De
aproape trei ani, ţări reprezentând 70% din comerţul
mondial cu servicii poartă negocieri în vederea
ajungerii la un nou acord – TISA (Trade in Services Agreement) – în domeniu.
Între cei 23 de participanţi la aceste discuţii, Uniunea Europeană constituie o
entitate unică. De ce este nevoie de un nou acord? În
primul rând pentru că se impune reglementarea anumitor servicii, apărute sau
dezvoltate între timp, neavute în vedere în acordul actual, în vigoare din
1994. Un exemplu în acest sens este piaţa digitală. În acelaşi timp, este vorba
despre importanţa tot mai crescută a serviciilor în ponderea PIB-ului.
Potrivit
indicatorilor Băncii Mondiale, ponderea valorii adăugate de sectorul de
servicii în PIB-ul global sporeşte în ritm alert – de la 53% în 1970, la 57% în
1990, 67% în 2000, 70% în 2011, spre exemplu. Negocierile actuale au ca scop
stabilirea unui set minim global de cerinţe pentru comerţul în sectoare, precum
cel al serviciilor financiare sau de transport. Reuniţi în plen, deputaţii
europeni au votat, în februarie, o rezoluţie privind orientarea politicii
comerciale a UE în interesul companiilor comunitare şi al consumatorilor. Votul de astăzi este un moment important.
Sunt mândră că am obţinut un sprijin larg în spectrul politic în acest sens. Ieri,
Comisia Europeană a avut un cec în alb. Astăzi, primeşte un mandat parlamentar
foarte clar – dacă recomandările noastre sunt respectate, TiSA va permite mai
multe drepturi pentru cetăţenii noştri acasă şi va îndepărta unele obstacole
pentru companiile noastre în străinătate. Dacă nu, Parlamentul nu va ezita să
dea un veto acestui acord, a declarat raportorul Viviane Reding.
Toate acestea
pentru că nu vrem ca TiSA să ne submineze serviciile publice, cultura,
legislaţia muncii, standardele de mediu, de protecţie a consumatorilor, de
protecţie a datelor – altfel spus, modul în care trăim în Europa, a precizat raportorul.
Pentru a proteja
companiile UE faţă de competiţia neloială în străinătate, deputaţii au mandatat
negociatorii comunitari să ceară ajustarea practicilor statelor terţe împotriva
companiilor din UE, cum ar fi cele legate de localizarea obligatorie a datelor
sau limitelor de capital străin. De asemenea, vor mai puţină birocraţie pentru IMM-uri şi, poate
cel mai important, reciprocitate în deschiderea pieţelor, în special în ceea ce
priveşte licitaţiile publice internaţionale, transportul, serviciile financiare
şi digitale. Aceasta, în condiţiile în care, în prezent, serviciile UE sunt
deja mai deschise la competiţia străină decât cele ale partenerilor săi.
Este
nevoie de reguli foarte clare, din raţiuni de
competiţie, explică europarlamentarul Norica Nicolai: Se simte
nevoia unui tip de protecţie. Ştim toţi care au fost consecinţele unor servicii
financiare dezvoltate fără reglementări în ceea ce priveşte criza. Se pune, de
asemenea, problema ridicării barierelor comerciale cu state terţe. Foarte
importante mi s-au părut discuţiile cu privire la forţa de muncă, la
mobilitatea interioară şi exterioară a forţei de muncă. Trebuie să spun că, din
păcate, în UE se simte o tendinţă a limitării accesului pe piaţa muncii şi
propunerea de a se introduce acea celebră clauză Golden standard, care
priveşte forţa de muncă foarte bine calificată, la care UE este receptivă.
Continuă, în opinia mea, fenomenul de theft brain, de furt de
creiere, de care toată lumea are nevoie.
Cifrele arată că Uniunea
Europeană în ansamblul său este principalul exportator, dar şi importator de
servicii la nivel mondial. îi este ameninţată această poziţie în vreun fel? Norica Nicolai: Nu,
nu, în momentul de faţă nu este ameninţată, mai ales că suntem într-o negociere
pe care eu o văd de lungă durată şi destul de dură pentru că, economia globală
aflându-se într-o perioadă de recesiune, foarte multe state nu vor renunţa la
măsurile protecţioniste care să le dea o şansă să-şi menţină creşterea şi să
limiteze daunele. Cu siguranţă, însă, în măsura în care alte servicii se vor
dezvolta în raport de evoluţia tehnică există un risc şi pentru capitole de
servicii ale UE să fie afectate. Dar asta pe termen scurt, pentru că gândesc că
în termen de 5-6 ani vom finaliza aceste negocieri şi ştim foarte bine cât de
lung este procesul de ratificare a acordului în UE, spre 2020-2025 putem
discuta de un acord general cu privire la comerţul cu servicii.
Evoluţia structurii economiei
româneşti din ultimii ani indică o economie emergentă care a trecut printr-o
fază de supraîncălzire şi acum se reface, cu un sector al serviciilor încă sub
media Uniunii Europene, dar şi o schimbare a structurii dinspre ramurile cu
valoare adăugată mică, precum agricultura, spre ramuri cu valoare adăugată
mare, ceea ce este benefic şi contribuie la îndeplinirea criteriilor de convergenţă
reală spre zona euro, spun analiştii. Cele mai recente date publicate de
Eurostat arată că România a înregistrat a treia cea mai mare creştere
economică din Uniunea Europeană în ultimul trimestru al anului trecut,
alăturându-se astfel Suediei, Cehiei şi Slovaciei.
