Radio România Internațional

Tag: comemorare

  • Dezvelirea unei plăci comemorative la Praga

    Dezvelirea unei plăci comemorative la Praga

    La data de 23 octombrie 2023 a avut loc ceremonia de dezvelire a plăcii comemorative care amintește de sprijinul poporului român pentru declararea independenței Cehoslovaciei fără vărsare de sânge, organizată de către Ambasada României la Praga în cooperare cu Facultatea de Muzică și Dans a Academiei de Arte Frumoase din Praga.



    Placa comemorativă a fost amplasată pe clădirea Facultății de Muzică și Dans a Academiei de Arte Frumoase din Praga, în imediata apropiere a Ambasadei României la Praga, a Senatului și Camerei Deputaților, unde au staționat la sfârșitul Primului Război Mondial militarii români transilvăneni care au refuzat să deschidă focul împotriva demonstranților susținători ai independenței Cehoslovaciei și au înarmat primele unități ale armatei cehoslovace.



    Ceremonia are loc la împlinirea a 90 de ani de la instalarea în 1933, de Ziua Națională a Cehoslovaciei (29 octombrie) a plăcii originale și marchează, totodată, împlinirea a 105 ani de la sfârșitul Primului Război Mondial, care a condus la proclamarea statelor independente român și cehoslovac.



    În cadrul unei ceremonii impresionante, Președintele Senatului României, domnul Nicolae Ciucă și Președintele Senatului Republicii Cehe, Miloš Vystrčil au dezvelit împreună placa comemorativă și au depus coroane de flori. În discursul său, Președintele Senatului României a evidențiat episodul din toamna anului 1918, când soldații români și poporul ceh au scris împreună o pagină importantă din îndelungata istorie a prieteniei româno-cehe, căreia i se adaugă parteneriatul din cadrul Micii Antante din perioada interbelică, contribuția României la eliberarea Cehoslovaciei din timpul celui de-al Doilea Război Mondial și refuzul României de a participa la invazia Cehoslovaciei din 1968. Simbol al prieteniei și solidarității de peste un veac dintre români și cehi, reinstalarea plăcii readuce în memorie solidaritatea româno-cehă și reprezintă un îndemn pentru continuarea consolidării relațiilor bilaterale, în cadrul UE și NATO.



    Președintele Senatului Republicii Cehe, domnul Miloš Vystrčil, a subliniat, în discursul său, recunoștința poporului ceh pentru solidaritatea de care au dat dovadă militarii români și a evidențiat ideea de unitate în fața agresiunii, exprimând încredere în viitorul comun pozitiv al relațiilor bilaterale.



    Ambasadorul României la Praga, doamna Antoaneta Barta, a subliniat faptul că dezvelirea plăcii comemorative reprezintă, în esență, restaurarea unui moment semnificativ al istoriei comune, o lecție importantă de viață și solidaritate, care trebuie apreciată și transmisă generațiilor viitoare. Totodată, ambasadorul a exprimat satisfacție pentru excelenta cooperare și a mulțumit pentru sprijin conducerii Academiei de Arte Frumoase din Praga.


    Au mai susținut discursuri rectorul Academiei de Arte Frumoase din Praga, doamna Ingeborg Radok Žádná și vice-ministrul apărării, domnul Daniel Blažkovec.



    Comunicat de presă


  • Grecia – Restricții în transportul public din Atena

    Grecia – Restricții în transportul public din Atena

    Pe fondul comemorării Revoltei studenților împotriva juntei militare, în cursul zilei de 17 noiembrie 2022, Grecia a adoptat măsuri de restricționare și deviere a circulației urbane în capitala Atena, concomitent cu suplimentarea măsurilor de securitate, în anumite zone, informează Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE).

    Vor fi închise zonele aflate în perimetrul străzilor: Bulevardul Patision, Panepistimiou, Piața Omonia, Stadiou, Akadimias, Piața Syntagma, Vasilisis Sofia, Alexandras, Syggrou, Athinas, Ermou, Mesogion și Kifisias; Stația de metrou Megaro Mousikis se va închide la ora 15:00, iar stațiile Syntagma și Evangelismos se vor închide la ora 16:30;

    Circulația autovehiculelor va fi întreruptă după ora 12:00, iar staționarea și parcarea autovehiculelor vor fi interzise după ora 06:00.

    Recomandarea autoritățillor elene este să evite deplasările în aceste zone, deoarece pot avea loc manifestări spontane și altercații între forțele de ordine și manifestanți.

    Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena +302106710035 și Consulatului General al României de la Salonic +302310340088, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență.

    În cazul unei situații urgente, românii au la dispoziţie şi numărul de telefon de permanență al misiunii diplomatice a României în Grecia +306978996222 și al Consulatului General al României de la Salonic +306946049076.

    MAE recomandă consultarea paginilor web http://atena.mae.ro, http://salonic.mae.ro, www.emy.gr, www.mae.ro şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația Călătorește în siguranță (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații şi sfaturi de călătorie.

  • Ziua Naţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România

    Ziua Naţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România

    În diferite oraşe a fost marcată Ziua Naţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România, 9 octombrie. Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel a organizat o ceremonie de comemorare a victimelor Holocaustului, la Memorialul Victimelor Holocaustului în Bucureşti.



    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a transmis un pios omagiu memoriei victimelor uneia dintre cele mai teribile perioade ale istoriei recente. În România mai trăiesc puţini supravieţuitori ai Holocaustului. Avem o mare responsabilitate atât faţă de ei şi de cei care nu mai sunt printre noi, cât şi faţă de comunităţile evreieşti din România de a preţui şi a transmite mai departe mărturia suferinţei şi a învăţămintelor Holocaustului, ca pe un cutremurător tezaur de conştiinţă. Mă bucur că la nivelul Guvernului s-au făcut paşi concreţi în ceea ce priveşte realizarea Muzeului Naţional de şi despre Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România. Sunt convins că toţi cei implicaţi vor depune eforturi pentru ca acest proiect memorial şi educaţional să fie realizat cât mai repede, pentru că societatea are nevoie de o instituţie modernă, în care adevărul istoric, exact aşa cum a fost, să fie cunoscut şi transmis tinerelor generaţii. Ne-am asumat lecţiile trecutului şi suntem angajaţi pe drumul adevărului. România va rămâne puternic ataşată principiilor şi valorilor democratice, a transmis Iohannis.



    Ambasadorul Israelului în România, Reuven Azar, a afirmat că, din păcate, încă există oameni care elogiază criminalii Holocaustului și regimul nazist. Încă există străzi și monumente în România care poartă numele unor legionari și criminali de război cu toate că legea interzice astfel de denumiri. Este important ca autoritățile să acționeze pentru schimbarea lor, a spus Azar, care a adăugat că în ultimii ani, în România s-au depus eforturi importante pentru stabilirea faptelor istorice. Sunt recunoscător Federației Comunităților Evreiești din România, Președintelui și Guvernului României pentru pașii făcuți în păstrarea memoriei Holocaustului. Apreciem legile adoptate de Parlamentul României care consolidează eforturile de asumare a responsabilității pentru trecut, a spus el. Aminind de Muzeului Național al Istoriei Evreilor şi al Holocaustului și de recenta lege prin care ”Istoria Evreilor. Holocaustul” devine disciplină obligatorie în învățământul liceal și profesional, diplomatul a afirmat că prin educație putem lupta împotriva uitării și a indiferenței.



    Am stat de vorbă cu deputatul Alexandru Muraru, al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei, despre ziua de 9 octombrie şi despre Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură aferentă perioadei 2021-2023.






    În luna octombrie se împlinesc 81 de ani de la începerea deportării evreilor din Basarabia, Bucovina de Sud şi Bucovina de Nord în Transnistria. Doar în octombrie 1941, peste 35.000 de evrei, majoritatea copii, bătrâni, femei, din Dorohoi, Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuţi, Gura Humorului şi alte localităţi din vecinătate, din nordul României, au fost escortaţi în Transnistria. În perioada 1941-1943, în lagărele şi ghetourile din Transnistria au murit între 115.000 şi 118.000 de evrei locali, 105.000-120.000 de evrei din România. Acţiunile guvernului pro fascist al lui Antonescu din perioada celui de-al Doilea Război Mondial au fost îndreptate, de asemenea, împotriva romilor sedentari şi nomazi. În 2022 se împlinesc 80 de ani la deportarea acestora în Transnistria. De-a lungul anului 1942, peste 25.000 de romi au fost deportaţi în judeţele Balta, Golta, Berezovka, Oceacov de către autorităţile române, ca urmare a politicii rasiale a regimului Antonescu. Peste 11.000 dintre ei şi-au pierdut viaţa în acele locuri.

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    REVOLUȚIA. Parlamentul ali României s-andămusi adză tahina tu ună adunari di tiñie ahărdzită ti atelli 32 di añi di la revoluția anticomunistă ditu andreu 1989. Nkisită Timișoara (vest), tu 16 andreu, cumitia s-arăspândi tru tută văsilia, di avu kipita fuga a dictatorlui Nicolae Ceauşescu ditu capitală tru 22 andreu, tu hăvaia a protestilor a suti di ñilli di români. Capturați di Armată, Ceauşescu și nicukira a lui Elena fură băgaţ tu unu minutişu proţesu și executaț tru căsăbălu ditu sudul a văsiliillei Târgoviște. România fu goala văsilie ditu dinăpoia a Pirdelui di Heru tru cari alăxearea di regim fu nsuţătă di virsari di săndzu. Cama di 1.000 di oameni fură vătămaţ și aproximativ 3.000 fura pliguiţ.



    BUGET. Deputațlli români votara adză proiectul a nomluin ti bugetului di stat și bugetului asigurărilor sociale tră 2022. Guvernul adoptă luni proiectele di nom și tăxi că bugetul asigură stabilitate și predictibilitate. Liderul libearal şi ex-premierul Florin Cîţu cutugursiră că 6,7% ditu PIB fu alocat investiţiilor, tru loc di 7%, aşi cum s’akicăsi tru coaliţia di guvernământ. Liderul social-democrat Marcel Ciolacu susțănu ama că execuția bugetară easti ma importantă andicra di ampărţarea ditamam a hargiloru. Liderul a partidului USR di opoziţie, Dacian Cioloş, spune că proiectul di buget ari la thimelliu venituri supraestimate şi spusi că, aca nviţământul public easti ună prioritate tră prezidentulu Iohannis, nu fură alocateduri fonduri tră aestu sector.



    COVID-19. Fură raportate 775 di noi cazuri di infecție cu SARS-CoV-2 tru 24 sahăţ ditu soni tru România, deadunu cu 81 di dicese asociate, ditu cari 44 di la ună dată anterioară. Di la ahurhita a pandimiei, România avu anvărloga di 1,8 milioane di cazuri di COVID-19 și muriră cama di 58.000 di pacienți. Pe fondul a sentimentelor anti-vaccin harniti di nascanti mass-media, politicieni și lidiri di opinie, văsilia ari a daua nai ma scădzută rată di imunizare ditu UE, după Bulgaria.



    FINANȚAREA UE. Guvernul a Româniilei adoptă un ordinu di urgență cari da izini accesarea unui împrumut di aproximativ 15 miliardi di euro acordat di Comisia Europeană tru cadrul a Mecanismului di Recuperare și Reziliență. Acordul di împrumut anamisa di Comisia Europeană și România fu simnat la București tu 26 brumaru și Bruxelles tu 15 andreu. Tru cadrul a Planului Național di Recupearare și Reziliență, România ari hairi di aproximativ 29 di miliardi di euro, ditu cari cca. 14 miliardi tru fonduri nirambursabile și aproximativ 15 miliardi tru împrumuturi. Împrumutul va s’hibă disponibil până tu inşita a anlui 2026.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    REVOLUȚIA. Eroilli cari muriă tru revolta anticomunistă ditu andreu 1989 fură comemoraț, ñiercuri, București. Slujbele religioase și ceremonii militare eara ţănuti la mirminţălli și monumentele ditu tută văsilia ahărdziti ti aţelli cari s’feaţiră curbani tră libirtate. Aoa şi treidzăţdoi di añi, Bucureștiul agiundzea s’hibă inima protestilor cari avură kipita cu avinarea a dictatorlui Nicolae Ceaușescu. Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, pitricu un mesaj di Ziua Victoriei Revoluției Române și a Libertatillei. Andreu 1989 dişcllisi calea României cătră democrație, deadi cali ti adeararea a noastră la NATO și UE, tră simnarea a Parteneriatlui Strategic cu SUA și alăxi România tru un furnizor regional di securitate. Ici ţiva di tuti aestea nu vrea s’hibă di căbuli ma s’nu eara revoluția noastră anticomunistă”, cundille Iohannis.El spusi că easti amărtie că vărnu nu pălti tră victimele a lăhtăroasăllei represiuni și căftă ali justiție să-lli aducă pi aţelli responsabili dinintea ali justiție.



    BUGETU. Proiectul di nom a bugetlui di stat și a bugetlui asiguripserlor sociale tră anlu 2022 easti tru muabeti tu Parlamentul a Româniillei. Tu ahurhita a sesiunillei, premierul Nicolae Ciucă spusi că bugetul di stat pripus easti echilibrat, responsabil și realist și axi s’anvărtuşeadză economia pi lungu kiro. El nica spusi că easti bugetlu cari ahărdzi nai cama mări sumi tră investiții ditu aeştă 32 di ani ditu soni. Cica tăxi ca taxili nu va crească si nu va s-aibă presiuni tu mediului di afaceri. Ma ninti, comisiile di specialitate a Parlamentului deadiră undă veardi a proiectelor di nom. Bugetlu ari la thimelliu ună rată di creștere economică estimată di 4,6% și un PIB di aproximativ 260 di miliardi di euro, ună rată estimată a inflațiillei di 6,5% și tiñii di cafi mesu di mesi brute di 1.200 di euro tu mesu. Partidlu USR di opoziție acaţă tu isapi s’ducă proiectul di nom a bugetlui la Curtea Constituțională, spunănda că primarllii ditu aţelu partid nu loară mpărmuturi bugetari, aţea ţi easti un caz di discriminare.



    MUTAREACAPU. Poliţia română ncllisi doi inşi şi amendă aproapea 200 di organizatori şi participanţă la mutareacapu di ñiercuri a susţinătorlor a partidlui AUR, un partid ultranaţionalistu şi anti-vaccin ditu parlamentul ali Românie. Protestul fu nkisitu di planlu a autoritățlor ta s’adară ditu certificatlu digital COVID ună căftari la locul di lucru. Mitinglu s’alăxi tru vandalismu, un dit participanțălli arestaț pimsiră porțăli a Parlamentului, iara alantu suspectat că vahi vandalidză 4 vehicule. Ancheta s’duţi ninti.



    COVID-19. Aproape 200.000 di persoane adrară formulare digitale tră s’intra pi teritoriul a Româniillei di la lansarea aplicațiillei, majoritatea pi Aeroportul Internațional Henri Coandă” ditu București. Ditu 20 di andreu, tuț pasagerlli cari agiungu tru România lipseaşti s’completeadză Passenger Locator Form (PLF), document ufilisitu di 18 di văsilii membre UE. Tu aistu kiro, 851 di năi infecții cu Covid-19 fură raportate tru 24 di săh4ţ ditu soni tru România, deadunu cu 62 di decesi asociate, ditu cari 18 di la ună dată anterioară. Aproapea 2.830 di paciență cu SARS-CoV-2 suntu internaț, inclusiv 62 di cilimeañi. Cama di 7,7 milioane di oameni ditu România sunt acutotalui vaccinați.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • 11 noiembrie – Ziua Veteranilor

    11 noiembrie – Ziua Veteranilor

    Ziua Veteranilor va fi sărbătorită joi, 11 noiembrie, în București și în garnizoanele în care există unități militare ce au executat misiuni în teatrele de operații, prin organizarea unor ceremonii militare și religioase, în format restrâns și cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii virusului SARS-CoV-2, adaptate regulilor privind prevenirea și combaterea pandemiei COVID-19 stabilite la nivel central și local, informează Ministerul Apărării Naţionale (MApN).

    Astfel de ceremonii vor avea loc şi în teatrele de operaţii în care sunt, în prezent, militari români, conform MApN.

    În Capitală, joi, de la ora 10.45, la Monumentul Eroilor căzuţi în Teatrele de Operaţii şi pe teritoriul României situat în Parcul Tineretului va avea loc o ceremonie militară și religioasă și vor fi depuse coroane de flori. Din cauza pandemiei de coronavirus ceremonia se va desfășura fără public. Activitatea va fi transmisă live pe pagina de Facebook a MApN.

    Tot cu prilejul Zilei Veteranilor, Direcția informare și relații publice, cu sprijinul categoriilor de forțe ale armatei și al Comandamentului forțelor întrunite, lansează pagina din internet dedicată misiunilor externe la care au luat parte militari ai Armatei României. Aici sunt prezentate, pe secțiuni, misiunile și operațiile aflate în curs de desfășurare, cum ar fi cele din Polonia, Kosovo, Bosnia și Herțegovina sau Marea Mediterană, precum și cele deja încheiate – Afganistan, Irak.Pagina poate fi accesată de la linkul: https://misiuni.mapn.ro/

    Ziua Veteranilor a fost instituită prin Legea nr.150/2014, privind modificarea şi completarea OUG nr.82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celor decedați.

    Ziua de 11 noiembrie a fost aleasă pentru simbolistica ei – intrarea în vigoare, la 11 noiembrie 1918, ora 11.00, a Armistiţiului între Puterile Antantei şi Germania, în urma căruia se punea capăt Primului Război Mondial şi se creau condiţiile necesare realizării, în ţara noastră, a Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.

    Semnificaţia acestei zile pentru Armata României este legată şi de faptul că, pe data de 11 noiembrie 2003, a căzut la datorie sublocotenentul p.m. Iosif Silviu Fogoraşi, primul militar român decedat în teatrul de operaţii din Afganistan.

    În perioada 1996-2021, România a pierdut 30 de militari în misiunile executate în teatrele de operaţii, iar alţi peste 200 au fost răniţi.

    Sursa Ministerul Apărării Naţionale (MApN)

  • SUA – 20 de ani de la cele mai sângeroase atentate teroriste din istorie

    SUA – 20 de ani de la cele mai sângeroase atentate teroriste din istorie

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, i-a transmis o scrisoare omologului său american, Joe Biden, cu ocazia comemorării a 20 de ani de la atacurile teroriste de pe 11 septembrie 2001 din Statele Unite. După aceste atentate, cele mai sângeroase din istorie, suferinţa comună s-a transformat în solidaritate şi într-un ţel comun, în SUA şi peste tot în lume, în ţările aliate şi partenere, inclusiv în România. Hotărârea generală de a face faţă provocărilor comune rămâne o lecţie valoroasă, mereu relevantă, într-o perioadă marcată de ameninţări atât din partea unor actori statali, cât şi nonstatalia a spus șeful statului, care a reafirmat că România este alături de poporul american, este angajată în combaterea terorismului şi a extremismului violent, indiferent de ideologie, precum şi în consolidarea valorilor comune: democraţia, drepturile omului, libertatea de exprimare şi statul de drept.

    La 20 de ani de la 11 septembrie 2001, gândurile noastre se îndreaptă către familiile victimelor, supravieţuitorilor, salvatorilor şi tuturor celor ale căror vieţi au fost afectate de acela act atroce de ură. În această zi de comemorare, suntem solidari cu poporul american şi ne reafirmăm hotărârea de a combate terorismul, a afirmat Iohannis.

    Ministerul de Externe de la Bucureşti a transmis, de asemenea, cu prilejul comemorării a două decenii de la atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001, din SUA, în care au pierit aproape 3.000 de persoane, printre aceștia aflându-se şi patru români, un mesaj de solidaritate şi profundă compasiune către familiile celor dispăruţi în tragicul eveniment, cât şi către supravieţuitorii şi salvatorii care şi-au riscat viața în operaţiunile de salvare. Șeful diplomației de la București, Bogdan Aurescu a reiterat, într-o scrisoare adresată, cu acest prilej, secretarului de stat al SUA, Antony Blinken, faptul că asemenea atacuri violente şi manifestări extremiste nu pot avea nicio justificare, și a evidenţiat angajamentul ferm şi de lungă durată al României de a participa, alături de Statele Unite, partener strategic al României, şi de comunitatea internaţională, la eforturile comune de combatere a terorismului şi a extremismului violent.

    America marchează, sâmbătă, 20 de ani de la cele mai sângeroase atentate teroriste din istorie, comise în SUA de terorişti sinucigaşi ai grupării al-Qaida. Pe 11 septembrie 2001, 4 avioane de pasageri erau deturnate. Două dintre acestea loveau simbolicele Turnuri Gemene ale World Trade Center din New York. Altul lovește clădirea Pentagonului, de la Washington, sediul ministerului american al Apărării. Un al patrulea avion deturnat s-a prăbuşit într-o zonă împădurită din Pennsylvania, după ce echipajul şi pasagerii au încercat să preia controlul. Nicio persoană aflată la bordul aparatelor nu a supravieţuit, iar numărul total al victimelor e de aproape trei mii, cele mai multe aflate în clădirile lovite.

    Minuţios planificate de şeful reţelei Al-Qaida, sauditul Osama bin Laden, atentatele au fost comise de 19 terorişti sinucigaşi. Preşedintele american, George Bush a calificat atacurile drept acte de terorism malefice, demne de dispreţ, dând asigurări că America şi aliaţii săi vor lupta împreună pentru a câştiga războiul împotriva terorismului și a avertizat că Washingtonul nu va face nicio deosebire între terorişti şi cei care-i adăpostesc.

    Armata SUA a pătruns în Afganistan, unde bin Laden şi locotenenţii săi erau găzduiţi de talibani.iCei mai mulţi şefi Al-Qaida au fost lichidaţi în anii care au urmat. Talibanii au fost Îndepărtaţi de la putere de americani, dar s-au întors în Kabul după două decenii, în august 2021, pe fondul retragerii trupelor occidentale.

  • O dramă naţională

    O dramă naţională

    Acum cinci ani, ziua de 30 octombrie a picat tot într-o vineri. Se contura un frumos sfârşit de săptămână, într-o toamnă târzie. Puţini ar fi aflat despre concertul din clubul bucureştean “Colectiv” dacă acesta nu s-ar fi transformat, nedrept de rapid, într-o tragedie. Trupa de muzică metalcore “Goodbye to Gravity” se bucura de succes astfel că spaţiul de concerte din clubul Colectiv, amenajat în fosta fabrică “Pionierul”, a devenit neîncăpător. Totul mergea bine, concertul era în plină desfăşurare când un foc de artificii instalat aproape de scenă şi-a trimis flăcările spre tavanul care, în câteva secunde, a luat foc. Au fost câteva clipe în care s-a crezut că nu este decât un efect pirotehnic calculat dar chiar şeful trupei, de pe scenă, a înţeles că este vorba de un incendiu şi a cerut un extinctor. Avea să moară în drama care se declanșa, din cinci membri ai trupei, doar unul supraviețuind.



    Din aceea clipă, erorile s-au transformat în greşeli criminale. Spaţiul de concerte al clubului Colectiv era depăşit de cele mai elementare cerinţe de securitate împotriva incendiului. Intrarea şi ieşirea se făcea printr-un culoar îngust care a fost repede blocat de oamenii panicaţi. Focul s-a extins incredibil de repede iar fumul şi toxinele au început să facă primele victime. Un apel disperat la serviciile de urgenţă anunţa drama, într-o seară liniştită, şi, în scurt timp, s-au revelat dimensiunile tragediei. Curtea fostei fabrici s-a umplut de tineri cu arsuri cumplite şi oameni de tot felul care încercau să dea o mână de ajutor, îngroziţi de scenele ce se derulau pe neaşteptate. Tot mai multe echipaje de urgenţă au sosit la faţa locului. În acelaşi timp, au început să vină autorităţile, oameni cu funcţii din ce în ce mai importante.



    Jurnaliştii au venit mai repede astfel că, unii dintre ei, au lăsat camerele de o parte şi au început să acorde o mână de ajutor. De abia spre dimineaţă au devenit clare dimensiunile tragediei, o alta de abia începând. Era lupta pentru viaţă a supravieţuitorilor, în condiţii cumplite, cu arsuri pe suprafeţe mari ale corpului şi cu intoxicaţii grave din cauza fumului inhalat. Ulterior, răniţii grav au început să fie transportaţi la clinici din străinătate, dar pentru mulţi dintre ei a fost prea târziu. Dacă 26 de oameni au murit în incendiul de la clubul Colectiv, 38 au decedat ulterior, în urma rănilor grave şi a condiţiilor de tratament.



    Incendiul de la Colectiv este o dramă cu prelungire, zilele de incertitudine de atunci continuând cu angoasa supravieţuitorilor, plini de răni, şi drama familiilor victimelor de la Colectiv. Chiar şi procedurile juridice par a fi o dramă fără sfârşit, justiţia amânând să îşi spună cuvântul în cazul vinovaţilor pentru cei 64 de morţi, 146 de răniţi şi infinita durere pe care au produs-o. Dezinteres pentru proceduri, nerespectarea regulilor de securitate, avize obţinute fraudulos sau nici măcar obţinute, toate acestea conturează un peisaj corupt, cu efecte criminale. De fapt, aşa s-a strigat şi la demonstraţiile spontane desfăurate în Bucureşti în acelaşi weekend, “Corupţia ucide!”. La scurt timp, premierul Victor Ponta şi-a dat demisia şi a fost instalat un guvern care încerca să fie apolitic şi promitea să fie tehnocrat.



    După un an, în 2016, au fost alegeri parlamentare, şi vor fi şi în acest an, au fost şi alegeri locale, şi europene dar cazul Colectiv a rămas cu autor necunoscut, doar bănuit, cu autor nepedepsit. La cinci ani de la cumplita tragedie numită simplu “Colectiv”, preşedintele României a promulgat legea care oferă tratament gratuit pe toată durata vieţii supravieţuitorilor de acum cinci ani. Iar cineaştii au făcut un film documentar, “Colectiv”, greu de privit pentru că prezintă, direct, îngrozitoarele zile de acum cinci ani, pornind de la desfăşurarea unei anchete jurnalistice

  • Marşul comemorativ de la Auschwitz se va desfăşura virtual

    Marşul comemorativ de la Auschwitz se va desfăşura virtual

    Pentru prima oară din 1988, marşul comemorativ tradiţional în Polonia al supravieţuitorilor Holocaustului şi tineretului israelian a fost anulat din cauza preocupărilor legate de propagarea coronavirusului.



    În condiții normale de viață, în lipsa pandemiei COVID-19, unii dintre voi tocmai v-ați fi pregătit sufletește pentru a pleca într-o experiență unică, prin care considerăm că trebuie să treacă fiecare dintre noi: lecția de istorie pe viu despre Holocaust — «March of the Living». Probabil că acum aveați bagajul gata spre a merge în Polonia, la Cracovia și Varșovia, unde urma să participăm anul acesta la cea de a 32-a ediție a Marșului Vieții, parcurgând pe jos distanța de 3 km între Auschwitz și Birkenau, ca un tribut adus victimelor fără vină care și-au pierdut viața în mod nedrept și îngrozitor în aceste lagăre de exterminare, a scris Tova Ben Nun-Cherbis, Președinte Fondator al Complexului Educațional Laude-Reut, din Bucureşti.



    Pentru prima dată în 32 de ani, de la începuturile sale, «March of the Living» nu va avea loc anul acesta, din motive ce țin de un alt eveniment care face deja istorie: carantina impusă de răspândirea COVID-19. Regret situația actuală, însă istoria ne învață că totul este temporar, că vremurile se schimbă și, chiar dacă nu putem șterge faptele deja petrecute, avem puterea și mai ales obligația de a nu le uita și a nu le repeta — NEVER AGAIN, NEVER MEANS NEVER! — a adăugat Tova Ben Nun-Cherbis.



    Tradiția «March of the Living» este de a insera mesaje de aducere aminte și compasiune pe plăcuțe de lemn plasate pe linia de cale ferată care aducea trenurile morții, toate aceste plăcuțe fiind apoi colectate de organizatori și păstrate într-o mare arhivă. Întrucât suntem cu toții obligați să stăm în case și să ne desfășurăm activitatea online, «March of the Living 2020» are loc virtual și vă invităm să postați o plăcuță comemorativă prin intermediul site-ului https://nevermeansnever.motl.org/ – acest lucru va aduce onoare școlii noastre, care păstrează vie memoria Holocaustului și României, prin toate eforturile la care s-a înscris pentru combaterea antisemitismului și discriminării, a adăugat Preşedintele fondator al Complexului Educațional Laude-Reut.



    Ceremonia desfășurată la Auschwitz în 21 aprilie, cu ocazia Zilei de Comemorare a Holocaustului, Yom HaShoah, va fi transmisă, începând cu ora 14.00, pe site-ul proiectului https://www.motl.org/live/ și pe pagina de Facebok https://www.facebook.com/MOTLorg/.



    Între 1940 şi începutul anului 1945, Germania nazistă a exterminat la Auschwitz-Birkenau aproximativ 1,1 milioane de persoane, între care 1 milion de evrei din diferite ţări europene. Lagărul, unde au murit şi circa 80.000 de polonezi non-evrei, 25.000 de romi şi 20.000 de soldaţi sovietici, a fost eliberat de Armata Roşie în ianuarie 1945.

  • 9 martie – “Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989”

    9 martie – “Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989”

    Astăzi, 9 martie, cu prilejul Zilei Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989, au avut loc ceremonii militare şi depuneri de coroane de flori, începând cu ora 10:00, în zona Monumentului Aripi din Piaţa Presei Libere din Bucureşti.



    Evenimentul, la care au fost prezente și oficialități ale statului român, a fost organizat de Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989.



    Și la Piteşti data de 9 martie marchează atât sărbătoarea Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia, cât și Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din Perioada 1944-1989. Cu această ocazie, a avut loc comemorarea celor care au suferit în perioada comunistă pentru idealurile lor – la Memorialul Închisoarea Pitești, Str. Negru Vodă, nr. 30. Memorialul Închisoarea Pitești a fost deschis pentru vizitare, între orele 11:30 – 16:00, cu intrare liberă, iar vizitatorii au putut explora în detaliu muzeul memorial.



    Comemorarea Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989, în Ziua Sfinților 40 de Mucenici, a fost fixată de Parlamentul României prin legea 247/05.12.2011. În această zi, în toate bisericile ortodoxe din cuprinsul Patriarhiei Române se oficiază slujbe de pomenire a celor care au pătimit în închisorile comuniste apărând credința în Dumnezeu și demnitatea poporului român.

  • Acum un an, Regele Mihai

    Acum un an, Regele Mihai

    În
    ţară, în comunităţile istorice româneşti din jurul actualelor frontiere ori în
    diaspora, românii îl comemorează pe ultimului lor suveran, Regele Mihai I, care
    a încetat din viaţă pe 5 decembrie 2017    , la reşedinţa sa din Elveţia, la vârsta
    de 96 de ani.Biografia sa se suprapune
    cu istoria recentă a României, deopotrivă eroică şi tragică.
    Mihai I era ultimul şef de stat încă
    în viaţă din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Şi a fost
    şi ultimul din cei patru suverani din dinastia de origine germană
    Hohenzollern-Sigmaringen, instalată pe tronul de la Bucureşti în 1866 şi care a
    construit România modernă.


    Născut pe 25 octombrie 1921, Mihai a domnit prima
    oară, strict formal,
    între 1927-1930, când, după moartea bunicului său, Ferdinand Întregitorul, ţara
    a fost condusă, de facto, de un consiliu de regenţă. A devenit cu adevărat
    suveran în 1940, după abdicarea, tatălui său, impopularul Carol al II-lea    , care instituise
    o coruptă şi sângeroasă dictatură regală şi cedase, fără luptă, mare parte din
    teritoriile intrate sub autoritatea Bucureştiului la sfârşitul primului război
    mondial – Basarabia, nordul Bucovinei, nordul Transilvaniei, sudul Dobrogei. Considerat
    imatur şi nepregătit pentru tron, Mihai a rămas mult timp în umbra omului forte
    al epocii, mareşalul pro-german Ion Antonescu. Dar, pe 23 august 1944, când
    Armata Roşie pătrunsese deja în România şi ameninţa să radă Bucureştiul de pe
    hartă, cu un curaj incredibil, Regele a decis arestarea mareşalului, ieşirea
    ţării din Axă şi ralierea ei la coaliţia antinazistă    . Istoricii sunt aproape
    unanimi: decizia sa a scurtat războiul din Europa cu o jumătate de an şi a
    salvat sute de mii de vieţi. Trei ani mai tărziu, când ţara se afla,
    practic, sub ocupaţie militară sovietică şi era condusă de un guvern comunist-marionetă,
    Regele a fost silit să abdice şi să se exileze în Occident. El a girat acţiunile Comitetului Naţional Român, prezentat ca un guvern
    în exil, deşi democrațiile occidentale nu i-au recunoscut niciodată acest
    caracter.


    Până la Revoluţia anticomunistă din 1989, a fost, permanent, sub
    urmărirea informativă a Securităţii, poliţia politică a regimului de la
    Bucureşti. Suveranul a putut reveni în Patrie doar în 1997, când şi-a redobândit
    cetăţenia română, retrasă de comunişti, şi o parte din proprietăţi. Regele
    Mihai a promovat, ca ambasador special, în marile cancelarii occidentale
    admiterea României în NATO, în 2004, şi UE, în 2007    .


    Prima născută dintre cele
    cinci fiice ale sale, Principesa Margareta, este succesoarea sa la
    conducerea Casei Regale a Românei şi custode al Coroanei. Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci
    ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copii noştri     – mărturisea,
    într-o declaraţie cu adevărat caracter testamentar, ultimul rege al românilor.

  • Omagiu „Colectiv”

    Omagiu „Colectiv”

    Un metrou se blocheză între staţii în dimineaţa de după incendiul
    din Clubul bucureştean Colectiv. Călătorii încep să interacţioneze. Aceasta este, în
    foarte puţine cuvinte, provestea filmului independent Coborâm la prima al regizorului
    Tedy Necula, prezentat marţi seară, în proiecţie de gală la Bucureşti, la exact
    trei ani de la tragedia care a amuţit o ţară întreagă.


    Pe 30 octombrie 2015, în
    timpul unui concert susţinut în Clubul Colectiv de trupa rock Goodbye to
    Gravity a izbucnit un incendiu din cauza unor artificii    . Acestea au aprins, rapid,
    buretele cu care erau capitonaţi stâlpii şi pereţii. Sute de omeni erau
    înăuntru, iar clubul avea o singură uşă. O parte din victime au avut arsuri; altele au pierit din cauza
    amestecului de substanţe toxice inhalate. În total au fost 64 de morţi şi
    aproape 200 de răniţi. Ulterior, la aproape doi ani de la dezastru, o a 65-a
    persoană, un tînăr, şi-a pus capăt zilelor    ,
    mulţi punând gestul său pe seama traumelor psihice suferite la Colectiv.


    În
    memoria victimelor, în Capitală, dar şi în alte mari oraşe ale României, marţi au
    fost organizate evenimente legate de împlinirea a trei ani de la incendiul din
    ‘clubul groazei’. La Bucureşti au fost slujbe de pomenire şi un marş comemorativ
    intitulat Marşul Chitarelor. Sute de oameni şi-au dat întâlnire în Piaţa Unirii, din centrul oraşului,
    apoi au pornit pe jos până la locul tragediei. Mulţi alţii li s-au alăturat pe
    drum. Odată ajunşi în faţa Clubului, ei au aşteptat în tăcere şi reculegere ca ceasurile să arate ora 22:30, adică
    ora la care s-a produs dezastrul. Rude, prieteni, colegi sau simpli trecători au depus
    coroane şi au aprins lumânări. Starea generală de spirit: durere, tristeţe şi
    neputinţa de a îndrepta lucruri în
    politică, sănătate sau în societate, în ansamblul său.

    ‘Avem multe de învăţat din asta şi merită să ne reamintim mereu faptul
    că e ceva de schimbat în ţara asta şi că noi suntem cei care pot să acţioneze.’


    ‘Cinci minute, ştiţi cum e la noi, toată lumea se agită, dar după aceea
    se liniştesc apele şi fiecare îşi vede de treaba lui.’


    La trei ani de la
    tragedia de la Colectiv, actualul ministru al Sănătăţii, Sorina Pintea, a
    recunoscut că România nu poate face faţă unui nou incendiu de acele proporţii    .
    Sunt doar 11 paturi pentru mari arşi în toată ţara şi autorităţile ar trebui să
    apeleze la ajutor extern, în cazul unei nenorociri similare. Apoi, România
    este, şi la ora actuală, plină de baruri, cluburi, pensiuni sau malluri care
    funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu. Cât priveşte procesul
    penal deschis după nenorocirea de la Clubul Colectiv, acesta se află, în
    continuare, în primă instanţă. Rudele şi apropiaţii victimelor încă aşteaptă să
    li se facă dreptate.

  • Marş în Capitală, la 3 ani de la incendiul din clubul Colectiv

    Marş în Capitală, la 3 ani de la incendiul din clubul Colectiv

    Câteva mii de persoane au participat la Bucureşti la un marş în memoria victimelor incendiului de la Colectiv.



    Câteva mii de persoane au participat marţi seara, în centrul Capitalei, la un marş în memoria victimelor incendiului de la Colectiv.



    Evenimentul a început în Piaţa Unirii, unde părinţi şi rude ale celor dispăruţi, dar şi supravieţuitori au venit cu flori şi lumânări pentru a-i comemora pe cei care şi-au pierdut viaţa în tragedia de acum trei ani. De asemenea, participanţii la marş au avut o cruce imensă albă, pe care au scris Colectiv, dar şi numele celor 65 de tineri care au pierit în urma catastrofei.



    Aceştia au plecat spre locul unde a avut loc tragedia, cărând crucea în lumina unor torţe şi în sunet de chitare. Circulaţia a fost oprită pe traseu, la faţa locului fiind numeroase echipaje de Poliţie şi Jandarmerie.



    În piaţeta din faţa fostei fabrici Pionierul a fost construit un veritabil altar cu pozele celor 65 de tineri decedaţi, unde au fost aprinse mii de lumânări. Multe persoane au izbucnit în plâns în momentul în care un muzician a cântat la vioară, fiind aplaudat îndelung de mulţime.



    Intitulat “Marşul chitarelor”, evenimentul a fost organizat la împlinirea a trei ani de la incendiul de la Colectiv. “Muzica atinge coarda sensibilă a sufletului fiecărui om. Toţi o avem. Poate nu este vizibilă, dar ştim că există. Când sufletul se înalţă, ne ajutăm de coarde de chitare şi vorbim cu ei. Atunci ştim că toţi cei 65 ne ascultă. La sfârşit de octombrie cântăm împreună”, anunţa organizatorul acestui eveniment – Asociaţia Colectiv GTG 3010.

  • Turul ciclist al României cu opinci

    Turul ciclist al României cu opinci

    S-a spus, pe
    bună dreptate, că am avut printre noi
    români geniali pe care n-am știut să-i arătăm lumii la timp. În modestia lor,
    ei ne-au lăsat să-i redescoperim, pentru a-i așeza în galeria marilor
    români. Dumitru Dan este, probabil, singurul om care a parcurs 100.000 de kilometri pe jos,
    făcând ocolul Planetei în cadrul unui concurs internațional. Recent, el a fost comemorat la împlinirea a 40 de ani de
    la moarte.


    Fotografii:
    Valentin Țigău și Muzeul Național de Istorie, Buzău


  • Masacrul de la Jilava şi pogromul de la Bucureşti, din 1941, comemorate

    Masacrul de la Jilava şi pogromul de la Bucureşti, din 1941, comemorate

    Masacrul de la Jilava, din ianuarie 1941, în care 89 de evrei au fost omorâţi de către legionari, şi pogromul de la Bucureşti au fost comemorate, duminică, în pădurea Jilava, în prezenţa ambasadorului SUA în România, Hans Klemm, şi a ambasadorului Austriei, Isabel Rauscher.



    Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), Aurel Vainer, a vorbit despre evenimentele petrecute în 21 ianuarie 1941, arătând că pogromul de la Bucureşti este comemorat în premieră la faţa locului, în pădurea Jilava: “Sunt 77 de ani de când în acest loc s-au desfăşurat evenimente sângeroase de o cruzime de nedescris. Circa 90 de evrei, luaţi din diferite colţuri ale Bucureştiului, au fost aduşi aici în pădurea Jilava şi împuşcaţi ca nişte muşte, cu o cruzime şi o nepăsare totală. Este de datoria noastră să nu uităm niciodată aceste crime abominabile, când oameni total nevinovaţi sau poate dacă vreţi să le găsim o vină a fost faptul că erau evrei, nimic altceva, pentru că legionarii care au făcut această crimă au dat-o mereu pe ideea că erau elemente comuniste-bolşevice. Nu este adevărat. Dacă citim lista celor care au fost ucişi aici vom găsi oameni de cele mai diferite profesii nevinovate în politică”, a afirmat Vainer.



    “Noi, evreii, avem valorile noastre, valori care sunt ale civilizaţiei şi ale umanităţii, în primul rând valoarea memoriei. Noi nu uităm că în istoria noastră au fost multe lucruri de neuitat, încercăm mereu să le aducem în atenţia poporului evreu ca şi tuturor celor din jurul cărora trăim, să se ştie că ceea ce e bine trebuie recunoscut şi adus mulţumiri şi ceea ce a fost rău trebuie amintit ca să nu se mai petreacă”, a spus preşedintele FCER.



    Aurel Vainer a subliniat că, deşi există şi alte teze, la Bucureşti a fost pogrom în 1941: “A fost pogrom la Bucureşti. Există nenumărate dovezi istorice că atunci s-au spart magazine, s-au luat oamenii de pe stradă, au fost duşi în locuri de tortură. Pogromul de la Bucureşti este o pagină urâtă, dureroasă a istoriei bucureştenilor şi a poporului român şi mai cu seamă a evreilor din România”, a afirmat el.



    La intrarea în pădurea Jilava a fost dezvelită o placă comemorativă în memoria celor 89 de evrei ucişi de către o echipă legionară pe 22 ianuarie 1941. Pe locul în care a fost dezvelită placa comemorativă va fi realizat un monument.



    După comemorarea din pădurea Jilava a evenimentelor din 1941, la Şcoala gimnazială nr. 1 Jilava a fost organizat simpozionul “Violenţa antisemită în timpul rebeliunii din 1941: masacrul de la Jilava şi pogromul de la Bucureşti”. La eveniment a participat şi ambasadorul Rusiei, Valery Kuzmin.