Radio România Internațional

Tag: Consiliul European

  • Schengen – mesaje de susţinere pentru România

    Schengen – mesaje de susţinere pentru România

    La o săptămână de când admiterea României
    și Bulgariei în spațiul Schengen a fost respinsă la vot în Consiliul Justiţie
    şi Afaceri Interne, subiectul aderării s-a aflat din nou în discuție la
    Bruxelles, de această dată în cadrul Consiliului European, la inițiativa
    președintelui Klaus Iohannis.

    Şeful statului român a vorbit despre nevoia unei
    soluţii pozitive privind aderarea, despre faptul că România este pregătită din
    toate punctele de vedere pentru a deveni parte a spaţiului de liberă circulaţie,
    dar şi despre unitate şi solidaritate.

    România este ţară de primă linie când vine vorba
    de războiul din Ucraina. Suntem vecinii cu cea mai lungă graniţă cu Ucraina. Ne
    străduim şi facem faţă, fiindcă dorim şi credem că este corect. Suntem ţară de
    primă linie pentru migranţi şi noi controlăm fluxul migrator. Avem rezultate
    foarte bune, recunoscute de surse externe, obiective    , a amintit Klaus
    Iohannis. Dar, a completat președintele:     Noi, românii, aşteptăm semne clare de
    solidaritate şi unitate din partea UE. Asta înseamnă, printre altele, că avem
    aşteptări legitime să fim primiţi în spaţiul Schengen    .

    Șeful statului a
    declarat că votul din partea Austriei şi votul mixt din partea Olandei sunt
    probleme care încă trebuie rezolvate, dar că din toate discuţiile pe care le-a
    avut a tras concluzia că de data aceasta pregătirea va fi mai profundă, mai
    bună şi că se doreşte o soluţie:

    Concluzia mea este simplă: toţi actorii au înţeles că aici avem o
    problemă care trebuie rezolvată. Impresia mea este că toţi au înţeles şi sunt
    destul de optimist că cea mai bună variantă este ca în cursul anului 2023 să
    fie încheiat procesul cu un rezultat pozitiv pentru România şi Bulgaria.

    Cele
    mai înalte oficialităţi europene au transmis mesaje de susţinere pentru
    aderarea celor două țări, care fac tandem în acest proces al aderării și care
    de mai bine de un deceniu așteaptă să fie admise. Şefa Comisiei Europene,
    Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului, Charles Michel, au declarat
    că vor mai exista schimburi de opinie pe această temă şi că se aşteaptă la
    progrese în următoarele luni. Aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul
    Schengen este pe deplin susţinută, a precizat Ursula von der Leyen, în timp
    Charles Michel a confirmat și că liderii UE vor participa în luna februarie la
    un summit special consacrat migraţiei. De acest subiect, al migrației, a fost
    legată motivația reprezentantului Vienei atunci când a dat votul negativ în
    JAI.

    Charles Michel: Am avut,
    de asemenea, o dezbatere politică cu privire la aderarea Bulgariei şi României.
    Sunt optimist că o decizie privind România şi Bulgaria poate fi luată în cursul
    anului 2023. Am simţit un angajament politic de a lucra pentru a face progrese
    şi sper că vom realiza acest lucru în cursul anului viitor.     Și
    preşedinta Parlamentului, Roberta Metsola, şi-a exprimat dezamăgirea faţă de
    votul din JAI. Ca reacţie la discursul acesteia, preşedintele Iohannis a
    mulţumit pentru sprijinul vocal puternic al Parlamentului European şi al
    majorităţii covârşitoare a statelor membre.


  • Rusia este exclusiv responsabilă pentru criza energetică și economică,concluzia Consiliului European

    Rusia este exclusiv responsabilă pentru criza energetică și economică,concluzia Consiliului European

    Consiliul European a convenit că, în contextul crizei actuale, trebuie accelerate și intensificate eforturile de a reduce cererea, de a asigura securitatea aprovizionării, de a evita raționalizarea și de a scădea prețurile energiei pentru gospodării și companii, în întreaga Uniune.


    De asemenea, trebuie menținută integritatea pieței unice. Consiliul European invită Consiliul și Comisia Europeană să prezinte de urgență decizii concrete cu privire la următoarele măsuri suplimentare: achiziții voluntare în comun de gaze, o nouă valoare de referință complementară, până la începutul anului 2023, care să reflecte cu o acuratețe mai mare condițiile de pe piața gazelor; un interval de prețuri dinamic temporar pentru tranzacțiile de gaze naturale cu scopul de a limita imediat perioadele cu prețuri excesive ale gazelor; un cadru temporar al UE pentru a plafona prețul gazelor în producția de energie electrică; sporirea transparenței pieței, pentru a atenua criza de lichiditate și a elimina factorii care amplifică volatilitatea prețurilor gazelor, asigurând totodată menținerea stabilității financiare; simplificarea procedurilor de autorizare pentru a accelera introducerea surselor regenerabile de energie, măsuri de solidaritate energetică în cazul perturbării aprovizionării cu gaze la nivel național, regional sau la nivelul Uniunii, în lipsa unor acorduri bilaterale de solidaritate; intensificarea eforturilor de economisire a energiei.

    Prioritatea imediată, se mai arată în concluziile Consiliului European, este de a proteja gospodăriile și companiile, mai ales pe cei mai vulnerabili. Consiliul European reiterează că este necesar să se intensifice investițiile în eficiența energetică, în infrastructura energetică adaptată la exigențele viitorului precum și în tehnologii inovatoare.

    Consiliul European invită Comisia să accelereze lucrările la reforma structurală a pieței energiei electrice și solicită să se realizeze noi progrese în direcția unei uniuni energetice depline, pentru a atinge obiectivul de suveranitate energetică și de neutralitate climatică pe plan european. Consiliul European reiterează că escaladarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei pune în pericol pacea și securitatea europeană și mondială, iar Kremlinul poartă responsabilitatea exclusivă pentru actuala criză energetică și economică.


  • Arhitectura financiară a UE în discuția Consiliului European

    Arhitectura financiară a UE în discuția Consiliului European

    Ultimul
    summit al Consiliului European care a avut loc între 22 și 24 iunie 2022 a avut
    pe agenda sa, ca de obicei, chestiuni care privesc Uniunea în ansamblul ei.
    Între ele, și chestiunile economice care însă nu pot fi privite separat de cele
    politice și sociale.


    Charles Michel, președintele Consiliului European, a ținut
    să spună că măsurile economice de acum sunt în legătură cu provocările politice
    și de securitate din ultima vreme din războiul din Ucraina și agresiunea rusă.

    Am avut ocazia să ne concentrăm
    asupra a două puncte-cheie. Primul este situația economică actuală, inflația
    este marea preocupare pentru noi toți. Agresiunea Rusiei pune presiune pe
    prețurile la energie, hrană și bunuri și toate acestea au impact de
    solidaritate asupra cetățenilor și afacerilor. Suntem uniți și suntem de acord
    să ne coordonăm îndeaproape politicile economice. Al doilea subiect este
    arhitectura noastră financiară europeană. Suntem angajați să împlinim uniunea
    bancară, și pași suplimentari vor urma, iar adâncirea pieței unite de capital
    este o prioritate.


    Arhitectura
    financiară a blocului european este unul dintre aspectele economice în mișcare.
    Mereu se cere regândită și reformată. Consiliul susține în continuare
    recomandările făcute fiecărui stat membru în parte cu ghiduri politice
    privitoare la reformele macroeconomice, fiscale și bugetare. O parte a
    viitoarei arhitecturi financiare a blocului european este trecerea la moneda
    euro, de la 1 ianuarie 2023 Croația fiind a 20-a țară din Uniune care va folosi
    moneda unică.


    Creat în 2010
    în urma crizei din 2008, fiecare semestru economic european este o perioadă de
    coordonare politico-socială, de muncă și fiscală în interiorul uniunii și a
    fost gândit ca un cadru mai larg de guvernare a politicii economice a Uniunii
    Europene. În timpul semestrelor, statele membre își ajustează bugetele și
    politicile economice cu regulile cu care instituțiile Uniunii și statele au
    căzut de acord.




  • K. Iohannis în videoconferință cu președintele Consiliului European, Charles Michel

    K. Iohannis în videoconferință cu președintele Consiliului European, Charles Michel

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat, marţi, la o reuniune de coordonare în format videoconferinţă cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, în pregătirea reuniunii informale a Consiliului European care va avea loc, joi şi vineri, la Versailles.

    La videoconferinţă au luat parte și prim-ministrul Regatului Ţărilor de Jos – Mark Rutte, al Greciei – Kyriakos Mitsotakis, al Croaţiei – Andrej Plenkovic, şi cel al Estoniei – Kaja Kallas.

    Discuţiile au vizat, între altele, evoluţiile curente de securitate din Ucraina, eforturile de gestionare şi sprijin a fluxurilor de refugiaţi, măsurile de asistenţă umanitară pentru Ucraina şi Rep. Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), inclusiv decizia ţării noastre de a găzdui un centru logistic pentru coordonarea şi colectarea asistenţei umanitare internaţionale destinate Ucrainei şi, respectiv, Republicii Moldova, în curs de operaţionalizare, primul convoi umanitar către Ucraina urmând a fi realizat în următoarele zile.

    Preşedintele Iohannis a subliniat şi susţinerea de către România a cererilor de aderare ale Ucrainei, Rep. Moldova şi Georgiei la familia UE.

    Tot marți, Klaus Iohannis a participat, la București, la reuniunea trilaterală România – Polonia – Turcia la nivel de consilieri prezidenţiali pentru securitate naţională. El a afirmat că invazia din Ucraina a demonstrat, încă o dată, necesitatea consolidării flancului estic al NATO.

    Șeful statului român a declarat că România condamnă ferm agresiunea militară rusă asupra Ucrainei, sprijină suveranitatea şi integritatea teritorială ale acestei țări şi va continuă să acorde asistenţă multidimensională Kievului.

  • Negrescu a inițiat în PE un apel pentru crearea unui coridor umanitar pentru refugiații din Ucraina

    Negrescu a inițiat în PE un apel pentru crearea unui coridor umanitar pentru refugiații din Ucraina

    Europarlamentarul român Victor Negrescu a solicitat marți, Comisiei Europene și Consiliului European crearea unui coridor umanitar pentru familiile cu copii din Ucraina și pentru sprijinirea copiilor refugiați din zona de conflict.

    Țările vecine au făcut eforturi considerabile, cu sprijinul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene și al mai multor ONG-uri, pentru a oferi protecție și siguranță refugiaților ucraineni. Din păcate, acest lucru nu este suficient. Copiii și familiile lor care sosesc din zona de conflict au nevoie urgentă de ajutor, de la asigurarea nevoilor de bază până la sprijin psihologic. Copiii orfani și cei care vin fără părinți sunt, în mod particular, într-o situație disperată. De aceea, solicităm Comisiei Europene și tuturor statelor membre să ofere un sprijin mai consistent copiilor ucraineni care sosesc în țările vecine, în special în România, Polonia, Slovacia și Republica Moldova, și să implementeze un mecanism european integrat de sprijin pentru a-i ajuta pe ei și familiile lor pe termen scurt, dar și pe termen lung, se arată în scrisoarea inițiată de Victor Negrescu.

    Eurodeputatul afirmă că Uniunea Europeană (UE) ar trebui să încerce crearea unuei coridor umanitar de urgență pentru familii care vin cu copii, pentru orfani, precum și pentru copiii neînsoțiți de părinți astfel încât aceștia să treacă granița în siguranță, și care să le permită să fugă din zona de conflict. Uniunea ar trebui, de asemenea, să studieze posibilitatea creării unui coridor verde care să canalizeze către Ucraina ajutoarele umanitare și să ofere sprijin pentru transportul aferent.


    Peste 70 de europarlamentari, care fac parte din majoritatea grupurilor politice care activează în Parlamentul European și din diferite zone ale Europei, sprijină solicitarea adresată de eurodeputatul Victor Negrescu Comisiei Europene și Consiliului European.

  • Bogdan Aurescu participă la Bruxelles la reuniunea CAE

    Bogdan Aurescu participă la Bruxelles la reuniunea CAE

    Ministrul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, participă, vineri, la Bruxelles, la reuniunea extraordinară a Consiliului Afaceri Externe (CAE). Reuniunea abordează efectele agresiunii militare ilegale, neprovocate şi nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei, informează MAE.

    De asemenea, vor fi discuţii în vederea adoptării unui pachet substanţial, robust şi cuprinzător de sancţiuni la adresa Rusiei, aşa cum a fost decis politic de liderii europeni la reuniunea la nivel înalt de joi. Consiliul European a convenit, atunci, adoptarea de măsuri restrictive suplimentare care să impună consecinţe masive şi severe asupra Rusiei, precum şi un nou pachet de sancţiuni individuale şi economice asupra Belarus.

    Ministrul român de Externe va reitera, în acest context, mesajele de condamnare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, care constituie o încălcare flagrantă a dreptului internaţional şi a principiilor fundamentale care stau la baza ordinii bazate pe reguli, şi va menţiona şi responsabilitatea Belarus în susţinerea agresiunii Rusiei. MInistrul Aurescu va reitera importanţa menţinerii unităţii UE şi a coordonării cu partenerii, în special SUA, dar şi cu NATO şi alţi actori internaţionali, pentru gestionarea actualei crize, ţinând cont de toate dimensiunile şi implicaţiile sale.

    În continuarea acordului politic din cadrul Consiliului European din 24 februarie asupra pachetului de măsuri restrictive suplimentare, șeful diplomației de la București va susţine necesitatea continuării coordonării strânse a reacţiilor şi a abordărilor UE, alături de parteneri şi aliaţi, concomitent cu o comunicare publică coerentă şi unitară pentru a spori potenţialul de descurajare al sancţiunilor.

    Ministrul român va aminti sprijinul umanitar acordat Ucrainei de România, precum şi sprijinul acordat altor parteneri internaţionali pentru evacuarea prin România a unor cetăţeni străini aflaţi în Ucraina.

    Oficialul român va menţiona importanţa sprijinirii în actualul context şi a celorlalţi parteneri estici, în special R. Moldova şi Georgia, a căror rezilienţă trebuie consolidată, precum şi susţinerea pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a celor două state.

  • Klaus Iohannis: România va continua să ofere sprijin Ucrainei

    Klaus Iohannis: România va continua să ofere sprijin Ucrainei

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat, joi, la Bruxelles, la reuniunea extraordinară a Consiliului European, convocată ca urmare a agresiunii militare neprovocate şi nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei. Șeful statului a subliniat deplina solidaritate a României cu poporul ucrainean și a condamnat, în cei mai fermi termeni agresiunea armată de proporţii a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, care reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internaţional.





    Iohannis a evidenţiat impactul acţiunilor inacceptabile ale Rusiei asupra securităţii şi a stabilităţii vecinătăţii estice, precum şi consecinţele severe asupra securităţii europene şi euroatlantice, acte care încalcă flagrant angajamentele asumate de Rusia la nivel internaţional, inclusiv în ceea ce priveşte rolul său de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU.





    “Preşedintele Klaus Iohannis a calificat atacul trupelor ruseşti asupra mai multor regiuni din Ucraina, inclusiv capitala Kiev, drept un act deliberat şi neechivoc de agresiune împotriva unui stat independent şi suveran. Preşedintele României a subliniat că, în această situaţie atât de dificilă, Uniunea Europeană trebuie să continue să îşi apere valorile şi principiile, evidenţiind importanţa unităţii şi legăturilor cu partenerii apropiaţi din regiune şi la nivel global. Preşedintele Klaus Iohannis a sprijinit reacţia fermă şi rapidă a Uniunii Europene, inclusiv adoptarea pachetului puternic de sancţiuni şi pregătirea, în continuare, a unor sancţiuni individuale şi economice suplimentare, care să vizeze şi Belarus”,.potrivit Administrației Prezidențiale.



    Şeful statului a subliniat deplina solidaritate a României cu Ucraina şi poporul ucrainean şi a precizat că ţara noastră va continua să ofere sprijin, în principal asistenţă umanitară. Iohannis a pledat pentru atenuarea impactului negativ al acţiunilor Rusiei asupra Republicii Moldova şi Georgiei, state partenere care resimt deja presiunea din partea Moscovei, accentuând importanţa oferirii sprijinului financiar necesar pentru consolidarea rezilienţei partenerilor.





    “Considerând actuala situaţie drept cea mai mare provocare din istoria recentă a Europei, preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat necesitatea continuării coordonării strânse a reacţiilor şi a abordărilor cu partenerii euroatlantici, în special SUA şi la nivel NATO”, precizează sursa citată.





    Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a intervenit prin videoconferinţă, prezentând evoluţiile în curs ale situaţiei de securitate.





    Liderii europeni condamnă ferm agresiunea militară rusă la adresa Ucrainei, evidenţiind că acţiunile militare ilegale ale Rusiei reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internaţional şi a principiilor Cartei ONU şi subminează stabilitatea şi securitatea la nivel european şi global. Federaţia Rusă este singura responsabilă pentru acest act de agresiune şi pentru pierderile de vieţi omeneşti şi distrugerile pe care le va provoca, au mai arătat șefii de stat şi de guvern. Aceștia au cerut Rusiei încetarea imediată a acţiunilor militare, retragerea necondiţionată a tuturor forţelor şi echipamentului militar de pe întreg teritoriul Ucrainei şi respectarea deplină a integrităţii teritoriale, suveranităţii şi independenţei Ucrainei în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional.





    Totodată, a fost condamnată puternic implicarea Belarusului în agresiunea la adresa Ucrainei, solicitându-i să se abţină de la astfel de acţiuni şi să îşi respecte obligaţiile internaţionale.



    Consiliul European a agreat politic un pachet de măsuri restrictive suplimentare, prin care vor impune costuri masive şi severe Rusiei pentru acţiunile sale, pachet agreat în strânsă cooperare cu partenerii şi aliaţii. Sancţiunile agreate de Consiliul European vor acoperi sectoarele financiar, energetic, al transporturilor, bunurile cu dublă utilizare, precum şi controlul şi finanţarea exporturilor, politica de vize, listările adiţionale ale unor persoane şi entităţi, precum şi noi criterii de listare.





    Consiliul Uniunii Europene urmează să adopte, fără întârziere, propunerile pregătite de Comisia Europeană şi de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene. Liderii europeni au solicitat pregătirea şi adoptarea de urgenţă a unui pachet suplimentar de sancţiuni individuale şi economice, care va include, de asemenea, şi Belarus.





    Consiliul European a deplâns pierderile tragice de vieţi omeneşti cauzate de agresiunea rusă, solicitând Rusiei şi forţelor armate susţinute de Rusia să permită accesul umanitar neîngrădit către toate persoanele aflate în suferinţă.





    Şefii de stat şi de guvern au evidenţiat solidaritatea faţă de Ucraina şi populaţia sa, pe care vor continua să le sprijine, împreună cu partenerii internaţionali, prin măsuri politice, financiare, umanitare şi logistice, precum şi prin organizarea unei conferinţe internaţionale a donatorilor. În continuarea deciziei sale din decembrie 2016, Consiliul European a recunoscut aspiraţiile europene şi alegerea europeană ale Ucrainei, conform Acordului de Asociere.





    Liderii europeni au convenit, totodată, că Uniunea Europeană va continua să coopereze strâns cu vecinii săi şi au reiterat sprijinul necondiţionat şi angajamentul faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială ale Republicii Moldova şi ale Georgiei. Uniunea Europeană va continua coordonarea strânsă cu partenerii şi aliaţii săi în cadrul ONU, OSCE, NATO şi G7.





    Consiliul European a invitat, de asemenea, Comisia Europeană să prezinte planuri de contingenţă, inclusiv în domeniul energiei.

  • Consiliul adoptă pachetul de coeziune de 330 miliarde de euro pentru 2021-2027

    Consiliul adoptă pachetul de coeziune de 330 miliarde de euro pentru 2021-2027

    Pachetul de coeziune aprobat de Consiliul Uniunii Europene pentru următorii 7 ani constă într-un set de regulamente care reglementează fondurile structurale și de investiții, în valoare de peste 330 de miliarde EUR (la prețurile din 2018) sau aproape o treime din bugetul pe termen lung al UE. Fondurile vor finanța proiecte regionale și locale menite să reducă disparitățile economice și sociale dintre statele membre și dintre regiuni, stimulând în același timp o redresare durabilă în urma pandemiei prin investiții în priorități verzi și digitale.

    Pachetul urmează politica încetățenită de coeziune bazată pe investiții multianuale, dar simplifică normele și reflectă noile priorități ale UE de consolidare a inovării și a digitalizării, de tranziție către o economie cu zero emisii nete de dioxid de carbon, de îmbunătățire în continuare a conectivității cu rețelele de transport și digitale strategice și de axare pe incluziunea socială.

    În ansamblu, aproximativ 30% din fondurile structurale vor contribui la decarbonizarea economiei, fiecare tip de activitate de investiții având un coeficient climatic specific. De asemenea, proiectele ar trebui să respecte principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, în conformitate cu obiectivele de mediu ale UE.

    Politica de coeziune are trei fonduri principale. Fondul european de dezvoltare regională, în valoare de 200 de miliarde EUR, este destinat finanțării regionale şi sprijină competitivitatea și crearea de locuri de muncă în întreprinderile mici și mijlocii. Fondul de coeziune, în valoare de 42,5 miliarde EUR este destinat statelor membre al căror venit pe cap de locuitor este sub 90% din media UE şi sprijină rețelele transeuropene de transport, precum și proiectele din domeniul energiei și al transporturilor care aduc beneficii mediului. Fondul social european Plus, în valoare de 88 de miliarde EUR sprijină crearea de locuri de muncă, educația și formarea, precum și incluziunea socială.


  • Concluzii ale Consiliului European

    Concluzii ale Consiliului European

    Deturnarea unui
    avion civil de către Belarus pentru a aresta un oponent politic al regimului
    dictatorial de la Minsk a fost aproape de a deturna Consiliul European de la
    Bruxelles de la agenda iniţială. Liderii celor 27 de state membre se adunaseră
    în capitala Belgiei pentru a discuta, în principal, despre coordonarea
    acţiunilor de combatere a pandemiei şi certificatul digital. Acţiunea
    Belarusului, pe care nu puţini analişti au calificat-o drept piraterie aeriană sau
    terorism de stat, a primit condamnarea fermă a liderilor Uniunii. Aceştia au
    anunţat că vor fi pregătite noi sancţiuni la adresa Belarusului, inclusiv
    economice, şi au decis să închidă
    spaţiul aerian al Uniunii pentru avioanele din această ţară ex-sovietică. Liderii
    celor 27 au cerut, de asemenea, eliberarea imediată a jurnalistului de opoziţie
    Roman Protasevici şi a partenerei sale, Sofia Sapega, ce are cetăţenie rusă, arestaţi
    duminică în timpul operaţiunii. UE solicită, totodată, Organizaţiei Aviaţiei
    Civile Internaţionale să investigheze acest incident considerat fără precedent
    şi inacceptabil.


    Summitul s-a putut concentra, apoi, asupra pandemiei. Şefii
    de stat şi de guvern din ţările membre au salutat acordul obţinut la nivelul
    Uniunii cu privire la certificatul digital Covid, care va facilita revenirea la
    circulaţia fără restricţii. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen,
    a declarat că infrastructura pentru certificatul digital va fi gata până la 1
    iunie, iar statele membre se vor putea conecta la sistem la jumătatea lunii.
    Ursula von der Leyen Statele
    membre au cheia, dar şi sarcina urgentă de a se asigura că sistemele lor
    naţionale de sănătate sunt alimentate cu informaţii despre starea de sănătate a
    cetăţenilor, astfel încât certificatul să poată fi emis. Pare că mai este mult
    de lucru, aşa şi este de fapt, dar sunt optimistă că vom ajunge acolo. Cred că
    certificatul reprezintă o ocazie unică să arătăm cum Uniunea Europeană
    contribuie în mod concret la viaţa de zi cu zi a cetăţenilor, aşa că trebuie să
    ne străduim cu toţii să punem în funcţiune aceste certificate.

    Preşedintele
    Klaus Iohannis a subliniat susţinerea României pentru implementarea rapidă şi
    unitară a certificatului la nivel european. În opinia sa, utilizarea acestuia
    nu trebuie să afecteze exercitarea dreptului fundamental al cetăţenilor la
    libera circulaţie. Totodată, şeful statului român a susţinut continuarea
    într-un ritm accelerat a campaniilor de vaccinare, alături de creşterea
    eforturilor privind producerea şi asigurarea unor rezerve suficiente de
    vaccinuri. Preşedintele României s-a pronunţat în favoarea operaţionalizării
    cât mai rapide a unui mecanism european de donare a vaccinurilor anti-COVID, în
    special către partenerii din vecinătatea estică şi din Balcanii de Vest, şi a pledat în favoarea solidarităţii la nivel
    internaţional. El a amintit că România a donat Republicii Moldova peste 300.000
    de doze şi că urmează să doneze Ucrainei 100.000 de doze de vaccin.


  • Europa, banii şi pandemia

    Europa, banii şi pandemia


    Consiliul European din plină pandemie, desfăşurat recent la Bruxelles, ne-a reamintit marile concentrări de forţe care au susţinut construcţia europeană până acum. Principalele tratate şi decizii ale Uniunii Europene au fost însoţite de negocieri intense, ample, complicate, obositoare chiar, care nu s-au încheiat, întotdeauna, cu succes. Acordul căutat de liderii ţărilor Uniunii se referă, în principiu, la bani, şi nu puţini. Dimpotrivă, sume uriaşe, ameţitoare care au avut nevoie de dicţionare, pentru a fi exprimate pe scurt şi expresiv. Deci, suma totală acceptată la Bruxelles a fost de 1,82 de trilioane de euro, adica 1.820 de miliarde de euro.



    Este drept, la acest summit s-au întâlnit două probleme esenţiale şi urgente. Fără o ordine anume, este vorba de bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021 – 2027 şi de Planul european pentru relansare economică. Bugetul multianual era în atenţie de mai mult timp, fiind un element de bază în discuţia despre viitorul Uniunii Europene. S-a încercat o previzionare cât mai bună a evoluţiilor din această perioadă, efort analitic complicat de evoluţiile recente, mai ales prin apariţia pandemiei de SARS CoV 2. În plus, pandemia a adus în discuţie nevoia unei acţiuni comunitare pentru relansarea economică a celor 27 de ţări europene, afectate de COVID 19. Probabil nu peste mult timp vom afla şi culisele acestui tur de forţă al şefilor de stat sau de guvern, care au negociat patru zile, aproape fără pauză.



    Sunt marile momente ale construcţiei europene şi ele devin legendare, istorice, cu toată încărcătura lor complexă, care discută direct despre soarta a aproape o jumătate de miliard de oameni. La Bruxelles, nu au fost negociate doar sume mari de bani ci mai ales principiile de acţiune în toate aceste direcţii. Multe dintre poziţiile exprimate în timpul negocierilor anterioare asupra bugetului multianual au fost schimbate sau au fost ajustate. Este bugetul normal al Uniunii, se poate spune, dar discutat în vremuri complicate. În condiţii normale, poziţiile politice ar fi fost cunoscute sau uşor de anticipat. Acum, pe lângă poziţiile tradiţionale sau care derivă din opţiunile politice aflate la putere în capitalele europene, avem de a face şi cu o criză încă în desfăşurare, fără o soluţie clar conturată. Uniunea Europeană încearcă să adapteze măsurile care se impun, de urgenţă chiar, la principiile sale de existenţă şi funcţionare.



    Se poate spune că problematica efectelor pandemiei a fost externalizată în Planul european pentru relansare economică dar nu se poate face o delimitare clară între mersul Uniunii şi efectele pandemiei, mai ales că această criză este în plină derulare. Acordul de la Bruxelles se referă, în linii mari, la gestionarea celor două mari fonduri, bugetul multianual şi planul de relansare economică, la trecerea, în dreptul lor, a fondurilor respective. Astfel, bugetul va fi de ceva mai mult de un trilion, 1.070 miliarde de euro, mai exact, iar planul de relansare economică va aduna exact 750 de miliarde. Dacă împărţirea bugetului a fost complicată dar numai în detalii, repartizarea banilor pe cele două filosofii ce guvernează perspectivele depăşirii pandemiei a fost mai dificilă. La început se dorea alocarea a 500 de miliarde pentru fonduri nerambursabile acordate, în diferite condiţii, statelor comunitare afectate de pandemie, şi trecerea ca împrumuturi la dispoziţie a sumei de 250 de miliarde.



    După negocieri intense în care un grup de ţări s-a poziţionat în defavoarea granturilor, a ajutoarelor nerambursabile, acestui vector i s-au repartizat 390 de miliarde. Astfel, fondurile pentru împrumuturi pentru relansare economică vor fi de 360 de miliarde de euro. Primul salvat prin acest compromis a fost spiritul european de solidaritate, de acţiune comună în faţa unei ameninţări sau provocări. Pentru a reface societatea afectată de pandemie şi de măsurile luate de statele europene în contextul de criză for fi necesare fonduri serioase dar, mai ales, o acţiune comună a acestor ţări, în spiritul şi esenţa construcţiei europene.


  • Acord pentru Europa

    Acord pentru Europa

    Fum alb, marți dimineață, la Bruxelles: liderii celor 27 de țări membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord asupra unui plan considerat istoric de relansare economică post-coronavirus. Șefilor de stat și de guvern le-au trebuit patru zile și patru nopți de negocieri dure, în cadrul unei reuniuni-maraton începute vineri, pentru a ajunge la acest rezultat.

    Acord! – a exclamat pe Twitter președintele Consiliului European, belgianul Charles Michel.

    Zi istorică pentru Europa! – a scris și președintele francez Emmanuel Macron, iar cancelarul german Angela Merkel s-a declarat foarte ușurată.

    Obiect al unei lupte crâncene între cuplul franco-german și așa-numitele ʹțări frugaleʹ, mai puțin afectate de pandemie și, deci, mai puțin dispuse inițial să participe la efortul general, acest plan de relansare de 750 de miliarde de euro, bazat pentru prima oară pe o datorie comună, se adaugă bugetului multianual al Uniunii pentru perioada 2021-2027 de 1.074 de miliarde de euro.

    Cele 750 de miliarde de euro vor putea fi împrumutate de Comisia Europeană de pe piață. 390 de miliarde vor reprezenta subvenții ce vor fi acordate țărilor celor mai afectate de criza sanitară. Banii vor fi rambursați de toți cei 27 de membri. Restul de 360 de miliarde de euro vor fi disponibile sub formă de împrumuturi pentru statele membre care o vor dori: sumele vor fi restituite de fiecare țară solicitantă.

    Potrivit preşedintelui Klaus Iohannis, România va beneficia de aproape 80 de miliarde de euro pentru proiecte europene:

    Vom folosi această sumă de 80 de miliarde pentru a reface infrastructura în România, pentru a construi spitale, şcoli, pentru a moderniza marile sisteme publice. Este, de asemenea, foarte important de ştiut că o parte semnificativă din aceşti bani vor fi folosiţi pentru relansare, pentru revigorare economică.

    Repet: 79.917 milioane, deci 80.000 de milioane de euro, vom folosi pentru a pune în practică pe de o parte planul pentru bugetul multianual 2021-2027, un plan la care lucrăm împreună cu guvernul, deja, din ianuarie şi în cel mai scurt timp va fi finalizat pentru a fi pregătiţi să începem implementarea, iar pe de altă parte lucrăm de o vreme bună, deja, la planul naţional de relansare, care va fi prezentat Comisiei Europene pentru a primit fondurile pentru relansarea economică. Iată deci că până acuma ne-am pregătit bine, am obţinut un rezultat frumos.

    Este o zi importantă pentru proiectul european, o zi importantă pentru România, care va merge mai departe, fiindcă aceşti bani trebuie folosiţi pentru reconstrucţia țării – a conchis președintele Klaus Iohannis.

  • Convorbire bilaterală Klaus Iohannis – Charles Michel

    Convorbire bilaterală Klaus Iohannis – Charles Michel

    Preşedintele României, Klaus Iohannis a avut, marţi, o consultare bilaterală, în format de videoconferinţă, cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Discuţia a vizat viitorul buget multianual al Uniunii pentru perioada 2021-2027 şi Planul de relansare economică propuse de către Comisia Europeană, informează Administraţia Prezidenţială.,

    În ceea ce priveşte viitorul buget al Uniunii, şeful statului a subliniat că obiectivul major al României este obţinerea unor alocări cât mai mari pentru politicile de coeziune şi agricultură.

    Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat solicitarea de menţinere a unui rol principal al celor două politici în cadrul viitorului buget al Uniunii, având în vedere că acestea reprezintă cele mai importante instrumente de investiţii ale Uniunii, care funcţionează în mod adecvat şi care pot oferi soluţii eficiente în situaţiile de criză, arată Administraţia Prezidenţială.

    Cu privire la politica de coeziune, Iohannis a solicitat o flexibilitate sporită în absorbţia sumelor alocate acestei politici, susținând creşterea transferurilor între diferitele fonduri ale acestei politici pentru a adapta finanţarea disponibilă la nevoile noastre specifice de dezvoltare. Șeful statului s-a exprimat în favoarea menţinerii ratelor de cofinanţare şi prefinanţare din actuala perioadă de programare 2014-2020, precum şi a actualei reguli de dezangajare a fondurilor europene de n+3 ani.

    Președintele a pledat şi pentru o flexibilitate suplimentară în cadrul concentrării tematice în cazul Fondului European de Dezvoltare Regională și a mai solicitat, referitor la Politica Agricolă Comună, alocări suplimentare pentru dezvoltarea rurală, ţinând cont de faptul că zonele rurale au o nevoie ridicată de investiţii pe termen lung.

    Referitor la plăţile directe, Iohannis a susţinut continuarea procesului de convergenţă externă a acestora, astfel încât sumele acordate fermierilor români din bugetul Uniunii să fie cât mai apropiate de cele din statele Europei de Vest. Totodată, acesta a optat pentru eliminarea caracterului obligatoriu al mecanismului de plafonare a plăţilor directe, astfel încât statele membre să aibă flexibilitatea necesară pentru adaptarea finanţărilor la propriile condiţii specifice.

    Cu privire la introducerea unor resurse proprii noi la bugetul Uniunii Europene, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că România este în favoarea oricărei alte resurse care poate genera venituri suplimentare, dar care să nu afecteze sursele de venit existente la nivelul statelor membre, mai informează Administraţia Prezidenţială.

    Cu privre la Planul de redresare economică, preşedintele Iohannis s-a referit la o alocare totală substanţială, pentru o pondere mai mare a componentei de granturi comparativ cu cea de împrumuturi în totalul sumelor alocate, precum şi pentru un acces rapid şi eficient la finanţare pentru toate statele membre. Iohannis a cerut şi o perioadă cât mai lungă în ceea ce priveşte implementarea noului instrument de redresare economică, astfel încât sumele alocate statelor membre să poată fi absorbite integral şi eficient.

    Preşedintele României s-a pronunţat pentru asigurarea unei perioade de rambursare de 30 de ani pentru fondurile alocate pentru redresarea economică, întrucât această abordare ar permite punerea în aplicare a angajamentelor pe termen mediu şi lung asumate la nivelul Uniunii Europene, evitând, totodată, presiuni nejustificate asupra bugetelor naţionale, arată sursa citată.

    În ceea ce priveşte Fondul pentru Tranziţie Justă, şeful statului a pledat pentru caracterul voluntar al transferurilor de la Fondul de Coeziune către acest fond.

    sursa: agerpres

  • Primul summit UE faţă în faţă ar putea avea loc la jumătatea lunii iulie

    Primul summit UE faţă în faţă ar putea avea loc la jumătatea lunii iulie

    Șefii de stat și de guvern din Uniunea Europeană intenționează să se întâlnească față în față la mijlocul lunii viitoare la Bruxelles pentru a discuta despre planul de redresare economică în urma crizei provocate de COVID-19. Ar fi prima reuniune de acest fel de la începutul pandemiei. Mihaela Mihai ne aduce mai multe informații:



    Avem intenția să organizăm un summit fizic la jumătatea lunii iulie, la Bruxelles”, a anunțat președintele Consiliului European, Charles Michel, la finalul unei videoconferințe organizate vineri cu liderii statelor membre pe tema planului de relansare propus recent de Comisia Europeană. Documentul cuprinde o propunere revizuită a viitorului buget pe 7 ani al Uniunii, în valoare de o mie 100 de miliarde de euro, dar şi un fond de redresare de 750 de miliarde de euro. Reuniunea de vineri a permis fiecărei țări să-și dezvăluie obiectivele și marjele de manevră în viitoarele negocieri, după cum a afirmat Charles Michel: A fost prima noastră ocazie de a discuta la nivel de șefi de state și de guverne propunerile făcute de Comisie. Am putut observa astfel că în anumite privințe se conturează un consens. Este un lucru bun. Sunt însă și subiecte în privința cărora trebuie să continuăm discuțiile. Trecem așadar la o nouă etapă, cea a negocierilor efective”. Charles Michel crede că o reuniune față în față ar ajuta la încheierea unui acord rapid.



    Primele discuții au fost, în opinia mea, pozitive. Liderii statelor membre au fost cu toții de acord că în fața unei crize atât de severe avem nevoie de un răspuns comun, extrem de ambițios”, a spus și președinta Comisiei Europene, Ursula von de Leyen, care recunoaște mult mai deschis decât Charles Michel și că: Discuțiile au arătat și diferențele de opinii dintre noi în privința unor aspecte importante. Un exemplu ar fi ponderea subvențiilor și a împrumuturilor în utilizarea banilor din cadrul fondului de redresare”.



    Potrivit propunerilor făcute de executivul comunitar, din suma totală de 750 de miliarde de euro, la cât ar urma să se ridice fondul, 500 de miliarde ar urma să ajungă la statele membre sub formă de ajutoare nerambursabile, adică subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumuturi pe termen lung, care ar urma să fie plătite începând cu anul 2028.



    Ideea nu este însă pe placul așa numitului grup al statelor “austere” – Olanda, Austria, Danemarca și Suedia, care ar fi preferat ca economia europeană să fie susținută prin împrumuturi, nu și prin subvenţii.



    Pe de altă parte însă, cancelarul german Angela Merkel a insistat asupra necesităţii unui acord rapid. Poziţiile diferite nu au devenit mai radicale faţă de cele iniţiale, a mai constatat şefa guvernului german.



    Trebuie spus însă că planul de redresare poate fi pus în aplicare de la 1 ianuarie doar dacă este adoptat în unanimitate de statele membre și trece și de Parlamentul European.



  • Klaus Iohannis: Există un trend ascendent al epidemiei

    Klaus Iohannis: Există un trend ascendent al epidemiei

    • Preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat, joi, că, potrivit celor mai recente date privind cazurile de COVID-19, există un trend ascendent al epidemiei. Măsurile de distanţare socială şi de igienă trebuie respectate, în continuare, foarte strict, a spus şeful statului, într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni.
    • Din păcate, am depăşit astăzi numărul de 10.000 de persoane infectate cu COVID-19 şi avem o creştere semnificativă a cazurilor confirmată în ultimele 24 de ore, aproape 400 de cazuri noi. Aceste date ne arată că suntem încă pe un trend ascendent al epidemiei şi trebuie să continuăm să respectăm cu stricteţe, aş spune aproape cu sfinţenie măsurile de igienă şi de distanţare socială. Nu ne putem permite să slăbim deloc vigilenţa, pentru că nu ne aflăm încă în etapa în care putem vorbi de o plafonare a curbei infecţiei în ţara noastră.
    Potrivit președintelui Iohannis, în ţările care au fost afectate mai devreme de noul coronavirus se observă o reapariţie îngrijorătoare a cazurilor.

    Dovezile medicale sugerează că cea mai mare parte a populaţiei lumii se poate contamina, ceea ce înseamnă că există un risc major ca epidemia să se reaprindă foarte uşor, chiar şi în acele zone în care părea a fi ţinută sub control. Toate acestea ne arată o dată în pus că eforturile naţionale trebuie în mod obligatoriu dublate de un efort comun la nivel european pentru combaterea efectelor acestei pandemii.



    Șeful statului a precizat că la videoconferinţa cu membrii Consiliului European, de joi, va susţine foaia de parcurs referitoare la relansarea economică prezentată de către preşedinţii Consiliului European şi Comisiei Europene.
    Voi susţine crearea unui fond de redresare economică de care să poată beneficia, atenţie, toate statele membre, ca un instrument suplimentar faţă de măsurile de sprijin luate anterior deja, la nivel european. Acest instrument trebuie să fie complementar finanţării din viitorul buget al Uniunii pentru perioada 2021 -2027 şi să fie utilizat pentru nevoile sectoriale reale ale statelor membre. Şi aici mă refer, de exemplu, la sectorul medical şi la cel economic, cele mai afectate de pandemia de COVID-19, a spus Iohannis.

    Politicile clasice, cea de coeziune și de agricultură, nu îşi pierd în niciun caz relevanţa în actualul context complicat. , spune Klaus Iohannis, Dimpotrivă, acestea trebuie să rămână politici esenţiale în viitorul buget al Uniunii, destinate, evident, şi reducerii decalajelor de dezvoltare dintre statele membre sau dintre regiunile europene, a afirmat şeful statului.

  • Istoria UE – ep 7: Tratatul de la Nisa

    Istoria UE – ep 7: Tratatul de la Nisa

    Având ca obiectiv reunificarea continentului după căderea Zidului Berlinului și prăbușirea Uniunii Sovietice, extinderea din 2004 a Uniunii Europene cu nu mai puțin de 10 state (Cipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia) a fost lansată în decembrie 1997 (odată cu reuniunea Consiliului European). Tratatul de la Nisa, semnat la 26 februarie 2001 și intrat în vigoare la 1 februarie 2003, a avut ca obiectiv reformarea instituțiilor Uniunii Europene, pentru a face față provocărilor și a funcționa eficient până va atinge un număr de 25 de state membre.

    Tratatul de la Nisa constituie la rândul său un punct de referință în istoria UE, spune prof.univ.dr. Iordan-Gheorghe Bărbulescu.