionarilor în acest sector. Potrivit BERD,
    decizia guvernului de a lichida cele trei bănci din care au dispărut misterios
    circa un miliard de dolari la sfârşitul anului 2014 a reprezentat un pas
    încurajator. BERD a investit, până in prezent, aproape un miliard de euro în
    proiecte de sprijinire a sectorului privat din Republica Moldova.



    Chişinăul condamnă parada militară desfăşurată
    la Tiraspol, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la constituirea aşa-zisei
    republici moldoveneşti transnistrene. Astfel de acţiuni promovează ostilitatea
    şi arată puterea militară pe care o are Transnistria – afirmă un comunicat al
    Guvernului Republicii Moldova. Prin Piaţa Centrală din Tiraspol au mărşăluit
    câteva mii de soldaţi şi ofiţeri, reprezentanţi ai armatei, ai KGB-ului şi
    altor structuri militarizate ale republicii-fantomă, ieşită, de facto, de sub
    controlul Chişinăului în 1992, după un conflcit armat soldat cu sute de morţi
    şi tranşat odată cu intervenţia trupelor ruse de partea separatiştilor.

  • Noul Cod fiscal a trecut de Senat

    Noul Cod fiscal a trecut de Senat

    Apărat de iniţiator- guvernul de stânga de la Bucureşti – dar dezavuat,
    sub raportul oportunităţii sale, de cercurile de afaceri guvernate de prudenţă
    dar şi de instituţiile creditoare ale Romaniei, noul cod fiscal are şanse mari
    să devină lege săptămâna viitoare, cand ar putea ajunge la promulgare.

    În primă
    fază, preşedintele Klaus Iohannis l-a trimis spre reexaminare Parlamentului,
    avertizând că o relaxare fiscală bruscă, aşa cum era preconizată, riscă să
    tulbure echilibrul bugetar.

    Prin consens – rarisim, altminteri, pe scena
    politică românească – partidele de la putere şi cele din opoziţie au convenit o
    formulă de aplicare a codului care să nu afecteze bugetul dar care să-şi
    menţină intactă capacitatea de a impulsiona economia. Astfel, reducerea Taxei pe
    Valoarea Adăugată la 20% va fi operată abia la începutul anului viitor. Din
    2017, TVA va mai scădea cu un procent, până la 19%. Tot pentru 2017 se amână
    eliminarea supraaccizei la carburanţi şi a taxei pe construcţiile speciale.

    Senatorul PSD, Constantin Popa, consideră că
    adoptarea Codului fiscal este un moment zero al economiei: E un mare pas
    înainte pentru economia românească şi pentru români în general, e un moment în
    care are loc o scădere de taxe şi impozite, e un moment zero, aşa îl consider
    eu, şi e un moment din care putem pleca cu alt curaj înainte.

    Senatorul PNL, de opoziţie, Dincă Mărinică spune că marele câştig al Codului
    este că elimină legislaţia ambiguă şi adună într-un singur act normativ mai
    multe legi. Dincă Mărinică: Acest Cod fiscal vine să reglementeze într-o
    strânsă interdependenţă toate tipurile de impozite şi taxe. Foarte multă lume,
    mai ales din mediul de afaceri, s-a plâns de-a lungul vremii că avem foarte
    multe taxe şi impozite şi că acest lucru dăunează dezvoltării unor companii şi
    bineînţeles, economiei şi cu atât mai mult afectează bugetul de stat, bugetul
    de stat consolidat şi bugetele locale.

    Pe de altă parte, Guvernul
    susţine că va devansa termenul de aplicare a unor măsuri din Codul fiscal,
    bazându-se pe încasările din primele opt luni ale anului la bugetul de stat.
    Premierul Victor Ponta a afirmat că sumele au crescut considerabil după
    reducerea Taxei pe Valoarea Adăugată la alimente la 9% şi scăderea contribuţiei
    la asigurările sociale, concomitent cu întărirea activităţii Agenţiei Naţionale
    de Administrare Fiscală. Potrivit primului ministru, economia românească
    răspunde favorabil la reducerea controlată a taxelor şi la o activitate
    eficientă a Fiscului, iar bugetul a încasat pe primele 8 luni ale anului cu 2,5
    miliarde de euro în plus.

  • Jurnal românesc – 2.09.2015

    Jurnal românesc – 2.09.2015

    Senatul
    de la Bucuresti a adoptat, marţi, în prima zi a sesiunii parlamentare ordinare,
    noul Cod fiscal. Iniţial votat în unanimitate de senatori şi deputati, Codul
    fusese trimis Parlamentului spre reexaminare de preşedintele Klaus Iohannis,
    care îl calificase drept nesustenabil. Săptămâna trecută, liderii politici au
    decis prin consens că actul normativ va fi adoptat în forma iniţială, dar unele
    măsuri vor fi aplicate etapizat. Prima măsură prevăzută în noul Cod Fiscal
    vizează scăderea în două etape a TVA: 20% din ianuarie anul viitor şi 19% din
    2017. Suprataxa la carburanţi şi taxa pe stâlp sunt menţinute încă un an,
    excepţie făcând construcţiile speciale din agricultură, pentru care taxa va fi
    scoasă de anul viitor. Joi, actul normativ va fi dezbătut şi votat şi în Camera
    Deputaţilor.


    Sprijinirea capitalului românesc în Uniunea Europeană şi în afara
    acesteia trebuie să fie prioritatea diplomaţiei economice de la Bucureşti – au
    apreciat participanţii la reuniunea anuală a diplomaţiei româneşti.
    Preşedintele Camerei de Comerţ a României, Mihai Daraban, a afirmat că
    diplomaţii români trebuie să colaboreze strâns cu oamenii de afaceri din ţară,
    pentru a le promova eficient interesele. La rândul lor, membrii corpului
    diplomatic au susţinut că oamenii de afaceri români trebuie să aibă curajul de
    a pătrunde şi pe pieţe din afara UE, care sunt foarte profitabile şi unde pot
    să promoveze interesele economice ale întregii Uniuni. Manifestare
    tradiţională, reuniunea adună la Bucureşti, la începutul fiecărei toamne, şefii
    misiunilor diplomatice românesti. Participă, de asemenea, diplomaţi români cu
    funcţii importante în cadrul organizaţiilor internaţionale, precum Sorin
    Ducaru, asistentul secretarului general al NATO, şi Cornel Feruţă, coordonator
    şef al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică.


    Având în vedere situaţia creată de prezenţa mare a migranţilor în
    preajma Gării Internaţionale Keleti din Budapesta, Compania CFR Călători le
    recomandă pasagerilor din România care doresc să ajungă la Viena sau către alte
    destinaţii din Europa să aleagă trenul InterRegio Dacia, care le va
    permite să călătorească fără a schimba garnitura în capitala Ungariei. Detalii,
    pe site-ul companiei sau la numărul de telefon pentru informaţii din traficul
    feroviar internaţional din Gara de Nord Bucureşti: 021.314.55.28.


    România are un grad de reciclare foarte mic al deşeurilor, de 3%,
    în timp ce media Uniunii Europene este de 36% – afirmă preşedintele Comisiei de
    Mediu din Parlamentul European, Giovanni La Via. Ministrul mediului, Graţiela
    Gavrilescu, a declarat că în Europa se vehiculează tot mai des conceptul de
    societate europeană de reciclare şi conceptul de deşeu zero, iar România
    trebuie să adere la aceste principii. Aplicarea lor – susţine ministrul
    mediului – ar putea introduce în lanţul de producţie, doar la nivelul Uniunii
    Europene, deşeuri de aproximativ 600 de miliarde de euro anual şi ar crea două
    milioane de locuri de muncă noi.



    Ministerul Educaţiei de la Bucuresti a anunţat,
    marţi, că puţin peste 24% dintre cei circa 55.000 de candidaţi au promovat examenul de
    Bacalaureat în sesiunea de toamnă. Majoritatea sunt candidaţi proveniţi din
    promoţia curentă, iar restul din promoţiile anterioare. Comparativ cu rata de
    promovare înregistrată înainte de contestaţii în aceeaşi sesiune a anului
    trecut, se constată o creştere de 1,83% – mai precizează ministerul.În sesiunea de vară, rata de promovare a fost de circa 66% dintre
    candidaţii înscrişi. Atunci au fost 42 de licee la care toţi elevii au promovat
    Bacalaureatul, dar şi 55 la care niciun elev nu a reuşit să treacă examenul.
    Potrivit ministerului Educaţiei, din cauza rezultatelor slabe, acestea din urma
    riscă să fie închise.

  • Priorităţile noii sesiuni parlamentare

    Priorităţile noii sesiuni parlamentare

    Prioritate declarată a clasei politice de la Bucureşti, noul Cod fiscal deschide agenda sesiunii de toamnă a legislativului român. Încă de săptămâna trecută, liderii politici au decis, prin consens, că actul normativ va fi adoptat în forma iniţială, aprobată deja în Parlament în urmă cu două luni, dar unele măsuri vor fi aplicate în etape. Prima măsură vizează scăderea în două etape a TVA — la 20% din ianuarie anul viitor şi la 19% din 2017. Suprataxa la carburanţi şi taxa pe stâlp sunt menţinute încă un an, cu o excepţie, şi anume în cazul construcţiilor speciale din agricultură pentru care taxa va fi eliminată de anul viitor.



    Votat în unanimitate de parlamentari în urmă cu câteva luni, Codul a ajuns din nou în Parlament fiind trimis spre reexaminare de preşedintele Klaus Iohannis, potrivit căruia aplicarea sa nu ar fi sustenabilă. Calculele arată că, odată votate în legislativ, măsurile din Codul Fiscal, alături de creşterea salariilor din sănătate, decisă recent prin ordonanţă de urgenţă, induc un deficit bugetar de circa 1,7%. Premierul Victor Ponta dă, însă, asigurări că nu vor fi niciun fel de probleme, impactul bugetar provocat de reducerea TVA putând să fie acoperit doar din nivelul colectărilor.



    Legea salarizării, dar şi legea votului prin corespondenţă sau cea a bugetului sunt alte priorităţi. Preşedintele interimar al principalei forţe politice de la Bucureşti, PSD, Liviu Dragnea, a anunţat că Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, a fost mandatat de conducerea partidului să elaboreze, după consultări parlamentare, un set de principii pe baza cărora Autoritatea Electorală Permanentă să structureze un proiect pentru votul prin corespondenţă.



    Ca şi în Cazul Codului fiscal, liderii partidelor parlamentare vor decide împreună forma finală a acestui act normativ, a mai anunţat liderul social-democrat. Din opoziţie, copreşedintele PNL, Alina Gorghiu, care solicită tuturor partidelor adoptarea până la 1 noiembrie a proiectului de lege privind votul prin corespondenţă pentru românii din diaspora, consideră inutilă elaborarea unui nou act normativ, întrucât, spune ea, există deja un document care a fost dezbătut şi care conţine punctele de vedere ale asociaţilor din diaspora.



    Pe lângă acest proiect, liberalii mai vizează şi alte acte normative care se referă la învăţământul profesional sau un nou sistem de redevenţe. Pe masa de lucru a parlamentarilor se vor mai afla propunerea de modificare a legii privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice sau propunerea legislativă pentru obţinerea de donaţii în sprijinul dotării şi înzestrării armatei române.

  • Retrospectiva săptămânii 23 – 29.08.2015

    Retrospectiva săptămânii 23 – 29.08.2015

    Noul Cod Fiscal va fi reexaminat săptămâna viitoare în parlament


    În urma discuţiilor de joi, liderii partidelor parlamentare de la Bucureşti au ajuns la un consens în ceea ce priveşte Codul fiscal, trimis Parlamentului spre reexaminare de preşedintele Klaus Iohannis. Ei au convenit ca acesta să fie adoptat în forma iniţială, excepţie făcând doar data de la care vor intra în vigoare anumite prevederi, Luni, atât coaliţia guvernamentala PSD-UNPR-ALDE, cât şi PNL şi UDMR, din opoziţie, au convenit că actul normativ nu trebuie adoptat în grabă şi au renuntat la sesiunea parlamentară extraordinară, programată special pentru dezbaterea şi votarea Codului. Cererea de reexaminare va fi supusă votului în sesiunea ordinară care începe săptămâna viitoare. Anterior susţinut de Guvern şi votat în unanimitate de senatori şi deputaţi, Codul a fost retrimis în Parlament pentru că, susţine presedintele, aplicarea acestuia nu este sustenabilă.



    Autorităţile române iau primele măsuri după pagubele din agricultură rezultate în urma secetei


    145 de milioane de euro vor fi prevazuti în bugetul Ministerului Agriculturii pe anul 2016 pentru începerea reabilitării infrastructurii principale de irigaţii, însă este nevoie de un acord politic pentru a putea aloca timp de şapte ani consecutivi o sumă similară, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin. El a prezentat în Comisia pentru agricultură din Camera Deputaţilor de la Bucureşti un raport privind pagubele produse de seceta din acest an. Fermierii, care susţin că pierderile se ridică la două miliarde de euro, au cerut sprijinul guvernului pentru a nu intra în faliment. Cele mai afectate culturi sunt cele de porumb – 70 la sută , floarea-soarelui – 60 la sută, rapiţă şi soia. Conform unor studii realizate de Banca Mondială, pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii din România este nevoie de circa un miliard de euro.



    Controlorii de trafic aerian din România ameninţă cu greva generală de la 1 septembrie


    De la 1 septembrie, angajaţii Administraţiei Române de Trafic Aerian (ROMATSA) ar putea intra în grevă pe termen nelimitat, după ce negocierile dintre sindicalişti şi reprezentanţii Ministerul Transporturilor pe tema salarizării şi a condiţiilor în care lucrează angajaţii nu au ajuns la niciun rezultat concret. Sindicatele au cerut în repetate rânduri demisia directorul general al ROMATSA, Ion Aurel Stanciu, între timp acesta fiind numit în funcţia de secretar de stat al Ministerului Transporturilor în urma unei decizii recente a premierului Victor Ponta. Nemulţumiţi de noul contract colectiv de munca, pe 15 iulie, controlorii de trafic au intrat în grevă de avertisment timp de două ore – o situaţie fără precedent pentru sistemul aerian românesc. Potrivit ROMATSA, care are în prezent, în jur de 1.500 de angajaţi, teritoriul României este tranzitat zilnic de 2.500-3.000 de aeronave.



    Imigranţii care au început să sosească în Europa în ultimele zile ar putea ajunge şi în România


    România nu resimte o presiune imigraţionistă crescută, ca urmare a accentuării fluxurilor migratorii pe ruta Balcanilor de Vest, a declarat, joi, la Bucureşti, vicepremierul pentru securitate naţională, Gabriel Oprea, după şedinţa Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă. El a mai spus că autorităţile române au decis, totuşi, să întărească măsurile de securitate la frontiera cu Serbia. La nivelul întregii Românii există şase centre regionale de cazare pentru solicitanţii de azil, cu o capacitate totală de aproximativ 1.500 de locuri, rata de ocupare a acestora fiind în prezent de aproximativ 20%.



    Sindicatele din Educaţie cer mărirea salariilor.


    Negocierile privind majorarea salariilor din sistemul de învăţământ din România vor fi reluate după 15 septembrie, când vor exista elemente concrete legate de aplicarea Legii Salarizării şi a noului Cod Fiscal, spune ministrul Educaţiei, Sorin Câmpeanu. Propunerile de majorare a salariilor din educaţie au fost discutate la Guvern, în condiţiile în care sindicatele din Învăţământ cer mărirea salariilor cu 15%. Pe de altă parte, Executivul a aprobat, prin ordonanţă de Urgenţă, majorarea cu 25% a salariilor din sistemul public sanitar, începând cu 1 octombrie.



    Premierul român Victor Ponta a vizitat Chişinăul


    În aceste timpuri grele, simţim sprijinul României, iar în prezent există condiţii optime pentru o apropiere strânsă între guvernele şi oamenii de pe cele două maluri ale Prutului, a declarat presedintele moldovean Nicolae Timofti, în timpul unei întrevederi cu premierul român Victor Ponta, care s-a aflat, joi, la Chişinău, cu ocazia Zilei Independenţei Republicii Moldova. Cei doi au discutat despre parcursul european al fostei republici sovietice, situaţia regională şi evoluţiile din zona transnistreană. Premierul Ponta s-a întâlnit şi cu noul său omolog de la Chişinău, pro-occidentalul, Valeriu Streleţ, care a evocat parteneriatul strategic dintre cele două state pentru integrarea europeană şi a mulţumit României pentru sprijinul acordat Republicii Moldova. Cei doi au semnat un protocol prin care România şi Republica Moldova au prelungit până în anul 2020 implementarea acordului de asistenţă financiară în valoare de 100 de milioane de euro, bani puşi la dispoziţie de Bucureşti.



    Jucătoarea română de tennis, Simona Halep revine pe locul 2 în clasamentul WTA


    Jucătoarea română de tenis Simona Halep a urcat de pe locul trei pe doi în clasamentul mondial (WTA) în urma calificării în finala turneului de la Cincinnati (SUA), finală pe care a pierdut-o, însă, duminică, în faţa americancei Serena Williams. Pe poziţia 1 se menţine Serena Williams, iar pe trei se află rusoaica Maria Şarapova. În top 100 se află încă patru romance. Irina Begu se menţine pe locul 28 (cea mai bună clasare a carierei), Monica Niculescu, este pe 37, trei poziţii mai jos faţă de săptămâna precedentă, Alexandra Dulgheru a urcat o treaptă, pe 51 şi Andreea Mitu staţionează pe 74.


    ans-serif”>Negocierile privind majorarea salariilor din sistemul de învăţământ din România vor fi reluate după 15 septembrie, când vor exista elemente concrete legate de aplicarea Legii Salarizării şi a noului Cod Fiscal, spune ministrul Educaţiei, Sorin Câmpeanu. Propunerile de majorare a salariilor din educaţie au fost discutate la Guvern, în condiţiile în care sindicatele din Învăţământ cer mărirea salariilor cu 15%. Pe de altă parte, Executivul a aprobat, prin ordonanţă de Urgenţă, majorarea cu 25% a salariilor din sistemul public sanitar, începând cu 1 octombrie.


  • Jurnal românesc – 28.08.2015

    Jurnal românesc – 28.08.2015

    Liderii partidelor parlamentare de la Bucureşti au convenit, joi, că noul Cod fiscal, trimis Parlamentului spre reexaminare de preşedintele Klaus Iohannis, va fi adoptat în forma iniţială, excepţie făcând doar data de la care vor intra în vigoare anumite prevederi ale acestuia. Luni, Puterea şi Opoziţia deciseseră şi să renunţe la sesiunea parlamentară extradordinară, destinată tocmai solicitării preşedintelui. Cererea de reexaminare va supusă votului în sesiunea ordinară care începe săptămâna viitoare. Anterior susţinut de Guvern şi votat în unanimitate de senatori si deputaţi, Codul a fost retrimis in Parlament pentru că, susţine presedintele, aplicarea lui nu e sustenabilă.



    Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, afirmă că una dintre priorităţile noii sesiuni parlamentare va fi adoptarea legii votului prin corespondenţă. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Zgonea scrie că votul prin corespondenţă e ‚un proiect esenţial pentru democraţia din România’ şi anunţă că, săptămâna viitoare, va prezenta un set de principii părţilor implicate în elaborarea legii – societatea civilă, partidele politice şi asociaţiile româneşti din afara graniţelor.



    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, a prezentat unui grup de studenţi participanţi la programul de internship lansat de Guvernul României proiectele desfăşurate de departamentul pe care-l conduce în beneficiul comunităţilor româneşti de peste hotare. Demersurile Bucureştiului pentru păstrarea identităţii etnice, culturale şi lingvistice a românilor din jurul graniţelor, precum şi probleme de interes punctual, ca votul prin corespondenţă sau organizarea primului Congres al Românilor de Pretutindeni au figurat, de asemenea, pe agenda discuţiilor dintre ministrul delegat şi studenţii stagiari.



    În aceste timpuri grele, simţim sprijinul României, iar în prezent există condiţii optime pentru o apropiere strânsă între guvernele şi oamenii de pe cele două maluri ale Prutului – a declarat preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, în timpul unei întrevederi cu premierul Victor Ponta. Acesta s-a aflat la Chişinău, joi, de Ziua Independenţei statului. Noul omolog, pro-occidentalul Valeriu Streleţ, a evocat parteneriatul strategic dintre cele două state pentru integrarea europeană şi a mulţumit României pentru sprijinul acordat Republicii Moldova. Cei doi premieri au semnat un protocol prin care România şi Republica Moldova au prelungit până în anul 2020 implementarea acordului de asistenţă financiară în valoare de 100 de milioane de euro, puşi la dispoziţie de Guvernul de la Bucureşti.



    Maşinile cu plăcuţe de înmatriculare din regiunea separatistă transnistreană sau din alte republici nerecunoscute nu vor mai putea intra pe teritoriul Republicii Moldova începând de luni, 31 august. Şoferii din Republica Moldova care au maşini înmatriculate în regiunea transnistreană pot circula în continuare cu acestea, dar nu vor mai putea să părăsească cu ele teritoriul statului moldovean — precizează autorităţile de la Chişinău.



    O delegaţie a Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul de la Bucureşti face, de vineri, o vizită de lucru în în Ţinutul Herţa, raionul Storojineţ şi regiunea Cernăuţi. Delegaţia va dona cărţi şi calculatoare mai multor şcoli din ţinuturile locuite de români, cu ocazia Zilei limbii române, sărbătorită pe 31 august şi de comunitatea românilor din Ucraina. Senatorii vor discuta şi cu oficiali ai Guvernului şi parlamentari ucraineni despre drepturile acestora. Preşedintele Comisiei, senatorul Marcel Bujor, a acuzat, într-o declaraţie pentru Radio România, accesul limitat al etnicilor români la învăţământ şi presă în limba maternă, dificultăţile în păstrarea identităţii religioase şi lipsa reprezentării la nivel parlamentar, ca şi refuzul guvernului ucrainean de a accepta dubla cetăţenie. Vom cere ca românii din Ucraina să fie trataţi cum sunt tratate minorităţile în România — a mai spus senatorul Bujor.

  • Retrospectiva săptămânii 16 – 22.08.2015

    Retrospectiva săptămânii 16 – 22.08.2015


    Salariile medicilor cresc cu 25% de la 1 octombrie



    Executivul român a anunţat că salariile personalului din sistemul public de sănătate, care însumează aproape 200 de mii de oameni, vor creşte cu 25%, de la 1 octombrie. Măsura,care va fi adoptată săptămâna viitoare, în şedinţă de guvern, a fost urmată de critici ale Opozitiei si de revendicari similare din partea altor categorii de bugetari, printre care profesorii şi poliţiştii. Tot săptămâna viitoare, Executivul va trimite în Parlament un proiect de lege care va clarifica condiţiile în care pacienţii pot oferi medicilor aşa-numita “şpagă”. Ministerul Justiţiei va elabora un proiect de lege care să prevadă condiţiile în care pacienţii pot aduce contribuţii suplimentare pentru cei care i-au tratat. Astfel, acestea nu vor implica răspunderea penală dacă vor îndeplini, cumulativ, trei condiţii: nu vor fi condiţionate de către medic sau asistent, vor fi acordate după încheierea actului medical şi vor fi declarate de către cei care le primesc, pentru a putea fi fiscalizate.



    Noul Cod Fiscal va fi modificat, au convenit reprezentanţii partidelor parlamentare din România



    Luni, la Bucureşti, va avea loc o sesiune parlamentară extraordinară, în care se va dezbate şi vota cererea de reexaminare a noului Cod Fiscal, transmisă de şeful statului, Klaus Iohannis. Reprezentanţii partidelor parlamentare au convenit asupra celor mai importante detalii tehnice ale Codului. Astfel, de la 1 ianuarie 2016, TVA pentru alimente ar urma sa scada de la 24 la 20%, iar din 2017 la 19 procente. Supraacciza la carburanţi rămâne în vigoare şi anul viitor, urmând ca prevederile privind eliminarea sau păstrarea altor taxe să fie hotărâte ulterior. Luna trecută, preşedintele Iohannis a trimis la reexaminare noul Cod Fiscal, anterior votat în unanimitate în Parlament, susţinând că aplicarea acestuia nu este sustenabilă. Premierul Victor Ponta a dat însă asigurări că noul Cod este sustenabil şi că impactul bugetar de 7 miliarde de lei (1,58 de miliarde euro) din reducerea TVA ar putea fi acoperit doar din nivelul colectărilor, care este estimat la 10 miliarde de lei (2,2 mld.euro).



    Fostul ministru de Interne, liberalul Gabriel Berca a fost trimis în judecată



    În Romania, fostul consilier prezidenţial şi fost ministru al Internelor, liberalul Gabriel Berca a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru trafic de influenţă. Aceeaşi măsură a fost dispusă şi faţă de fostul parlamentar Mihai Banu – deputat PDL la data faptelor – şi fiul acestuia. Potrivit procurorilor, Gabriel Berca a cerut şi a primit prin intermediul lui Mihai Banu, în perioada 2010-2012, atât pentru sine, cât şi pentru partidul din care făcea parte (PNL), 185.000 de euro de la un om de afaceri. În schimbul banilor, el a promis că-si va folosi influenta în vederea alocarii de către guvern a unei sume consistente către o primarie.



    Ministrul Apărării din Republica Moldova, Anatolie Şalaru, a vizitat Bucureştiul



    Formarea unui nou Guvern pro-occidental la Chişinău deschide perspectiva accelerării proiectelor bilaterale – a apreciat, la Bucureşti, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, în cadrul întâlnirii cu ministrul Apărării din Republica Moldova vecină (ex-sovietică, majoritar românofonă), Anatolie Şalaru. Aurescu a evidenţiat sprijinul permanent acordat de România pentru parcursul european al Republicii Moldova, precum şi pentru procesul mai larg de modernizare a statului, inclusiv în domeniul Apărării. La rândul său, Şalaru a prezentat priorităţile mandatului său şi direcţiile principale de acţiune legate de reforma sectorului de Apărare şi a mulţumit pentru sprijinul constant şi consistent oferit de România pe toate palierele. El s-a întâlnit la Bucuresti şi cu omologul său român, Mircea Duşa, care a anunţat că un birou de legătură al NATO se va deschide în această toamnă la Chişinău, pentru a sprijini integrarea euroatlantică a Republicii Moldova şi interoperabilitatea armatei sale cu forţele aliate.Vicepresedinte al Partidului Liberal, Şalaru a preluat portofoliul Apărării, luna trecută, în noul Executiv de la Chişinău condus de liberal-democratul Valeriu Streleţ.



    Guvernul de la Bucureşti va ajuta fermieri ale căror culturi au fost afectate de secetă



    După mai bine de două luni de vreme caniculară, în România au început să cadă precipitaţiile. Seceta a produs însă deja pagube considerabile în toate regiunile ţării, estimate de producători la peste două miliarde de euro. Guvernul de la Bucureşti a făcut o analiză a măsurilor ce pot fi luate în sprijinul fermierilor ale căror culturi au fost afectate, între acestea numărându-se şi ajutoare de la Comisia Europeană pentru marile exploataţii. Pentru culturile mici, autorităţile au promis deja ajutoare care vor fi acordate de la bugetul de stat. Porumbul este cel mai grav afectat, dar, spun specialiştii, probleme mari sunt şi la floarea soarelui sau soia. Seceta a adus prejudicii şi altor culturi, precum cele de grâu sau rapiţă, dar şi legumelor şi fructelor. O consecinţă imediată va fi majorarea preţurilor la fructe, legume şi cereale – avertizează producătorii.



    Două echipe româneşti de fotbal au evoluat în Euroapa League



    Echipa românească de fotbal Astra din Giurgiu a învins, joi, pe teren propriu, cu scorul de 3-2, formaţia olandeză AZ Alkmaar, în prima manşă a play-off-ului Europa League. Condusă cu 0-2 după primul sfert de ora, Astra a remontat spectaculos şi a preluat conducerea până la pauză. Tot joi, la Bucureşti, campioana en titre a României, Steaua, a fost surclasată, cu 0-3, de echipa norvegiană Rosenborg Trondheim. Calificată de presa de specialitate drept ruşionoasă, înfrângerea survine după ce, luna trecută, Steaua a fost eliminată în turul III preliminar al Ligii Campionilor de echipa sârbă Partizan Belgrad.




  • Codul Fiscal şi partidele politice

    Codul Fiscal şi partidele politice

    Joi,
    clasa politică de la Bucureşti a consimţit la un scurt armistiţiu. Într-un
    climat altminteri tensionat, specific unui an pre-electoral, ce prefaţează
    alegerile locale şi legislative din 2016, reprezentanţii partidelor
    parlamentare au convenit că noul Cod Fiscal va fi modificat prin consens
    politic. Scurtă, dar agitată, istoria acestui document e una tragicomică.

    Elaborat, în cea mai mare parte, de fostul ministru al Finanţelor, Darius
    Vâlcov, care ulterior a demisionat şi a fost arestat pentru fapte de corupţie,
    şi susţinut energic de premierul social-democrat Victor Ponta, el însuşi
    învinuit penal, Codul fusese votat în unanimitate de parlamentari. Primul-ministru a dat asigurări repetate
    că prevederile sale sunt sustenabile şi că impactul bugetar provocat de reducerea TVA ar putea fi
    acoperit doar din nivelul colectărilor. Pe
    17 iulie, însă, preşedintele Klaus Iohannis a retrimis Codul în Parlament,
    susţinând că aplicarea sa nu este sustenabilă. În urma discuţiilor tehnice
    dintre economiştii partidelor, s-a convenit o scădere a TVA în trepte, la 20%
    de la 1 ianuarie anul viitor, respectiv la 19% de la începutul lui 2017. S-a
    convenit, de asemenea, să se amâne scoaterea supraaccizei de 7 eurocenţi pentru
    carburanţi, până la 1 ianuarie 2017, nu din 2016, aşa cum era stabilit iniţial.

    În urma aplicării noilor prevederi, deficitul bugetar va fi de numai două
    procente, afirmă ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici. Partenerii-juniori de
    la guvernare au poziţii uşor divergente. UNPR se declară de acord cu
    propunerile înaintate joi, în timp ce ALDE susţine în continuare varianta deja adoptată
    de Parlament. O decizie politică se va lua luni, în cadrul şedintei coaliţiei
    de guvernare, care prefaţează sesiunea extradordinară din aceeaşi zi a
    Senatului, destinată tot modificărilor la Codul Fiscal.

    Din opoziţie, liberalii
    afirmă, prin deputatul Eugen Nicolăescu, că România va fi, graţie Codului
    Fiscal modificat, mai competitivă în raport cu alte ţări din Uniunea Europeană.
    Tot din opoziţie, şi UDMR a anunţat că agreează modificările, chiar dacă şi-ar
    fi dorit reducerea TVA la 19% încă de anul viitor. Din afara scenei politice,
    vocile specialiştilor sunt mai curând
    prudente.

    Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, se teme că
    deficitul bugetar ar putea să depăşească patru procente din Produsul Intern
    Brut dacă noul Cod Fiscal va fi aplicat în forma convenită de partide şi dacă,
    în acelaşi timp, vor fi operate majorările salariale promise de Guvern
    bugetarilor. Iar limita acceptată în Uniunea Europeană este de 3%, potrivit
    criteriile convenite prin Tratatul de la Maastricht. Proiectatele majorări
    salariale neliniştesc şi Banca Naţională. O stimulare a cererii, pe fondul unor
    echilibre economice fragile, nu este neapărat cel mai înţelept
    lucru, avertizează purtătorul de cuvânt al băncii centrale, Dan Suciu.

  • Jurnal românesc – 21.08.2015

    Jurnal românesc – 21.08.2015

    Preşedintele Senatului de la Bucureşti, Călin Popescu-Tăriceanu, a
    anunţat că luni va avea loc o sesiune parlamentară extraordinară, în care se va
    dezbate şi vota cererea de reexaminare a noului Cod Fiscal, transmisă de şeful
    statului, Klaus Iohannis. Anunţul survine după ce, joi, reprezentanţii
    partidelor parlamentare au convenit asupra celor mai importante
    detalii tehnice ale Codului. Astfel, de la 1 ianuarie 2016, TVA pentru alimente
    ar urma sa scadă de la 24 la 20%, iar din 2017 la 19 procente. Supraacciza la
    carburanţi rămâne în vigoare şi anul viitor, urmând ca prevederile privind
    eliminarea sau păstrarea altor taxe să fie hotărâte ulterior. Luna trecută, preşedintele Iohannis a trimis la
    reexaminare noul Cod Fiscal, anterior votat în unanimitate în Parlament,
    susţinând că aplicarea acestuia nu este sustenabilă. Premierul Victor Ponta a
    dat însă asigurări că noul Cod Fiscal este sustenabil şi că impactul bugetar de
    7 miliarde de lei, din reducerea TVA, ar putea fi acoperit doar din nivelul
    colectărilor, care este estimat la 10 miliarde.


    Formarea unui nou Guvern pro-occidental la Chişinău deschide
    perspectiva accelerării proiectelor bilaterale – a apreciat ministrul de
    Externe, Bogdan Aurescu, la întâlnirea sa de la Bucureşti cu ministrul Apărării
    din Republica Moldova, Anatolie Şalaru. Aurescu a salutat faptul că prima
    vizită a lui Şalaru în calitate de ministru are loc la Bucureşti si a
    evidenţiat sprijinul permanent acordat de România pentru parcursul european al
    Republicii Moldova, precum şi pentru procesul mai larg de modernizare a
    statului, inclusiv în domeniul Apărării. Potrivit unui comunicat al MAE român,
    ministrul Şalaru a prezentat priorităţile mandatului său şi direcţiile
    principale de acţiune legate de reforma sectorului de Apărare din Republica
    Moldova şi a mulţumit pentru sprijinul constant şi consistent oferit de România
    pe toate palierele. El s-a întâlnit la
    Bucureşti şi cu omologul său român, Mircea Duşa, care a anunţat că un
    birou de legătură al NATO se va deschide în această toamnă la Chişinău, pentru
    a sprijini integrarea euroatlantica a Republicii Moldova şi interoperabilitatea
    armatei sale cu forţele aliate.Militant
    antisovietic la sfârşitul anilor 80, promotor al identitătii româneşti şi
    vicepreşedinte al Partidului Liberal, Şalaru a preluat portofoliul Apărării
    odată cu constituirea, luna trecută, a noului Executiv de la Chişinău, condus
    de liberal-democratul Valeriu Streleţ.


    Sute de profesori participă la lucrările Congresului ‘Asociaţiei
    Generale a Învăţătorilor din România’ şi al cadrelor didactice române de peste
    hotare – una dintre cele mai ample manifestări de acest gen din România.
    Alături de cele 600 de cadre didactice din ţară sunt prezente la eveniment şi
    220 de peste hotare: membri ai Asociaţiei cadrelor didactice de etnie română
    din Ucraina – regiunea Transcarpatia, Cernăuţi şi Odessa, membri ai Asociaţiei
    generale a învăţătorilor din România – filiala Republica Moldova, membri ai
    Asociaţiei cadrelor didactice de etnie română din Serbia – regiunile Valea
    Timocului şi Voivodina -, din Bulgaria şi din Ungaria. Congresul are o tradiţie
    îndelungată, prima ediţie fiind organizată în 1898, la Ploieşti. Obiectivul
    acestui proiect este sprijinirea comunităţilor româneşti din afara graniţelor
    României pentru păstrarea şi afirmarea identităţii lingvistice româneşti.
    Organizatorii consideră că este necesară formarea unor elite din rândul
    cadrelor didactice, precum şi a unei noi generaţii de lideri, care să
    reprezinte interesele comunităţilor româneşti din statele vecine.



    Românca expulzată din Italia, fiind bănuită de
    legături cu gruparea teroristă Statul Islamic, era în atenţia SRI încă din 2014
    – a declarat, joi, purtătorul de cuvânt al Serviciului, Sorin Sava. El a
    precizat ca femeia a ajuns în România, iar responsabilii în domeniu urmează
    urmează să ia măsurile care se impun. Ea
    a fost extrădată dupa ce ministrul italian de Interne, Angelino Alfano,
    afirmase că este simpatizantă a mişcării teroriste ISIS, ajuta la publicarea
    online a unor materiale de propagandă islamistă şi avea intenţia de a lupta
    alaturi de jihadisti. Femeia s-a convertit la islam şi a devenit o susţinătoare
    a ISIS după ce s-a căsătorit cu un tunisian. Ea a fost arestată la întoarcerea
    dintr-o călătorie în Tunisia. Autorităţile din Italia şi-au intensificat
    eforturile de depistare a simpatizanţilor islamului radical şi au expulzat, în
    ultimul an, 47 de persoane suspecte.

  • Discuţii privind politicile fiscale

    Discuţii privind politicile fiscale

    Măsurile de
    relaxare fiscală prevăzute în noul Cod Fiscal sunt sustenabile, iar impactul
    aplicării lor poate fi amortizat datorită creşterii economice, dar şi ca urmare
    a colectării mai eficiente a taxelor – a reafirmat, luni, premierul român
    Victor Ponta, în primul interviu acordat după întoarcerea sa din concediu. În
    schimb, primul-ministru susţine că, dacă noul Cod nu va fi votat în Parlament,
    angajaţii din sectorul public nu vor putea beneficia de o nouă lege a
    salarizării.El susţine că actuala disputa pe Codul Fiscal este 100%
    politică.

    Victor Ponta: Toată lumea a fost de acord cu Codul
    fiscal până în ziua în care preşedintele Klaus Iohannis l-a retrimis în
    Parlament spre examinare. Din acel moment, s-au căutat argumente. Primul
    argument, că nu sunt bani. Uite că sunt bani! Al doilea, că o să vină o nouă
    criză mondială. Nu zice nimeni că nu mai vin crize, dar nu cred că vine criza
    mondială, dacă avem noi TVA-ul 19 sau 24. Al treilea lucru: de la 1 ianuarie,
    se măresc toate salariile bugetarilor şi o să fie un dezastru. Legea prevede o
    perioadă de ani de zile de tranziţie. Dacă spune cineva că de la 1 ianuarie se
    pot mări toate salariile la bugetari e o minciună. Se pot mări în anumite
    trepte, în ceea ce lasă spaţiul bugetar în fiecare lege a bugetului.

    Ponta a
    răspuns, astfel, numeroaselor critici şi avertismente legate de
    sustenabilitatea măsurilor de relaxare fiscală venite din partea şefului
    statului, guvernatorului Băncii Naţionale, dar şi a unor reprezentanţi ai
    creditorilor internaţionali ai României (FMI şi Comisia Europeană). Aceştia au
    atras atenţia că aplicarea concomitentă a unor
    astfel de măsuri poate produce grave dezechilibre macroeconomice. Majoritatea au recomandat autorităţilor de la Bucureşti să
    tempereze viteza lor de aplicare şi să revizuiască planurile de cheltuieli.

    Noul Cod Fiscal trimis pe 17 iulie de
    preşedintele Klaus Iohannis spre reexaminare Parlamentului va fi reanalizat,
    într-o sesiune extraordinară, la sfârşitul lunii. Înaintea acestei sesiuni,
    partidele parlamentare au acceptat, după dispute aprinse, să aibă consultări pe
    tema Codului.

    Copreşedintele PNL, principalul partid
    de opoziţie, Alina Gorghiu, a calificat drept un fapt ‘extrem de îmbucurător’
    pentru politica românească acceptarea dialogului de către partidele din opoziţie
    şi de la guvernare asupra unui proiect important, pe care cu toţii – clasă
    politică, societate şi mediu de afaceri – şi-l doresc de succes. Ea a precizat că liberalii vor vota pentru un
    Cod Fiscal într-o formă care să susţină măsurile de relaxare fiscală.

  • Retrospectiva săptămânii 2 – 8.08.2015

    Retrospectiva săptămânii 2 – 8.08.2015

    Secetă severă în România


    Seceta a compromis, deja, în România, peste un sfert din culturile agricole din acest an, iar exprimate în bani, pagubele se ridică la circa 2 miliarde de euro — spun reprezentanţii producătorilor agricoli. Aceştia au cerut sprijinul autorităţilor pentru a-şi continua activitatea, dar deocamdată au primit doar promisiunea acordării de ajutoare pentru culturile mici. Pentru marile exploataţii, Ministerul Agriculturii trebuie să realizeze scheme mai ample de finanţare, pentru care este nevoie de acordul Uniunii Europene. Moldova (est) este zona cu cele mai mari pierderi. Sunt, de asemenea, afectate o bună parte din Dobrogea (sud-est), precum şi sud-vestul şi nord-vestul ţării. Pe de altă parte, seceta prelungită a dus la scăderea accentuată a cotelor Dunării, astfel încât navigaţia pe anumite sectoare ale fluviului se desfăşoară cu dificultate. În unele zone, zeci de nave sunt staţionate şi aşteaptă efectuarea manevrelor de trecere una câte una. Potrivit specialiştilor, tendinţa de scădere a nivelului Dunării în regiunile deja afectate se va menţine şi în următoarele zile.



    ANAF, colectare foarte bună


    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a anunţat, la începutul săptămânii, o colectare foarte bună în prima jumătate a anului 2015. În iulie, ANAF a reuşit să aducă în plus la bugetul de stat aproape 20 miliarde de lei (echivalentul a circa 4,5 mld. de euro), cu 7,2% mai mult decât în aceeaşi lună a anului trecut. Per total, în primele şapte luni ale anului, Fiscul a colectat cu peste 9 miliarde de lei (2 mld. de euro) mai mult decât în acelaşi interval din 2014. Veniturile din Taxa pe Valoare Adaugată au urcat, chiar în contextul unei cote reduse de TVA la alimente, de la 24 la 9%. Rezultatele bune au fost înregistrate în ciuda efectului de contracţie a veniturilor din cauza, în plus, a unor măsuri fiscale precum scăderea CAS cu 5 puncte procentuale sau neimpozitarea profitului reinvestit. Că ANAF este hotărâtă să-şi continue ofensiva anti-evaziune fiscală o atestă şi decizia, anunţată la finele acestei săptămâni, de a verifica acele persoane fizice care nu îşi pot justifica averea. În vizor vor intra posesorii de imobile, autoturisme de lux sau depuneri importante în conturi bancare din România şi străinătate.



    Dispute asupra Codului Fiscal


    Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a avertizat, din nou, asupra posibilelor dezechilibre economice care ar putea fi generate de măsurile suplimentare de relaxare fiscală dorite de Guvern şi cuprinse într-un nou Cod Fiscal pe care puterea ar vrea să îl vadă intrat în vigoare la începutul anului viitor. În opinia guvernatorului, dacă se doreşte o creştere economică sustenabilă trebuie mai degrabă acţionat pentru rezolvarea problemelor legate de productivitate şi de locurile de muncă. Declaraţiile lui Mugur Isărescu au fost întărite de şefa misiunii Fondului Monetar Internaţional pentru România, Andrea Schaechter, şi de reprezentantul rezident al FMI pentru România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa, care au recomandat Bucureştiului să tempereze viteza de aplicare a măsurilor prevăzute în noul Cod Fiscal, dar şi să revizuiască planurile de cheltuieli. În viziunea lor, acestea sunt condiţii esenţiale pentru ca România să îşi reducă datoria publică şi să relaxeze povara fiscală. Noul Cod Fiscal nu a primit girul preşedintelui ţării, Klaus Iohannis, care l-a trimis Parlamentului spre reexaminare. O sesiune extraordinară a fost convocată pentru finele acestei luni.



    Lukoil, în vizorul justiţiei române


    Filiala românească a companiei Lukoil a făcut mai multe tranzacţii cu firme offshore controlate de persoane sancţionate de Uniunea Europeană — susţin anchetatorii în rechizitoriul prin care au trimis în judecată mai mulţi şefi ai societăţii Petrotel Ploieşti (centru) şi pe acţionarul majoritar al acesteia, compania olandeză Lukoil Europe Holding. Procurorii Parchetului Ploieşti precizează că Lukoil achiziţiona ţiţei din Kazahstan, prin intermediul mai multor firme din Uniunea Europenă, la preţuri mai mari şi vindea produsul finit cu preţuri mai mici decât costurile materiei prime şi de prelucrare altor firme din cadrul grupului. Acest fapt a creat mari pierderi companiei din Ploieşti — spun anchetatorii. În perioada 2003-2014, diferenţa dintre plăţile externe făcute de Petrotel Ploieşti şi încasările realizate de aceasta ar fi fost de peste 4 miliarde de euro.



    Un nou ambasador american la Bucureşti

    Senatul american l-a confirmat, joi, prin vot deschis pe diplomatul Hans Klemm pentru funcţia de ambasador în România. El are 57 de ani şi a mai fost ambasador al Statelor Unite în Timorul de Est şi coordonator pentru statul de drept şi respectarea legii la Ambasada Americană din Afganistan. Hans Klemm s-a angajat să consolideze relaţiile ţării sale cu România şi să susţină eforturile anticorupţie. România este un “prieten” şi un “partener strategic” al Statelor Unite — a punctat el, remarcând, între altele, că România nu este afectată de presiunile energetice ale Rusiei. Ultimul ambasador american în România a fost Mark Gitenstein, care şi-a încheiat misiunea în decembrie 2012.



    Fotbaliştii români în competiţii europene


    România va avea două reprezentante în play-off-ul celei de-a doua competiţii fotbalistice contientale intercluburi — Europa League! După 1-1 pe teren propriu, campioana României en titre, Steaua, a pierdut, miercuri, în deplasare, cu un dezamăgitor 2-4, în faţa sârbilor de la Partizan Belgrad în barajul de calificare pentru grupele Ligii Campionilor. Steaua ajuns, astfel, în Europa League, în al cărei play-off s-a calificat şi Astra Giurgiu (sud). Joi, aceasta a învins, pe teren propriu, cu 2-1, echipa engleză West Ham United, după ce, la Londra, remizaseră: 2-2.

  • Rezultate şi politici financiare

    Rezultate şi politici financiare

    Banca Centrală de la Bucureşti a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul minim istoric de 1,75% pe an. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat că decizia a fost influenţată şi de impactul pe care reducerea TVA la alimente din iunie l-a avut asupra preţurilor. Această măsură va determina o situare a inflaţiei în teritoriul negativ în următoarele trei trimestre, a precizat şeful BNR.



    Mugur Isărescu: “Şocul dezinflaţionist produs de efectele de runda întâi ale scăderii cotei TVA de la 24% la 9% la produsele alimentare, produse care acoperă preţurile a circa 30% din bunurile şi serviciile din coşul de consum, a fost mai accentuat decât cel anticipat. Datele statistice relevă o scădere a preţurilor mărfurilor alimentare la care s-a redus cota TVA de 9,8% în luna iunie faţă de luna precedentă.”



    În ciuda acestei dinamici a preţurilor nu se poate vorbi de un pericol de deflaţie în România, spune Guvernatorul Băncii Centrale, pentru că există presiuni inflaţioniste din direcţia creşterii salariilor bugetarilor, iar consumul se află pe un trend ascendent. În ceea ce priveşte noul Cod Fiscal, Mugur Isărescu a pledat pentru o relaxare fiscală la momentul potrivit şi cu măsură, considerând că aplicarea acestuia de la 1 ianuarie 2016 nu este sustenabilă.



    La rândul lor, şefa misiunii FMI pentru România, Andrea Schaechter şi reprezentantul rezident al FMI pentru România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa, recomandă autorităţilor de la Bucureşti să tempereze viteza de aplicare a măsurilor prevăzute în noul Cod Fiscal şi planurile de cheltuieli pentru a reuşi să reducă treptat datoria publică, să relaxeze povara fiscală şi să finanţeze proiecte noi. Cei doi oficiali sugerează factorilor de decizie să redimensioneze reducerile de impozite şi taxe propuse, pentru a conserva stabilitatea macroeconomică.



    În acest context, premierul Victor Ponta a subliniat că prin relaxare fiscală, administrare eficientă, combaterea evaziunii fiscale şi măsuri de stimulare economică se obţin rezultate concrete. El a amintit că, de la începutul anului până în prezent, încasările au crescut şi au fost adoptate, între altele, măsuri cu impact bugetar printre care neimpozitarea profitului reinvestit pentru companii, micşorarea taxei pe valoarea adăugată la alimente de la 24 la 9 la sută, sau a CAS cu cinci procente.



    Şi ministrul Finaţelor, Eugen Teodorovici, consideră că introducerea în etape a prevederilor de relaxare fiscală nu va avea efectele scontate în economie. În opinia sa, Codul Fiscal, trimis de preşedintele Klaus Iohannis spre reexaminare Parlamentului, nu va suferi modificări, iar România trebuie să profite de situaţia din regiune şi să aplice aceste măsuri “îndrăzneţe”. Printre acestea se numără reducerea TVA de la 24% la 19%, renunţarea la taxa pe construcţii speciale, aşa-numita “taxă pe stâlp” şi eliminarea supraacizei la carburant.

  • Jurnal românesc – 5.08.2015

    Jurnal românesc – 5.08.2015

    Şefa misiunii FMI pentru România, Andrea Schächter, şi reprezentantul rezident al Fondului, Guillermo Tolosa, recomandă autorităţilor de la Bucureşti să tempereze viteza de aplicare a măsurilor de relaxare prevăzute în noul Cod Fiscal şi să revizuiască planurile de cheltuieli. Într-un articol publicat pe pagina de internet a FMI, ei subliniază că acestea sunt condiţii esenţiale pentru ca România să îşi reducă datoria publică şi să relaxeze povara fiscală.


    Măsurile de stimulare fiscală trebuie aplicate la momentul potrivit, apreciază cei doi oficiali, care sugerează factorilor de decizie să reanalizeze în Parlament noul Cod fiscal şi să redimensioneze reducerile de impozite şi taxe propuse, pentru a conserva stabilitatea macroeconomică. Şi guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a repetat ca nu este împotriva relaxării fiscale sau a noului Cod, dar s-a declarat îngrijorat de aplicarea concomitentă a mai multor măsuri cu impact bugetar semnificativ. Riscurile derivă şi din situaţia externă, pe fondul prelungirii incertitudinilor legate de Grecia şi al evoluţiilor economice din China – a mai spus Isărescu.



    Peste două mii de copii şi tineri români din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Albania, Republica Macedonia, Italia, Spania, Grecia şi Canada au participat la programul de tabere ARC 2015 – informează un comunicat al ministerului de Externe de la Bucureşti. Comunicatul afirmă că taberele şi-au atins scopul de a oferi cadrul adecvat participanţilor în vederea familiarizării cu România şi valorile sale culturale, prin activităţi variate, precum concursuri de cultură generală, competiţii sportive, ateliere de pictură şi cursuri de limbă, istorie şi geografie a României. Peste 10.000 de copii şi tineri etnici români de pretutindeni au beneficiat de acest program la cele şase ediţii anterioare. Participanţii sunt selectaţi, anual, prin intermediul misiunilor diplomatice ale României şi cu sprijinul asociaţiilor româneşti din afara graniţelor, în baza îndeplinirii condiţiei obligatorii de asumare a identităţii culturale române.



    România va acorda, prin Agenţia Universitară a Francofoniei, cel puţin 40 de burse doctorale şi de cercetare post-doctorală Eugen Ionescu în anul universitar 2015-2016. Ordinul privind alocarea acestor burse pentru anul următor, plătite din contribuţia voluntară anuală a României la acest program, a fost publicat marţi în Monitorul Oficial. Participă 18 universităţi româneşti, cu zeci de domenii cercetare, de la Matematică, Fizică sau Ordine şi siguranţă naţională până la Horticultură, Robotică şi Farmacie. Până în prezent au beneficiat de bursele Eugen Ionescu şapte promoţii, însumând 468 de bursieri din 27 de ţări. Dintre aceştia, 148 sunt din Camerun, 81 din Republica Moldova , 41 din Senegal şi 39 din Coasta de Fildeş.



    Ambasadorul Statelor Unite la Chişinău, James Pettit, a salutat formarea noului guvern al Republicii Moldova şi a reiterat susţinerea Washingtonului pentru continuarea reformelor. La intâlnirea cu noul şef pro-occidental al Executivului de la Chişinău, Valeriu Streleţ, diplomatul american a pledat pentru lupta împotriva corupţiei, democratizarea societăţii şi dezvoltarea economiei. La rândul său, premierul, învestit săptămâna trecută, s-a pronunţat pentru aprofundarea dialogului strategic cu Statele Unite, lansat anul trecut. Din 1992, americanii au acordat Republicii Moldova asistenţă financiară în valoare de circa 1,2 miliarde dolari.

  • Jurnal românesc – 28.07.2015

    Jurnal românesc – 28.07.2015

    Parlamentul de la Bucureşti va fi convocat, la sfârşitul lunii august, în sesiune extraordinară, pentru a reexamina Codul Fiscal, a decis coaliţia de guvernare. Principalele partide parlamentare au însă opinii diferite despre forma documentului. Social democraţii consideră că nu sunt motive pentru a se modifica actul normativ. Preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, promite că Ministerul de Finanţe va face, însă, o nouă prognoză pentru următorii ani, din care să reiasă mult mai bine sustenabilitatea şi justeţea măsurilor prevăzute în Codul Fiscal. La rândul său, opoziţia liberală a anunţat că doreşte o dezbatere tehnică a Codului înainte de votul în Legislativ. Reamintim că, pe 17 iulie, şeful statului, Klaus Iohannis, a respins acest document şi l-a retrimis Legislativului pe motiv că aplicarea acestuia poate produce grave dezechilibre bugetare.



    Traficul de persoane este o problemă care afectează în continuare România, dar se fac eforturi pentru înăsprirea legislaţiei, relevă raportul anual realizat de Departamentul de Stat al SUA. Conform documentului, România este o ţară sursă, de tranzit şi de destinaţie pentru persoanele victime ale traficului de forţă de muncă, precum şi pentru femeile şi copiii victime ale traficului sexual. Victimele din România sunt traficate în vestul Europei, în special în Marea Britanie, Italia, Spania şi Franţa, dar şi în Europa Centrală, mai ales în Cehia, Ungaria şi Grecia. Recomandările pentru autorităţile române privesc alocarea de fonduri publice pentru ONG-uri şi pentru noi centre de adăpostire a victimelor traficului de persoane, îmbunătăţirea accesului la servicii medicale, creşterea calităţii consilierii psihologice, anchetarea şi condamnarea traficanţilor dar şi a oficialilor care sunt complici cu aceştia. Raportul mai arată că, în România, anul trecut, a crescut numărul traficanţilor de persoane condamnaţi la închisoare, fata de 2013.



    Românii au cea mai multă încredere în Armată (75%), iar Alianţa Nord Atlantică este instituţia internaţională pe primul loc în topul încrederii, potrivit unui sondaj INSCOP. Încrederea în jandarmerie şi DNA depaşeşte 60%, în timp ce în presă au încredere mai puţin de o treime dintre români. De un nivel de încredere în jurul a 50 de procente se bucură SRI, Poliţia, Serviciul de Informaţii Externe şi Banca Naţională a României. La capitolul instituţii sociale, în Biserică au încredere 63% dintre cei intervievaţi, în sindicate 18 procente, iar în patronate 17%. Topul încrederii în instituţiile politice este condus de Preşedinţie (50%), Curtea Constituţională (38%), Guvern (25%) şi Parlament (11%). Cel mai mic nivel de încredere îl au partidele politice, cu 7 procente.



    Lotul României a obţinut două medalii de argint la Olimpiada Internaţională de Lingvistică din Blagoevgrad (Bulgaria), care a avut loc în perioada 20 – 24 iulie, a anuntat, luni, Ministerul Educatiei. Medaliat cu aur la ediţia precedentă, dar şi la recent încheiata Olimpiadă Internaţională de Biologie, Dan Mircea Mirea (Colegiul Naţional Fraţii Buzeşti din Craiova) a obţinut în acest an medalia de argint şi premiul pentru cea mai bună soluţie găsită în rezolvarea unui subiect. O distincţie similară – medalie de argint – a cucerit şi Teodora-Elena Solovan( Colegiul Naţional Petru Rareş din Suceava). Olimpiada Internaţională de Lingvistică, una din cele douăsprezece olimpiade de ştiinţe, este un concurs organizat pe două niveluri: o probă individuală şi o probă pe echipe. La actuala ediţie au participat echipe din 29 de ţări.

  • Retrospectiva săptămânii 19.07 – 25.07.2015

    Retrospectiva săptămânii 19.07 – 25.07.2015

    Opinii pro si contra noului Cod fiscal



    Premierul
    român Victor Ponta a anunţat că
    doreşte rezolvarea, pînă la 1 septembrie, a problemei noului Cod Fiscal.
    Acesta a fost retrimis, vinerea trecută,
    spre reexaminare Parlamentului de către şeful statului, Klaus Iohannis,
    pe motiv că aplicarea sa poate produce grave dezechilibre economice. Primul
    ministru a apărat documentul elaborat de Executiv, spunând că noul Cod, care
    prevede, între altele, reduceri de taxe, în special a taxei pe valoare adăugată, si impozite,
    discutat cu mediul de afaceri şi adoptat de Legislativ, va menţine România pe
    drumul creşterii economice. Ponta a anunţat că noul Cod fiscal va fi
    rediscutat. Victor Ponta: Probabil după 15 august vom avea
    sesiune extraordinară, întâi la Senat, pentru că-i prima cameră şi după aceea
    la Camera Deputaţilor. Evident că noi vom vota pentru Codul fiscal. Deci noi
    votăm pentru şi eu cred că la 1 septembrie, Codul fiscal va fi promulgat, în
    aşa fel încât toţi cei care-şi fac planuri de investiţii, de locuri de muncă
    pentru anul 2016 să ştie că se bazează pe ceva clar.     Respingerea codului fiscal de către preşedinte a dus la contre între
    putere şi opoziţia liberală, care a apărat gestul lui Iohannis. Ulterior PSD, numărul unu în
    guvern, a atacat PNL, numărul unu în opoziţie, acuzându-i de politicianism,
    dupa ce aceştia au votat favorabil în legislativ noul cod fiscal. Liberalii au
    precizat, însă, că au acordat de principiu un vot pentru, dar şi-au exprimat
    mereu îndoielile cu privire la sustenabilitatea reducerilor de taxe.







    O nouă formulă a legilor electorale în România



    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind
    alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor şi pentru organizarea şi
    funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente (AEP).Aceasta modifică regulile de alegere
    a parlamentarilor şi conferă, totodată, AEP atribuţii sporite. Legea alegerilor legislative stabileşte
    că la următoarele alegeri se va reintroduce votul pe liste, practicat până în 2008. Actul normativ prevede ca numărul aleşilor să scadă cu mai mult de 100.
    Astfel, numărul deputaţilor şi senatorilor va fi de maximum 466, faţă de 588 în
    prezent. Se păstrează pragul electoral de 5% pentru partide, dar se instituie
    un prag care variază între 8 şi 10% pentru alianţele electorale. După organizarea defectuasă a alegerilor prezidenţiale din
    toamna lui 2014, când mulţi români din diaspora nu au putut vota din cauza
    cozilor interminabile din secţii, noua lege electorală introduce o facilitate
    specială pentru ei. Vor fi organizate secţii de votare şi în localităţile unde
    îşi au domiciliul sau reşedinţa cel puţin 100 de alegători români. Condiţia
    este ca aceştia să se înscrie în Registrul electoral, cu adresa din
    străinătate, printr-o cerere scrisă adresată AEP.





    PSD, principalul
    partid din coaliţia de guvernare de la Bucureşti, are un nou lider interimar



    Liviu Dragnea va
    conduce interimar PSD, numărul unu în coaliţia de stânga la guvernare în
    România, până la Congresul partidului, care va avea loc în noiembrie. Decizia a
    fost luată de conducerea social-democraţilor după ce premierul Victor Ponta a
    demisionat din funcţia pe care o deţinea în partid de mai bine de cinci ani, din cauza
    problemelor din justitie, el afirmând că vrea să-şi demonstreze nevinovăţia. Noul lider
    interimar a dat asigurări că partidul este unit şi, împreună cu partenerii de
    guvernare – UNPR-ul condus de Gabriel Oprea şi nou înfiinţata ALDE – va
    sprijini în continuare executivul.Opozitia liberală consideră că alegerea
    lui Liviu Dragnea arată de fapt că premierul Victor Ponta ar fi pierdut
    sprijinul politic din partid şi a cerut plecarea lui de la conducerea
    guvernului. Liviu Dragnea a fost preşedinte executiv al PSD şi ministru al
    Dezvoltării, poziţii pe care le-a părăsit după ce a fost condamnat în primă
    instanţă la un an de închisoare cu suspendare într-un dosar legat de
    referendumul din 2012 pentru demiterea preşedintelui de atunci, Traian Basescu.

    Audierea lui Hans Klemm, nominalizat pentru funcţia de ambasador al SUA în România



    Nominalizat de preşedintele Barack Obama pentru funcţia de ambasador al
    SUA în România, Hans Klemm, a fost audiat în Comisia
    pentru relaţii de politică externă a Senatului american. Klemm s-a angajat să consolideze relaţiile cu
    Bucureştiul şi să sprijine instituţiile care luptă împotriva corupţiei. România, pe care a calificat-o
    drept un excelent aliat şi partener strategic
    al SUA, are un rol-cheie de jucat în asigurarea
    prosperităţii sud-estului Europei, a mai spus diplomatul american, încurajând Bucureştiul să investească în infrastructura
    energetică. Ultimul
    ambasador american la Bucureşti a fost Mark Gittenstein, care şi-a încheiat
    mandatul în decembrie 2012, dupa care misiunea diplomatica a fost condusa de
    interimari.