Tag: comert

  • Viitorul ajutoarelor de stat în Uniunea Europeană

    Viitorul ajutoarelor de stat în Uniunea Europeană

    În contextul pandemiei, Comisia
    Europeană a devenit mai flexibilă în a permite acordarea de ajutoare de stat.
    Deja, în debutul acestei luni, Executivul de la Bruxelles a trimis statelor
    membre, spre consultare, un proiect de propunere vizând prelungirea până la 30
    iunie 2021 a Cadrului temporar privind ajutoarele de stat. Acesta fusese
    adoptat la 19 martie 2020 pentru a sprijini economia în contextul pandemiei de
    COVID-19. Ne explică eurodeputatul Iuliu Winkler, membru al grupului Partidului
    Popular European, vicepreşedinte al
    Comisiei pentru Comerţ Internaţional a Parlamentului European.

    Cadrul
    temporar pentru măsuri de ajutor de stat, cel care prevede flexibilitatea, a
    fost inițiat în martie 2020, deci odată cu debutul pandemiei, apoi a fost
    amendat în conținutul său, succesiv, în următoarele luni, iar Parlamentul
    European a aprobat acest cadru flexibil. Scopul flexibilizării a fost unul
    foarte clar: evitarea falimentelor în lanț ale companiilor în diverse domenii
    ale industriei și economiei și, în acest mod, evitarea creșterii spectaculoase
    a șomajului.


    Iuliu Winkler consideră că noua
    politică europeană privind ajutoarele de stat și-a atins scopul. În ce măsură însă
    această flexibilitate a Uniunii Europene în domeniul ajutoarelor de stat ar
    putea deveni o politică pe termen lung?

    Întrebarea este ce se va întâmpla anul viitor. Cum va evolua
    economia? Ce se va întâmpla la nivel global? Vom avea o soluție pentru criza de
    coronavirus, pentru criza sanitară, va exista un medicament sau va exista un
    vaccin de natură să rezolve această situație? Acestea sunt întrebări deschise,
    deocamdată nu putem să răspundem. Putem să răspundem la o altă întrebare însă,
    și anume dacă se va schimba ceva.

    Și opinia mea este că da, vom asista la o
    schimbare treptată. Nu știu dacă neapărat în sensul unei continuări indefinite
    sau a unei reluări din șase în șase luni a acestor măsuri, ci, mai degrabă, în
    ideea unei transformări în domeniul macroeconomiei. Constatăm acest lucru și în
    Statele Unite. Constatăm deciziile succesive ale guvernelor de a-și subvenționa
    propriile economii și, respectiv, evident, proprii actori, propriile companii,
    așa că eu cred că va avea loc o evoluție în trei domenii conexe: politica în
    domeniul concurenței, politica industrială și politica comercială a Uniunii
    Europene.


    Vicepreşedinte al
    Comisiei pentru Comerţ Internaţional a Parlamentului European, Iuliu Winkler
    prevedemodificări majore în politica Uniunii în domeniul
    comerțului.

    Avem o dezbatere deschisă în ceea ce privește noua
    politică comercială a Uniunii Europene. Această dezbatere va produce documentul
    de politică undeva la începutul anului 2021. Noul concept este acela al
    autonomiei strategice deschise a Uniunii Europene, care înseamnă că pandemia
    ne-a făcut conștienți de vulnerabilitățile pe care le avem, și anume lanțuri de
    aprovizionare foarte lungi, lanțuri de aprovizionare care sunt dependente de un
    singur furnizor, acesta de multe ori fiind China, în diferite domenii economice
    și atunci, cu siguranță, trebuie să dăm un răspuns la aceste noi provocări.

    Cred că ajutorul de stat, așa cum îl concepe Uniunea Europeană și politica de
    competiție este o politică bună, pentru că ne dorim să avem o economie de piață
    rezilientă, rezistentă și, în același timp, o economie socială de piață, și
    atunci sigur că reglementarea își are rolul ei în această evoluție, dar este la
    fel de sigur că multe din regulile care au fost adoptate în domeniul
    concurenței în Uniunea Europeană, în domeniul pieței unice, acum 10, 15 sau 20
    de ani, nu mai fac față astăzi presiunii și provocărilor globale. De aceea ele
    trebuie revizuite și vor fi, cu siguranță, revizuite, probabil, cred eu, în
    sensul flexibilizării acolo unde este nevoie.


  • Mai este de actualitate tratatul de liber schimb UE – SUA?

    Mai este de actualitate tratatul de liber schimb UE – SUA?

    Propunerea unui acord amplu de liber schimb
    între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii, concretizată în
    proiectul denumit Parteneriatul transatlantic de comerţ şi investiţii, cunoscut
    şi sub prescurtarea TTIP, a reprezentat, în urmă cu mai mulţi ani, axa
    negocierilor comerciale dintre cele două părţi. În 2014, o propunere de acord
    apărea deja în spaţiul public, provocând reacţii pro şi contra. Instalarea lui
    Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie 2017, a adus însă o orientare mult mai
    protecţionistă de partea americană, astfel că probabilitatea concretizării unui
    acord amplu s-a redus considerabil. Am vrut să aflăm în ce măsură se mai discută,
    astăzi, despre un tratat de liber schimb euro-american. Ne răspunde
    europarlamentarul român Iuliu Winkler, membru al grupului Partidului Popular
    European şi vicepreşedinte al Comisiei pentru Comerţ Internaţional a
    Parlamentului European (INTA):

    Se
    discută despre nevoia de a discuta. Cred că aceasta este cea mai potrivită
    formulare. Uniunea Europeană este cea care mereu reiterează disponibilitatea
    pentru negocieri şi disponibilitatea pentru a discuta nu numai în domenii
    punctuale, aşa cum doresc Statele Unite, ci să discutăm un tratat amplu.


    Asistăm deci la o diferenţă clară de
    viziune asupra comerţului dintre cele două părţi, mai spune Iuliu Winkler: Se pare că astăzi, dincolo de
    ocean nu există o poziţie care să favorizeze aceste negocieri. Statele Unite
    vor să discute chestiuni punctuale: despre gaz natural lichefiat, despre
    cereale, despre soia, despre produse chimice, şi provine din viziunea
    preşedintelui Trump, foarte clar, acest lucru. În acest moment, Statele Unite
    văd politica comercială ca un fel de sumă a importurilor şi exporturilor, din
    care ei doresc sa iasă câştigători, adică să aibă o balanţă comercială pozitivă
    pentru Statele Unite. Este o viziune ultrasimplificată şi care nu mai
    corespunde realităţii globale, astăzi, când avem aceste lanţuri de
    aprovizionare globale care înseamnă mult mai mult decât simple operaţiuni de
    import şi export, aşa cum doreşte să le vadă locatarul de la Casa Albă.



    Eurodeputatul Iuliu Winkler, vicepreşedinte
    al Comisiei pentru Comerţ Internaţional a Parlamentului European, nu se arată
    optimist în raport cu modul în care vor evolua, în perioada imediat următoare,
    discuţiile euro-americane pe tema unui acord comercial amplu.

    Sigur că trebuie să fim conştienţi de faptul
    că, dincolo de ocean, societatea şi politica se pregătesc de campanie
    electorală, deci probabil că nu mai multă toleranţă, ci mai multă intoleranţă
    şi mai multă lipsă de predictibilitate vor caracteriza în următoarele luni
    relaţia UE – Statele Unite.






    Experţii favorabili unui tratat amplu de
    liber schimb între Uniunea Europeană şi Statele Unite estimează că un astfel de
    acord ar putea duce la creșterea comerțului dintre cele două părţi cu până la
    50%. S-ar crea milioane de noi locuri de muncă, iar creşterea economică ar fi stimulată
    semnificativ atât în Statele Unite, cât şi în ţările membre ale comunităţii
    europene. Se pare însă că mai avem de aşteptat, cel puţin până la schimbarea
    poziţiei americane cu privire la comerţul global.

  • Viitorul 5G al Europei, dezbătut în Parlamentul European

    Viitorul 5G al Europei, dezbătut în Parlamentul European

    Viitorul tehnologiei 5G în Europa a
    fost dezbătut la Bruxelles la inițiativa unor parlamentari europeni.
    Concluziile dezbaterii vor ajunge la Comisia Europeană care va lua decizia
    privind modul în care va fi implementată noua tehnologie la nivel
    comunitar.





    La Bruxelles s-a
    desfășurat, recent, o dezbatere pe tema trecerii la un nou standard
    de telecomunicaţii 5G. Evenimentul a urmărit teme de interes major, precum
    securitatea cibernetică prin promovarea încrederii, transpareţei şi cooperării,
    dar şi dispute în comerţ şi cooperarea digitală internaţională. 5G este cea mai
    modernă tehnologie de internet mobil. Are viteze mult mai mari de încărcare și
    descărcare, decât tehnologia 4G, o acoperire mult mai largă și conexiuni mult
    mai stabile. Maria Grapini, eurodeputat şi vicepreşedinte al Comisiei
    pentru Piaţă Internă si Protecţia Consumatorului, a declarat:

    Decizia Comisiei Europene este foarte clară, de a avea tehnologia
    5G în piața internă a Uniunii Europene. Agenția pentru Securitate
    Cibernetică are o responsabilitate în a asigura securitatea echipamentelor și
    certificarea echipamentelor și fiecare stat membru are 15 luni pentru a-și lua
    măsurile specifice pentru a asigura în țară, în statul membru, securitatea
    introducerii acestei noi tehnologii. Este clar că Uniunea Europeană, piața
    globală, nu poate rămâne fără acestă tehnologie. Am trecut de la 3G la 4G, iar
    acum la 5G. Insă, noi, ca şi Comisie a Parlamentului European pentru piața
    internă și protecția consumatorului, solicităm atât Comiei Europene prin
    Agenția pentru Securitate, cât și statelor membre să-şi ia toate măsurile. De
    exemplu, orice stat membru poate să refuze un echipament care ar putea intra pe
    piața internă, dacă nu are certificarea corespunzătoare și care să asigure
    securitatea consumatorilor, a cetățenilor, a tuturor. Așadar, statele membre au
    o mare responsabilitate acum pentru a-și lua măsurile speciale, sigur, statul
    membru are această asistență din partea Agenției de Securitate a Uniunii
    Europene.



    Noua tehnologie ar putea fi lansată chiar de
    la începutul anului viitor în anumite ţări. La nivelul Uniunii Europene
    necesarul de investitii pentru noua tehnologie este de 57 de
    miliarde euro la nivelul anului 2025, ceea ce înseamnă o investiţie medie de
    145 euro pentru un utilizator european, cu 7% mai mult decât în cazul 4G.
    Pentru România, necesarul de investiţii în 5G este prognozat la peste 2
    miliarde de euro.Autoritatea
    Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii a anunţat că licitaţia pentru acordarea licentelor 5G va
    fi organizată anul viitor, între timp, Ministerul Comunicaţiilor a publicat
    memorandumul dintre SUA şi România, privind tehnologia 5G.


  • Arthur Bergeret (Franţa)

    Arthur Bergeret (Franţa)

    Arthur Bergeret
    locuieşte în România de aproape
    doi ani, timp în care viaţa sa a luat o turnură foarte interesantă. A ajuns să
    facă ceea ce şi-a dorit dintotdeauna, iar Bucureştiul este un tip de oraş pe
    care l-a căutat mult de-a lungul timpului. Este plin de viaţă şi ofertant
    pentru business, are oameni prietenoşi şi deschişi, gata să sară mereu în
    ajutor atunci când are nevoie de un sfat. Şi a avut din plin nevoie în 2018,
    atunci când s-a mutat aici din Franţa şi s-a lansat în lumea antreprenoriatului
    împreună cu prietenul său din copilărie, Hugo Pillegand. Acum cei doi
    gestionează un spaţiu de co-living sau de locuit împreună, care poate găzdui
    cel puţin 10 oameni. Casa se află într-o zonă pitorească a Bucureştiului, pe o
    stradă din apropierea parcului Carol.

    Cum a ajuns în România ne spune chiar
    Arthur Bergeret: Mai întâi vă mulţumesc pentru
    invitaţie. Am sosit în România în februarie 2018, aşadar în urmă cu mai mult de
    un an, împreună cu unul din prietenii cu care am copilărit. Am început foarte
    repede să punem bazele unui spaţiu de co-living, adică o casă mare care seamănă
    cu un hostel, dar care are un alt regim. Noi avem 14 camere care pot fi închiriate
    minimum o lună, chiar şase luni sau un an, în funcţie de nevoi. Avem acolo o
    comunitate din care fac parte atât români, cât şi străini- avem francezi,
    englezi, italieni, nemţi. Ideea este de a constitui o comunitate de persoane
    care locuiesc sub acelaşi acoperiş, fiecare în camera sa şi care împart
    spaţiile comune: bucătăria, baia, salonul şi terasa. În prelungirea acestui
    proiect ne gândim să deschidem un spaţiu de co-working, un spaţiu de
    locuire şi unul de lucru, care să fie în aceeaşi clădire.


    Arthur vine din Lyon şi a ajuns la Bucureşti dintr-o întâmplare. I-a
    plăcut oraşul foarte mult şi a descoperit numeroase asemănări cu atmosfera
    franceză. A cunoscut câţiva conaţionali care locuiau aici de mai mult timp şi a
    hotărât să rămână. Nu era la prima experienţă în străinătate, însă Bucureştiul
    i s-a părut special, aşadar a decis împreună cu Hugo să deschidă aici afacerea:

    Amândoi călătoriserăm mult în Europa, iar
    eu am şi locuit în afara Franţei, în Brazilia, aşadar am avut ocazia de a vedea
    multe locuri diferite. De ce am ales Bucureştiul? Pentru că, deşi am nimerit
    aici un pic din întâmplare, amândurora ne-a plăcut încă de la început oraşul,
    care e destul de aproape de Franţa ca distanţă- sunt doar două ore cu avionul
    până acolo, aşadar e uşor să ne facem planuri cu familia, spre exemplu şi e
    plăcut să ştii că poţi ajunge aşa rapid în Franţa. Ce ne-a mai plăcut la
    Bucureşti este faptul că, deşi e un oraş dintr-o ţară diferită, nu te simţi
    prea departe de casă. Vă dau un exemplu care m-a impresionat: când am ajuns la
    Bucureşti, pe drumul care merge de la aeroport până în centrul oraşului, am
    văzut o mulţime de sigle şi firme comerciale pe care le cunoşteam din Franţa,
    supermarketuri şi firme de construcţii pe care le vedem peste tot la noi în
    ţară şi aveam sentimentul că nu am plecat cu adevărat de acasă. Apoi, pe drum
    am văzut Arcul de Triumf, care e un cadou al francezilor pentru români, iar la
    final, când am ajuns pe Calea Victoriei, ne-am dat seama că arhitectura nu mai
    e aceeaşi, că începeam să intrăm în adevăratul Bucureşti. Oraşul are o parte care te dezrădăcinează, dar în acelaşi
    timp, un aer familiar. Ce îmi place mult la Bucureşti sunt oamenii lui.

    Imediat
    ce am ajuns în România a fost foarte uşor să comunic, chiar dacă exista bariera
    lingvistică- acum vorbesc puţin româneşte şi bariera a dispărut. Dar chiar şi
    când era prezentă, îmi era foarte simplu să comunic cu ceilalţi, ceea ce e
    foarte important când nu eşti în ţara ta, să ai lângă tine oameni cu care poţi
    vorbi, fie în engleză, fie în franceză- am întâlnit o grămadă de români care
    vorbesc franceză, iar acest lucru m-a ajutat mult. Iubesc Bucureştiul, mi se
    pare un oraş foarte frumos, care din păcate, deşi are o arhitectură şi un
    trecut minunat, are această latură modernă din care uneori rezultă un fel de
    amestec ciudat. Există aici în Bucureşti o parte haotică, însă în acelaşi timp
    un mod de organizare care în cele din urmă îmi place, însă sper că nu se va
    merge prea departe cu anumite aspecte. Sunt aici multe clădiri şi cartiere
    întregi dărăpănate, semi-abandonate, care fac şarmul oraşului şi dacă am putea
    găsi un mod de a le restaura şi de a le reda acestor cartiere un pic mai multă
    viaţă, ar fi absolut grozav.






    Începutul
    a fost un succes, integrarea a fost rapidă. Arthur a luat cursuri de limba
    română şi a stabilit legături atât cu compatrioţi care l-au ajutat cu sfaturi
    utile despre cum să-şi facă o afacere în România, cât şi cu localnici, care
    i-au devenit prieteni.

    Cum e Arthur Bergeret după aproape doi ani în România: Cred că acum sunt un om mult mai împlinit, fiindcă ceea ce fac este
    exact tipul de muncă ce mi se potriveşte cel mai bine şi chiar asta îmi doream
    să fac. Am
    avut ocazia să lucrez în domeniul publicităţii în aceeaşi firmă timp de cinci ani
    şi îmi amintesc că nu era ceva ce mă făcea fericit, că aveam nevoie de propriul
    meu proiect. Cred că faptul că am plecat în străinătate e la fel de important
    pentru mine, fiindcă în anii aceştia
    din urmă mi-a plăcut mult să călătoresc şi să mă pun în situaţii care mă fac să
    ies din zona de confort. Când lucrurile devin prea comode, am tendinţa de a mă
    plictisi, iar faptul că am ales
    să vin în România şi să încerc să fac antreprenoriat a fost pentru mine o
    adevărată aventură.


    Cred că m-am schimbat mult, mă simt mai împlinit şi mai
    fericit să fac ceea ce fac acum şi mai ales pentru că se întâmplă în România.
    Sunt foarte mulţumit să fiu aici, pentru încă un motiv. România e o ţară care
    are parte de anumite stereotipuri în Franţa, iar atunci când spune cineva că
    merge în România, se declanşează nişte clişee. Eu sunt fericit să fac o
    publicitate pozitivă ţării voastre când mă întorc în Franţa. I-am convins şi pe
    ai mei să vină aici, familia mea m-a vizitat deja de mai multe ori şi toţi au
    adorat România. Au ajuns aici şi o mulţime de prieteni francezi, aşa încât
    toate acestea contribuie la schimbarea imaginii pe care o are această ţară. Mi
    se pare importantă contribuţia pe care o putem aduce
    cu proiectul nostru şi cu eforturile noastre ca totul să meargă bine şi să
    arătăm că se pot face lucruri aici, lucruri care chiar funcţionează.

  • Dublul standard practicat în țările UE

    Dublul standard practicat în țările UE

    Uniunea
    Europeană avansează cu legislația prin care ar urma să fie combătute anumite
    practici incorecte din comerț și producție, cum ar fi dublul standard.


    Proiectul
    de directivă convenit de Parlamentul Europan cu Consiliul UE acoperă modifică
    Directiva 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale, Directiva
    2011/83/UE privind drepturile consumatorilor, Directiva 93/13/CEE privind
    clauzele contractuale abuzive și Directiva 98/6/CE privind indicarea
    prețurilor.


    Proiectul
    mai trebuie adoptat separat de Parlamentul European și de Consiliu și publicat
    în Jurnalul Oficial al UE. Apoi România și celelalte state membre UE vor fi
    obligate, în maximum 2 ani, să introducă reglementări interne prin care să se
    aplice prevederile directivei.


    Cea
    mai importantă prevedere a proiectului de directivă se referă la suspiciunile
    de dublu standard mai ales la alimente.


    Ce reprezintă dublul standard și sub ce formă regăsim astfel de
    produse în România?

    Costele Stanciu-Președintele Asociației Pro Consumatori
    explică: Dublul standard
    este de fapt o falsificare la scară mare a produselor alimentare și
    nealimentare.S-a vorbit mai mult despre alimente.De fapt, avem de a face cu o
    falsificare a alimentelor la scară mare, iar legilația , pe care o are România
    în acest moment și mă refer la OUG 21/1992 privind protecția consumatorilor
    pedepsește falsificarea alimentelor.Există o sancțiunr complementară, care
    prevede închiderea definitivă a unității comerciale care practică ,
    comercializarea de alimente falsificate.De fapt asta reprezintă dublul standard
    .Mare cantitate din mărfurile ce intră în categoria dublului standard se
    comercializează în mari structuri comerciale.




    Ce mai spune
    Consiliul UE că va aduce nou proiectul de directivă în comerț:

    -sporirea
    armonizării și simplificarea unor criterii utilizate pentru a determina
    nivelul sancțiunilor pentru încălcările legislației UE în materie de
    protecție a consumatorilor;

    -dreptul
    la măsuri reparatorii individuale pentru consumatori atunci când aceștia
    sunt afectați de practicile comerciale neloiale, cum ar fi marketingul
    agresiv, cu condiția ca aceste măsuri să fie proporționale, eficace și să
    nu afecteze aplicarea altor măsuri reparatorii de care pot beneficia
    consumatorii în temeiul dreptului național sau al UE.


  • Acorduri comerciale și de investiții UE – Vietnam

    Acorduri comerciale și de investiții UE – Vietnam

    UE și Vietnam au
    semnat, recent, la Hanoi, Acordul de Comerț Liber (ACL) și Acordul privind
    Protecția Investițiilor (API). Negocierile dintre cele două părți au debutat în
    2012 și au fost finalizate în 2015. În 2018, UE și Vietnam au convenit asupra
    textelor finale ale celor două documente. Primul acord va
    reduce semnificativ barierele netarifare existente și va deschide companiilor
    din UE accesul pe piața vietnameză a comerțului cu servicii și a achizițiilor
    publice, în timp ce al doilea va consolida protecția investițiilor UE în
    Vietnam.

    La ceremonie a fost prezent și comisarul european pentru Comerț,
    Cecilia Malmström, care a vorbit despre importanța documentelor
    semnate:«E un proverb vietnamez care-mi place şi care
    s-ar traduce: Atunci când mănânci fructe, gândeşte-te la persoana care a
    plantat copacul. Cred că ne îndeamnă să ne gândim la ceilalţi, să le fim
    recunoscători. În acest sens aş dori să le mulţumesc tuturor partenerilor
    noştri vietnamezi şi tuturor celor implicaţi în aceste negocieri. Munca pe care
    aţi depus-o, profesionalismul şi devotamentul au făcut posibil acest acord. Şi
    iată că în curând afaceri, consumatori, cetăţeni europeni şi vietnamezi se vor
    bucura de beneficiile acestui acord de liber schimb care elimină aproape toate
    taxele vamale, peste 99% dintre acestea. Astfel sunt reduse costurile,
    birocraţia în afaceri, ceea ce ajută în special afacerile mici, care aşa cum
    ştim se confruntă cu mai multe dificultăţi când vine vorba de a profita de noi
    oportunităţi de piaţă. Tocmai de aceea, prin acest acord de liber schimb, noi
    acordăm o importanţă sporită îndeosebi companiilor mici şi mijlocii.»

    Acordul de liber schimb dintre UE și Vietnam este cel mai
    ambițios acord de acest fel încheiat vreodată cu o țară în curs de dezvoltare.
    Acesta prevede eliminarea aproape totală (99 %) a taxelor vamale între
    cele două blocuri. 65 % dintre taxele la exporturile UE către Vietnam vor
    dispărea de îndată ce acordul de liber schimb va intra în vigoare, restul
    urmând să fie eliminate treptat în decursul unei perioade de până la
    10 ani. În ceea ce privește exporturile Vietnamului către UE, 71 %
    dintre taxe vor dispărea în momentul intrării în vigoare a acordului, restul
    urmând să fie eliminate pe parcursul unei perioade de până la 7 ani.

    Fiind
    unul dintre acordurile bilaterale de nouă generație, acordul comercial
    UE-Vietnam conține și dispoziții importante privind protecția proprietății
    intelectuale, liberalizarea investițiilor și dezvoltarea durabilă.

    Vietnamul este cel
    de-al doilea partener comercial al UE din cadrul Asociației Națiunilor din Asia
    de Sud-Est (ASEAN), după Singapore, cu un total de 47,6 miliarde de dolari pe
    an din comerțul cu bunuri și 3,6 miliarde de dolari din comerțul cu servicii.
    Principalele importuri ale UE din Vietnam includ echipamente de
    telecomunicații, îmbrăcăminte și produse alimentare. UE exportă în Vietnam
    mașini și echipamente de transport, produse chimice și produse agricole.




  • Kenya – partener-cheie al UE în Cornul Africii

    Kenya – partener-cheie al UE în Cornul Africii

    Uniunea Europeană acordă o importanță deosebită Cornului Africii, o regiune de importanță strategică în care Bruxellesul este prezent militar, economic și diplomatic.

    Șefa diplomației europene, Federica Mogherini, a vizitat recent state din regiunea Cornului Africii – Somalia, Djibuti, Ethipoia – precum și Kenya. În Somalia, Uniunea Europeană are două misiuni – începând cu 2010 EUTM Somalia, care asistă guvernul somalez la formarea unor forțe armate profesioniste, precum și EUCAP Somalia, lansată în 2012 pentru a ajuta statele din Cornul Africii să își dezvolte securitatea maritimă. O a treia misiune europeană în regiune este o reprezintă Operațiunea Atalanta, lansată în 2008 pentru a proteja de pirați (în special somalezi) vasele din regiunea Cornului Africii și Oceanului Indian. În afară de pirați, o altă amenințare la adresa securității regionale o reprezintă gruparea teroristă Al Shabab, care este afiliată rețelei Al Qaida și a lansat numeroase atacuri în Somalia și în alte țări din regiune, în principal Kenya. De altfel, amenințarea grupării jihadiste reprezintă unul dintre motivele pentru care în Somalia a fost lansată o misiune militară a Uniunii Africane. Dacă Somalia este cea mai instabilă țară din regiune, Kenya se află la polul opus și este un partener important al Bruxellesului. Federica Mogherini a observat că noua ambasadă de la Nairobi este a doua ca mărime pe care o are Uniunea Europeană, ceea ce nu reprezintă o întâmplare:

    Investițiile economice, politice și în ceea ce privește cooperarea în domeniul securității sunt esențiale pentru Uniunea Europeană și prețuim parteneriatul și prietenia cu Kenya. Este o țară cu care împărtășim valori și avem abordări similare în ceea ce privește democrația, schimburile comerciale, investițiile, dar și multilateralismul și cooperarea în domeniul păcii și securității.

    De aceea suntem încântați și onorați să lucrăm împreună cu Kenya la mai multe dosare, atât regionale cât și globale, și am avut posibilitatea să discutăm despre câteva dintre aceste dosare importante pe care le considerăm esențiale pentru securitatea europeană și pacea globală: situația din Somalia, unde Uniunea Europeană continuă să fie principalul susținător al Misiunii Uniunii Africane, AMISOM, implementarea completă a foii de parcurs stabilite împreună cu partenerii noștri somalezi, atât în ceea ce privește economia cât și politica și securitatea, treaba bună pe care o putem face împreună în regiune și o implicare și mai mare a Kenyei în Autoritatea Interguvernamentală pentru dezvoltare, IGAD, și după cum știți Uniunea Europeană joacă întotdeauna un rol cheie în sprijinirea cooperării regionale și a platformelor care garantează o abordare comună, de colaborare, în regiuni atât de importante ca aceasta, unde există atâtea interese economice și de securitate.


    Federica Mogherini a mai adăugat că un success al Kenyei, la fel ca și un succes al Cornului Africii și al Africii ca regiuni, garantează că și Europa va beneficia de un mediu prosper și sigur.


  • Creşterea economică se va accelera anul viitor în UE

    Creşterea economică se va accelera anul viitor în UE

    Economia europeană își va continua dezvoltarea și în 2019, pentru al șaptelea an la rând, iar Produsul Intern Brut real va crește în toate statele membre ale Uniunii Europene – arată previziunile economice de primăvară 2019, date publicităţii la Bruxelles. Deși persistă anumite incertitudini la nivel global, dinamica internă este în măsură să sprijine economia europeană.

    Previziunile economice de primăvară 2019 relevă că, începând cu anul viitor, creşterea în Uniunea Europenă se va accelera. Încetinirea recentă a creșterii globale și a comerțului mondial, alături de un grad ridicat de incertitudine cu privire la politicile comerciale, influențează perspectivele de creștere a Produsului Intern Brut în 2019 și 2020. La această situație contribuie și fragilitatea persistentă a sectorului de producție, în special în țările care se confruntă cu probleme specifice în industria automobilelor.

    Vicepreşedintele Valdis Dombrovskis, comisar responsabil pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital, a explicat că economia europeană rezistă în fața unui mediu extern puțin favorabil, inclusiv a tensiunilor comerciale. Se preconizează că, în toate statele membre ale Uniunii Europene, creșterea va continua și se va accelera anul viitor, pe baza unei cereri interne solide, a unor câștiguri constante în materie de ocupare a forței de muncă și a unor costuri de finanțare reduse.

    Comisarul Dombrovskis a avertizat că perspectiva nu este lipsită de riscuri. Pe plan extern, acestea includ o nouă escaladare a conflictelor comerciale și a deficiențelor de pe piețele emergente, în special China. Tot la captolul riscuri – interne, de această dată -, comisarul Dombrovskis a menţionat posibilitatea unui Brexit fără acord, incertitudinea politică și o posibilă revenire a cercului vicios datorie bancară – datorie suverană.

    La rândul său, Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a făcut o radiografie a situaţiei: Economia europeană s-a bucurat, şase ani la rând, de creştere şi rămâne pe acelaşi trend atât în acest an, cât şi anul viitor. Numărul persoanelor angajate a ajuns la un nivel-record, rata şomajului continuă să scadă, iar veniturile cresc. Şi investiţiile sunt în creştere. Deficitul bugetar în zona euro rămâne, în ansamblu, sub 1% din PIB şi ne aşteptăm ca datoria publică şi inflaţia să scadă. Creşterea mai degrabă moderată prognozată pentru acest an este generată de creşterea modestă din alte părţi ale lumii şi de încetinirea înregistrată în unele sectoare ale economiei. Incertitudinea rămâne ridicată şi există şi riscul unor obstacole în calea comerţului. Dar, în ansamblu, economia europeană este stabilă şi, aplicând politici corecte, ne putem asigura că va rămâne stabilă.

    Pierre Moscovici a subliniat că, totuși, europenii trebuie să fie pregătiți să ofere mai mult sprijin economiei, la nevoie, şi să aplice reforme care să stimuleze creșterea economică. Mai presus de toate – a avertizat comisarul -, nu trebuie să înclinăm balanța către protecționism, care nu poate decât să exacerbeze tensiunile sociale și economice existente în societățile noastre.


  • Forumul energetic UE-SUA

    Forumul energetic UE-SUA

    Exporturile de gaze naturale lichefiate din Statele Unite către Uniunea Europeană au ajuns la 272%, într-un moment în care Bruxelles-ul găzduieşte Forumul energetic la nivel înalt pentru companii europene şi americane. Reuniunea de la Bruxelles a constituit un semnal clar al consolidării cooperării dintre Uniuea Europeană şi Statele Unite în domeniul energiei.

    În declarația comună din iulie anul trecut, de la Washington, președinţii Jean Claude Juncker și Donald Trump au convenit să consolideze cooperarea strategică în domeniul energiei între Uniunea Europeană şi Statele Unite. Ei au formalizat înțelegerea beneficiilor exporturilor extinse de gaz natural lichefiat (GPL) din Statele Unite către piața de gaze din Uniunea Europeană. De la primul cargo, în aprilie 2016, exporturile de GPL din Statele Unite către Uniunea Europeană s-au majorat substanţial, însă au înregistrat o creștere puternică după reuniunea de anul trecut, Trump-Juncker cu 272%. Astfel, în martie 2019, s-a înregistrat cel mai mare volum din istoria transatlantică a comerțului cu GPL, de aproape un miliard şi jumătate de metri cubi.

    La Bruxelles, Forumul la nivel înalt dedicat energiei, deschis de comisarul pentru măsuri climatice și energie Miguel Arias Cañete și de secretarul american al energiei Rick Perry, a urmărit să ofere companiilor americane și europene prilejul de a planifica acțiuni suplimentare, pentru a profita pe deplin de oportunitățile în comerțul cu GPL. S-a discutat despre o nouă infrastructură pentru dezvoltarea în amonte, lichefierea și re-gazeificarea până la distribuția rețelelor de conducte, precum și despre noi modele de afaceri și instrumente financiare într-o piață în schimbare.

    Comisarul pentru energie și climă Miguel Arias Cañete a subliniat că securitatea energetică este una dintre principalele povești de succes ale cooperării transatlantice și una în care ambele părţi au un interes reciproc ferm. Gazul natural va rămâne o componentă importantă a mixului energetic al Uniunii Europene în viitorul apropiat, pe măsură ce ne îndreptăm spre surse mai curate de energie.

    Miguel Arias Cañete: Uniunea Europeană este, de asemenea, puternic angajată în reducerea emisiilor de carbon care generează schimbările climatice. Iar o parte importantă din aceste emisii – 75% – provin din producerea şi consumul de energie. În acest sens, am adoptat recent cel mai ambiţios accord pentru a ne îndeplini obiectivele de reducere a gazelor cu efect de sera până în 2030.

    Având în vedere dependența noastră severă de importuri – a mai spus Miguel Arias Cañete -, gazele naturale lichefiate din Statele Unite, dacă şi prețul ar fi competitiv, ar putea juca un rol din ce în ce mai important și strategic în aprovizionarea Uniunii Europene. De fapt, importurile crescute de GPL din Statele Unite contribuie la obiectivul european de diversificare a aprovizionării cu energie. Competitivă și stabilă, piața europeană a gazelor naturale este a doua cea mai mare piață unică de gaze din lume după cea americană.


  • Practici comerciale neloiale  în  aprovizionarea cu alimente

    Practici comerciale neloiale în aprovizionarea cu alimente

    Eurodeputatul român Gabriela Zoană a susținut recent, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, ideea combaterii ferme a practicilor comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente. În discursul rostit eurodeputatul a apărat interesele producătorilor și consumatorilor finali.

    Recent în plenul Parlamentului European de la Strasbourg s-a discutat o propunere de Regulament prin care anumite practici comerciale neloiale urmează a fi interzise.Acestea sunt :

    – plăţile întârziate în cazul produselor perisabile
    – anulările în ultimul minut ale comenzilor
    – modificările unilaterale sau retroactive ale contractelor şi
    – obligarea furnizorului la plata produselor irosite.

    În discursul rostit cu această ocazie , eurodeputatul român Gabriela Zoană a apărat interesele producătorilor și consumatorilor finali.

    Marile lanțuri de supermarketuri reprezintă, prin puterea lor de negociere a prețurilor și prin practicile comerciale neloiale, cea mai acută problemă din întreg lanțul alimentar pe care trebuie să o rezolvăm. În cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar se constată în mod curent inegalități semnificative în ceea ce privește puterea de negociere a furnizorilor și cea a cumpărătorilor. Aceste inegalități pot conduce la practici comerciale neloiale în cazurile în care parteneri comerciali mai importanți și mai puternici încearcă să impună anumite practici sau clauze contractuale care sunt în avantajul lor.

    Unele practici ar putea fi vadit neloiale chiar și atunci când ambele părți sunt de acord cu ele. Noua legislație europeană interzice pentru prima dată până la 16 practici comerciale neloiale, impuse unilateral de un partener în cadrul unei relații comerciale. Alte practici pot fi permise numai dacă fac obiectul unui acord prealabil, clar și lipsit de ambiguitate între părțile implicate. Vreau să înțelegem cu toții că respectăm orice distribuitor alimenar de tip supermarket sau hipermarket dar că indiferent care este numele acestui Brand sau din ce țară provine, toți trebuie să respecte atât legislația națională cât şi europeană și să evite practicile comerciale neloiale.


  • Obiectivele strategice ale UE în relaţia cu China

    Obiectivele strategice ale UE în relaţia cu China

    China este, simultan, un partener al Uniunii Europene, un competitor al acesteia dar și, în anumite privințe, un rival, se arată într-un document al Comisiei Europene.

    China și Uniunea Europeană sunt două dintre cele trei mari puteri economice și comerciale ale lumii. China este al doilea mare partener comercial al Uniunii Europene, după Statele Unite, în timp ce Uniunea Europeană reprezintă principalul partener comercial al Chinei. Creșterea economică rapidă înregistrată în ultimii zece ani, dublată de creșterea influenței politice, au transformat China dintr-o țară în dezvoltare într-o mare putere tehnologică și un actor global cheie care nu își ascunde ambiția de a avea un cuvânt de spus pe scena globală, se apreciază în comunicarea privind strategia adresată de Comisia Europeană Parlamentului, Consiliului European și Consiliului Uniunii Europene. Documentul subliniază complexitatea relației cu China care poate fi, în mod simultan, partener, competitor și rival, după cum observa Jyrki Katainen, vice-președintele Comisiei Europene responsabil cu locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate:

    Uniunea Europeană și China sunt, pe de-o parte, parteneri strategici dar, de asemenea, și competitor. După cum se afirmă și în comunicarea noastră oficială, suntem parteneri strategici, suntem parteneri de negocieri, suntem competitori dar China este, totodată, rivalul nostru care oferă un alt mod de a organiza societatea. Obiectivul nostru trebuie să fie acela de a dialoga și a coopera cu China în toate domeniile unde avem interese comune. Totuși trebuie să găsim condiții mai echilibrate și reciproc avantajoase pentru relațiile noastre economice, iar Uniunea Europeană trebuie să fie capabilă să acționeze ferm pentru a proteja economia noastră de piață, modelul nostru social și valorile noastre fundamentale atunci când există provocări la adresa acestora.

    Comisia Europeană îi cere Consiliului European să aprobe un set de 10 direcții de acțiune în relația cu China. Printre altele, Comisia își dorește ca Beijingul să fie mai eficient în lupta de oprire a schimbărilor climatice, pentru a putea fi atinse obiectivele stabilite de Acordul de la Paris. Este recomandată și o aprofundare a cooperării în domeniul păcii și securității, dar și respectarea angajamentelor asumate de Beijing, inclusiv implicarea acestuia în reformarea Organizației Mondiale a Comerțului în principal în ceea ce privește reglementările cu privire la subvenții, transferuri forțate de tehnologie, indicațiile geografice și siguranța aeriană. Strategia europeană prevede și adoptarea unei poziții comune a statelor membre cu privire la siguranța noii generații de rețele mobile, 5 G, și stabilirea unor mecanisme de identificare a riscurilor aduse de investiții extra-comunitare în domenii, tehnologii și infrastructure-cheie.


  • Recunoașterea reciprocă a mărfurilor comercializate în alt stat membru

    Recunoașterea reciprocă a mărfurilor comercializate în alt stat membru

    Pentru a crește gradul de sensibilizare în rândul autorităților naționale și al operatorilor economici cu privire la principiul recunoașterii reciproce a mărfurilor comercializate în mod legal în alt stat membru , statele membre trebuie să aibă în vedere definirea unor clauze privind piața unică în propriile lor norme naționale.

    Piața internă din Uniunea Europeană cuprinde o zonă fără frontiere interne în care libera circulație a mărfurilor este asigurată în conformitate cu tratatele. Libera circulație a mărfurilor este asigurată în cadrul pieței interne prin armonizarea normelor la nivelul Uniunii, stabilindu-se astfel cerințe comune pentru comercializarea anumitor mărfuri prin aplicarea principiului recunoașterii reciproce. Buna funcționare a principiului recunoașterii reciproce completează într-un mod esențial armonizarea normelor la nivelul Uniunii, în special ținând seama de faptul că numeroase mărfuri prezintă aspecte atât armonizate, cât și nearmonizate. Despre propunerea de Regulament privind recunoaşterea reciprocă a mărfurilor comercializate în mod legal în alt stat membru, Maria Grapini, europarlamentar:

    Piața unică are nevoie și de reguli. Nu putem să lăsăm totul să meargă fără nicio regulă şi vorbim aici, în această propunere de regulament, de un principiu – recunoașterea reciprocă. Evident că, dacă avem norme bine stabilite, foarte clare, la nivelul statelor membre și le avem și armonizate, este mult mai simplu și pentru operatorul economic, pentru producător, și este și mai sigur pentru consumator. În propunerea de regulament se prevede foarte clar că atât autoritățile naționale, cât și operatorii economici, statele membre trebuie să își prevadă norme tehnice foarte clare, neinterpretabile. Eu nu văd o barieră în faptul că vrem să armonizăm și să aplicăm acest principiu. Din contră, eu văd o creștere a circulației mărfurilor în piața internă, o creștere a siguranței pentru consumator și, trebuie să spunem, și o eficientizare a activității economice, cu această precizare: Comisia trebuie să actualizeze online lista cu produsele care intră sub regimul acestui regulament pentru că trebuie să fie cunoscut ce produse intră sub acest regulament. Apoi, sigur, este nevoie să avem reguli clare de recunoaștere a mărfurilor comercializate în mod legal, pentru că trebuie să înțelegem acest lucru că apare și comercializarea unor produse ilegale. Noi vorbim de comercializarea legală a produselor și recunoașterea reciprocă în statele membre și trebuie să fie aceste reguli clare pentru a se evita ca o autoritate națională, de exemplu, să solicite după aceea anumite verificări ale produselor suplimentare care înseamnă un cost și o birocrație, mai ales pentru întreprinderile mici.


  • Acorduri UE-Singapore

    Acorduri UE-Singapore

    Prin intermediul unor acorduri cu Singapore, UE a făcut un
    important pas înainte în stabilirea unor standarde ridicate și a unor norme
    exigente aplicabile în cadrul investițiilor și al relațiilor sale comerciale cu
    Asia de Sud-Est, o regiune cu un ritm rapid de dezvoltare. Este vorba de Acordul comercial și acordul de investiții,
    care au primit aprobarea Parlamentului European, legislativul european dând, de
    asemenea, undă verde Acordului de parteneriat și cooperare între UE şi
    Singapore. Acordurile oferă oportunități economice enorme, protejând în
    același timp în totalitate serviciile publice și dreptul părților de a
    reglementa.

    Comisarul pentru comerț, Cecilia Malstrom explică: Beneficiile
    acordului comercial sunt multe. Tarifele pentru comerțul bilateral vor fi
    eliminate. Barierele netarifare asupra exporturilor UE de autovehicule,
    electronică, surse regenerabile de energie vor fi îndepărtate. Accesul la
    servicii, piețele de achiziții publice vor fi îmbunătățite. Și toate acestea
    vor crea oportunități pentru companii și indivizi din ambele părți. Acordul
    conține, în continuare, un capitol cuprinzător privind comerțul și dezvoltarea
    durabilă, care include obligația privind convențiile internaționale privind
    drepturile lucrătorilor și mediul, acoperă domenii cum ar fi biodiversitatea,
    etichetarea ecologică și responsabilitatea socială și corporativă, și dă un rol
    important grupurilor societății civile din UE și Singapore, pentru a se asigura
    că aceste angajamente sunt puse în practică.

    Acordul comercial
    oferă noi oportunități pentru furnizorii de servicii din UE, printre altele, în
    sectoare precum telecomunicațiile, serviciile de mediu, ingineria, informatica
    și transportul maritim. Acordul
    privind protecția investițiilor va asigura un nivel ridicat de
    protecție a investițiilor și va garanta, în același timp, dreptul UE și al
    Republicii Singapore de a legifera și de a urmări obiective de politică
    publică, cum ar fi protecția sănătății publice, a siguranței și a mediului. Iar
    Acordul de parteneriat și cooperare va
    permite intensificarea cooperării științifice și tehnologice în domenii precum
    energia, mediul, combaterea schimbărilor climatice, protecția resurselor
    naturale, orașele inteligente și transportul. Singapore este principalul
    partener comercial al Uniunii în regiunea Asiei de Sud-Est. Peste 10 000
    de companii din UE sunt stabilite în Singapore și utilizează această țară ca
    platformă pentru a deservi întreaga regiune a Pacificului. Singapore este, de
    asemenea, principalul beneficiar al investițiilor europene în Asia.


  • Acordul istoric de liber schimb UE – Japonia intra în vigoare în februarie

    Acordul istoric de liber schimb UE – Japonia intra în vigoare în februarie

    Astăzi intră în vigoare
    acordul comercial UE-Japonia, cel mai amplu acord bilateral negociat vreodată
    de UE.






    Acordul de parteneriat economic
    dintre UE și Japonia va elimina aproape toate taxele vamale pe care le plătesc
    companiile europene, în valoare totală de aproximativ 1 miliard de Euro/an. El
    este apreciat drept o atitudine clară în sprijinul unui comerţ liber şi
    echitabil, bazat pe reguli, într-o perioadă plină de provocări serioase venite
    ca urmare a unor atitudini protecţioniste. Zona de liber schimb creată de
    acest acord cuprinde 635 de milioane de oameni şi aproape o treime a PIB-ului
    mondial.


    Europarlamentarul Victor Boştinaru,
    vicepreşedinte Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din
    PE: Faptul că intră în vigoare în timpul Preşedinţiei române este un lucru
    care trebuie salutat, România fiind ferm în favoarea acordului. Este unul
    dintre cele mai îndelung negociate acorduri. Este, probabil, acordul cel mai
    sofisticat în ce priveşte complexitatea clauzelor, inclusiv cea referitoare la
    mediu, la originea produselor, la standardele sociale de muncă şi într-un
    context în care globalizarea în general este pusă sub semnul întrebării şi
    comerţul internaţional liber este ameninţat de-a dreptul din cauza poziţiilor
    diverşilor actori pe scena globală. Intrarea în funcţiune a acestui acord este
    o gură de oxigen într-o perioadă în care inclusiv OMC vorbeşte deschis despre
    riscul recesiunii şi al accentuării confruntărilor pornind de la barierele
    comerciale. De aceea, Europa şi Japonia fac marea excepţie.


    Cei mai mari beneficiari sunt
    comercianții de vinuri, băuturi spirtoase, textile şi produse din piele,
    IMM-urile şi companiile din domeniul feroviar. Sectoarele cele mai sensibile,
    precum producţia de orez, sunt protejate. În schimb, produse precum vinul,
    brânzeturile, carnea de porc şi de vită, pastele, ciocolata şi biscuiţii vor fi
    scutite de taxe vamale, imediat, sau după o perioadă de tranziţie. 205 produse
    cu indicație geografică europeană vor fi protejate, pentru a sprijini
    IMM-urile, care reprezintă 78% din numărul exportatorilor către Japonia.


    Victor Boştinaru, despre impactul
    acordului asupra cetăţenilor: Pe de o parte, vom avea pe piaţa europeană
    produse japoneze la preţuri mai mici, produse recunoscute pentru calitatea lor.
    Pe de altă parte, produsele europene vor intra pe una dintre cele mai protejate
    şi mai sofisticate pieţe din lume, piaţa japoneză. Nu în ultimul rând, are o
    dimensiune strategică, pentru că este cel mai complex acord comercial prin care
    UE îşi deschide accesul spre piaţa Pacificului, piaţă care astăzi are deja
    toate elementele să fie definită ca viitoarea cea mai mare piaţă comercială a
    lumii. De aceea, UE trebuia să facă acest lucru, chiar dacă, din motive electorale, din motive de populism
    de stânga sau de dreapta, au fost şi voci care puneau în discuţie ratificarea
    şi apoi intrarea în funcţiune a acestui acord.


  • Relaţia complicată dintre UE şi Turcia

    Relaţia complicată dintre UE şi Turcia

    Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru
    Afaceri Externe și Politica de Securitate, Federica Mogherini, și
    comisarul pentru Politica de Vecinătate și Negocieri pentru Extindere, Johannes
    Hahn, au făcut o vizită în Turcia, în cadrul dialogului la nivel înalt al părţilor.
    La întâlnirea avută cu ministrul turc de Externe, Mevlüt Çavușoğlu, agenda
    discuţiilor a fost dominată de relațiile bilaterale, cu accent pe aderarea
    Turciei la blocul comunitar.

    Şefa diplomaţiei europene, cu detalii despre relaţiile
    bilaterale: Relaţiile Uniunii
    Europene cu Turcia sunt importante. Sunt importante pentru noi şi sunt importante
    pentru regiunea pe care o împărţim, mai ales că aceasta se confruntă cu
    turbulenţe. Uniunea Europeană are un interes direct ca Turcia să fie o ţară
    puternică, stabilă economic, de succes şi democratică, pentru ca un vecin atât
    de apropiat poate fi un bun partener.

    Pe de altă parte, Federica Mogherini
    şi-a exprimat îngrijorarea, după ce, recent, mai mulţi intelectuali şi
    reprezentanţi ai societăţii civile au fost arestaţi
    . ‘Turcia va fi mai puternică,
    dacă va avea o societate unită, mass-media libere şi un dialog constant şi
    deschis între societatea civilă şi liderii săi
    , a declarat, pe această temă,
    şefa diplomaţiei europene.

    La rându-i, comisarul Johannes Hahn a
    afirmat că Turcia este un partener esențial pentru Uniunea Europeană și că
    parţile trebuie să-şi intensifice
    cooperarea în domeniile energiei, comerțului, migrației și securității,
    ceea ce
    le va ajuta să exploateze întregul potențial al parteneriatului lor. De partea
    sa, ministrul Çavușoğlu a spus că obiectivul Turciei este aderarea cu drepturi
    depline la Uniunea Europeană, în ciuda obstacolelor politice
    . Aceste obstacole
    politice puse nu împiedică doar Turcia, ci şi creşterea economică, bunăstarea
    şi stabilitatea politică a Uniunii
    , a apreciat şeful
    diplomatiei turce. Uniunea Europeana trebuie să deschidă porţile pe care ea
    le-a închis
    , a mai spus ministrul Çavușoğlu.

    Vizita oficialilor europeni la
    Ankara a avut loc în contextul în care aderarea Turciei la blocul comunitar se
    află într-un serios impas
    . Relaţiile bilaterale s-au tensionat puternic în urma
    tentativei de puci împotriva preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, din iulie
    2016. Uniunea a criticat ferm epurările de mare amploare făcute
    de autorităţile turce, epurări care au vizat inclusiv opozanţi şi mass-media
    critice.