Radio România Internațional

Tag: comemorare

  • Retrospectiva săptămânii 17.12.2017 – 23.12.2017

    Retrospectiva săptămânii 17.12.2017 – 23.12.2017

    28
    de ani de la Revoluţia anticomunistă
    din România


    În România,
    se desfăşoară, în aceste zile, manifestări comemorative în cinstea martirilor revoluţiei
    anticomuniste din decembrie 1989, simpozioane, expoziţii, mese rotunde şi
    concerte. La cimitirele, monumentele şi troiţele închinate eroilor din
    decembrie 1989 au fost oficiate slujbe de pomenire a celor care şi-au jertfit
    viaţa pentru libertate. Şi Timişoara, primul oraş liber de comunism, îşi
    cinsteşte eroii martiri. Acum 28 de ani, ei porneau revolta care a cuprins
    toată ţara şi a dus la căderea regimului lui Nicolae Ceauşescu. Martori ai
    acelor momente şi oameni simpli au mers în pelerinaj în câteva dintre locurile
    importante ale Revoluţiei, iar sirenele au sunat în centrul oraşului pentru a
    marca ziua victoriei. La Bucureşti, Senatul şi Camera Deputaţilor au organizat,
    joi, o şedinţă solemnă dedicată împlinirii a 28 de ani de la Revoluţie. Într-un
    mesaj, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că investigaţiile din Dosarul
    Revoluţiei trebuie finalizate, iar crimele şi abuzurile din decembrie 1989 -
    pedepsite, pentru ca victimelor să li se facă, în sfârşit, dreptate. Şeful
    statului a mai spus că apărarea idealurilor Revoluţiei Române înseamnă apărarea
    instituţiilor statului de drept şi a valorilor libertăţii şi democraţiei,
    precum şi respectul pentru cetăţean.După patru zile de proteste, începute la Timişoara
    în 16 decembrie 1989 şi soldate cu zeci de morţi şi răniţi, armata s-a alăturat
    populaţiei, iar revoluţionarii au pus bazele primei platforme politice
    democratice. Peste
    1.000 de oameni au murit şi aproape 3.400 au fost răniţi între 16 şi 25
    decembrie 1989 în România, singura ţară din Blocul Estic unde schimbarea
    regimului s-a făcut violent şi în care conducătorii comunişti au fost
    executaţi.



    Modificări pentru Legile Justiţiei


    Contestate
    vehement de opoziţia politică de dreapta de la Bucureşti şi de o parte a
    opiniei publice, controversatele modificări pe care coaliţia la putere PSD-ALDE
    a vrut să le aducă legilor Justiţiei au intrat în linie dreaptă, odată cu
    adoptarea lor, în această săptămână, de către Senat, în calitate de cameră
    decizională. Sute de magistraţi au ieşit în faţa instanţelor din Bucureşti şi
    din mai multe oraşe ale României, în semn de protest faţă de acest proces, pe
    care ei îl consideră netransparent. La fel cred şi românii care ies în stradă
    în fiecare seară, de aproape un an, în faţa sediului guvernului, pentru a
    protesta. Este vorba despre un pachet de trei legi – statutul magistraţilor, organizarea
    judiciară şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii. Partidele de
    guvernământ argumentează accelerarea discuţiilor din Parlament şi a adoptării celor
    trei proiecte de acte normative prin faptul că ele nu au mai fost revizuite de
    13 ani, au dat naştere la unele anomalii legate de cariera magistraţilor sau au
    permis abuzuri din partea unor procurori şi judecători, care, la adăpostul
    impunităţii, au dat verdicte infirmate, ulterior, la CEDO, ceea ce pus Statul
    român în situaţia de a plăti despăgubiri uriaşe. Opozanţii reproşează, însă,
    graba cu care s-a dorit adoptarea lor, lipsa de transparenţă din procesul de
    elaborare a respectivelor acte normative, precum şi lipsa unei dezbateri temeinice,
    pe măsura importanţei acestor legi. Preşedintele Klaus Iohannis a atenţionat
    asupra consecinţelor pe care le vor genera modificările aduse în relaţia
    României cu UE. Într-un
    comunicat comun, ambasadele a şapte ţări – Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa,
    Germania, Olanda şi Suedia afirmă că România a făcut, în ultimul deceniu,
    progrese semnificative în ceea ce priveşte construirea unui parcurs şi
    aplicarea unor reforme credibile în domeniul justiţiei. Cu toate acestea, se
    spune în document, convingerea noastră este că legile adoptate recent privind
    reforma justiţiei, în forma lor actuală, precum şi recentele amendamente
    propuse la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală, riscă să pună în pericol
    aceste progrese.



    Bugetul anului 2018



    După ce fuseseră adoptate, joi, pe articole, Proiectul bugetului de stat
    şi cel al asigurărilor sociale de stat pe 2018 au ajuns, vineri,în plenul comun
    al Parlamentului, unde au obţinut votul final. Bugetul pe 2018 este construit
    pe o creştere economică de 5,5%, inflaţie medie anuală de 3,1 procente, curs
    mediu de 4,55 de lei pentru un euro şi câştig salarial mediu net lunar de 2.614
    lei (circa 565 euro). Deficitul bugetar este estimat la 2,97% din PIB, cu încadrare în ţinta
    de deficit bugetar de sub 3%. Majoritatea bugetelor alocate instituţiilor
    publice şi principalilor ordonatori de credite au trecut în forma propusă de
    guvern, fiind acceptate puţine modificări de sume. Ministerele Culturii,
    Transporturilor, Agriculturii şi Energiei sunt printre ordonatorii de credite
    care au primit bani în plus. Guvernul susţine că 2018 are un buget generos,
    centrat pe sănătate, educaţie şi infrastructură, în timp ce opoziţia îl
    consideră unul de austeritate. Peste 4.000 de amendamente a depus opoziţia,
    majoritatea vizând proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere şi
    feroviare, costrucţia de creşe, grădiniţe şi spitale, dar şi pentru susţinerea
    educaţiei, însă eforturile de a obţine sprijin pentru acestea a rămas fără succes.

  • 28 de ani de la Revoluţia Română

    28 de ani de la Revoluţia Română

    Desparţirea violentă de
    regimul comunist, în urmă cu 28 de ani, şi amprenta nefastă pe care acesta a
    lăsat-o, timp de patru decenii, pe destinul României revin pregnant pe retina
    opiniei publice la fiecare final de an. Prevestite de căderea Zidului
    Berlinului şi de disoluţia regimurilor totalitare din Europa Centrală şi de
    Est, înlăturarea cuplului dictatorial Nicolae şi Elena Ceaşescu şi divorţul
    definitiv al României de comunism nu au fost deloc facile.

    În fiecare an,
    Parlamentul de la Bucureşti, ca entitate fundamentală în arhitectura
    instituţională a României democratice, ţine o şedinta solemnă în memoria celor
    peste 1.100 de victime ale represiunii defunctului regim. Seria discursurilor
    din plenul reunit al Legislativului a fost deschisă de vicepreşedintele
    Comisiei parlamentare a revoluţionarilor, deputatul social-democrat Adrian Paul
    Radu: Faptele şi momentele unice ale Revoluţiei începute la
    Timişoara, evocate acum, sunt doar câteva fragmente ale unui adevar istoric
    despre care noi suntem datori să vorbim. Să-l facem cunoscut generaţiilor
    tinere, din respect pentru eroii Revoluţiei, cu o pledoarie pentru neuitare    .

    La rându-i, senatorul liberal Marcel Velea a declarat că memoria eroilor
    Revoluţiei trebuie respectată. Marcel Velea: Revoluţia Româna a
    învins frica, a învins regimul şi a ridicat o naţiune liberă. Sacrificiul a
    născut democraţia. Aplaudăm forţa naţiunii noastre, hotărârea şi curajul de a
    lupta pentru demnitatea umană, civică, şi pentru drepturile noastre
    inalienabile.

    Un alt senator, Vlad Alexandrescu, de la USR, a
    spus că lupta pentru o Românie europeană reprezintă omagiul adus eroilor
    Revoluţiei. Vlad Alexandrescu: Libertatea, democraţia
    constituţională, statul de drept, justiţia independentă, integritatea şi
    responsabilitatea în exercitarea puterii sunt valorile pentru care trebuie să
    luptăm în continuare în România, pentru a onora cu adevărat Revoluţia din
    decembrie, Revoluţia noastra    .


    La
    Bucureşti, şi nu doar, au avut loc mai multe ceremonii religioase şi au fost
    depuse coroane de flori în Piaţa Universităţii – percepută ca simbol al luptei
    împotriva comunismului – şi la Cimitirul Eroii Revoluţiei. Pentru Radio
    România, unul dintre participanţi a declarat: Mi-am pierdut baiatul
    în vârstă de 19 ani şi jumătate. Va rămâne veşnic această durere. Ei au început
    ceva, dar noi n-am continuat.     Manifest    ări
    similare au fost organizate la sediile Radioului şi Televiziunii publice,
    instituţii media cu un rol major în decembrie ’89.

  • Jurnal românesc – 02.06.2017

    Jurnal românesc – 02.06.2017

    Institutul pentru investigarea
    crimelor comunismului şi memoria exilului românesc a depus, joi, o plângere
    penală la Parchetul General cu privire la tratamentele inumane aplicate în perioada regimului comunist în trei cămine spital, ce au
    dus la moartea a aproape 800 de minori. Este vorba de căminele spital din
    Cighid, Păstrăveni şi Sighetu Marmaţiei.Preşedintele executiv al
    Institutului, Radu Preda, a declarat, la Radio România, că, până acum, au fost
    identificate aproximativ 10.000 de victime ale sistemului, copii care au
    fost bătuti, înfometati şi sedaţi în loc să primească tratament medical în
    aceste instituţii. El a precizat că faptele nu sunt prescriptibile, conform
    codului penal actual cât şi celui valabil în acea perioadă.





    Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului organizează în Bucureşti,
    pe 8-9 iunie, o conferinţă naţională în continuarea eforturilor sale de a
    analiza cele mai importante evenimente ale istoriei secolului XX. Titlul
    conferintei este Disidenţa românească în context naţional si international.
    Patru decenii de la aparitia Chartei 77. Printre
    subiectele ce urmeaza a fi dezbatute in cadrul conferintei se numara contextul
    national si international al emergentei disidentei anticomuniste; forme de
    manifestare ale disidentei si impactul acesteia asupra societatii; represiunea
    disidentei anticomuniste; rolul disidentei in relatiile Est-Vest. Conferinţa se adresează cercetătorilor, cadrelor universitare, doctoranzilor si
    masteranzilor care pot aduce contributii semnificative la analiza acestui
    fenomen istoric.


    Secretarul de stat
    Nicolae Nasta, şeful Departamentului pentru relaţia cu Parlamentul şi informare
    publică, va participa, sambata si duminica, în Franţa, la o ceremonie oficială
    de comemorare a eroilor români din Primul Război Mondial decedaţi în
    prizonierat şi înhumaţi în Cimitirul eroilor din localitatea Soultzmatt,
    regiunea Alsacia. Garda de onoare va fi asigurată de un detaşament de 32 de militari
    din Brigada 30 Gardă ‘Mihai Viteazul’. In cadrul manifestărilor,
    municipalitatea din Soultzmatt va organiza o serie de expoziţii documentare
    referitoare la Marele Război şi la prizonieratul militarilor români în
    Soultzmatt şi un simpozion ştiinţific pe această temă, la care vor participa
    specialişti francezi şi români. În Primul Război Mondial, pe teritoriul actual
    al Franţei, au decedat în prizonierat peste 2.300 de militari români, dintre
    care 687 sunt înhumaţi în necropola de război de la Soultzmatt.




    Ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu, a depus, la sediul
    ONU din New York, instrumentul de ratificare a Acordului de la Paris privind
    schimbările climatice – informează diplomaţia de la Bucureşti, într-un
    comunicat remis presei. El a spus că implementarea concertată a strategiilor
    privind dezvoltarea durabilă şi schimbările climatice corespunde angajamentului
    României ca stat membru UE şi ONU. La rândul său, secretarul general adjunct
    pentru Afaceri Juridice al ONU, Miguel de Serpa Soares, a apreciat că ratificarea
    de către România a Acordului de la Paris privind schimbările climatice contribuie
    la menţinerea acestui subiect pe agenda internaţională. Ministrul
    Meleşcanu se află la New York pentru a promova candidatura României la un loc
    de membru nepermanent în Consiliului de Securitate al ONU pentru un mandat de
    doi ani, în intervalul 2020-2021. După admiterea în forul Naţiunilor Unite, în
    1955, România a deţinut patru astfel de mandate.

  • Martirii români din Balcani au fost comemorați la biserica Sfântul Gheorghe din București

    Martirii români din Balcani au fost comemorați la biserica Sfântul Gheorghe din București

    La biserica Sfântul Gheorghe din
    București a avut loc joi, 23 martie 2017, un moment comemorativ dedicat Martirilor Români din Balcani. Evenimentul
    a fost organizat de Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de
    pretutindeni, în parteneriat cu Societatea de Cultură Macedo-Română și Fundația Națională pentru
    Românii de Pretutindeni.


    Biserica Sfântul Gheorghe a fost aleasă drept
    loc de comemorare, întrucât aici se găsesc
    Moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni , cei care sunt ocrotitori ai
    românilor de pretutindeni.


    Slujba Parastasului a fost oficiată de
    părintele consilier patriarhal, prof.univ.dr. Florin Șerbănescu, care a vorbit
    și despre unitatea de neam și de credință.


    Comemorarea Martirilor români uciși în Balcani a fost organizată pentru
    prima dată anul trecut la inițiativa Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru
    românii de pretutindeni.


    Am considerat că este important să-i cinstim și să îi comemorăm pe
    eroii din Balcani. Am legat acest eveniment de data de 23 martie pentru că
    atunci Părintele Haralambie Balamace a fost martirizat la Corcea alături de alți trei români/aromâni pentru
    faptul că slujea lui Hristos în limba română și se lupta pentru identitatea
    românească. Comemorarea este însă pentru toți cei care s-au jertfit în Balcani
    de lungul istoriei și intenția noastră este ca acest eveniment să intre în
    conștiința românilor ca o pomenire și o prețuire în același timp, așa cum îi
    cinstim și pe cei care s-au jertifit în Războiul de Independență, cele două
    războaie mondiale sau pe eroii martiri ai Revoluției din ’89,     a afirmat domnul Nicolae Brânzea, director general
    adjunct IEH.


    Devine o tradiție să ne întâlnim pentru a-i cinsti și pomeni pentru a
    nu-i uita pe cei care s-au jertfit pentru limbă , pentru neam , pentru unitatea
    românilor. Se vorbește despre cinste, corectitudine, verticalitate și lucrul
    acesta nu se poate rupe de sacrificiu. Pentru că dându-și viața în acest mod,
    au arătat că există lucruri mai prețioase decât viața proprie    , a spus domnul Vladimir Fârșirotul, vicepreședintele Societatea de Cultură Macedo-Română.














    Părintele Haralambie Balamace a fost scos
    din sânul familiei     în noaptea de Paşti a anului
    1914     înainte de a merge la
    slujbă, în timp ce clopotele anunţau
    preaslăvita sărbătoare a creştinătăţii     și omorât pentru faptul
    că slujea lui Hristos în limba română și se lupta pentru identitatea românească    . Împreună cu
    Părintele Haralambie Balamace și-au găsit sfârșitul alți trei români/aromâni .



    Aceștia fac
    parte dintr-o serie de circa 1000
    de români din Balcani, învățători, profesori, preoți, chiar și elevi care au fost uciși în
    condiții bestiale de către antarții greci pentru că apărau identitatea
    românească și slujeau comunităților din care făceau parte în limba
    română/dialectul aromân/dialectul meglenoromân.

    Sursa: comunicat Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni

  • Un an de la Colectiv

    Un an de la Colectiv

    Mii de persoane au participat, duminică, în Bucureşti, la un marş al tăcerii, pentru a marca împlinirea unui an de la incendiul din clubul Colectiv, soldat cu moartea a 64 de persoane – majoritatea tineri -, în acea noapte sau în lunile care au urmat, din cauza rănilor şi a infecţiilor intraspitaliceşti. Tragedia a dus la proteste în masă împotriva corupţiei la nivel înalt şi, în cele din urmă, la căderea guvernului Victor Ponta, a scos la iveală probleme în sistem şi a lăsat în urmă destine schimbate. Sunt încă multe întrebări care aşteaptă răspunsuri, multe răni nevindecate în suflete familiilor îndoliate şi multă suferinţă pentru cei peste 100 de răniţi, mare parte dintre ei având încă de luptat pentru recuperare.



    Incendiul a izbucnit în urma focurilor de artificii folosite în timpul unui concert susţinut de trupa rock Goodbye to Gravity. Materialul de antifonare folosit, non-ignifug, a dus la extinderea rapidă a focului, cele aproximativ 350 de persoane aflate în incintă fiind prinse ca într-o capcană de foc, cu o singură ieşire, spre care s-au înghesuit cu toţii. La un an de la tragedie, un monument dedicat memoriei victimelor a fost dezvelit la ora când izbucnea incendiul, în faţa clădirii clubului bucureştean oamenii au ţinut un moment de reculegere şi, simbolic, un proiector a trimis spre cer o rază de lumină.



    Şi preşedintele Klaus Iohannis a depus o coroană de flori şi a aprins o lumânare la clubul Colectiv: România s-a schimbat. Verificările sunt mai clare, mai dese la astfel de localuri unde se organizează evenimente, există proceduri mai bune, mai clare într-o serie de domenii. Alte lucruri încă nu s-au schimbat după părerea mea suficient de mult, bunăoră mi-aş fi dorit ca după un an de zile să ştim totuşi cine s-a făcut vinovat de acest accident teribil.”



    Ancheta procurorilor, nefinalizată încă, a relevat că ceea ce s-a întâmplat la Colectiv — unul dintre cele mai mari dezastre din Europa din ultimele decenii – a fost provocat de numeroase nereguli, pornind de la permisiunea intrării în club a unui număr mult prea mare de persoane până la modul în care fuseseră obţinute autorizaţiile de funcţionare. Trei dosare privind drama de la Colectiv se află în instanţele civile şi militare.



    Prezent şi el, duminică, la locul incendiului premierul Dacian Cioloş a apreciat că “este datoria fiecărei persoane să înveţe din tragedia din clubul Colectiv şi să nu uite unde duc minciuna, aroganţa şi corupţia”. Un concert caritabil a fost susţinut de câteva zeci de trupe rock, banii obţinuţi pe biletele de intrare fiind donaţi celor care au încă nevoie de tratamente pentru rănile din incendiu.

  • Un an de la tragedia de la Clubul Colectiv

    Un an de la tragedia de la Clubul Colectiv

    Președintele Klaus Iohannis a afirmat, duminică, referitor la tragedia de la Colectiv, că aceasta a schimbat România.



    “A trecut exact un an de la tragedia de la Colectiv. O tragedie care a curmat vieți, a schimbat destine și a schimbat și România”, a spus Iohannis, după ce a depus o coroană de flori și a aprins o lumânare la Clubul “Colectiv”. El a subliniat că a ținut să vină să aducă un omagiu celor 64 de victime ale tragediei de la Colectiv. Duminică, la ora 10,00, a avut loc la biserica de la Palatul Cotroceni o slujbă de pomenire unde au participat supraviețuitori și rude ale celor care au fost în Colectiv.



    “Avem datoria să nu lăsăm să se uite această tragedie, avem datoria să o comemorăm, să nu-i uităm niciodată pe cei care nevinovați au murit aici în Colectiv, dar în același timp avem datoria să facem tot ce putem pentru cei care au fost aici și au supraviețuit, sunt răniți, sunt 128 de oameni care au nevoie nu doar de compasiune, au nevoie de tratament, de consiliere, de empatie și suntem datori să ne ocupăm de aceste lucruri”, a spus Iohannis.



    Președintele României a susținut că la un an de la evenimentul de la Colectiv și-ar fi dorit să se știe cine se face vinovat de teribilul accident. “România s-a schimbat. Dacă acum după un an de zile tragem linie vedem că unele lucruri s-au schimbat în bine. Bunăoară verificările sunt mai clare, mai dese la astfel de locații unde se organizează evenimente, există proceduri mai bune, mai clare într-o serie de domenii, alte lucruri nu s-au schimbat după părerea mea suficient de mult. Mi-aș fi dorit ca după un an de zile să știm totuși cine s-a făcut vinovat de acest accident teribil”, a declarat, duminică, Iohannis. El a mai spus că după evenimentul de la Colectiv societatea s-a schimbat, arătând că oamenii au devenit mult mai conștienți. Iohannis a mai spus că cei care nu au înțeles mesajul României după Colectiv vor fi măturați de pe scena publică.



    Un monument dedicat memoriei celor 64 de victime ale incendiului de la Clubul Colectiv a fost dezvelit duminică la locul unde în urmă cu un an s-a produs tragicul eveniment. La momentul dezvelirii au participat părinți, rude, prieteni ai celor care au murit în urma incendiului. Alături de aceștia s-au aflat Principesa Margareta, Principesa Maria și Principele Radu.



    “Nu trebuie ca moartea atâtor copii să se fi întâmplat degeaba, fără urmări. De fapt, urmări nu prea avem. Atunci măcar un monument. (…) Sper să reprezinte lumină. În viziunea noastră asta este — speranță, lumină. Aici au murit, de aici se înalță. Noi sperăm că se vor schimba niște lucruri”, a afirmat Eugen Iancu, tatăl unuia dintre tinerii care au murit în urma incendiului de la Colectiv, dar și reprezentant al Asociației Colectiv. Întrebat dacă s-a schimbat ceva în anul care s-a scurs de la tragedie, el a răspuns: “Foarte puțin, sperăm în continuare într-o schimbare mai puternică”.

  • Comemorarea Holocaustului în România

    Comemorarea Holocaustului în România

    Pe 30 septembrie, Elie Wiesel, supravieţuitor al lagărelor naziste de la Auschwitz-Birkenau şi laureat al Premiului Nobel pentru Pace, ar fi împlinit 88 de ani. A murit anul acesta, pe 2 iulie, în Statele Unite, ţară în care se stabilise de mulţi ani. Scriitor şi ziarist de origine română, în egală măsură eseist şi filosof umanist, precum şi activist în domeniul drepturilor omului, Elie Wiesel şi-a pus întreaga viaţă în slujba unui singur ideal: ca nimeni, niciodată, să nu uite ce s-a întâmplat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pentru ca orori precum Holocaustul să nu se repete.



    O comisie internaţională condusă de el însuşi a redactat un raport, publicat în 2004, pe baza căruia România a recunoscut oficial participarea sa la Holocaust.



    David Liberman, preşedintele comunităţii evreieşti din Sighetul Marmaţiei, localitate din nordul României unde s-a născut Elie Wiesel, a evocat personalitatea acestuia: Elie Wiesel a fost un exponent deosebit al celor care au căzut în Holocaust, descriind situaţiile create în anii 40, care după părerea mea, în ultimii câţiva ani, încep să se şteargă şi e păcat să se şteargă, pentru că tineretul de astăzi nu cunoaşte ce este iudaismul, nu cunoaşte ce este evreitatea, nu va cunoaşte peste câţiva ani chiar acest eveniment tragic al poporului evreu, care se numeşte Holocaust.”



    2016 este semnificativ pentru România: s-au împlinit 75 de ani de la pogromul comis de extrema-dreaptă în Bucureşti, în ianuarie 1941, 75 de ani de la pogromul de la Iaşi (nord-est) din iunie 1941 şi de la deportările din octombrie 1941 din Transnistria, teritoriu pe atunci în vestul Ucrainei, aflat sub administraţie militară românească.



    În acest context, cu ocazia zilei naţionale a comemorării victimelor Holocaustului din România, pe 9 octombrie, Ministerul de Externe a adus un omagiu memoriei celor care au avut de suferit în ţară, dar şi în întreaga lume, exprimându-şi, totodată, solidaritatea cu supravieţuitorii tragicelor evenimente din acea perioadă. Înţelegerea şi respectul — spune diplomaţia de la Bucureşti — sunt cu atât mai importante cu cât, astăzi, pot fi remarcate noi manifestări de antisemitism, apărute, din păcate, în numeroase state.



    Ministerul român de Externe îşi reafirmă hotărârea de a contribui, în continuare, prin mijloacele aflate la îndemâna diplomaţiei, la întărirea instrumentelor legislative şi instituţionale menite să prevină şi să sancţioneze antisemitismul, precum şi oricare alte manifestări de rasism, xenofobie, discriminare rasială şi intoleranţă.



    România a făcut eforturi semnificative în decursul ultimilor ani în ceea ce priveşte asumarea trecutului, condamnarea antisemitismului şi a negării Holocaustului. Memoria, educaţia şi cercetarea academică a Holocaustului sunt liniile sale principale de acţiune. Totodată, România deţine, din martie 2016, timp de un an, preşedinţia Alianţei inter-guvernamentale Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), din care fac parte 31 de state.

  • 15 ani după 11 septembrie

    15 ani după 11 septembrie

    Statele Unite ale Americii au comemorat, în weekend, împlinirea a 15 ani de la atacurile jihadiste din 11 septembrie 2001, care au ucis aproape trei mii de persoane şi au condus la ani de război şi teroare pentru alte câteva milioane de oameni, din toată lumea.


    La Casa Albă, preşedintele Barack Obama a marcat, duminica, la ora 08:46, momentul când un avion deturnat a lovit turnul de nord al World Trade Center, din New York, anunţând începutul celui mai sângeros atac terorist din Statele Unite.



    Pompierii din New York au adus un omagiu celor 343 de colegi ai lor, care au murit în urma atacurilor de acum 15 ani. Ulterior, numele tuturor celor aproape trei mii de victime au fost citite la un serviciu de comemorare, care a avut loc la Ground Zero, pe locul unde s-au aflat turnurile gemene ale World Trade Center.



    Majoritatea covârșitoare a celor morți erau civili, inclusiv cetățeni din 90 de țări. Între victime, se numără şi cinci cetăţeni americani de origine română: Eugen Gabriel Lazăr, Corina şi Alexandru Liviu Stan, Joshua Poptean şi Ana Fosteris. Alături de aceştia, a murit şi cetățeanul moldovean de origine română, Arkady Zaltsman, arhitect celebru, după planurile căruia a fost construit Palatul Parlamentului din Chişinău-Republica Moldova.



    Potrivit corespondentului Radio România la Washington, nimeni nu a uitat momentele de teroare din urmă cu 15 ani. 75.000 de oameni suferă, încă, de tulburări mintale şi fizice, inclusiv membri ai echipelor de urgenţă, care au inspirat particule cancerigene în încercarea de a salva vieţi.



    În discursul său săptamânal la postul naţional de radio, preşedintele Barack Obama a lansat un apel la respectarea valorilor democratice şi la evitarea răspunsurilor simpliste la provocarea pe care o reprezintă terorismul, făcând aluzie la declaraţiile anti-imigraţie ale candidatului republican la preşedinţia Statelor Unite, Donald Trump.



    Şi în Romania au fost înregistrate reacţii oficiale în legătură cu evenimentele de la 11 septembrie 2001. Ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu a adresat un mesaj secretarului de stat al Statelor Unite ale Americii, John Kerry. Şeful diplomaţiei române îşi exprimă, în mesaj, solidaritatea cu victimele atentatelor, familiile acestora şi cu toţi cei afectaţi de tragicele evenimente de acum 15 ani.



    Recent, Camera Reprezentanţilor din Congresul Statelor Unite a votat în favoarea legislaţiei care va permite familiilor victimelor atacurilor din 11 septembrie 2001 să dea în judecată guvernul Arabiei Saudite, în ciuda ameninţării unui veto prezidenţial. Dintre cei 19 atacatori, 15 erau saudiţi, cu toate că guvernul de la Ryadh a negat constant că cetăţeni saudiţi ar fi implicaţi în atacuri, iar cercetările ulterioare nu au descoperit o legătură între atacuri şi statul saudit.

  • Jurnal românesc – 29.08.2016

    Jurnal românesc – 29.08.2016

    Luni, la Bucureşti – exerciţiu militar şi concert de muzică de fanfară dedicate împlinirii a 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial. Duminică, la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I din Bucureşti, s-a desfăşurat ceremonia naţională dedicată împlinirii unui secol de la intrarea României în Primul Război Mondial. În discursul său, preşedintele Klaus Iohannis a adus un omagiu eroilor care s-au jertfit pentru ţară şi au chemat la construcţia unei Românii puternice şi demne. El a menţionat că se înclină în faţa celor 800 de mii de victime ale războiului, militari şi civili, şi că, acum, este mai potrivit ca oricând ca România să se angajeze la întărirea edificiului european printr-un modern şi consistent proiect de ţară. Cu un secol în urmă, România declara război Austro-Ungariei şi armata trecea Carpaţii, în Transilvania.



    Guvernul va adopta, în această săptămână, o ordonanţă de urgenţă care va permite suplimentarea secţiilor pentru votul românilor din diaspora, a anunţat, luni, premierul Dacian Cioloş, la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române. El a afirmat că alegerile parlamentare din acest an vor marca pentru prima oară posibilitatea ca cetăţenii români din străinătate să voteze şi altfel decât erau obişnuiţi. Premierul şi-a exprimat speranţa ca un număr cât mai mare dintre ei să voteze prin corespondenţă. El a precizat că OUG care va permite suplimentarea secţiilor de vot pentru românii din diaspora va fi adoptată pentru a exista asigurarea că niciunui român nu i se va nega dreptul de vot. Potrivit premierului, relaţia cu românii din afara graniţelor şi asigurarea unor servicii decente şi responsabile acestora trebuie să fie în centrul preocupărilor diplomaţiei române. Vom lansa cât de curând o nouă viziune pentru relaţia României cu diaspora sa şi mă bazez aici pe dumneavoastră, diplomaţii României, pentru implementarea ei, le-a transmis Cioloş participanţilor la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române.




    Fostul suveran al României, Mihai I, are actualmente o stare de sănătate stabilă, este într-un moment de mare durere sufletească, dar se află înconjurat de dragostea şi respectul tuturor şi este îngrijit cu impecabil profesionalism de medicii curanţi, a informat Biroul de presă al Majestăţii Sale. Informarea survine pe fondul speculaţiilor din presă, potrivit cărora, un ierarh de la Palatul Episcopal din Curtea de Argeş, localitatea unde se află necropola regilor Romaniei, ar fi afirmat că principele Radu i-a transmis că starea de sănătate a Regelui Mihai este într-o continuă degradare şi că semnalele nu sunt pozitive. Potrivit Casei regale, principele Radu a spus că regele este într-o stare de fragilitate care, datorită vârstei şi diagnosticelor, se accentuează. Orice alte afirmaţii, speculaţii sau supoziţii sunt neadevărate, precizează Biroul de presă al Majestăţii Sale. Starea de sănătate l-a impiedicat pe fostul suveran sa participe la recentele funeralii ale sotiei sale, Regina Ana.



    La 1 ianuarie 2016, populaţia rezidentă a ţării era de 19,76 milioane persoane, în scădere cu 110.700 de români faţă de 1 ianuarie 2015, au anunţat, luni, oficialii Institutului Naţional de Statistică. Cauza principală a acestei scăderi o reprezintă sporul natural negativ, responsabil pentru contracţia populaţiei cu 75.655 persoane. Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, ecartul dintre românii de 65 ani şi cei cu vârsta de 0-14 ani crescând la aproape 400.000 de persoane – 3, 4 milioane de vârstnici la 3,05 milioane de tineri sub 14 ani.

  • România – 100 de ani de la intrarea în Primul Război Mondial

    România – 100 de ani de la intrarea în Primul Război Mondial

    La 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondal, la Bucureşti şi în alte localităţi, au fost comemoraţi cei peste 330.000 de eroi căzuţi la datorie în aceasta conflagraţie. Este cel mai mare tribut de sânge dintre toate naţiunile implicate, raportat la populaţia totală. Încă de sâmbătă, în mod simbolic, militarii Armatei Române din Brigada 2 Infanterie au trecut, din nou, Munţii Carpaţi, reconstituind operaţiunile de preluare, în 1916, a controlului asupra căilor de acces strategic în direcţia Transilvania, pentru recuperarea provinciei istorice.



    Un an mai târziu, în 1917, au avut loc lupte grele, la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, unde cuvintele “Pe aici nu se trece” au intrat în istorie prin jertfa a peste 27.000 de soldaţi români care au respins atacurile armatei germane. “Am avut, afirma, sâmbătă, ministrul român al Apărării, Mihnea Motoc, politicieni şi oameni de stat vizionari, diplomaţi abili pe tot parcursul Primului Război Mondial, dar aceştia nu ar fi avut un fundament să deruleze contribuţia lor la istoria ţării dacă n-ar fi fost contribuţia decisivă a armatei. Finalul Primului Război Mondial, semnarea Tratatul de la Versailles au dus la reîntregirea tuturor provinciilor istorice într-un stat unitar al românilor.”



    În întreaga ţară, duminică, au fost depuse coroane de flori la monumentele eroilor, au fost rostite, pentru prima dată, în cadru solemn, numele celor căzuţi, iar, în biserici, preoţii au oficiat slujbe de pomenire. Şi la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I, din Bucureşti a avut loc o ceremonie naţională.



    Comemorarea Primului Război Mondial, arăta, în acest cadru, preşedintele Klaus Iohannis, aduce cel mai puternic argument în favoarea proiectului european. Uniunea Europeană ne-a adus mai mult de 70 de ani de pace, a spus şeful statului, care a subliniat că acesta este cel mai amplu proiect politic şi cultural de înţelegere şi dialog între europeni.



    Klaus Iohannis: “Acum, este mai potrivit ca oricând să ne angajăm la întărirea edificiului european, printr-un modern şi consistent proiect de ţară. Este un efort pe care la fel ca în urmă cu o sută de ani, avem datoria să ni-l asumăm cu toţii, politicieni, oameni de ştiinţă şi cultură, milioane de români. Este responsabilitatea noastră să facem ca acest proiect să adauge forţă, substanţă şi unitate Europei şi să pună bazele unei dezvoltări pe termen lung a României.”



    Centenarul intrării României în prima conflagraţie mondială a fost marcat şi la Paris, printr-o expoziţie de fotografie. A fost, astfel, celebrată şi frăţia de arme dintre cele două armate, consolidată prin misiunea în România a generalului francez, Henri Berthelot. De altfel, marţi, ministrul francez al Apărării, Jean-Yves Le Drian va face o vizită la Bucuresti, în cursul căreia va depune flori la Monumentul Soldaţilor Francezi căzuţi în Primul Război Mondial.

  • Mesajul Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, adresat cu ocazia Zilei Eroilor

    Mesajul Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, adresat cu ocazia Zilei Eroilor

    Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis joi,
    9 iunie a.c., un mesaj cu prilejul Zilei Eroilor. Vă prezentăm în continuare
    textul mesajului:




    Îi comemorăm astăzi pe toţi cei căzuţi la datorie pe
    câmpurile de luptă sau care şi-au pierdut viaţa în detenţie pentru apărarea
    drepturilor noastre fundamentale, pentru libertate, dreptate şi pentru
    păstrarea credinţei creştine. Prin curajul şi dăruirea lor, eroii neamului
    românesc au apărat integritatea teritorială şi independenţa ţării. Fiecare filă
    a istoriei noastre, fie că se numeşte Posada, Rovine, Podul Înalt, Plevna,
    Griviţa, Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz sau Oarba de Mureş, poartă pecetea acestor
    bravi eroi. Nu vom uita niciodată nici preţul sacrificiului prin care, în
    decembrie 1989, ne-am recâştigat libertatea după anii comunismului. Eroii
    noştri sunt şi cei care au fost răniţi ori şi-au dat viaţa în operaţiuni extrem
    de dificile în afara ţării, în teatrele de operaţii din Afganistan, Irak sau
    Balcanii de Vest, cât şi în misiunile desfăşurate în Africa şi Asia, sub egida
    ONU, NATO sau UE, apărând principiile şi valorile noastre universale. Suntem şi
    vom rămâne pentru totdeauna recunoscători celor care, în numele unor idealuri,
    au făcut posibilă dezvoltarea şi modernizarea României. Exemplul lor de curaj
    şi simţ al datoriei reprezintă o moştenire nepreţuită pe care o transmitem
    generaţiilor tinere. Fie ca spiritul şi încărcătura emoţională ale acestei zile
    să pătrundă în sufletul fiecărui român! Odihnă veşnică eroilor neamului
    nostru!’

  • Mesajul ministrului delegat Dan Stoenescu la comemorarea victimelor masacrului de la Fântâna Albă

    Mesajul ministrului delegat Dan Stoenescu la comemorarea victimelor masacrului de la Fântâna Albă

    Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a participat astăzi, 1 aprilie 2016, la comemorarea victimelor masacrului de la Fântâna Albă, Ucraina, cu ocazia marcării a 75 de ani de la tragicul eveniment. Oficialul român a depus o coroană de flori la monumentul martirilor și a adresat un mesaj celor prezenți.

    Marea lecţie de istorie lăsată nouă de sutele de săteni din Valea Siretului, care au pierit aici acum 75 de ani, constă în puterea sacrificiului făcut pentru păstrarea identităţii naţionale, a limbii şi a credinţei înaintaşilor noştri. Să ne înclinăm deci în faţa acestor martiri ai neamului românesc pe care-i pomenim astăzi şi să facem din jertfa lor un reper moral pentru generaţiile prezente şi viitoare, a spus demnitarul.

    Totodată, ministrul delegat Dan Stoenescu a avut întrevederi cu guvernatorul regiunii Cernăuţi, Oleksandr Fişciuk şi cu preşedintele Consiliului Regional Cernăuţi, Ivan Muntean.

    În cadrul discuțiilor, oficialul român a reiterat sprijinului pentru suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, pe care România îl exprimă constant în dialogul bilateral şi în forurile internaţionale. Acesta a subliniat că România rămâne un avocat puternic al Ucrainei în ceea ce priveşte parcursul european al acesteia.


    În ceea ce privește păstrarea identităţii culturale și a limbii materne a minorităţii române din Ucraina, ministrul delegat a reafirmat sprijinul constant al autorităților de la București. Oficialul a mai evidențiat însemnătatea educației de calitate în limba maternă și a accesului neîngrădit al minorităţilor naţionale la publicaţii şi alte forme de asistenţă acordată de statul înrudit.

    Este important ca administraţiile locale şi regionale să preia mesajele pozitive ale dialogului politic la nivel înalt şi să dinamizeze, la rândul lor, contactele bilaterale cu entităţi corespondente din cealaltă ţară, a declarat ministrul delegat Dan Stoenescu.


    În încheierea discuțiilor, părțile au agreat utilitatea dialogului permanent între reprezentanții autorităților din cele două state, atât la nivel central cât și local, și au exprimat satisfacţia pentru nivelul de dezvoltare al relațiilor bilaterale.

  • Holocaust

    Holocaust

    Pe
    27 ianuarie 1945, trupele sovietice care îi împingeau pe hitlerişti înapoi,
    spre Germania, au ajuns la Oswiecim, o localitate poloneză puţin cunoscută.
    Acolo au descoperit un câmp uriaş înconjurat de sârmă ghimpată şi foişoare de
    pază, stive de cadavre de oameni, cuptoare şi săli de gazare în masă. Era
    Auschwitz-Birkenau, cel mai mare lagăr al morţii edificat de nazişti. Ororile
    descoperite aici au început să fie cunoscute şi dezvăluite, iar 60 de ani mai
    târziu, în 2005, Organizaţia Naţiunilor Unite a adoptat rezoluţia care proclama
    data de 27 ianuarie drept Zi Internaţională de Comemorare a Victimelor
    Holocaustului.

    Holocaust, după denumirea inspirată din greaca veche, sau Shoah,
    după termenul evreiesc, se referă la înfiorătorul genocid derulat sistematic de
    către nazişti, cu precădere în perioada celui de al Doilea Război Mondial. La
    trei sferturi de secol de la acele vremuri, cunoaştem aproape totul despre
    politica nazistă de exterminare care a ucis peste 11 milioane de oameni şi nu
    este nimic din ce am aflat care să nu ne îngrozească. Evreii au fost supuşi
    sistematic persecuţiilor şi uciderii în lagăre de către nazişti, apreciindu-se
    că peste 6 milioane dintre ei au căzut victime ale Holocaustului. Populaţia
    roma din Germania şi ţările ocupate de armata germană a fost supusă, de
    asemenea, procesului de exterminare, alături de polonezi şi alte popoare de
    origine slavă, de prizonierii sovietici, de comunişti, de homosexuali, de
    membri ai cultului Martorii lui Iehova, de oameni cu probleme mentale şi
    fizice. Este vorba de grupuri minoritare din diferite puncte de vedere cărora
    ideologia criminală fascistă nu le dădea nici măcar dreptul la viaţă. Împotriva
    lor au fost dezlănţuite toate forţele persecuţiei şi eliminării fizice,
    inclusiv abominabilele lagăre de concentrare, unde oamenii erau aduşi doar
    pentru a li se lua viaţa. Cele petrecute în aceste lagăre întrec orice
    închipuire a unei minţi bolnave, iar mărturiile sunt greu de suportat. Pe lângă
    asasinarea în masă, prin diferite metode, mai ales prin gazare, în lagărele
    naziste se practica tortura de orice fel şi o gamă îngrozitoare de experiemente
    medicale, crime împotriva a tot ce înseamnă omenirea şi societatea umană.

    Pe
    lângă Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, în România
    se marchează şi 9 octombrie, declarată de autorităţile de la Bucureşti, încă
    din 2004, Zi Naţională de Comemorare a Holocaustului. Un tragic eveniment
    istoric se află şi la baza acestei opţiuni. Pe 9 octombrie 1941 a început
    deportarea evreilor din România în Transnistria. Deşi România din perioada
    celui de al Doilea Război Mondial a fost, la început, un aliat al Germaniei
    naziste, evreii din România nu au fost trimişi în lagărele germane de pe teritoriul
    ocupat al Poloniei. În schimb, autorităţile maghiare hortyste au trimis în
    aceste lagăre evrei din nordul Transilvaniei, teritoriul românesc trecut cu
    forţa la Ungaria, în 1940. În 1941, România a început deportarea evreilor şi a
    romilor în partea sa de Est, dincolo de râul Nistru, unde începea Uniunea
    Sovietică. Nu s-a practicat gazarea deportaţilor, precum în lagărele naziste,
    dar condiţiile de transport şi de viaţă din Transnistria s-au soldat cu multă
    suferinţă şi mii de morţi, evrei şi romi deportaţi de pe teritoriul României.

    Despre Holocaust trebuie vorbit în permanenţă pentru a fi siguri că omenirea a
    învăţat din această grozăvie, că a înţeles nebunia petrecută şi orice repetare
    măcar a unor astfel de gânduri să fie exclusă. Mai ales că istoria postbelică
    nu este lipsită de noi şi de neînţeles dovezi de rasism, politici genocidare şi
    crime în masă. Comemorarea Holocaustului ni-i aminteşte şi pe cei care,
    bărbaţi, femei şi copii, tineri şi bătrâni, au fost jertifiţi pe altare nebune
    şi au fost omorâţi doar pentru că au trăit. Să privim toate acestea prin
    lentila eternă a unei lacrimi omeneşti.

  • Manifestările comemorative de 22 decembrie

    Manifestările comemorative de 22 decembrie

    Desparţirea violentă de regimul comunist şi amprenta nefastă pe care acesta a lăsat-o, timp de patru decenii, pe destinul României revin pregnant pe retina opiniei publice la fiecare final de an. Prevestite de căderea Zidului Berlinului şi de disoluţia regimurilor totalitare din Europa Centrală şi de Est, înlăturarea cuplului dictatorial Nicolae şi Elena Ceaşescu şi divorţul definitiv al României de comunism nu au fost deloc simple. Din păcate, România a fost singura ţară din aşa-numitul lagăr comunist în care a curs sânge de manifestant şi în care liderii de prim-rang au fost executaţi.



    Totul a început pe 16 decembrie 1989, la Timişoara, marele oraş cosmopolit din vestul ţării, pentru ca, pe 22, protestele anti-comuniste să împânzească ţara. Tocmai de aceea, pe 22 decembrie, în fiecare an, Parlamentul de la Bucureşti, ca entitate fundamentală în arhitectura instituţională a României democratice, ţine o şedinta solemnă în memoria celor peste 1.100 de victime ale represiunii regimului defunct. În discursurile ţinute, senatorii şi deputaţii au constat, ca în fiecare an, că idealurile exprimate atunci nu s-au realizat.



    Deputatul social-democrat Bogdan Niculescu Duvăz: “A fost o imensă bucurie atunci. Am crezut, toţi, în viitorul nostru şi cred că nu am greşit foarte mult, chiar dacă există foarte multă nemulţumire astăzi”.



    Totuşi, cele mai multe discursuri s-au referit la recenta decizie de clasare a Dosarului Revoluţiei, a cărui deschidere fusese considerată o firească încercare de stabilire a vinovăţiilor şi a adevărului istoric şi o şansă de reconciliere cu trecutul.



    “Sunt întrebări care trebuie să îşi găsească răspunsuri”, a declarat, de la tribuna Parlamentului, Alina Gorghiu, co-lider al liberalilor. Fiindcă, susţine ea: “Crimele împotriva poporului român nu se pot prescrie, iar statul român are obligaţia să afle adevărul. De aceea cred că Dosarul Revoluţiei nu poate fi închis”. Iar pentru reprezentantul Grupului minorităţilor naţionale, Gheorghe Firczak “Închiderea Dosarului Revoluţiei reprezintă o atitudine profund antidemocratică, incompatibilă cu poziţia actuală a ţării noastre în context internaţional”.



    Eroii Revoluţiei sunt comemoraţi, în aceste zile, în mai multe oraşe din ţară. La Bucureşti au avut loc mai multe ceremonii religioase şi au fost depuse coroane de flori în Piaţa Universităţii – percepută ca simbol al luptei împotriva comunismului – şi la Cimitirul Eroii Revoluţiei. Manifestări similare au fost organizate la sediile Radioului şi Televiziunii publice, instituţii media cu un rol major în decembrie ’89.

  • Oameni în Holocaust

    Oameni în Holocaust

    În
    urmă cu 74 de ani, în ziua de 9 octombrie, evreii din Bucovina au început să
    fie duşi, forţat şi în condiţii cumplite, în Transnistria, un pământ al
    disperării dintre Uniunea Sovietică a lui Stalin şi România, atunci aliat al
    Germaniei lui Hitler . Era o acţiune inspirată de modelul nazist de exterminare
    a evreilor. Dar dacă în Transnistria nu au fost lagăre de exterminare precum
    cele cunoscute, aici moartea venea prin epuizare şi înfometare, prin frig şi
    boli, prin maltratare sau execuţii.

    În acest context, Traian Popovici, primarul
    de atunci al oraşului Cernăuţi, recent eliberat de sub ocupaţia sovietică,
    începea demersul opririi expulzării evreilor din oraşul pe care îl conducea. În
    câteva zile din dramaticul octombrie 1941, primarul Traian Popovici insistă
    chiar periculos pe lângă autorităţile centrale dar, până la urmă, obţine
    permisiunea oficială de a păstra în oraşul Cernăuţi familii întregi de evrei
    care urmau să fie deportate în Transnistria. Demersurile sale au dus la
    salvarea, prin evitarea deportării în lagărele din Transnistria, a aproape 20
    de mii de evrei din nordul Bucovinei. În acelaşi timp, la Bucureşti chiar
    regina mamă Elena se ridica împotriva deportării evreilor de pe teritoriul
    României.

    Dictatorul care conducea România, mareşalul Ion Antonescu, satisface
    o serie de doleanţe ale reginei, încercând să nu îi supere prea tare nici pe
    aliaţii germani, care insistau pentru aplicare soluţiei finale în România.
    Regina apelează la toate posibilităţile pe care poziţia i le oferă şi încearcă
    să îi mobilizeze inclusiv pe mitropolitul României şi pe Suveranul pontif. Se
    opune deportărilor şi ghetoizării, obţine posibilitatea ca evreii din România
    să îi poată ajuta pe cei duşi în Transnistria iar după un timp a determinat
    repatrierea celor deportaţi. Îşi atrage ura regimului nazist şi se pune în
    situaţii periculoase. Prinţesă a Greciei, regina mamă Elena a României avea o
    soră, Irina, ţinută în lagărele germane şi o vară, principesa Mafalda a
    Italiei, ce avea să moară la Buchenwald.

    Un al treilea drept al popoarelor,
    ale cărui fapte au fost cunoscute şi recunoscute târziu, post-mortem, este
    diplomatul Constantin
    Karadja. Şi-a folosit poziţia consulară la Berlin şi Budapesta pentru a atrage
    atenţia asupra intenţiilor germane, aceea de a-i extermina pur şi simplu pe
    evrei. Îi sunt recunoscute numeroase măsuri de protecţie a evreilor cu
    cetăţenie română din Germania sau alte state vestice dominate de nazişti.
    Berlinul l-a declarat persona non grata dar, revenit la Bucureşti, a fost numit chiar
    director al departamentului consular în Ministerul român de externe. Din
    această poziţie şi-a continuat şi mai intens activitatea şi se apreciază că
    aproximativ 50 de mii de evrei s-au salvat în urma activităţii diplomatului
    român Constantin Karadja.

    Un episod din acele vremuri a devenit sursă de
    inspiraţie pentru unul sau chiar două filme celebre. Când regimul de la Vichy a
    decis ca şi evreii cu cetăţenie română să fie trimişi în lagărele de
    exterminare, Bucureştiul a obţinut ca aceştia să revină în România cu un tren
    special, circulând prin Germania şi prin mijlocul unei Europe răvăşite de ura
    antisemită. Sunt câteva fapte şi chipuri luminoase care amintesc de vremurile
    cumplite de acum 7 decenii, când ura între oameni era politică de stat şi chiar
    se vroia o idee de viitor.

    În Ziua de comemorare a Holocaustului din România,
    preşedintele României, Klaus Iohannis, a omagiat victimele acelor vremuri,
    evrei sau romi, spunând că suferinţa
    nu se poate şterge, durerea nu se poate stinge, iar ceea ce au pierdut nu poate
    fi vreodată recuperat, dar putem să nu lăsăm memoria lor să dispară şi să
    construim o lume mai bună, în care libertatea şi demnitatea fiinţei umane sunt
    apărate şi garantate fără rezerve.