Radio România Internațional

Tag: comert

  • Ursula von der Leyen vrea o competiție corectă între UE și SUA

    Ursula von der Leyen vrea o competiție corectă între UE și SUA

    Nemulțumirile șefei executivului comunitar sunt împărtășite de multe capitale europene și sunt provocate de așa numita Lege de Reducere a Inflaţiei adoptată în vară de Statele Unite. Documentul prevede investiţii de aproape 370 de miliarde de dolari în combaterea schimbărilor climatice. Banii ar urma să finanţeze construcţia de uzine, instalarea de turbine eoliene şi panouri solare sau achiziţia de vehicule electrice, cu o condiţie: ca acestea să fie produse în America.

    Din acest motiv, Uniunea Europeană consideră că aceste ajutoare sunt contrare regulilor convenite în comerţul internaţional şi pot afecta competitivitatea companiilor europene, deja serios diminuată de creşterea preţurilor la energie.

    Există riscul ca Legea americană de reducere a inflației să ducă la o competiție incorectă, să închidă piețe și să afecteze exact aceleași lanțuri de distribuție a materiilor prime puse în pericol de pandemia de COVID 19, a atras atenția Ursula von der Leyen. Ea a mai spus că reducerile de taxe și subvențiile acordate de administrația americană fac ca multe companii de pe continent să ia în calcul o mutare a producției în Statele Unite. Totuși a ținut să precizeze:

    Competiția este bună. Ne place, e importantă. Aduce inovare, asigură eficiență și progres. Și în același timp scade prețul tehnologiilor curate, făcându-le mai accesibile. Competiția dintre Europa și Statele Unite impinge ambele industrii către excelență și inovare și le ajută să se transforme mai repede.

    Uniunea Europeană va răspunde însă, a afirmat Ursula von der Leyen şi a invocat trei căi de acțiune: flexibilizarea normelor privind acordarea ajutoarele publice, căutarea de noi surse de finanţare pentru politica industrială comună şi cooperarea cu autorităţile americane în chestiuni cheie, precum tranziţia verde şi materiile prime critice.

    Acest lucru nu înseamnă că vom intra într-un costisitor război comercial cu Statele Unite, în timp ce are loc un conflict (în Ucraina) ? Nu, acest lucru nu este în interesul nostru și nici al americanilor, a conchis președinta Comisiei Europene. Ea a promis că Bruxellesul va continua să discute cu administraţia de la Washington pentru a schimba acele măsuri care stârnesc cele mai multe îngrijorări în rândul statelor membre.


  • Armele de foc: norme actualizate și comerț legal

    Armele de foc: norme actualizate și comerț legal

    Comisia Europeană a
    propus actualizarea normelor Uniunii Europene privind importul, exportul și
    tranzitul de arme de foc pentru uz civil. Acestea vor facilita comerțul legal
    și vor reduce sarcina administrativă cu care se confruntă producătorii,
    armurierii și utilizatorii de arme de foc. De asemenea, normele revizuite vor
    întări securitatea, vor aborda problema traficului de arme de foc și vor
    permite efectuarea de controale și de evaluări ale riscurilor în mod coordonat,
    pentru a îmbunătăți trasabilitatea armelor de foc.


    Comisarul pentru
    afaceri interne, Ylva Johansson, a amintit caracterul urgent al problemelor
    actuale.

    Cred că violența cu arme din partea grupurilor și
    bandelor criminale organizate este în creștere în întreaga Uniune, iar
    opțiunile pe care le au bandele infractoare de a-și procura arme sunt în
    creștere. Este o amenințare la adresa securității și stabilității în societatea
    noastră. În prezent, sunt prea mulți criminali care au o armă mortală în mâini.
    Există, de exemplu, componente care sunt foarte ușor disponibile astăzi, pentru
    a construi arme mortale artizanale. De obicei, când prezint o propunere am o
    serie de fapte și cifre de citat, dar, în ceea ce privește monitorizarea
    ilegală a armelor de foc, avem o mare absență a cifrelor adecvate. Trebuie să
    spun că avem o estimare de până la 35 de milioane de arme de foc ilegale în
    Uniunea Europeană. Avem în sistemul de informații Schengen 630.000 care sunt
    declarate pierdute sau furate în rapoarte. Desigur, sunt mult mai multe decât
    cele care sunt raportate.


    În propunerea actualizării
    normelor Uniunii Europene privind importul, exportul și tranzitul de arme de
    foc pentru uz civil, statele membre sunt obligate să prezinte statistici
    privind armele de foc ilegale. Comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson.

    Cea mai obișnuită modalitate de a obține aceste arme de foc
    este traficul transfrontalier din țări din afara UE și, de aceea, această
    propunere se concentrează pe importul și tranzitul de arme de foc, dar și pe
    exportul acestora. În acest regulament, vom crea mult mai multe reglementări cu
    privire la modul de a respecta standardele. Astfel. cei care călătoresc în mod
    legal cu arme de foc – sportivi, expozanți, vânători, vor călători mai ușor cu
    armele lor legale. De asemenea, vom avea un sistem digitalizat pentru
    înregistrarea și marcarea tuturor armelor de foc legale, dar și pentru a le
    îngreuna mult activitatea infractorilor: aceea de a-și importa și exporta
    armele de foc ilegale. Deci, acesta este un regulament urgent pe care l-am
    adoptat astăzi în Comisie. Vedem din raportul Europol SOCTA că grupurile
    infracționale organizate sunt din ce în ce mai violente și că violența este din
    ce în ce mai mortală.


    Propunerea actuală
    a fost anunțată în 2020 și vizează numai armele de foc pentru uz civil.
    Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei sporește potențialul de
    proliferare a armelor de foc. Pe termen mediu, noile norme vor contribui la
    reducerea riscului de eludare a embargourilor aplicate în cazul exporturilor de
    arme de foc pentru uz civil și la intensificarea controalelor la importul
    acestui tip de arme de foc din țări din afara UE.


  • Noi reguli pentru salariul minim în UE

    Noi reguli pentru salariul minim în UE

    Prețurile alimentelor, energiei și locuințelor sunt în creștere. Oamenii se străduiesc cu adevărat să facă față cheltuielilor de zi cu zi. Nu avem timp de pierdut, munca trebuie să aducă din nou beneficii.

    Este de părere europarlamentara Agnes Jongerius, care s-a ocupat îndeaproape de negocierile privind salariul minim în Uniunea Europeană.

    În momentul de faţă, această retribuție este stabilită prin lege în 21 de state membre, printre care şi România, şi este rezultatul unor negocieri colective dintre angajatori şi sindicate în celelalte şase, adică în Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia.

    În plus, există diferențe foarte mari între valoarea salariului minim între statele membre. Cele mai mari remunerații de acest fel sunt în Luxemburg, Irlanda și Germania, iar cele mai mici în Bulgaria, Letonia și Estonia.

    Rezoluția, adoptată cu 505 voturi pentru, 92 împotrivă și 44 abțineri, stabilește că valoarea salariul minim rămâne o prerogativă națională, însă statele membre trebuie să garanteze că aceste retribuții le permit lucrătorilor un trai decent, ținând seamă de costul vieții și de nivelul general al salariilor.

    Rezoluția îndeamnă statele membre să utilizeze ca referință un coș de bunuri și servicii la prețuri reale sau să fixeze această remunerație minimă la 50% din salariul mediu brut.

    Rezoluția încurajează totodată negocierile colective, prin implicarea efectivă a partenerilor sociali.

    Nu în ultimul rând, documentul obligă statele membre să creeze un sistem de punere în aplicare, inclusiv prin controale și inspecții pe teren, pentru a se asigura că normele legale sunt respectate sau că orele suplimentare sunt declarate, iar munca la negru e combătută.

    Noua directivă ar trebui să se aplice tuturor lucrătorilor din Uniune care au un contract de muncă sau raporturi de muncă. Ţările în care salariul minim este deja protejat exclusiv prin acorduri colective nu vor fi obligate să introducă aceste norme şi nici să facă acordurile respective universal aplicabile.

    Mai trebuie spus că noile norme au la bază o propunere prezentată de Comisia Europeană în urmă cu doi ani, care a plecat de la realitatea că pandemia i-a afectat în mod special pe angajaţii din sectoarele care plătesc salarii minime precum curățenie, comerț, turism, baruri şi restaurante.

    Pentru ca rezoluția să fie pusă în aplicare este nevoie acum de avizul final al liderilor europeni. Statele membre au apoi la dispoziţie doi ani pentru a se conforma directivei.


  • UE declanşează patru noi proceduri de infringement împotriva Regatului Unit

    UE declanşează patru noi proceduri de infringement împotriva Regatului Unit

    În total, Executivul Uniunii Europene a declanşat şapte proceduri de acest tip împotriva Londrei privind protocolul nord-irlandez, sursă de tensiuni între Londra şi Bruxelles.

    Patru noi proceduri de infringement se adaugă altor trei anunţate sau relansate în cadrul uneia dintre ele şi pot duce la o acţiune în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi la constrângeri financiare. Noile proceduri se referă la nerespectarea obligaţiilor vamale şi a controlului mărfurilor care merg din Irlanda de Nord spre Marea Britanie – fapt care sporeşte, potrivit Bruxelles-ului, riscul de contrabandă pe la frontiera nord-irlandeză -, nerespectarea legislaţiei europene în special privind taxele pe alcool şi privind TVA-ul pentru comerţul online. Cele trei acţiuni precedente se refereau la nerespectarea exigenţelor în materie de certificare pentru circulaţia produselor agroalimentare, a obligaţiilor în termeni de controale sanitare şi fitosanitare, precum şi la necomunicarea către Bruxelles a anumitor date statistice privind comerţul, referitoare la Irlanda de Nord. Marea Britanie are la dispoziţie două luni pentru a răspunde scrisorilor Comisiei Europene şi a lua măsurile care se impun pentru a se conforma protocolului.

    Protocolul nord-irlandez a fost negociat între Londra şi Bruxelles în cadrul tratatului de divorţ, pentru a răspunde problemei delicate a frontierei dintre Irlanda de Nord, care face parte din Regatul Unit, şi Republica Irlanda, membră a Uniunii Europene. El a fost conceput pentru a răspunde unui dublu obiectiv: protejarea pieţei unice europene şi evitarea revenirii la o frontieră terestră care ar risca să fragilizeze pacea încheiată în 1998 între Londra, Dublin şi principalele forţe politice din Irlanda de Nord. Pentru a rezolva această problemă, Guvernul lui Boris Johnson a acceptat ca Irlanda de Nord să rămână de facto în cadrul pieţei unice europene, instaurând o frontieră vamală în Marea Irlandei cu restul Marii Britanii, cu controale şi formalităţi vamale. Această situaţie complică aprovizionarea şi nemulţumeşte profund comunitatea unionistă din Irlanda de Nord, pentru care locul provinciei în Regatul Unit este ameninţat. Protocolul nu a fost totuşi niciodată aplicat complet, întrucât au fost prevăzute perioade de graţie privind controalele, ulterior prelungite, asupra unor produse precum carnea necongelată sau medicamentele.

    În termenii acordului post-Brexit, Bruxellesul ar putea decide, drept represalii, să suspende aplicarea anumitor dispoziţii, cu riscul de a genera un profund diferend comercial cu Londra.


  • UE facilitează creșterea exporturilor de produse agricole din Republica Moldova

    UE facilitează creșterea exporturilor de produse agricole din Republica Moldova

    Agresiunea neprovocată și nejustificată a Rusiei a afectat grav nu numai economia Ucrainei, ci și pe cea a vecinilor săi şi vecinilor noştri, în acest caz Moldova – a remarcat preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen.

    Măsurile propuse de Comisie acoperă celelalte șapte produse pentru care exporturile din Moldova către Uniune nu sunt deocamdată complet liberalizate: anume prunele, strugurii de masă, merele, tomatele, usturoiul, cireșele și sucul de struguri. Regulamentul mărește de peste două ori – pentru o perioadă de un an – cantitățile din aceste produse care vor putea fi importate fără taxe vamale în Uniunea Europeană. Volumele potențial scutite de taxe vamale vor fi acum în valoare de aproximativ 55 de milioane de Euro, între care aproximativ 10 milioane pentru prune și 27 de milioane pentru strugurii de masă.

    Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene și comisar pentru comerț a remarcat că prin facilitarea accesului pe piață al principalelor produse agricole moldoveneşti, Uniunea Europeană ajută Republica Moldova să redirecționeze schimburile comerciale afectate. Acest lucru va ajuta în mod direct producătorii moldoveni şi va sprijini totodată economia Republicii Moldova în actualele circumstanțe dificile.

    Comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a arătat că, odată aprobată propunerea Comisiei, practic, toate produsele moldoveneşti vor intra în Uniune fără tarife vamale, în cadrul zonei de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare Uniunea Europeană-Moldova.

    Comisia rămâne deschisă discuţiilor cu Chişinăul despre ridicarea reciprocă a barierelor comerciale, cu obiectivul final al liberalizării totale a comerțului.

    Pentru a intra în vigoare, propunerea Comisiei trebuie aprobată de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene.

    Măsurile temporare și excepționale propuse acum de Comisia Europeană sunt în conformitate cu principalele obiective ale Acordului de asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, care urmăresc stabilirea condiţiilor pentru consolidarea relațiilor economice și comerciale, conducând la integrarea treptată a Moldovei pe piața internă a Uniunii, precum și de a contribui la consolidarea democrației și a stabilității politice, economice și instituționale în Moldova.


  • Securitatea alimentară şi vaccinul contra gripei aviare,pe agenda miniştrilor europeni

    Securitatea alimentară şi vaccinul contra gripei aviare,pe agenda miniştrilor europeni

    Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a avut un impact devastator asupra producţiei ţării invadate, a infrastructurii de transport şi accesului la Marea Neagra, precum şi asupra capacităţii de a face comerţ cu restul lumii. Pentru a contracara efectele acestei situaţii pe plan international, mai ales în ceea ce priveşte impactul asupra securităţii alimentare, Uniunea Europeană a stabilit ca, timp de un an, să nu perceapă Ucrainei taxe pentru exporturile pe care le va face în blocul comunitar. Astfel, în baza Acordului de asociere dintre UE şi Ucraina, care instituie o zona de liber schimb profunda şi cuprinzatoare ce nu fusese înca liberalizata, vor fi suspendate taxele pentru unele produse industriale, pentru fructe, legume şi alte produse agricole prelucrate supuse initial tarifării.


    Tot pentru a contracara penuria de grâne provocată de imposibilitatea Ucrainei de a-şi exporta produsele agricole, la nivelul Uniunii Europene se discută, de principiu, despre posibila amânare a introducerii unei reguli care prevede rotaţia culturilor de la un an la altul, pentru a le permite fermierilor sa cultive mai mult grâu. Rotaţia culturilor urma să fie, prin politica agricolă comună, una dintre condiţiile impuse fermierilor pentru a primi ajutor comunitar direct.

    Încă nu s-a luat o decizie în privinţa acestei derogari temporare, care nu este ideală, dar pentru necesitatea imediată a creşterii producţiei de grâu, ea trebuie luată în calcul a spus, recent, Comisarul European pentru Agricultură. Propunerea a venit de la ministrul german al Agriculturii care, desi este reprezentant al Ecologiştilor ce susţin puternic politica rotaţiei culturilor, a arătat că Europa are o responsabilitate față de restul lumii şi a denunţat aşa numitul război al grâului declanşat de președintele rus Vladimir Putin, care foloseşte foamea ca armă. El a arătat că războiul dintre Rusia și Ucraina a provocat o criză de aprovizionare şi o explozie a preţului grâului, în condițiile în cere cele două țări sunt responsabile, împreună, pentru 30% din comerţul mondial cu grâu.


    Regula privind rotaţia culturilor constă în modificarea culturilor agricole de la un an la altul pe o parcelă de teren în ideea de a proteja solul și urma să intre în vigoare în ianuarie 2023, iar dacă statele membre cad de accord, ea ar putea fi aplicată abia din 2024.


  • Parteneriat strategic UE – India

    Parteneriat strategic UE – India

    Uniunea Europeană urmăreşte să îşi întărească legăturile de cooperare cu marii actori globali. În actualul context economic şi de securitate – puternic afectat de războiul din Ucraina – parteneriatul strategic Uniunea Europeană-India a primit un nou impuls. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a deschis anul acesta conferinţa geopolitică Dialogul Raisina, organizată de guvernul Indiei pentru dezbaterea principalelor provocări ale comunităţii globale:

    Pentru Uniunea Europeană, parteneriatul cu această regiune este una dintre cele mai importante relaţii pentru deceniul următor. Şi întărirea acestui parteneriat este o prioritate pentru Uniunea Europeană. Cooperarea noastră strategică trebuie să se bazeze pe legături precum comerţul, tehnologia de încredere şi securitate, mai ales faţă de provocările puse de modelele rivale de guvernare.

    Președinta von der Leyen și prim-ministrul Narendra Modi au convenit să instituie un Consiliu comun pentru comerț și tehnologie. Au convenit, de asemenea, să reia negocierile în vederea încheierii de acorduri de liber schimb, protejarea investițiilor şi a unuia privind indicațiile geografice.

    Referindu-se la agresiunea rusă în Ucraina, preşedinta von der Leyen a arătat că aceasta are şi va avea efecte asupra întregii lumi şi a cerut sprijinul întregii comunităţi internaţionale pentru eforturile europene de pace. Este important – a spus ea – ca graniţele să fie respectate, iar ideea sferelor de influenţă – respinse:

    Ne dorim ca regiunea Indo-Pacifică să rămână liberă şi deschisă şi să devină mai interconectată, mai prosperă, mai sigură şi mai rezilientă, cu o arhitectură de securitate bazată pe deschidere şi pe reguli, care să servească toate interesele. De aceea, ne vom întări angajamentul cu partenerii noştri din regiune, inclusiv cu ASEAN – Asociaţia Statelor din Asia de Sud-Est.

    Întinzându-se din Madagascar şi până în India, Indonezia, Japonia şi Oceania, Regiunea Indo-Pacifică reprezintă în prezent jumătate din populaţia lumii şi 60% din economia mondială.


  • Josep Borrell pledează pentru o forţă militară a UE, care să-i asigure o “autonomie strategică”

    Josep Borrell pledează pentru o forţă militară a UE, care să-i asigure o “autonomie strategică”

    Tragedia care se petrece în Afganistan trebuie să-i
    determine pe europeni să se doteze cu o capacitate militară de intervenţie
    pentru a face faţă viitoarelor crize care ameninţă să se declanşeze în Irak şi
    în Sahel     – a avertizat dintru început Josep Borrell, într-un interviu acordat
    zilele trecute Agenţiei France Presse.


    Căderea guvernului afgan şi cucerirea Kabului de către
    talibani înainte de retragerea ultimilor militari americani, finalizată cu greu
    la 31 august, a constrâns ţările occidentale să organizeze de urgenţă evacuarea
    propriilor cetăţeni şi a colaboratorilor lor afgani. În pofida unui uriaş pod
    aerian, armata americană a recunoscut că nu a reuşit să scoată din Afganistan câte
    persoane ar fi dorit – deopotrivă americani şi afgani -, iar celelalte ţări
    membre ale NATO şi ale Uniunii Europene, nici atât. Cea mai mare problemă a
    fost accesul la aeroport. Măsurile de control şi securitate ale americanilor erau
    drastice, iar Josep Borrell le-a cerut chiar atunci, cu insistenţă, să
    manifeste mai multă flexibilitate, avertizând că ţările Uniunii Europene nu vor
    reuşi să-i extragă din Afganistan pe toţi colaboratorii lor.


    Din toate aceste considerente, şi nu numai, şeful diplomaţiei
    europene consideră că este necesară o aşa-numită autonomie strategică a blocului
    comunitar.

    Ne-am dori acum – sublinia în interviul acordat AFP – să avem
    capacitatea de a acţiona prin noi înşine, să avem o forţă militară capabilă să
    se mobilizeze aşa cum nord-americanii şi-o mobilizează pe a lor, adică, o «busolă
    strategică», un «pivot strategic», «o primă forţă de intrare», o forţă de a
    acţiona în regim de urgenţă. Nu numai în misiuni de antrenament, ci şi în
    situaţii mai complicate, ca în acest scenariu [din Afganistan] – a explicat
    Josep Borrell.

    În plus, şeful diplomaţiei europene a îndemnat ca mesajul
    transmis de administraţia americană să fie bine înţeles: Ceea ce a spus (preşedintele Joe Biden) este că Statele Unite nu vor mai purta războiul
    altora, iar Uniunea Europeană a acţionat ca o putere «kantiană», utilizând
    instrumentele păcii, ale statului de drept şi ale comerţului.


    În fine, acest nou scenariu pune clar probleme de leadership
    la nivel mondial şi constituie o ocazie de a consolida conceptul şi politica
    activă de autonomie strategică europeană – a încheiat înaltul oficial al Uniunii
    Europene.


  • Noi orientări strategice pentru o acvacultură sustenabilă şi competitivă

    Noi orientări strategice pentru o acvacultură sustenabilă şi competitivă

    Ştiaţi că unul din patru produse de origine marină – peşti, plante sau fructe de mare – pe care le consumăm în Europa provine din acvacultură? Adică din acea ramură a agriculturii ce are ca scop creșterea de animale și plante acvatice, în vederea comercializării. Şi mai ştiaţi că, în prezent, acvacultura europeană asigură doar 10% din necesarul de consum în Uniunea Europeană?

    Vorbim aşadar de un domeniu de mare potenţial de creştere în viitor. În plus, sectorul poate oferi alimente sănătoase cu un impact mai mic asupra mediului decât cel al activităţilor agricole terestre.

    De aceea, Comisia a propus un nou set de orientări strategice asupra acvaculturii în Uniunea Europeană, care să ofere o perspectivă comună de dezvoltare în domeniu. Şi nu oricum, ci într-un mod care să contribuie direct la obiectivele Pactului verde european şi, în special, la Strategia intitulată De la fermă la consumator, strategie care urmăreşte crearea unui sistem alimentar european mai sănătos, mai corect şi mai prietenos cu mediul.

    Elaborate în strânsă consultare cu statele membre şi cu părţi interesate, noile orientări stabilesc patru mari obiective pentru acvacultura europeană: întărirea rezilienţei şi a competitivităţii, participarea la tranziţia verde, întărirea gradului de acceptare din partea publicului, creşterea nivelului de informare a consumatorilor şi îmbunătăţirea procesului inovării.

    Acvacultura ecologică este un sector relativ nou, dar cu un potenţial de creştere deloc de neglijat. Are un rol important în securitatea alimentară a Europei, în creşterea economică şi în ocuparea forţei de muncă. De aceea, politica europeană în domeniul pescuitului prevede un sistem de coordonare strategică la nivelul Uniunii şi în domeniul acvaculturii.

    Noile orientări strategice ale Comisiei propun acţiuni în mai multe domenii, între care accesul la spaţiu şi apă, sănătatea umană şi animală, performanţele de mediu, schimbările climatice, bunăstarea animalelor, cadrul de reglementare şi administrativ şi, nu în ultimul rând, răspândirea informaţiilor cu privire la acvacultura din Uniunea Europeană.

    Comisia încurajează, de asemenea, statele membre să includă creşterea acvaculturii ecologice în revizuirea planurilor lor strategice naţionale – inclusiv cele multianuale – şi să sprijine acest tip de producţie prin intermediul Fondului european pentru pescuit, afaceri maritime şi acvacultură.

    Potrivit Comisarului pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, Virginijus Sinkevicius, prin noile orientări adoptate, Comisia doreşte ca producţia de acvacultură din Uniunea Europeană să ajungă o referinţă globală pentru sustenabilitate şi calitate, să reducă dependenţa Europei de importurile de fructe de mare şi să creeze mai multe locuri de muncă, în special în regiunile de coastă.


  • Necesitatea armonizării controalelor vamale în toate statele UE

    Necesitatea armonizării controalelor vamale în toate statele UE

    Ultimul raport publicat de Curtea de Conturi Europeană arată că nu sunt încă suficient de armonizate controalele vamale între statele membre pentru a proteja în mod corespunzător interesele financiare ale Uniunii. Deși, recent, s-au făcut pași în direcția cea bună, normele UE nu sunt suficient de bine concepute pentru a se garanta că statele membre selectează într-un mod uniform importurile în vederea efectuării de controale. De fapt, statele membre aplică normele în moduri foarte diferite, lucru care poate da operatorilor posibilitatea de a alege puncte de intrare în UE în care au loc mai puține controale. De asemenea, Curtea avertizează că unele state membre nu efectuează pentru toate declarațiile analiza riscurilor prevăzută în norme, precum și că este posibil ca importurile care prezintă un risc mai ridicat să nu beneficieze de o prioritizare adecvată în vederea controlului.

    Codul vamal al Uniunii impune Comisiei să ia măsurile necesare pentru a se asigura că statele membre aplică în mod uniform controalele vamale. În vederea atingerii acestui obiectiv, Comisia a adoptat recent Decizia de punere în aplicare a criteriilor și standardelor pentru riscuri financiare. Aceasta este însoțită de un ghid care a fost aprobat de statele membre. Cele două documente formează, împreună, cadrul pentru riscuri financiare în domeniul vamal.

    În ultimul raport, Curtea a concluzionat că punerea în aplicare a noului cadru reprezintă un pas important în direcția aplicării uniforme a controalelor. Cadrul nu este însă suficient de bine conceput pentru a garanta că statele membre selectează într-un mod armonizat controalele. În plus, statele membre pun în aplicare în moduri diferite decizia și ghidul.

    Astfel, Curtea recomandă Comisiei să îmbunătățească aplicarea uniformă a controalelor vamale și să dezvolte și să implementeze o veritabilă capacitate de analiză și de coordonare la nivelul UE. Pentru a se înregistra progrese, va fi nevoie de sprijinul și, după caz, de aprobarea statelor membre.


  • Comerțul internațional al statelor UE în 2020

    Comerțul internațional al statelor UE în 2020

    Datele Oficiului European de Statistică (Eurostat) confirmă declinul puternic al comerțului Uniunii Europene, afectat de pandemia de COVID-19. Anul trecut, cele 27 de state membre au înregistrat o scădere semnificativă a exporturilor (-9,4%), dar și a importurilor (-11,6%), comparativ cu 2019.



    Primele scăderi masivă a exporturilor după 10 ani



    În ultimul deceniu, rata de creştere a exporturilor, după ce a înregistrat valori ridicate după criza economică (12% în 2011 şi 9% în 2012), a rămas pozitivă până în 2019, urmată de puternica scădere din anul trecut. Rata de creştere a importurilor a atins un punctul maxim în 2011 (12%), urmat de fluctuaţii reduse în următorii cinci ani, iar apoi au crescut din nou semnificativ în 2017 şi în 2018, urmat de drastica scădere de anul trecut.



    Eurostat mai arată că statele UE au înregistrat un excedent al balanţei comerciale de 217 miliarde de euro în 2020. De altfel, după un deficit redus în 2011, UE a înregistrat în ultimii 10 ani un excedent al balanţei comerciale continuu, care a atins nivelul de vârf de 264 miliarde de euro în 2016. Excedentul s-a redus în următorii doi ani, dar a urcat din nou în 2019 şi în 2020.



    Majoritatea statelor membre UE au făcut comerţ în special în interiorul pieţei unice europene. Proporţia fluxurilor intra-UE şi extra-UE în comerţul total cu bunuri a variat considerabil în rândul ţărilor membre ale blocului comunitar, reflectând legăturile istorice şi localizarea geografică.

    Exporturile și importurile de bunuri ale UE în ultimii 10 ani (Sursa: Eurostat)

    exp-imp-ue-10ani-eurostat.jpg



    Olanda, poartă pentru importuri – Cipru, pentru exporturi



    În rândul statelor membre UE, cea mai ridicată pondere a comerţului între statele membre, atât pentru importuri cât şi pentru exporturi, a fost anul trecut în Luxemburg. În schimb, Irlanda a fost ţara membră a blocului comunitar cu cea mai ridicată pondere atât pentru importurile cât şi pentru exporturile cu ţările terţe. De menționat că Irlanda principalul partener comercial al Marii Britanii, statul a părăsit oficial Uniunea tot în 2020.



    Olanda a fost principalul punct de intrare în UE anul trecut, importând cea mai ridicată pondere de bunuri din ţările terţe, pe care le-a expediat în interiorul blocului comunitar. În contrast, Ciprul a avut o pondere importantă de bunuri importate din statele membre UE, iar cea mai ridicată pondere a fost exportată în afara blocului comunitar.



    România a avut în primele opt luni ale anului 2020 cu un deficit comercial de 11,5 miliare de euro, cu 642 milioane de euro peste nivelul din perioada similară din 2019, arată datele Institutului Național de statistică. În aceeași perioadă, exporturile au scăzut cu 15,3%, în timp ce importurile au fost de mai mici cu 11,2%.

  • Noua strategie comercială a UE

    Noua strategie comercială a UE

    Vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a început prezentarea noii strategii comerciale a Uniunii cu expunerea princiapalului scop pentru care se fac modificările:

    Avem nevoie de un comerț deschis care să susțină redresarea economică în urma pandemiei de Covid 19. 35 de milioane de locuri de muncă din întreaga Uniune depind de schimburile comerciale.

    Miza este așadar importantă, la fel ca și reformele avute în vedere:

    Am să vă descriu în 3 cuvinte noua noastră strategie: va fi deschisă, durabilă și fermă. În urma consultărilor cu guvernele statelor membre, cu Parlmanentul european și oamenii de afaceri, dar și cu societatea civilă și cetățenii, am ajuns la concluzia că avem nevoie nevoie de o politică în domeniul comerțului care să țină cont de oameni și de valorile noastre, care să contribuie la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă.

    În același timp comerțul trebuie să vină în ajutorul tranziției către o economie digitală și verde, fără emisii de gaze cu efect de seră.

    Viitoarele noastre acorduri comerciale vor conține ca element esențial angajamente privind respectarea Acordului de la Paris, a anunțat acelaşi Valdis Dombrovskis.

    Iar agenția France Presse remarcă faptul că și în momentul de față chestiunile climatice și de mediu sunt motivele pentru care mai multe state membre sunt reticente față de ratificarea acordului de liber schimb încheiat de Uniune cu cele 4 țări din grupul Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay). Reticențele sunt legate de o posibilă despădurire a junglei amazoniene.

    În noua sa strategie comercială, Uniunea Europeană pledează pentru o reformă profundă a Organizației Mondiale a Comerţului, paralizată în ultimii ani de tensiunile dintre Statele Unite și China.

    Organizația a asigurat decenii intregi stabilitatea de care avea nevoie comerțul pentru a se extinde. Acest lucru le-a permis țărilor să se dezvolte prin integrarea în economia globală. Dar regulile nu mai sunt de actualitate. Nu mai garantează corectitudinea. Nu mai răspund nevoilor de sustenabilitate și nici provocărilor digitale, a punctat același Valdis Dombrovskis, pentru care recenta numire în fruntea OMC a unei economiste din Nigeria, cu o cariera de 25 de ani la Banca Mondială, este un semn ca lucrurile pot merge în direcția cea bună.

    Uniunea speră totodată într-o cooperare mai aprofundată cu noua administrație americană, condusă de președintele Joe Biden, după cei 4 ani de politică protecționistă promovată de predecesorul său, Donald Trump.


  • Tendinţe privind consumul

    Tendinţe privind consumul

    Anul trecut, ritmul de creştere a consumului a încetinit seminificativ în
    România – este concluzia datelor prezentate joi de Institutul Naţional de
    Statistică. Specialiștii în domeniu afirmă că avem de a face cu un trend care
    ar putea să țină mai mulți ani și care a fost generat de pandemia de
    coronavirus. Ei spun că situația economică, socială și sanitară a modificat
    comportamentul consumatorilor, care au preferat mai mult să economisească decât
    să cumpere. Afirmația se bazează și pe constatările Băncii Naţionale a României privind
    creşterea depozitelor populației la bănci.


    Analistul economic Aurelian Dochia a
    declarat pentru postul național de radio că, în perioada următoare, vom asista
    atât la o tendinţă de încetinire a ritmului de creştere a consumului, cât şi la
    modificări structurale în ceea ce priveşte comportamentul de consum:

    Creşterea de anul
    trecut a comerţului cu amănuntul este cea mai slabă din ultimii ani. Am avut
    ani în care această creştere era de peste 7%. Fără îndoială, reflectă
    evenimentele principale ale acesutui an, în primul rând o contracţie economică
    determinată de criză sanitară şi, în al doilea rând, o schimbare în
    comportamentul consumatorilor, care, ştim bine că anul trecut a avut venituri
    în creştere în general, dar au preferat să economisească o bună parte din
    aceste venituri suplimentare.


    Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu
    amănuntul, cu excepţia celui cu autovehicule şi motociclete, a crescut în 2020
    ca serie brută cu 2,2% faţă de anul anterior. Aceasta se datorează creşterii
    vânzărilor de produse nealimentare cu 5,6 procente şi vânzărilor de produse
    alimentare, băuturi şi tutun cu 5%. Comerţul cu amănuntul al carburanţilor
    pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 8%. Încetinirea
    ritmului consumului reflectă, potrivit experţilor, contracţia suferită de
    economia românească – o situație întâlnită în aproape întreaga lume ca efect al
    pandemiei.


    Analistul Aurelian Dochia estimează că în anii următori consumul şi
    comerţul cu amănuntul vor cunoaşte o creştere mult mai temperată decât până
    acum, undeva în jur de două procente. Despre comportamentul consumatorilor, el
    spune că va rămâne unul prudent și estimează că măririle de venituri se vor
    diminua semnificativ, începând cu 2021, din cauza problemelor de menţinere a
    echilibrelor, în special a celui bugetar.


    Pe de altă parte, anul trecut în
    România au crescut vânzările de autoturisme prietenoase cu mediul cu peste 33%
    faţă de 2019. Potrivit Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de
    Autoturisme, cele mai multe achiziţii noi la aceasta categorie au vizat
    mașinile hibride. Procentual, vânzările au explodat față de anul anterior la
    autoturismele electrice și la modelele plug-in, dar numărul efectiv de unități
    comercializate rămâne modest.

  • Aplicație în sprijinul IMM-urilor

    Aplicație în sprijinul IMM-urilor

    Comisia
    Europeană a lansat recent portalul Access2Markets – un instrument online
    multilingv ce vine în ajutorul IMM-urilor europene care vor să opereze în
    comerțul internațional.
    Întreprinderile mici și mijlocii pot să beneficieze de pe urma tratatelor de
    liber schimb ale Uniunii Europene doar dacă înțeleg clar și respectă toate
    cerințele și regulamentele birocratice prevăzute de astfel de acorduri, explică
    eurodeputatul Iuliu Winkler, cu care am discutat despre necesitatea și
    beneficiile acestui portal:

    Este o
    inițiativă așteptată de multă vreme și promovată sau cerută chiar de
    asociațiile sectoriale, de diverse asociații printre care și una al cărei
    prim-vicepreședinte sunt chiar eu – Asociația pentru IMM-uri europene. Vedem că
    UE a încheiat un număr semnificativ de acorduri comerciale cu diferite țări.
    Aceste acorduri comerciale prevăd mecanisme destul de complexe, complicate, e
    nevoie de informație care trebuie să fie filtrată și sigur că IMM – urile sunt
    dezavatajate pentru că ele nu își permit să aibă specialiști care să înțeleagă,
    de exemplu, regulile de origine, aplicarea accesului pe diverse piețe ca urmare
    a prevederilor acordurilor de comerț liber.

    Deci, e nevoie de un asemenea instrument.
    Instrumentul acces pe piețe este un
    portal electronic care este ușor de utilizat pentru că vine și se adresează în
    toate limbile oficiale ale UE, deci o întreprindere mică din România poate găsi
    informații în limba română, ceea ce este extrem de important. În ceea ce
    privește eficiența sau utilitatea economică, eu aș vrea doar să reamintesc că un loc de muncă din șapte în UE este
    generat de firmele exportatoare. Și, în general, aceste locuri de muncă în
    domeniul exportului sunt mai bine plătite, au o valoare adăugată mai mare decât
    media locurilor de muncă.

    Deci, iată că dacă ajutăm și firmele mici nu doar pe
    cele mari să folosească prevederile acordurilor de comerț liber atunci vom
    ajuta aceste firme să își îmbunătățească competitivitatea, să crească producția
    dacă vor găsi piețe relevante pentru mărfurile sau serviciile lor și, în orice
    caz, să navigheze mult mai ușor în acest hățiș al reglementării, care este
    impus de aplicarea acordurilor de comerț liber.

    Deci, multilingvismul este
    foarte important și eu cred că, în măsura în care întreprinzătorii din România
    se vor familiariza cu acest nou portal și vor învăța foarte repede să
    folosească informația pusă la dispoziție acolo, în mod gratuit evident de către
    Comisia Europeană, atunci ei vor reuși să acceadă pe noi piețe pentru produsele
    și serviciile lor și vor reuși astfel și să creeze și noi locuri de muncă, dar și
    să creeze mai multă plusvaloare în economia românească.

    Acest
    instrument, disponibil în toate cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii, tratează
    în mod eficient bariera lingvistică, consideră Iuliu Winkler, reamintind că
    IMM-urile europene, în special cele din Europa Centrală și de Est, beneficiază
    în cea mai mica măsură de acordurile de comerț liber încheiate de Bruxelles.



  • UE consolidează controlul asupra exporturilor de tehnologii de uz civil și militar

    UE consolidează controlul asupra exporturilor de tehnologii de uz civil și militar

    Uniunea Europeană va dispune în curând de un set de norme noi care să permită un comerț mai responsabil, competitiv și transparent cu produse cu dublă utilizare. Acestea reprezintă un grup vast de bunuri, materiale, produse software și tehnologii care pot fi utilizate atât în scopuri civile, cât și militare.

    Noile reguli reformează regimul actual aflat în vigoare din 2009 și vizează exporturile către ţări terţe de bunuri şi tehnologii cu dublă utilizare, care de exemplu pot servi în industrie, dar pot fi folosite, la fel de bine, şi în materie de apărare, informaţii şi menţinerea ordinii. Mai concret, în această categorie sunt incluse computere de înaltă performanţă, drone, anumite produse chimice, echipamente nucleare, tehnologii de telecomunicaţii.

    Noile norme stabilesc echilibrul corect între consolidarea competitivității Uniunii, asigurarea intereselor de securitate și promovarea drepturilor omului, spune ministrul german al economiei Peter Altmaier, a cărui ţară asigură preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene. Datorită noilor reguli, în viitor vom fi mai bine echipați pentru a permite desfășurarea fără probleme a comerțului legitim, dar și pentru a pune accent pe controlul anumitor tehnologii, în special în ceea ce privește articolele de supraveghere cibernetică, care pot fi utilizate în mod abuziv asupra oamenilor.

    Mai general, noile norme vizează să consolideze și mai mult acțiunile Uniunii în ceea ce privește neproliferarea armelor de distrugere în masă și a vectorilor acestora, să contribuie la pacea, securitatea și stabilitatea regională, precum și să ajute la respectarea drepturilor omului și a dreptului internațional umanitar prin controlul exportului de produse cu dublă utilizare din Uniunea Europeană.

    Acordul trebuie acum să fie aprobat de către reprezentanții permanenți ai statelor membre în cadrul Comitetului Reprezentanților Permanenți. Parlamentul și Consiliul vor fi invitate apoi să adopte în primă lectură regulamentul propus.