Radio România Internațional

Tag: Consiliul European

  • Klaus Iohannis este de părere că cea mai bună variantă este un Brexit cu acord

    Klaus Iohannis este de părere că cea mai bună variantă este un Brexit cu acord

    Noi suntem de părere că, de departe, cea mai bună variantă este un Brexit cu acord şi am văzut în ultimele luni o tendinţă de acceptare a acestei abordări şi în partea cealaltă, a Marii Britanii, însă acolo sunt alegeri pe 12 decembrie – noi avem Consiliul European în 12-13 decembrie – probabil în seara primei zile de Consiliu vom avea primele rezultate estimative şi ne vom da seama cum vor putea evolua lucrurile.

    Eu, personal, cred că va prevala înţelepciunea politică şi Brexitul se va produce la sfârşitul lunii ianuarie cu un acord. Asta este şi speranţa celorlalţi colegi din UE27, cei care rămânem. În această situaţie cu acord, acordul care este negociat cu Guvernul britanic, drepturile românilor sunt foarte bine protejate, a afirmat, miercuri, preşedintele Klaus Iohannis, după întâlnirea cu Charles Michel, viitorul preşedinte al Consiliului European,

    Șefului statului a spus că Drepturile la muncă, la asigurări sociale, pensie şi aşa mai departe sunt toate foarte bine negociate. În cazul, mai puţin probabil, dar nu poate fi exclus, al unui Brexit fără acord vom fi în situaţia de a negocia aceste drepturi într-un cadru bilateral. Şi în această situaţie suntem bine pregătiţi.

    Și a adăugat că în urma discuțiilor avute cu prim-miniştrii britanici Theresa May şi Boris Johnson, a constatat că există o dorinţă reciprocă de a proteja drepturile cetăţenilor în bilateral şi, în acest sens, nu am nicio emoţie că vom ajunge foarte rapid la un acord convenabil şi care va proteja bine pe românii din Marea Britanie. Şi într-o situaţie şi într-alta românii vor fi protejaţi. Vor exista acorduri bilaterale sau acordul mare pe Brexit şi nu văd niciun motiv de îngrijorare. Prefer de departe un Brexit cu acord, dar noi, România, suntem bine pregătiţi şi pentru cealaltă variantă a susţinut Iohannis.

    Charles Michel a afirmat, la rândul său, că protejarea drepturilor cetăţenilor europeni după Brexit este o prioritate. Am încredere că va fi posibil şi este esenţial să ajungem la un acord pentru a garanta diversele drepturi pentru cetăţenii europeni şi de a asigura, de asemenea, drepturile cetăţenilor Marii Britanii în restul ţărilor europene.

  • Un nou acord pentru Brexit

    Un nou acord pentru Brexit

    Definit de
    negociatorul-şef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, ca fiind ”just şi
    rezonabil”, iar de către premierul britanic Boris Johnson drept excelent,
    noul acord între Bruxelles şi Londra privind ieşirea Regatului Unit din blocul
    comunitar a primit votul liderilor din ţările membre ale Uniunii, reuniţi la
    Bruxelles, la Consiliul European de toamnă. Documentul aprobat invită Comisia
    Europeană, Parlamentul şi Consiliul Uniunii să adopte toţi paşii necesari
    pentru ca acest acord să intre în vigoare la 1 noiembrie 2019, în declaraţie
    nefiind menţionată vreo posibila nouă amânare a Brexitului în cazul în care
    legislativul britanic ar respinge acordul.


    Potrivit lui Michel Barnier, într-o
    conversaţie telefonică cu preşedintele în exerciţiu al Comisiei Europene,
    Jean-Claude Juncker, premierul britanic Boris Johnson s-a declarat încrezător
    în capacitatea sa de a obţine sprijinul parlamentului de la Londra. La rândul
    său, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, s-a declarat optimist şi a
    dat asigurări că nu ar accepta niciodată un acord dacă acesta ”nu ar fi OK pentru
    Uniunea Europeană şi pentru Irlanda”.


    Compromisul privind acordul de ieşire a
    Marii Britanii din blocul comunitar prevede că Irlanda de Nord va rămâne
    aliniată anumitor norme ale pieţei unice europene, chiar dacă face parte din
    teritoriul vamal al Regatului Unit. Nu vor exista controale vamale pe insula
    Irlanda, acestea urmând să fie efectuate în porturi. Pentru bunurile care trec
    din Marea Britanie în Irlanda de Nord ca destinaţie finală nu se vor percepe
    taxe vamale ale Uniunii Europene.


    De asemenea, nu se vor plăti astfel de taxe
    nici pentru bunurile transportate de călători peste frontiera dintre Irlanda şi
    Irlanda de Nord. Spre deosebire de soluţia de backstop din precedentul acord
    negociat de fostul premier Theresa May, respins în trei rânduri de parlamentul
    britanic, nu va fi nevoie ca noul protocol convenit acum să fie înlocuit de un
    acord ulterior între Uniunea Europeană şi Regatul Unit, ceea ce reprezintă o
    concesie substanţială făcută de europeni.


    Preşedintele Klaus Iohannis, care a
    semnat documentul în numele României, a declarat că acordul privind ieşirea
    Regatului Unit din blocul comunitar, anunţat joi, nu schimbă nimic în ceea ce
    îi priveşte pe românii din Marea Britanie, acestora urmând să le fie asigurate
    toate drepturile. În acord, lucrurile care au fost negociate şi acceptate de
    ambele părţi nu s-au schimbat, ele au fost păstrate, ceea ce s-a renegociat şi
    s-a schimbat în unele părţi este înţelegerea pe graniţa între Irlanda şi
    Irlanda de Nord, a precizat şeful statului român, reiterând că cea mai bună
    variantă este cea a unui Brexit cu acord.

  • Ursula von der Leyen – propunerea pentru functia de președinte al Comisiei Europene

    Ursula von der Leyen – propunerea pentru functia de președinte al Comisiei Europene

    Parlamentul European va decide în sesiunea din 15 iulie dacă acceptă propunerile făcute de liderii celor 28 de state membre pentru conducerea principalelor instituţii europene.

    Liderii statelor membre ale Uniunii Europene au negociat, la Bruxelles, viitoarea echipă care să conducă principalele instituţii europene. După trei zile de discuţii aprinse, s-a renunţat la sistemul capilor de listă şi s-a ajuns la un acord asupra propunerilor pentru funcţiile esenţiale: Ursula von der Leyen, actualul ministru german al apărării, pentru preşedinţia Comisiei Europene, premierul belgian, Charles Michel, pentru preşedinţia Consiliului European, ministrul spaniol de externe, Josep Borrell, pentru şefia diplomaţiei europene, iar Christine Lagarde, actualul director al FMI, în fruntea Băncii Centrale Europene. Anunţul a fost făcut de actualul preşedinte al Consiliului European, Donald Tusk:

    Am convenit asupra întregului pachet înaintea primei sesiuni a Parlamentului European. Cu cinci ani în urmă am avut nevoie de trei luni pentru a lua această decizie şi tot au fost unele voci împotrivă. Acum au fost suficiente trei zile şi nimeni nu a fost împotrivă. Primul şi cel mai important lucru este că am ales două femei şi doi bărbaţi pentru cele patru poziţii principale. Un perfect echilibru de gen. Sunt foarte mulţumit de asta. Până la urmă Europa este o femeie.

    Acum este rândul Parlamentului European să ia în considerare validarea Ursulei von der Leyen ca preşedinte al Comisiei. Dacă va fi aleasă va fi prima femeie care conduce Comisia Europeană. Charles Michel, cu experienţa sa de premier belgian, va fi ideal în obţinerea de consensuri şi construirea unităţii printre statele membre. Ca fost ministru de externe şi fost preşedinte al Parlamentului European, Josep Borrell va fi un reprezentat puternic şi un apărător al intereselor şi valorilor Uniunii în lume. Christine Lagarde, cu experienţa ei internaţională, fiind astăzi directorul Fondului Monetar Internaţional, va fi un preşedinte perfect pentru Banca Centrală Europeană.

    Donald Tusk a mai subliniat că membrii Consiliului se aşteaptă ca viitorul preşedinte al Comisiei să asigure un echilibru geografic adecvat în echipa vicepreşedinţilor.

    Jocurile nu sunt însă considerate făcute pentru că Ursula von der Leyen va trebui să primească undă verde din partea Parlamentului European, în cadrul unui vot programat peste două săptămâni. Analiştii notează că pachetul convenit s-ar putea confrunta cu o rezistenţă din partea grupurilor parlamentare nemulţumite de renunţarea la sistemul capilor de listă.

    Dacă vor fi ratificaţi de Parlamentul European, cei patru noi şefi ai instituţiilor europene îşi vor prelua funcţiile în octombrie pentru un mandat de cinci ani.


  • Viitorul Cadru Financiar Multianual al UE

    Viitorul Cadru Financiar Multianual al UE

    Consiliul a început pregătirile pentru reuniunea Consiliului European care va avea loc la 20 – 21 iunie. În cadrul reuniunii, liderii UE ar trebui să ia decizii privind numirile pentru următorul ciclu instituțional și să adopte agenda strategică a UE pentru perioada 2019 – 2024. De asemenea, aceștia își vor concentra discuțiile asupra viitorului cadru financiar multianual, asupra schimbărilor climatice și asupra recomandărilor specifice fiecărei țări emise în cadrul procesului semestrului european.


    Daniel Buda: Cadrul Financiar Multianual până la urmă vorbim de buget aici. Vorbim de banii pe care îi avem sau de care statele membre îi au la dispoziție pentru a se putea dezvolta. Mi-aș dori foarte mult de la această Preșendinție, pe care o avem în această perioadă, să avem capacitatea de a îi determina pe acești șefi de state și de guverne, care nu sunt de-acord cu ceea ce înseamnă creșterea în contribuție a statelor membre, la acest buget la nivelul UE pentru a putea satisface toate nevoile pe care le avem în acest moment.

    Olanda, Franța, țările de jos şi încă câteva state sunt rezervate în această chestiune și eu cred că pentru noi acesta trebuie să fie un obiectiv substanţial, acela de a convinge aceste state să facă alocări bugetare suplimentare în vederea creșterii bugetului pentru a putea acoperi toate nevoile pe care le are astăzi UE. Aici mă refer la ceea ce înseamnă sectorul agricol, pentru că în zona sectorului agricol chiar dacă România nu are parte de tăieri bugetare semnificative de către pilonul 2, pe plățile directe chiar avem parte de o creștere a bugetului. În politica de coeziune creșterea e de 8 %.

    În nivelul UE avem de-a face cu tăieri în această zonă a politicii agricole comune și a politicii de coeziune pe de o parte și pe de altă parte avem noi provocări la care trebuie să facem față legate de migratie, legate de securitatea frontierelor. Noi nevoi până la urmă legate de ceea ce înseamnă cercetarea, de investirea mai multor bani în cercetare astfel încât să putem să ținem pasul cu ceea ce înseamnă nevoile UE pe diverse paliere chiar dacă nu vom reuși este important să cristalizăm totuși direcțiile mari la nivel macrofinanciar, să vedem care sunt liniile pe care le putem stabili astfel încât statele membre să aibă posibilitatea de a implementa cât se poate de repede până la urmă ceea ce înseamnă acest proces de absorbție al fondurilor europene.

    Consiliul European din luna iunie va reprezenta momentul unor decizii importante care vor contura viitorul UE în anii următori. Președinția a făcut tot posibilul pentru a facilita tranziția către următorul ciclu instituțional și pentru a încheia cât mai multe dosare legislative. Consiliul a discutat aspectele legate de acțiunea externă ale cadrului financiar multianual pentru perioada 2021 – 2027. Miniștrii s-au concentrat pe propunerile Comisiei Europene privind integrarea Fondului european de dezvoltare în bugetul UE și delimitarea fondurilor pentru politica europeană de vecinătate în următorul CFM.

    Dezbaterea va contribui la pregătirea de către președinție a unui proiect revizuit de cadru de negociere în perspectiva Consiliului European din iunie.


  • Politica în domeniul migrației: Directiva revizuită privind returnarea

    Politica în domeniul migrației: Directiva revizuită privind returnarea

    Consiliul Justiţie a convenit asupra unei poziții parțiale de negociere referitoare la Directiva privind returnarea migranţilor ilegali. Astfel, se va accelera procedura de returnare, se vor preveni sustragerile și va crește rata de returnare.

    Uniunea Europeană depune eforturi pentru ca normele privind returnarea migranților aflați în situație neregulamentară să devină mai eficientă. Sub conducerea preşedinţiei române, Consiliul a convenit asupra unei poziții parțiale de negociere referitoare la Directiva revizuită privind returnarea. Aceasta acoperă toate aspectele revizuirii propuse, cu excepția dispozițiilor privind procedura la frontieră în cazul returnărilor, care este definită în Regulamentul privind procedurile de azil, aflat, în prezent, în dezbatere.

    Îmbunătățirea eficacității returnărilor este o componentă fundamentală a unei politici globale în domeniul migrației. Aceasta este cea mai bună modalitate de a submina modelul de afaceri al persoanelor care introduc ilegal migranți și de a demonstra faptul că a-ți încredința viața în mâinile persoanelor respective nu reprezintă un bilet de intrare în Europa, a subliniat Carmen Dan, ministrul afacerilor interne din România, care a prezidat lucrările Consiliului Justiţie:

    Consider că avem un compromis satisfăcător cu privire la acest act. Acest lucru ne va permite să sporim eficacitatea normelor interne privind returnarea resortisanţilor ţărilor terţe aflaţi în situaţie de şedere ilegală.Asta va contribui, aşadar, la o rată sporită de returnare. Printre diversele îmbunătăţiri incluse în textul în discuţie, comparativ cu legislaţia actuală, o să enumăr câteva: introducerea unei liste de criterii pentru stabilirea riscului de sustragere, obligaţia resortisantului ţării terţe de a coopera cu autorităţile, posibilitatea de a lua în custodie publică un resortisant al unei ţări terţe dacă aceasta consideră că reprezintă un risc pentru ordinea publică, siguranța publică sau securitatea națională.

    Poziția de negociere parțială adoptată de Consiliu mai include proceduri mai clare și mai rapide de emitere a deciziilor de returnare și de introducere a căilor de atac; posibilitatea de a se lua măsuri dacă imigrantul ilegal nu cooperează cu autorităţile; norme mai eficiente privind returnările voluntare; posibilitatea de a returna un imigrant ilegal către orice țară terță sigură. Scopul noilor norme propuse este de a accelera procedurile de returnare, de a preveni sustragerile și deplasările secundare și de a crește rata de returnare. Consiliul European a subliniat în mai multe rânduri necesitatea de a se îmbunătăți în mod semnificativ eficacitatea returnării migranților aflați în situație neregulamentară. Deși Uniunea și statele membre au depus deja eforturi considerabile, numărul total al returnărilor trebuie încă să crească.


  • Donald Tusk a anunțat convocarea unui summit pe 28 mai

    Donald Tusk a anunțat convocarea unui summit pe 28 mai

    Președintele
    Consiliului European Donald Tusk a anunțat organizarea unei reuniuni a
    Consiliului European în format UE-28 la data de 28 mai, la două zile distanță
    după alegerile pentru Parlamentul European, pentru ca liderii să poarte primele
    discuții oficiale privind noile numiri în fruntea instituțiilor UE.


    Şefii
    de stat sau de guvern ai ţărilor Uniunii Europene care s-au reunit la Sibiu au
    discutat despre planurile strategice ale organizaţiei în anii următori şi au
    adoptat Declaraţia de la Sibiu, trimiţând un mesaj de unitate şi încredere în
    acţiunile lor comune.




    Donald
    Tusk: Aș dori să anunț că, imediat
    după alegerile pentru Parlamentul European, pe 28 mai, voi convoca o întâlnire
    a tuturor celor 28 de lideri ai UE, pentru a începe procesul de numire. Intenția mea
    este să efectuez în mod rapid, fără probleme și eficient alegerea șefilor
    instituțiilor UE    . Vreau să mențin acest
    spirit de discuție în timpul pregătirii priorităților UE și în procesul de
    numire al noului leadership al UE. Desigur, ar fi mai bine dacă am reuși să
    ajungem la un consens cu privire la toate aceste decizii. Dar trebuie să fim
    realiști. Nu mă voi opri să pun la vot aceste decizii, dacă se dovedește dificilă
    obținerea unui consens. Acest proces va respecta normele stabilite în
    tratate și ar trebui să reflecte atât echilibrul geografic, cât și demografia,
    astfel încât atât țările mari, cât și cele mai mici, să fie reprezentate în
    cele mai înalte poziții din UE.


    Pentru mine, spiritul tratatului este de asemenea
    important atunci când vine vorba de egalitatea de gen, precum și de echilibrul
    politic    . Scopul este simplu: avem nevoie de instituții eficiente, deci avem
    nevoie de decizii rapide. Intenția mea este ca Consiliul European să numească
    noua conducere a UE în iunie. Invit pe toată lumea să-și asume
    responsabilitatea pentru a face acest lucru posibil. ‘




    Statul de drept este
    chintesența activității politice și va fi în centrul atenției și în viitoarele documente, inclusiv în
    viitoarea agendă strategică. Fără în doială, nu poate exista Europa fără stat
    de drept, nu pentru că ar fi vreo doctrină ideologică. Aceasta este chintesența
    Europei ca entitate politică.


  • Tusk: Mai sunt doar 20 – 30% şanse ca Marea Britanie să rămână în UE

    Tusk: Mai sunt doar 20 – 30% şanse ca Marea Britanie să rămână în UE

    Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, consideră că şansele ca Marea Britanie să rămână în Uniunea Europeană sunt în momentul de față de 20-30 la sută. În opinia sa, ar fi nevoie de un nou referendum pentru a putea lămuri problemele apărute în procesul de separare.

    Vorbesc în numele guvernului și cu acordul premierului Harold Wilson. Vă cerem să faceți două lucruri: înainte de toate să mergeți la vot la referendumul pentru apartenența la Comunitatea Economică Europeană, iar în doilea rând, guvernul vă îndeamnă să votați DA. Cât se poate de clar DA!

    Sunt cuvintele rostite de parlamentarul laburist, James Callaghan, în timpul campaniei care a precedat referendumul din 4 iunie 1975. Britanicii au fost chemați atunci să se pronunțe prin vot dacă sunt de acord ca țara lor să facă parte din Comunitatea Economică Europeană la doi ani de când Regatul Unit intrase oficial în organizație. Iar calitatea de membru a fost validată de 67 la sută din cei care au mers la urne.

    Anii au trecut, iar Comunitatea Economică Europeană a devenit Uniunea Europeană. În 2016, britanicii au fost chemați din nou la vot, și tot în luna iunie, dar pe data de 23, să spună dacă vor să mai facă parte din spațiul comunitar. În plin avânt al euroscepticilor, ei au ales de data această să iasă din Uniune cu o majoritate de 51.9 la sută din voturi. Au fost așadar două consultări organizate în Marea Britanie pe tema apartenenței la construcția comunitară, iar într-un interviu acordat zilele trecute cotidianului polonez Gazeta Wyborcza, președintele Consiliului European, Donald Tusk, spune că și-ar dori un nou referendum. Argumentul său este simplu: dacă în 2016 a fost posibilă schimbarea deciziei luate în 1975, atunci ar trebui să fie posibilă organizarea unui nou referendum privind Brexitul.

    Donald Tusk şi-a exprimat, de altfel, de mai multe ori dezamăgirea faţă de rezultatul consultării de acum trei ani și față de problemele apărute în procesul de separare: M-am întrebat cum arată acel loc special din iad pentru cei care au promovat Brexit-ul, fără să aibă măcar schiţa unui plan pentru realizarea lui în siguranţă.

    În opinia lui Donald Tusk, adevărata dezbatere asupra consecinţelor Brexitului nu a început înaintea sau în timpul campaniei pentru referendumul din 2016, ci… după vot.

    Astăzi rezultatele probabil ar arăta diferit”, este de părere Donald Tusk. Stabilit inițial pentru 29 martie, divorțul dintre Londra și Bruxelles a fost amânat până cel târziu pe 31 octombrie. Până la finalul acestei perioade, Regatul Unit va avea posibilitatea de a revoca articolul 50 care face posibilă ieșirea unei țări din Uniunea Europeană ) și de a renunța cu totul la Brexit. Această prelungire este pe atât de flexibilă pe cât mă așteptam și ceva mai scurtă decât anticipasem. Este totuși suficientă pentru a găsi cea mai bună soluție posibilă, a afirmat Donald Tusk.

    Marea Britanie este însă în continuare în căutarea un compromis care să permită ratificarea în Parlament a Acordului de retragere din spațiul comunitar. Iar până când se va produce divorțul, Regatul Unit va participa la alegerile pentru Parlamentul Europena. Scrutinul este stabilit pentru 23 mai în această țară.


  • Concluzii după reuniunea Consiliului European

    Concluzii după reuniunea Consiliului European

    Reuniunea de la sfârşitul săptămânii trecute a şefilor de stat şi de guvern
    a fost urmărită cu un interes sporit din cauza evoluţiilor legate de dosarul Brexit
    şi, mai ales, de incertitudinile date de ultimele decizii din Camera Comunelor.


    Pe lângă acest subiect fierbinte pentru viitorul Uniunii Europene, Consiliul
    European a avut pe agenda ultimului său summit oficial de dinaintea alegerilor
    europarlamentare şi alte teme importante, structurate pe patru mari domenii.
    Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a oferit o sinteză a
    discuţiilor pe care le-au avut şefii de stat şi de guvern:

    Liderii au discutat
    despre cel mai potrivit mod de pregătire a Uniunii Europene legat de creșterea
    concurenței economice la nivel global. Aceasta înseamnă consolidarea pieței
    unice europene și a bazei industriale, care este esențială pentru crearea de
    locuri de muncă. De asemenea, am convenit asupra necesității unei politici
    comerciale deschise și determinate. În acest context, Consiliul European a
    solicitat reluarea discuțiilor privind instrumentul privind achizițiile
    publice. Vrem să consolidăm capacitatea europeană de a face față amenințărilor
    la furtul de tehnologie și în ceea ce priveşte securitatea cibernetică și
    așteptăm cu nerăbdare recomandarea Comisiei privind securitatea rețelelor 5G. Am
    discutat, de asemenea, despre prioritățile summitului de luna viitoare cu
    China. Scopul nostru este să ne concentrăm pe realizarea unei relații
    echilibrate, care să asigure o concurență loială și un acces egal pe piață. În
    acest context, sperăm să convingem China să includă subvențiile industriale ca
    element esențial al reformei Organizaţiei Mondiale a Comerţului.


    Summit-ul Uniunea Europeană – China va fi găzduit la 9 aprilie de Franţa.
    În context, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude-Juncker, declara că
    Uniunea Europeană are cu China relaţii bune, dar nu excelente    ,
    subliniind totodată faptul că în relaţiile comerciale dintre Uniunea Europeană şi
    China există o asimetrie şi că asimetriile creează dezechilibre.

    Referitor la
    combaterea schimbările climatice, Consiliul European şi-a reafirmat angajamentul
    față de acordul de la Paris și a subliniat necesitatea de a intensifica
    eforturile pentru a lupta împotriva încălzirii globale. O importantă temă a
    fost cea legată de asigurarea unor alegeri libere şi corecte, precum şi de
    lupta împotriva dezinformării. Schimbul de informații este esențial în acest
    context și înființarea recentă a sistemului de alertă rapidă reprezintă un
    important pas înainte.

    De asemenea, Consiliul European a îndemnat platformele
    online şi reţelele de socializare să respecte codul de bune practici     pentru a
    proteja astfel sistemele democratice de amenințări pe termen lung generate de
    dezinformare, ca parte integrantă a consolidării rezistenței Uniunii Europene împotriva
    amenințărilor hibride.




  • Brexit cu termen prelungit

    Brexit cu termen prelungit

    Ieşirea
    britanicilor din blocul comunitar era prevăzută pentru 29 martie, dar premierul
    de la Londra, Theresa May, solicitase o prelungire până pe 30 iunie. După
    aproximativ şapte ore de discuţii, şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană,
    reuniţi la Bruxelles,au decis în unanimitate să acorde Regatului Unit nu unul, ci două
    scenarii de amânare, dar niciunul până la finele lui iunie, ci ambele înainte
    de europarlamentare. Mai precis, potrivit primului scenariu, dacă acordul de
    retragere negociat cu Uniunea, dar respins deja de două ori de Parlamentul
    britanic, este, totuşi, aprobat săptămâna viitoare, Consiliul European este de
    acord cu amânarea Brexit-ului până pe 22 mai. În al doilea scenariu, dacă
    acordul nu va trece de votul parlamentarilor britanici, Consiliul European
    propune amânarea până pe 12 aprilie, dată-cheie până la care britanicii trebuie
    să decidă în ce direcţie doresc să se îndrepte. Cu alte cuvinte, până la acea
    dată, toate opţiunile rămân deschise: Guvernul britanic are şansa să organizeze
    alegeri europarlamentare, apoi să ceară, din nou, o amânare a Brexit-ului, să decidă
    să se retragă fără
    acord sau, pur şi simplu,să solicite revocarea art. 50, deci să renunţe la Brexit.

    Din perspectiva
    României, reprezentată la summitul de la Bruxelles de preşedintele Klaus
    Iohannis, separarea fără un acord dezavantajează pe toată lumea: Acordul este unul bun, am participat cu toţii la a crea acest acord, a
    fost negociat de echipa noastră şi este cea mai bună variantă. Un aşa-numit
    ‘hard Brexit’ este foarte problematic, în primul rând, sigur, pentru Marea
    Britanie, dar nici nouă nu ne convine, fiindcă vrem să construim o relaţie bună
    pe viitor şi atunci e bine să începem cu dreptul, nu cu stângul.     În nedoritul caz al respingerii a treia
    oară, de către Parlamentul britanic, a acordului cu Uniunea, Bruxelles-ul – prin vocea preşedintelui Comisiei
    Europene, Jean-Claude Juncker
    – dă asigurări că Cei
    27 au pregătit măsuri pentru
    protejarea cetăţenilor şi intereselor blocului comunitar. Mai precis, au fost
    adoptate 19 propuneri legislative menite să facă faţă unui Brexit dur, mai ales
    în ceea ce priveşte drepturile europenilor, transporturile aeriene şi rutiere
    şi sectorul pescuitului.

    Cât despre premierul Theresa May, aceasta vede în
    decizia de amânare a Brexit-ului o oportunitate pentru Parlamentul britanic de
    a adopta, totuşi, în cele din urmă, acordul de ieşire din Uniune, pentru a se
    pune capăt, o dată pentru totdeauna, incertitudinii. Sursă de tracasare pentru
    clasa politică, Brexit-ul are un impact serios şi asupra stării psihice a
    milioane de britanici obişnuiţi, patru din zece resimţind furie, neputinţă sau
    îngrijorare. Potrivit unui sondaj, doar 9% dintre cei intervievaţi văd în el un
    motiv de speranţă. Cât despre
    europeni, ei nu încetează să se întrebe ‘de ce tot acest efort?’

  • Jurnal românesc – 22.03.2019

    Jurnal românesc – 22.03.2019

    Preşedintele
    Klaus Iohannis a declarat, la Consiliul European de la Bruxelles, că există
    o şansă reală pentru o ieşire ordonată a Marii Britanii din Uniunea
    Europeană şi a subliniat că prima preocupare a părţii române o reprezintă
    conaţionalii care trăiesc în Regatul Unit. În varianta încheierii
    acordului, drepturile lor sunt foarte, foarte bine asigurate, dar noi am purtat
    multe discuţii şi în bilateral. Chiar eu am discutat în repetate rânduri cu
    doamna prim-ministru May pentru a avea siguranţa că şi în cazul unui no deal
    Brexit ajungem la o înţelegere care este foarte bună pentru cetăţenii noştri şi
    de partea cealaltă pentru cetăţenii britanici, a afirmat Iohannis.
    Preşedintele a apreciat faptul că joi seara s-a ajuns la o înţelegere cu
    privire la amânarea Brexit. Este foarte bine că s-a ajuns la o
    înţelegere, care are două variante. În cazul în care în Marea Britanie se
    acceptă acordul, se prelungeşte, pentru a le da posibilitatea să-şi finalizeze
    legislaţia, în cazul în care nu se votează atunci termenul de prelungire este
    doar 12 aprilie, a explicat Iohannis. Acesta a mai spus că propunerea
    UE27 a fost acceptată imediat de partea britanică deoarece oferă o şansă reală
    Regatului Unit să se hotărască definitiv. Aproximativ 2.500 de cetăţeni
    britanici trăiesc în România, în vreme ce 430.000 de români locuiesc în Marea
    Britanie.




    Ambasadorul
    României la Chișinău, Daniel Ioniță, a afirmat că partenerii internaționali ai
    Republicii Moldova sunt într-o perioadă de așteptare strategică după alegerile
    parlamentare din 24 februarie, transmite Radio Chişinău. Diplomatul a subliniat
    că, în raport cu scrutinul legislativ, poziția României rămâne neschimbată:
    susține parcursul european al Republicii Moldova şi consideră că aceasta
    trebuie să avanseze pe drumul său către Uniunea Europeană prin promovarea în
    continuare a reformelor necesare și așteptate de cetățenii săi. Totodată,
    ambasadorul român a apreciat faptul că schimburile comerciale dintre România și
    Republica Moldova au atins, anul trecut, un vârf istoric depășind un miliard de
    dolari. Daniel Ioniță s-a referit şi la construcția gazoductului Ungheni – Chișinău,
    despre care a dat asigurări că România își va respecta pe deplin angajamentele.


    Secretarul de
    stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni Victor Alexeev se află, până
    pe 23 martie, într-o vizită de lucru în Kazahstan, unde a avut întrevederi cu
    reprezentanții Adunării Popoarelor, entitate care are rolul de a permite
    tuturor minorităților naționale de pe teritoriul Republicii să participe
    alături de majoritatea kazahă la constituirea modelului de societate, la
    alegerea politicilor culturale și la constituirea unui stat deschis. Cu acest
    prilej, oficialul român a prezentat obiectivele ministerului şi a accentuat importanța
    acordată păstrării și promovării identității românești în lume.
    Vicepreședintele Adunării Popoarelor din Kazahstan a asigurat partea română că
    va depune toate eforturile pentru sprijinirea demersurilor pe care le vor
    întreprinde MRP și Ambasada României în beneficiul cetăţenilor români. Victor
    Alexeev a participat şi la Festivalul Folcloric Românesc din Karaganda
    Mărțișorul 2019, organizat de Societatea Culturală Românească DACIA
    şi s-a întâlnit cu studenții care învaţă limba română la Universitatea de Stat
    din Karaganda. Secretarul de stat a stat apoi de vorbă cu membrii comunității
    de români cărora le-a prezentat modalitatea de accesare a fondurilor
    nerambursabile oferite de MRP.

  • Retrospectiva săptămânii 14.10 – 20.10.2018

    Retrospectiva săptămânii 14.10 – 20.10.2018

    Preşedintele României în Italia şi la
    Bruxelles


    Agenda încărcată
    pentru preşedintele României în această săptămână, care a inclus o vizită de
    stat de 4 zile în Italia, o deplasare la Bruxelles la Consiliul European de
    toamnă şi la al 12-lea summit Asia-Europa. În prima parte a săptămânii, Klaus
    Iohannis a fost în Italia, în prima
    vizită de stat a unui preşedinte român din ultimii 45 de ani în această ţară. Cu o valoare estimată a schimburilor comerciale de peste 15,5 miliarde de
    euro în 2018, Italia este al doilea partener comercial al României şi ocupă
    primul loc în topul investitorilor străini din punct de vedere al numărului de
    companii prezente pe piaţa românească. Organizată în contextul sărbătoririi de către Bucureşti a Centenarului
    Marii Uniri şi al aniversării a 10 ani de la ridicarea relaţiei bilaterale
    dintre România şi Italia la nivel de Parteneriat strategic consolidat, vizita a
    avut în prim-plan şi importanta comunitate românească, de circa 1,2 milioane de
    persoane – cea mai numeroasă din afara graniţelor şi cea mai mare comunitate
    străină din peninsulă.

    În cadrul întâlnirilor oficiale cu preşedintele şi
    premierul Italiei, Iohannis a transmis mulţumiri pentru felul în care românii sunt trataţi şi
    integraţi în Peninsulă. De la Roma, preşedintele român a plecat la Bruxelles
    unde a participat la Consiliu European de toamnă şi la al 12-lea summit
    Asia-Europa. Prima
    zi a Summitului UE s-a încheiat fără vreun progres semnificativ în
    privinţa Brexitului.Preşedintele Iohannis a afirmat
    că, în ciuda negocierilor intense, acordul de retragere a Marii Britanii nu a
    fost finalizat până în acest moment. El şi-a exprimat speranţa să se ajungă
    măcar la un acord de ieşire ordonată a Marii Britanii, ca să încercăm pe urmă
    alţi paşi    . În cea de a doua zi, liderii europeni au discutat probleme
    legate de migraţie, securitate internă şi întărirea uniunii monetare. Discuţiile pe
    tema migraţiei s-au concentrat pe evoluţiile viitoare, în direcţia întăririi
    cooperării cu statele terţe de origine şi de tranzit. În ceea ce priveşte
    securitatea internă, preşedintele Iohannis a subliniat că prevenirea şi
    contracararea terorismului trebuie să rămână printre preocupările prioritare
    ale statelor membre ale UE.






    Turneul premierului român in Turcia, Emiratele Arabe Unite şi Kuweit


    Premierul român Viorica Dăncilă a făcut în această
    săptămînă un turneu în Turcia, Emiratele Arabe Unite şi Kuweit. Prima
    etapa a fost Turcia, unde prim-ministrul
    a fost primit, la Ankara, de şeful statului, Recep Tayp Erdogan. Cei doi
    oficiali au convenit ca România va continua să susţină parcursul european al
    Turciei. Cele două ţări sunt hotărâte să colaboreze, în continuare, pentru
    dezvoltarea relaţiilor economice, asigurarea securităţii şi lupta împotriva
    terorismului. Cei doi demnitari au semnat şi două documente de cooperare
    bilaterală în domeniul medical şi al educaţiei.

    Turneul a continuat in
    Emiratele Arabe Unite. În Dubai, la întâlnirea cu conducătorul Emiratului,
    şeicul Mohammed bin Rashid Al-Maktoum, şefa Guvernului de la Bucureşti a prezentat cele mai recente
    oportunităţi investiţionale din România şi a încurajat companiile din Emirate
    să participe fie la licitaţiile organizate pentru proiectele finanţate prin
    programele operaţionale existente, fie la proiectele în parteneriat
    public-privat. Ea a declarat şi
    că România va continua să acorde o importanţă deosebită vecinătăţii sudice a
    UE, mai ales că, anul viitor, va deţine, timp de şase luni, preşedinţia
    semestrială a Uniunii. La Abu Dhabi,

    Viorica Dăncilă a discutat despre atragerea investițiilor emirateze și
    intensificarea schimburilor comerciale bilaterale. Miercuri, şefii
    Executivelor de la Bucureşti şi de la Abu Dhabi au adoptat ‘Declaraţia comună
    privind stabilirea unui parteneriat economic strategic între Guvernul României
    şi Guvernul Emiratelor Arabe Unite’Comerţul, investiţiile, agricultura, turismul, cercetarea,
    inovarea sunt doar câteva dintre domeniile prioritare în care vor colabora
    mediile de afaceri din cele două state. Ultima etapa a turneului a fost Kuweitul.




    Exerciţiul Seism 2018


    Populaţia
    trebuie să fie pregătită cât mai bine, pentru a şti cum să reacţioneze în urma
    unui eventual dezastru, a declarat şeful Departamentului pentru Situaţii de
    Urgenţă, Raed Arafat, la ceremonia care a marcat închiderea exerciţiului de
    simulare a unui cutremur major în România, Seism 2018. Raed Arafat
    a spus că a fost cel mai amplu şi mai complex exerciţiu la nivel european din
    ultimii ani, care a dat prilejul
    autorităţilor române să-şi testeze viteza de reacţie şi capacitatea de a
    interveni şi de a coopera în cazul unui cutremur puternic. România e
    considerată una dintre ţările membre ale Uniunii cele mai vulnerabile la
    seisme.

    În ultimele două secole, aici au avut loc şapte cutremure de peste 7 pe
    scara Richter. În simulări au fost antrenate, timp de cinci zile, toate
    structurile responsabile în cazul producerii unui seism major, de magnitudine
    7,5, urmat de replici, ce ar produce victime multiple şi ar afecta, în primul
    rând, Bucureştiul. Salvatorii au fost puşi în faţa unor situaţii-limită, cu mii
    de decese, răniţi şi persoane rămase fără adăpost. Preşedintele Klaus Iohannis
    a decretat instituirea stării de urgenţă. În bazele sale, Armata a instalat
    spitale militare mobile, iar pe stadioanele din oraş şi din aşezările-satelit
    au fost amenajate tabere de sinistraţi. Din Israel, Italia şi Norvegia au fost
    aduse spitale mobile de ultimă generaţie, inclusiv cu dotări de terapie
    intensivă, iar din Austria şi Ungaria au venit ambulanţe.



    Selecţionata de fotbal Under 21 a României,
    la un turneu final de Campionat European după 20 de ani



    Selecţionata de tineret a României s-a calificat
    la Campionatul European de fotbal Under-21 de anul viitor, după ce a învins
    Liechtensteinul cu 4-0, marţi, pe teren propriu, la Ploieşti, în ultimul său
    meci din Grupa a 8-a a preliminariilor. Cu şapte victorii şi trei remize din
    zece partide, românii au terminat preliminariile neînvinşi, au acumulat 24 de
    puncte şi au câştigat o grupă din care au mai făcut parte Portugalia, Bosnia, Ţara Galilor şi Elveţia. România a
    reuşit, astfel, a doua sa calificare la un Campionat European de tineret, după
    cea din 1998, cand turneul final a fost organizat la Bucuresti. Europenele se
    vor disputa în perioada 16-30 iunie 2019, în Italia şi San Marino, cu
    participarea a 12 echipe

  • Rolul sistemelor judiciare în respectarea statului de drept și a valorilor UE

    Rolul sistemelor judiciare în respectarea statului de drept și a valorilor UE

    Sistemele judiciare au un rol esențial în respectarea statului de drept și a valorilor Uniunii Europene, iar guvernele naționale ale statelor membre trebuie să țină cont de recomandările specifice făcute de forul european fiecărui stat.

    Consiliul European a adoptat o serie de recomandări, specifice fiecărei țări, la propunerea Comisiei Europene, cu scopul de a spori eficacitatea sistemelor judiciare ale statelor membre. Acestea au la bază tabloul de bord privind justiția.

    Respectarea statului de drept este o prioritate a Uniunii Europene, spune comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, Věra Jourová: Fără sisteme de justiție eficiente și de înaltă calitate, nu există stat de drept, nu se aplică legile europene, nu există un mediu de afaceri favorabil. Mai mult ca niciodată avem nevoie de reforme sănătoase în justiție pentru a susține statul de drept. În acest scop dorim întărirea implementării statului de drept în Uniunea Europeană și promovarea susținerii valorilor comune europene în toate țările membre. Adoptarea acestei inițiative, urmată de un eveniment care va fi organizat în noiembrie, împreună cu președinția austriacă, vor favoriza continuarea discuțiilor între profesioniști, creatori de politici și reprezentanți ai autorităților. Statul de drept, ca și instanțele eficiente și juste, sunt esențiale pentru democrație. Iar în Uniunea Europeană avem o zonă de justiție comună. Funcționarea sa este bazată pe încrederea între instanțe și judecători din diferite țări. Dacă un sistem judiciar este defect, chiar și într-o singură țară, impactul va fi simțit de întreaga Uniune Europeană, iar încrederea va dispărea.


    Sistemele de justiție au un rol determinant în apărarea statului de drept și a valorilor fundamentale ale Uniunii. Ele garantează faptul că cetățenii și întreprinderile pot beneficia pe deplin de drepturile lor, consolidează încrederea reciprocă și contribuie la crearea unui mediu favorabil afacerilor și investițiilor pe piața unică. Din acest motiv, îmbunătățirea eficacității sistemelor de justiție naționale figurează printre prioritățile semestrului european. Tabloul de bord privind justiția ajută statele membre să atingă acest obiectiv, oferindu-le, în fiecare an, o imagine de ansamblu comparativă a funcționării sistemelor judiciare naționale. Ultimul astfel de tablou, publicat în mai, a arătat că în general atât cetățenii, cât și întreprinderile consideră că ingerințele sau presiunile din partea guvernelor și a politicienilor sunt principalul motiv pentru lipsa de independență a instanțelor și a judecătorilor. În ceea ce privește percepția judecătorilor asupra independenței justiției, România se află pe locul 13 din 23, ceea ce înseamnă că mulți dintre ei nu se simt prea independenți. În ceea ce privește percepția populației, 42% dintre români consideră că sistemul judiciar din țară este unul bun, 24% spun că este relativ prost, iar 15% îl cataloghează drept foarte prost.


  • Migraţia, pe agenda Consiliului European

    Migraţia, pe agenda Consiliului European

    Pe lângă securitate şi apărare, afaceri economice şi financiare, migraţia s-a numărat printre subiecte de pe agenda Consiliului European, reunit la sfârşitul săptămânii trecute la Bruxelles. Dacă ţinem cont însă că negocierile au durat nu mai puţin de 9 ore până când şefii de stat sau de guvern ai statelor membre au ajuns doar la un compromis, se poate spune că migraţia a fost principalul subiect de pe agenda reuniunii. Conform concluziilor reuniunii, Consiliul European este hotărât să continue și să consolideze această politică de prevenire a fluxurilor necontrolate de migranţi din 2015. Este însă o cale lungă, de la decizia Consiliului European şi până la aplicarea unor măsuri efective, conform preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk:



    “În ceea ce priveşte înţelegerea privind migraţia, este mult prea devreme să vorbim despre un succes. Am reuşit să ajungem la un acord la Consiliul European. Însă asta este de fapt cea mai uşoară parte, în comparaţie cu ceea ce ne aşteaptă pe teren, când vom începe punerea în aplicare a acordului. În ceea ce privește textul compromisului nostru, liderii au acceptat trei propuneri pe care le-am prezentat, și anume platformele de debarcare în afara Europei, un instrument bugetar specific în următorul cadru financiar multianual pentru combaterea migrației ilegale, precum și intensificarea sprijinului UE pentru paza de coastă libiană.”



    Aşa-numitele platforme regionale de debarcare ar urma să fie amenajate în afara Uniunii, în cadrul colaborării cu ţări terţe şi sunt destinate persoanelor salvate pe mare. Astfel de platforme ar trebui să permită o distincție rapidă și sigură între migranții economici și solicitanții de azil. Pentru o bună gestionare a migraţiei, liderii europeni au propus şi alte soluţii. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk:



    “O altă parte a compromisului este propunerea franco-italiană de instituire a unor centre controlate pe teritoriul Uniunii Europene, în țările care doresc să le construiască. Toate măsurile în contextul acestor centre, inclusiv transferul și relocarea, se vor lua pe bază voluntară.”



    “Franţa nu va deschide centre de primire pentru migranţii care debarcă în Europa, întrucât nu este prima ţară de sosire”, a declarat, după reuniune, preşedintele francez Emmanuel Macron, care a propus înfiinţarea unor astfel de centre. Tot preşedintele francez a propus ca migranţii din aceste centre, ale căror cereri de azil vor fi acceptate, să fie distribuiţi în statele membre, dar tot pe bază voluntară. În opinia Franţei, astfel de centre ar trebui deschise în ţările unde debarcă migranţii veniţi pe Mediterana, respectiv Italia, Spania şi Grecia.



    Pe de altă parte, premierul italian, Giuseppe Conte, a reproşat Franţei că a făcut această propunere fără a accepta să înfiinţeze vreunul, considerând că astfel de centre pot fi deschise în orice stat membru, nu doar în cele din prima linie a sosirii migranţilor. Acest dosar este delicat şi în Germania, care a primit peste un milion de migranţi. După ce luni Uniunea Creştin-Democrată, CDU, a cancelarului Angela Merkel a ajuns la un acord cu Uniunea Creştin-Socială, un reprezentant al Partidului Social-Democrat (SPD) a declarat miercuri că formaţiunea sa va ieşi din coaliţia de guvernare dacă CDU va merge mai departe cu planul de creare a unor zone de tranzit speciale la frontiera Germaniei cu Austria.



  • Importanţa alegerilor europarlamentare 2019

    Importanţa alegerilor europarlamentare 2019

    Perioada 23-26 mai 2019 este cea preconizată de Parlamentul
    European    . Decizia finală va fi luată la finalul procedurii oficiale, adică la
    sfârșitul lunii iunie 2018. Acea perioadă include o consultare cu eurodeputații
    și un vot cu unanimitate în Consiliul European (șefii de stat sau de guvern ai
    țărilor membre).



    Despre importanta alegerilor europarlamentare 2019, Răzvan
    Popa    -eurodeputat: Alegerile europene sunt importante pentru ca
    cetatenii statelor membre isi desemneaza in acest fel reprezentantii in
    Parlamentul European, forul deliberativ al UE. Este important ca oamenii sa
    mearga la vot pentru ca deciziile care se iau la nivel european ii privesc in
    mod direct si sunt la fel de importante ca cele din parlamentele nationale. Dupa
    alegerile din 2019 configuratia Parlamentului European va fi schimbata ca
    urmare a retragerii Marii Britanii din UE. Vorbim aici despre BREXIT. Efectele
    acestei iesiri vor insemna pe de o parte un mandat in plus pentru Parlamentu
    European pentru Romania, adica 33 de eurodeputati dar si un posibil efort
    bugetar suplimentar pentru tarile membre ale UE, pentru a acoperi deficitul
    last de Marea Britanie, care nu va mai contribui astfel la bugetul UE. Brexitul
    este o provocare pentru Europa deoarece tarile membre ramase trebuie sa sustina
    financiar, in aceeasi masura proiecte importante de dezvoltare cum ar fi
    :politica de coeziune, politica agricola comuna ,programele de educatie cum
    este ERASMUS dar si politica de aparare, combatere a terorismului si gestionare
    a fenomenului migratiei. In acest context, preluarea presedentiei Consiliului UE
    de catre Romania, incepand cu ianuarie 2019    , vine intr-un moment delicat dar
    in acelasi timp extrem de important pentru viitorul Europei. In acest mandat, ar
    trebui finalizate negocierile pentru viitorul buget al UE, post 2020,
    care trebuie sa gaseasca rezolvarea la problemele majore cu care se confrunta
    Europa. In acelasi timp, aderarea Romaniei la spatiul Schengen, este un obiectiv
    esential ce trebuie indeplinit pana la finele mandatului. Cu atat mai mult cu
    cat, Romania si-a indeplinit absolut toate obiectivele stabilite de Comisia
    Europeana, lucru recunscut si de Presedintele Comisiei Jean Claude Junker. Ca
    stat membre al UE, Romania are aceleasi drepturi ca oricare alt stat membru din
    vestul Europei, iar romanii trebuie sa beneficieze de ele.


  • Alegerile europarlamentare se vor desfăşura între 23 şi 26 mai 2019

    Alegerile europarlamentare se vor desfăşura între 23 şi 26 mai 2019

    Viitoarele alegeri pentru Parlamentul European se vor desfăşura între 23 şi 26 mai 2019, potrivit unei decizii adoptate marţi, la Bruxelles, de miniştrii afacerilor europene din statele membre ale Uniunii Europene, reuniţi în Consiliul Afaceri Generale (CAG).



    Reînnoirea Parlamentului European are loc la fiecare cinci ani. Perioada reţinută (23-26 mai 2019) este cea preconizată de Parlamentul European. Decizia finală va fi luată la finalul procedurii oficiale – sfârşitul lunii iunie 2018 – care include o consultare cu eurodeputaţii şi un vot cu unanimitate în Consiliul European (şefii de stat sau de guvern ai ţărilor membre).



    Alegerile europarlamentare din mai 2019 vor avea ca rezultat un Parlament European cu 705 membri, faţă de 751 în prezent. Diferenţa este dată de ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană – dintre actualele 73 de mandate europarlamentare deţinute de britanici, 46 vor dispărea, iar celelalte 27 vor fi repartizate acelor state membre care sunt subreprezentate în legislativul UE. României îi va reveni un mandat în plus, astfel încât ţara noastră va avea 33 de eurodeputaţi. Precedentele alegeri europene au avut loc în perioada 22-25 mai 2014.