Prezentarea unui exercițiu de Art-terapie: desenul emoției negative.
* Materialele necesare exercițiului
* Alegerea unui mediu relaxant
* Scopul exercițiului
* Desenul emoției
* Culori, forme
* Explorarea spontană a emoțiilor
* Reflectarea la finalul exercițiului
Cu ce ne ajută Art-terapia?
#podcast #psiholog #psihoterapeut #consiliere #psihologie #psihoterapie #emotie #art-terapie #explorare #relaxare
Să ne relaxăm.
Exercițiul Schultz-Jacobson:
– o poziție comodă
– mutarea atenției din exterior spre interior
– greutate în brațul drept
– greutate în ambele brațe
– greutate în corp
– greutate în picioare
– explorarea senzației de relaxare
Beneficiile practicării regulate ale acestei relaxări
Importanța de a termina ceea ce faci, de a duce la bun sfârșit ceva zilnic, oricât de mic ar fi.
A nu lăsa lucrurile neterminate poate avea numeroase beneficii în diferite aspecte ale vieții.
Vorbim despre:
* Reducerea stresului
* Îmbunătățirea productivității
* Creșterea încrederii de sine
* Consolidarea relațiilor
* Ordine și eficiență zi de zi
* Evitarea amânării
* Credibilitate
* Calitatea muncii
* Noi oportunități
A termina ceva, a duce la bun sfârșit, a încheia un proces – este un aspect important al dezvoltării personale.
Împărțirea timpului din zi în segmente de 30 de minute = o modalitate eficientă de organizare și gestionare mai bună a activităților zilnice.
Flexibilitate în program.
Pauze scurte pentru recuperare.
Prioritizarea activităților și obiectivelor.
De ce avem nevoie de task-uri zilnice?
Prioritizarea acestora.
Cum se scriu task-urile zilnice?
Care este un mod sănătos și realist de a avea task-uri?
Task-uri zilnice pentru bunăstarea mentală:
– Meditația sau Mindfulness
– Jurnalizarea
– Exerciții fizice
– Cititul sau cărțile audio
– Pauzele de respirație
– Conectarea socială
– Auto-reflecția
– Activitățile recreative
– Igiena somnului
Cum ne ajută scrierea unui jurnal?
Jurnalul este propriul psihoterapeut.
Cum se face jurnalizarea pentru a avea cât mai multe beneficii din punct de vedere psihologic:
* Scop
*Momentul potrivit
*Formatul potrivit
*Sinceritate
*Recunoștință
*Soluții și lecții de viață
*Retrospective
*Răbdare
Ce este respirația 4/4 – respirația abdominală?
Cum să ne ajutăm de respirația profundă?
Tehnica respirației:
*Găsește un loc liniștit.
*Pune o mână pe piept și cealaltă pe abdomen.
*Inhalează lent și adânc prin nas.
*Expiră lent prin gură.
*Continuă acest lucru timp de câteva minute.
Cum definim depresia?
Care sunt caracteristicile acestei tulburări? După ce semne să ne uităm?
Care sunt cauzele depresiei?
Ce facem în cazul în care suferim de depresie?
Vindecarea prin iubire.
Ce tipuri de clienți ajung la psiholog?
În această cea de-a treia parte, și ultima din această scurtă serie, explorăm ultimele tipuri de clienți (din această listă de 10 tipologii de clienți) care ajung în cabinetul psihologic sau într-un proces psihoterapeutic:
8. Persoanele cu probleme legate de identitatea sau orientarea sexuală
9. Persoanele care gestionează disfuncțional furia
10. Persoanele care au probleme de greutate sau de comportament alimentar.
Ce tipuri de clienți ajung la psiholog? (partea a 2-a)
În această a doua parte explorăm următoarele tipuri de clienți care ajung în cabinetul psihologic sau într-un proces psihoterapeutic:
4. Persoanele care suferă de tulburare de stres sau burnout.
5. Persoanele care au probleme legate de mediul familial
6. Persoanele cu nevoi sau probleme legate de dezvoltarea personală
7. Persoanele care suferă de dependențe
Întreprinderile sociale, active deja de mai mulți ani în România, se dovedesc extrem de util în privința inserției sociale a persoanelor vulnerabile. De pildă, asociația Ateliere fără frontiere, prin întreprinderiele sale sociale angajează pe o durată determinată și salariu minim, oameni care-și găsesc cu greu de lucru în altă parte: persoane fără adăpost, mame singure, dar victime ale violenței domestice, foști deținuți și oameni care se luptă să scape de o anumită dependență. Unii dintre ei au parte și de consiliere, și de cursuri de recalificare pentru a-i pregăti să reintre pe piața muncii și să trăiască autonom.
Dar cine sunt acești oameni? Un răspuns complex oferă tot Ateliere fără frontiere printr-un studiu realizat recent și pe care ni-l prezintă Claudia Petrescu, sociolog în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții:
Ne-am uitat puțin la nivelul de educație al acestor persoane. Tot timpul fac referire la acest nivel de educație când vorbesc de vulnerabilitățile pe care le au. 28% din total eșantion au maxim studii gimnaziale. Sunt destul de puțini și fără studii, însă mulți dintre ei practic nu au reușit să termine gimnaziul. În ceea ce privește veniturile, 39% din totalul eșantionului nostru au venituri din salarii. Ăsta e un lucru îmbucurător, dar 25% dintre aceste venituri sunt de la întreprinderi de inserție sau unități protejate, ceea ce este destul de mult. Doar 14% au salarii de la joburi de pe piața liberă, practic de la alți angajatori. 55% nu au venituri constante sau nu au deloc venituri.
Dacă ne uităm puțin la problemele acestor respondenți, să știți că principala lor problemă este lipsa locului de muncă. 40% au spus că asta este principala problemă. Urmează problemele de sănătate, 34%, și lipsa locuinței, 13%. Pe locul patru se află dificultățile referitoare la îngrijirea copiilor. Ele sunt importante pentru că avem destul de multe victime ale violenței. Avem destul de multe femei care nu au unde să-și lase copiii în timpul unui job de 8 ore. Dintre cei care au declarat că principala lor problemă este lipsa locului de muncă, 22% au maxim studii gimnaziale. De aceea spuneam că este important nivelul de educație a acestor persoane.
O altă problemă a persoanelor vulnerabile o constituie sănătatea precară. Nu este vorba aici de dizabilități, căci persoanele cu dizabilități intră în altă categorie, ci de boli cronice adesea. În cazul acesta, nu doar șansele de angajare se reduc, ci și posibilitatea păstrării unei slujbe din moment ce sănătatea nu le permite, poate, eforturi susținute. De aceea, întreprinderile sociale au grijă ca acești oameni să reușească să-și mențină locul de muncă. Claudia Petrescu:
Este extrem de important să înțelegem că nu e important doar să le oferim un loc de muncă, ci și acele servicii suport pentru a-i menține într-un loc de muncă. Nu este foarte ușor. Sunt persoane care nu au avut educație, persoane care cumva, prin întreprinderile sociale de inserție au reușit să facă o școală profesională și așa mai departe. Nu doar astea sunt importante. Partea de consiliere este extrem de importantă în aceste întreprinderi sociale de inserție. Cei care au astfel de întreprinderi sociale de inserție știu câte ore alocă doar pentru informarea și consilierea acestor persoane. Există cazuri în care astăzi omul vine la muncă, iar mâine nu vine, nu știi de ce nu vine și încerci să îl găsești și să afli unde este și ce nevoie are, astfel încât să reușești să-l menții acolo, la locul de muncă. Iar lucrul ăsta poate să dureze de la o lună de suport până la un an … doi, până când unii dintre ei se pot angaja pe piața liberă.
Iar piața liberă are nevoie de forță de muncă, după cum demonstrează alte cercetări realizate de Confederația Patronală Concordia. Radu Burnete, directorul executiv, detaliază:
Așa cum observăm mulți dintre noi, deși nu mai suntem o țară săracă, uneori arătăm ca una. Și asta e mai degrabă problema. Dar de ce să spunem că România e o țară săracă? Suntem a zecea economie a Europei. Am depășit economii ca Cehia, Finlanda, Portugalia, Grecia. Imediat înaintea noastră sunt Danemarca și Austria. Nu vorbesc de venitul pe cap de locuitor, ci de economia României în ansamblu. De asemenea, capital avem, inclusiv capital autohton. Există destul de mulți bani în România, avem și investiții străine. Deci bani sunt, tehnologie este. În plus, producem destul de multe lucruri extraordinare în România. Dar avem o problemă cu oamenii, în sensul că avem prea puțini oameni pentru această creștere economică. Dacă am fi să ne păstrăm pe traiectoria actuală, nu vom ajunge unde ne dorim, pentru că nu avem suficienți oameni.
Dar ce spun statisticile despre această lipsă? Unde sunt, de fapt, cei care ar putea fi activi pe piața muncii? Mulți au plecat în străinătate, dar Radu Burnete oferă și altă o posibilă explicație:
Conform Institutului Național de Stastistică, la nivelul anului 2020-2021, în România erau cam 12 milioane de persoane apte de muncă, între 15 și 64 de ani. Din aceste 12 milioane de persoane, cam 8 milioane lucrează. Sunt persoane active, fac ceva și obțin un anumit tip de venit. Dar avem și 4 milioane de persoane care sunt complet absente de pe piața muncii. Au între 15 și 64 de de ani. Ar putea, teoretic, lucra, dar nu o fac. Asta înseamnă că numărul de persoane ocupate din România este mult mai mic decât în regiune Și asta cred că e o întrebare care trebuie să ne preocupe pentru că o parte din aceste patru milioane de persoane sunt cu siguranță persoane vulnerabile.
Prin urmare, mai sunt încă multe de făcut pentru îmbunătățirea situației persoanelor vulnerabile odată ce părăsesc întreprinderile sociale de inserție, în cazul în care reușesc să ajungă acolo.
Care este diferența între un psiholog și un psihoterapeut? Diferențele pentru clienți între consiliere psihologică și psihoterapie.
Organizaţia
Salvaţi Copiii atrage atenţia
asupra pericolelor la care sunt supuşi copiii atunci când folosesc internetul. Anul
trecut, organizaţia a lansat un studiu care a reliefat aspecte
îngrijorătoare referitoare, în primul rând, la timpul petrecut de copii în
mediul online, după cum ne spune George Roman, director de programe la Salvaţi
Copiii:
Nici noi nu ne-am aşteptat să descoperim că în
medie, copiii petrec între 4 şi 6 ore pe internet, într-o zi cu şcoală. În zilele de weekend sau vacanţe aceste ore sunt mai multe sau sunt cuplate cu orele petrecute în faţa
televizorului… Am mai descoperit că aceşti copii au probleme de sănătate
mintală, în sensul că majoritatea dintre ei prezintă semnele depresiei,
anxietăţii, sunt nemulţumiţi de relaţiile sociale pe care le au cu prietenii
sau cu părinţii lor. Am mai
aflat că unul din doi copii a fost victima unel forme de hărțuire online şi că
6 din 10 copii au fost expuşi la conţinuturi dăunătoare. Nu ştiu în ce măsură
aceste aspecte se vor schimba în viitor, însă ce putem noi să oferim
copiilor este o conştientizare a faptului că au nevoie de sprijinul adulţilor.
Organizaţia Salvaţi Copiii are şi o
linie de raportare a conţinutului ilegal -esc_ABUZ, în cadrul
proiectului Ora de Net, iar numărul materialelor pornografice
infantile înregistrate la această linie este în continuă creştere. Dintre cele
2713 cazuri raportate, în 2019, către Organizaţia Salvaţi Copiii, 1600
reprezintă materiale ce infăţişează abuz sexual asupra copiilor, în mare
parte copii sub 10 ani. Datele mai
arată că majoritatea victimelor sunt fete.
Teodora Stoica, manager de proiect
Salvati Copiii România, explică modul în care materialele cu abuz sexual
asupra copiilor au proliferat în ultimul an în România:
Conform
celui mai recent studiu realizat de către Salvaţi Copiii, 4 din 10 copii cu
vârsta cuprinsă între 12 si 17 ani au fost expuși unui conținut sexual
explicit. Mai mult, 20% dintre aceștia declară faptul că le-a fost cerut să
trimită o imagine sau un clip video înfățișând părţile lor intime. Bullingul (producerea
de materiale prin constrângere) reprezintă doar o parte dintre modurile în care
aceste materiale ce înfățișează abuz sexual asupra
copiilor apar online.
Pe măsură ce tehnologia avansează, noi tipuri de
infracţiuni apar şi este mai uşor ca niciodată pentru un răufăcător să intre în
contact cu copiii. Una dintre cele mai serioase provocări din mediul online o
reprezintă exploatarea sexuală a copiilor. Conform INHOPE, România se află pe
locul 7 în lista ţărilor din UE unde se postează astfel de conţinut, iar din
rapoartele primite observăm că deşi majoritatea abuzatorilor sunt de gen masculin,
devin tot mai răspindite materialele în care femeile abuzează copiii.
Linia de raportate esc-Abuz este
derulată în colaborare cu Inspectoratul General al
Poliţiei Române şi face parte din INHOPE, o reţea globală de organizaţii şi de
instituţii care luptă împotriva acestui fenomen. Materialele periculoase
pentru copii de pe internet, primite de specialiştii Salvaţi Copiii
prin această linie, sunt trimise către Inspectoratul General al Poliției Române,
unde sunt investigate şi eliminate de pe internet, iar agresorii
sunt identificaţi şi anchetaţi.
Elena Savu, şef al Biroului de Investigare a Infracţiunilor de Pornografie
Infantilă prin Sisteme Informatice din cadrul IGPR, a spus că statistica la
nivelul ţării a cazurilor de pornografie infantilă prin sisteme informatice, pe
2019, relevă că s-au înregistrat 398 de dosare penale şi 277 au fost
soluţionate. Ea a menţionat că s-au desfăşurat 168 de acţiuni operative, 261 de
percheziţii domiciliare, fiind cercetate 296 de persoane şi analizate peste 20
de milioane de fişiere foto-video. Transmiterea în direct pe internet pe model
live streaming a unor videoclipuri de abuz sexual comise de adulţi
asupra copiilor reprezintă ultima tendinţă din actele de abuz sexual asupra
minorilor, avertizează Elena Savu:
Cazurile cele mai sensibile care,
din păcate, au luat amploare şi în România sunt aceste cazuri de live
streaming. Sunt acele femei care anterior performau videochat. În cadrul
acestor show-uri acestea au decis să-şi
introducă propriii copii pentru diferite sume de bani. Si atunci folosesc, în
general, aplicaţii destinate pentru a transmite în direct.
Începând din 2010, Organizaţia Salvaţi
Copiii derulează proiectul Ora de Net care promovează utilizarea
în condiţii de mai mare siguranţă a internetului şi a noilor tehnologii
online de către copii. Pentru asta există o reţea de voluntariși
anume cadre didactice şi specialişti care lucrează cu copiii în vederea
implementării unor activităţi educaţionale la nivel naţional.
Georgiana
Roşculeţ, coordonator programe educaționale Salvați Copiii:
Temele specifice pe care
le abordăm, în
acest an, sunt hărţuirea în mediul online şi dependenţa de internet. Programul
de voluntariat este adresat, în special, cadrelor didactice care sunt
interesate să vorbească despre aceste subiecte cu copiii. Acestea primesc
materiale informaţionale şi pachete de resurse video, ghiduri pentru a
înțelege mai bine temele, iar apoi pot să folosească diverse planuri de lecție
propuse de noi, astfel încât să abordeze această tema în cadrul orelor de
clasă.
La Ora de net avem o
linie de informare și de consiliere adresată copiilor, deci ei ne pot contacta
atunci când au o curiozitate legată de internet sau întâmpină situații mai
puțin plăcute și vor să afle ce anume pot face alături de noi. In cei 10 ani de
activitate, în cadrul proiectului de voluntariat, peste jumătate de milion de
copii au fost informați. Avem circa 4000 de voluntari – cadre
didactice în 800 de oraşe și pe parcursul
anilor am colaborat cu aproximativ 2800 de instituții de învățământ.. Vom
desfășura și un program acreditat pentru cadrele didactice, un program de
formare, care va fi implementat în 41 de județe.
Specialiştii de la Organizaţia Salvaţi Copiii avertizează că există la nivel
global o anumită relaxare din partea autorităţilor şi asta înseamnă că aceia
care stochează, distribuie, achiziţionează sau fac un comerţ din astfel de
imagini şi filme cu copii abuzaţi sexual sunt din ce în ce mai mulţi şi mai
puţin sancţionaţi de autorităţi.