Radio România Internațional

Tag: Consiliul European

  • Jurnal românesc – 13.03.2018

    Jurnal românesc – 13.03.2018

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat
    legea potrivit căreia Vinerea Mare devine zi de sărbătoare legală şi
    nelucrătoare. Propunerea legislativă a fost
    iniţiată de un grup de 42 de senatori şi deputaţi din întreg spectrul politic
    şi a fost adoptată de Senat în calitate de primă Cameră sesizată. Deputaţii au
    adoptat-o cu 233 de voturi pentru, şapte voturi
    împotrivăşi 19 abţineri. Vinerea Mare în Europa este zi legală de sărbătoare în 16
    ţări dintre cele 28 ale Uniunii Europene. În România, Codul muncii prevede 14
    zile de sărbători legale, mai puţine faţă de alte ţări din Uniunea Europeană,
    de exemplu Belgia, Lituania sau Cipru, care au 16 – 17 zile de sărbătoare
    legală.






    România are un nou consulat onorific în SUA, la Hartford, în statul
    Connecticut, a anunţat ambasada de la Washington pe site-ul său de internet. Consul onorific este Dana Roxana Bucin. Consulii onorifici
    îndeplinesc atribuţii consulare care nu implică exercitarea autorităţii de
    stat. Oficiile consulare de carieră sunt cele care au atribuţii ce implică
    exercitarea autorităţii de stat: acordarea cetăţeniei, vize şi paşapoarte,
    documente de stare civilă, transmiteri de acte judiciare şi extrajudiciare.




    Aspecte legate de predarea limbii franceze în
    şcolile şi universităţile din România, precum şi modalităţile concrete de
    cooperare la nivel european pentru implementarea Concluziilor Consiliului
    European din decembrie 2017 au fost principalele teme abordate, luni, în cadrul
    întâlnirii ministrului Educaţiei Naţionale, Valentin Popa, cu ambasadoarea
    Franţei, Michele Ramis. Potrivit unui comunicat al Ministerului Educatiei, s-a
    subliniat importanţa implicării instituţiilor educaţionale în programul
    Sezonului cultural România-Franţa 2019, proiect în cadrul căruia Republica
    Franceză este partener în organizarea şi desfăşurarea activităţilor ce
    marchează Centenarul constituirii României moderne. Sezonul România-Franţa
    2019, a cărui desfăşurare coincide cu Preşedinţia României la Consiliul Uniunii
    Europene, celebrează două Centenare: cel al Marii Uniri, implicit al României
    moderne, respectiv centenarul sfârşitului Primului Război Mondial.





    Ministrul
    delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a făcut, luni, o vizită de
    lucru în Austria, unde a avut intrevederi cu ministrul federal pentru Afaceri
    Europene în cadrul Cancelariei Federale, Gernot Blumel, cu preşedintele
    Comisiei de Politică Externă a Consiliului Naţional, Andreas Schieder, şi cu
    alti oficiali. Cu această ocazie, Victor Negrescu a afirmat că Guvernul României
    susţine menţinerea unei cooperări strânse cu această ţară, în contextul
    exercitării succesive de către Viena, iar apoi Bucureşti, a Preşedinţiei
    Consiliului Uniunii Europene. Au fost discutate, cu precădere, aspecte legate
    de procesul de reflecţie privind viitorul Uniunii, negocierile Brexit şi cele
    pe tema viitorului cadru financiar multianual post-2020. Susţinem continuarea
    discuţiilor pentru consolidarea Uniunii Europene în baza unor abordări unitare
    şi incluzive, care să răspundă aşteptărilor cetăţenilor săi, inclusiv a
    cetăţenilor români,     a subliniat Victor Negrescu.

  • Iniţativă privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor

    Iniţativă privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor

    În februarie 2013, Consiliul European a convenit să creeze o inițiativă privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, în scopul consolidării sprijinului financiar acordat în cadrul fondurilor existente ale UE. Inițiativa se concentrează asupra regiunilor confruntate cu rate deosebit de ridicate ale șomajului în rândul tinerilor și asupra tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET).



    Inițiativa ofera sprijin financiar pentru a contribui la punerea în aplicare a măsurilor care favorizează ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, precum Garanția pentru tineret.



    În octombrie 2016, Comisia Europeană a emis un raport cu privire la punerea în aplicare a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Raportul prezintă constatări cu privire la progresele înregistrate până în prezent, arătând că, în linii mari, rezultatele de pe piața forței de muncă în rândul tinerilor din UE sunt peste așteptări, înregistrându-se o reducere cu 1,4 milioane a numărului tinerilor șomeri din UE față de 2013.



    În decembrie 2016, Consiliul a adoptat concluzii cu privire la punerea în aplicare a inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, salutând raportul Comisiei. În concluziile Consiliului European din decembrie, liderii au salutat creșterea sprijinului acordat Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Maria Grapini, europarlamentar S&D, declara:



    Vreau să vă mulţumesc pentru raport şi pentru acestă temă extrem de importantă. Daca nu vom rezolva scăderea şomajului în rândul tinerilor, vedem cum tinerii pleacă nu dintr-o ţară în alta, ci chiar pe alte continente şi alimentăm din bugetele naţionale şi europene forţa de muncă calificată pentru SUA, China, India. Cred că trebuie să găsim şi măsuri complementare. Sigur că susţin această iniţiativă, dar trebuie să vedem cum reformăm şi educaţia. Am exemplul concret în ţara mea: şcolarizăm persoane pentru locuri de muncă ce nu se regăsesc în economie şi cred că trebuie să existe această legătură între ceea ce şcolarizăm, ce locuri de muncă oferă economia şi unde investim în pregătire profesională. Trebuie educaţia adulţilor pentru că părinţii nu mai vor să-şi dea copiii la şcolile de meserii. Desfiinţarea şcolilor de meserii a adus asemenea efecte. Şi eu cred într-un program complet, cu măsuri complementare acestei iniţiative, dar trebuie continuat cu iniţiativa legată de Garanţia pentru tineri şi iniţiativa pentru tineri.”


  • Jurnal românesc – 18.12.2017

    Jurnal românesc – 18.12.2017

    Regele Mihai I a fost înmormântat cu onoruri militare în noua
    Necropolă Regală de la Curtea de Argeş, alături de soţia sa, Regina Ana. În
    onoarea fostului suveran, care a fost mareşal şi comandant suprem al Armatei
    României în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au fost trase 21 de salve
    de tun. Garda de Onoare a prezentat pentru ultima oară onorul Majestăţii Sale
    Regele Mihai, iar fanfara a intonat imnul de stat al României şi imnul regal.
    Sicriul cu trupul neînsufleţit al Regelui Mihai a fost adus de la Bucureşti la
    Curtea de Argeş cu Trenul Regal. Pe tot drumul o mulţime impresionantă de
    oameni a aşteptat garnitura în gări sau chiar de-a lungul căii ferate. Zeci de
    mii de oameni i-au adus un ultim omagiu Regelui şi în Capitală, unde a avut loc
    slujba de înmormântare, oficiată de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
    Daniel, în prezenţa membrilor Familiei Regale şi a reprezentanţilor familiilor
    regale străine, invitaţi la funeralii.


    Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, vineri, la Bruxelles,
    aşteptarea României în legătură cu implementarea rapidă a aranjamentelor
    convenite cu Marea Britanie în cadrul primei etape de negociere privind Brexit.
    La reuniunea Consiliului European în format UE 27, care a avut loc la Bruxelles,
    liderii europeni au evaluat stadiul progreselor înregistrate în cadrul
    negocierilor privind Brexit-ul în cele trei domenii specifice – drepturile
    cetăţenilor, frontiera cu Irlanda şi decontul financiar. Liderii europeni au
    apreciat că s-au înregistrat progrese suficiente în cele trei domenii şi au
    decis trecerea la cea de-a doua fază a negocierilor cu Marea Britanie – cea
    privind viitoarele relaţii dintre Uniunea Europeană şi această ţară. Administraţia
    Prezidenţială de la Bucureşti a precizat, într-un comunicat, că din
    perspectiva României, rezultatele obţinute până în prezent reflectă integral
    obiectivele urmărite în negocieri. Astfel, în ceea ce îi priveşte pe cetăţenii
    români aflaţi pe teritoriul Marii Britanii şi pe membrii de familie, aceştia
    vor beneficia de toate drepturile deja dobândite şi acoperite de legislaţia
    europeană şi după momentul retragerii Marii Britanii din UE.


    Poliţia de Frontieră anunţă că, pentru perioada sărbătorilor de
    iarnă, pentru evitarea aglomerărilor, au fost luate toate măsurile pentru
    reducerea timpilor de aşteptare şi asigurarea unui control eficient şi
    operativ. Potrivit sursei citate, numărul poliţiştilor de frontieră care
    acţionează zilnic la nivelul întregii frontiere este de peste 4.200, urmând a
    fi suplimentat cu efective de rezervă şi intervenţie. Pentru evitarea
    aglomerărilor, Poliţia de Frontieră Română recomandă participanţilor la trafic
    tranzitarea tuturor punctelor de frontieră existente la graniţă, astfel încât să
    se preîntâmpine apariţia suprasolicitărilor doar a unora dintre acestea, din
    cauza unui număr mare de călători, într-un timp foarte scurt. Poliţia de
    Frontieră Română a dezvoltat aplicaţia ”Trafic on-line”, disponibilă pe
    pagina de internet www.politiadefrontiera.ro, care prezintă o medie a timpilor
    de aşteptare în punctele rutiere de trecere ale frontierei pentru anumite
    intervale de timp. Timpii de aşteptare sunt actualizaţi în timp real, fapt ce
    ajută utilizatorul să-şi reconfigureze traseul către un punct de frontieră ce
    înregistrează valori de trafic scăzute.

  • Teme europene pe agenda României

    Teme europene pe agenda României

    Preşedintele Klaus Iohannis a venit de la Consiliul European de vară, de săptămâna trecută, de la Bruxelles, cu ceea ce presa numeşte deja temele pentru acasă ale viitorului Guvern de la Bucureşti. Noul Executiv, a anunţat şeful statului, va trebui să obţină un acord pentru relocarea, după Brexit, din Marea Britanie în România a Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA). Nu va fi nici pe departe o formalitate, fiindcă pentru găzduirea Agenţiei mai concurează Franţa, Suedia, Danemarca, Ungaria şi Bulgaria – ţări care, deja, şi-au înaintat propriile oferte. În plus, Londra însăşi doreşte să rămână gazda Agenţiei, chiar şi după ieşirea din blocul comunitar.



    Miza nu e doar de prestigiu, ci şi pragmatică. EMA este un organism descentralizat al Uniunii Europene. Principala sa responsabilitate este protecţia şi promovarea sănătăţii publice, prin evaluarea şi supravegherea medicamentelor destinate uzului uman şi veterinar. Astfel, Agenţia evaluează ştiinţific cererile de autorizaţie europeană de punere pe piaţă a tuturor produselor destinate tratamentului pentru HIV/SIDA, cancer, diabet şi boli neurodegenerative, precum şi celor destinate tratării bolilor rare. În plus, monitorizează permanent siguranţa medicamentelor prin intermediul unei aşa-numite reţele de farmacovigilenţă şi ia măsurile care se impun în cazul în care rapoartele indică reacţii adverse majore. În sfârşit, EMA are rolul de a stimula inovarea şi cercetarea în sectorul farmaceutic şi oferă companiilor consiliere ştiinţifică şi asistenţă pentru conceperea de noi produse.



    La Consiliu, notează trimisa la Bruxelles a Radio România, s-a decis şi lansarea procesului de cooperare structurată permanentă, în cadrul căruia vor fi lansate misiuni şi operaţiuni militare europene şi vor fi create capacităţi de apărare. Cadrul este flexibil şi permite participarea tuturor statelor interesate, aşa cum e şi România, iar în următoarele trei luni acestea trebuie să stabilească împreună criterii şi angajamente de participare. Astfel încât, a spus preşedintele Iohannis, noul Guvern va trebui să se ocupe şi de revigorarea industriei naţionale de armament, fiindcă va putea folosi resurse puse la dispoziţie prin noul Fond European de Apărare.



    Şeful statului a precizat că din acest fond pot obţine finanţare şi întreprinderile mici şi mijlocii, iar Bucureştiul este aşteptat cu o listă de proiecte de dezvoltare a capacităţilor destinate apărării europene. În numele României, preşedintele Iohannis a pledat, de altfel, pentru o colaborare strânsă între toate statele membre ale Uniunii în dosarele care privesc securitatea. El s-a pronunţat, pe de altă parte, împotriva a ceea ce a numit paralelismul cu NATO şi pentru crearea unor structuri comunitare complementare celor ale Alianţei Nord-Atlantice.

  • Despre anticorupţie, la Strasbourg

    Despre anticorupţie, la Strasbourg

    De multă vreme calificată drept cea mai puternică femeie din România şi relevată de sondajele de opinie drept favorita electoratului de dreapta în cazul unei ipotetice candidaturi la preşedinţie, şefa DNA, Laura Codruţa Kövesi, beneficiază, deja, şi de o flatantă reputaţie externă. Recent, la invitaţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de la Sofia, ea a fost în Bulgaria vecină, pentru a împărtăşi experienţa românească într-un domeniu foarte sensibil pentru ambele state. În România, 90% din dosarele de corupţie se încheie cu condamnări, în Bulgaria acest procent este de 30 de ori mai mic — nota corepondentul Radio România la Sofia, ca probă că strategia de la Bucureşti poate fi relevantă pentru vecini.



    Luni, d-na Kövesi a fost invitată şi la Strasbourg, la o conferinţă a organismului anticorupţie al Consiliului Europei — GRECO. Tema generală a dezbaterilor a fost prevenirea corupţiei în funcţii guvernamentale de top şi în agenţiile care aplică legea, după ce, la runda precedentă, a fost monitorizată corupţia în rândul parlamentarilor, judecătorilor şi procurorilor. Conflictele de interese, politicile de recrutare din sfera publică în sfera privată a unor foşti membri ai ramurilor executive şi legislative, declaraţiile de avere şi mecanismele de tragere la răspundere au fost printre subiectele abordate în cadrul conferinţei de la Strasbourg.



    România are nevoie de revizuirea legislaţiei privind imunitatea şi de creşterea transparenţei în achiziţiile publice, pentru a putea lupta mai eficient împotriva corupţiei la nivel guvernamental – a spus, acolo, d-na Kövesi. Ea a explicat că imunitatea miniştrilor trebuie limitată la durata mandatului lor, pentru ca anchetarea celor bănuiţi de corupţie să poată continua.



    În discursul său, postat pe site-ul GRECO şi preluat de agenţiile de presă, procurorul şef al DNA a dat exemplul unui ministru bănuit că a primit circa 45 de mii de euro pentru a facilita acordarea de contracte anumitor firme, iar ancheta a fost închisă pentru că Parlamentul nu a aprobat solicitarea de ridicare a imunităţii acestuia.



    A fost unul dintre eşecurile DNA într-o campanie anticorupţie altminteri jalonată, numai în anul 2016, de trimiterea în judecată a peste o mie de inculpaţi de nivel înalt şi mediu. Printre aceştia se numără trei miniştri, şase senatori, 11 deputaţi, 47 de primari, 16 magistraţi şi 21 de companii naţionale. Nu întotdeauna, însă, bilanţurile au fost la fel de spectaculoase. Acum un deceniu, în 2006, chiar înainte de admiterea ţării în Uniunea Europeană, în tribunalele româneşti au fost introduse doar 360 de acte de acuzare pentru corupţia la nivel înalt.



    Patru ani mai târziu, numărul celor acuzaţi depăşea 900, ca să ajungă 2016 la 1273. Rezultatele DNA au avut la bază, spun experţii GRECO, independenţa reală a justiţiei, specializarea procurorilor, o lege funcţională şi consensul unei clase politice care, cel puţin declarativ, îşi afirmă susţinerea pentru lupta anticorupţie, deşi tocmai politicienii sunt protagoniştii celor mai răsunătoare dosare.

  • Retrospectiva săptămânii 05.03-11.03.2017

    Retrospectiva săptămânii 05.03-11.03.2017

    România la Consiliul European de primăvară de la Bruxelles



    Prezent la Bruxelles la Consiliul European de primăvară, preşedintele Klaus Iohannis, a declarat că România nu este de acord cu o Europă cu două sau mai multe viteze. Noi credem într-o Uniune Europeană puternică, unită, solidară, iar această consolidare trebuie s-o realizăm împreună toţi cei 27 – a mai spus Iohannis. În opinia şefului statului, ar fi total contraproductiv dacă UE ar accepta proiecte care sunt accesibile doar unora dintre membri. El a subliniat că discuţiile privind viitorul UE sunt abia la început şi pe parcurs pot apărea şi alte variante. Iohannis a precizat că primele concluzii ale acestui proces de reflecţie, lansat la Consiliul de primăvară, va fi formalizat printr-o declaraţie la summitul aniversar de la Roma, pe 25 martie. Şi Guvernul de la Bucureşti are acelaşi punct de vedere, a subliniat premierul Sorin Grindeanu, prezent la Bruxelles, la reuniunea Partidului Socialiştilor Europeni. El a precizat că pentru România sunt importante politicile privind fondurile de coeziune şi politica agricolă comună. Vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, a declarat pentru Radio România că orice stat UE, inclusiv România, dacă va vrea, va putea intra în aşa-numitele grupuri de cooperare mai strânsă. El a adăugat că România va avea în continuare la dispoziţie fonduri structurale, dar a atras atenţia că, dacă într-o ţară din Uniune există probleme cu statul de drept sau corupţia, Comisia nu poate fi sigură că fondurile comunitare sunt corect cheltuite şi atunci nu le mai acordă.



    Plan operaţional în misiunile de apărare şi securitate comună a UE



    Miniştrii de Externe şi ai Apărării, inclusiv din România, reuniţi la Bruxelles, au pus, luni, bazele unui cartier general militar al Uniunii Europene, printre atribuţiile căruia se numără planificarea şi gestionarea operaţională a misiunilor necombatante, cum ar fi cele din Republica Congo, Mali şi Somalia. Totodată, miniştrii de Externe au discutat despre relaţia Uniunii cu Egiptul. Pe lângă subiecte legate de economia şi dezvoltarea politică a acestei ţări, au fost abordate obiectivele la care atât Bruxelles-ul, cât şi Cairo s-au angajat în procesul de pace din Orientul Mijlociu, precum şi situaţiile din Libia şi Siria. Cu acest prilej, ministrul Apărării de la Bucureşti, Gabriel Leş, a reconfirmat angajamentele ferme ale României faţă de consolidarea proiectului european pe dimensiunea de securitate si apărare.



    Discuţii guvern – sindicate privind legii salarizării unitare



    La Ministerul Muncii de la Bucureşti au avut loc, în această săptămână, discuţii separate cu reprezentanţii instituţiilor din ordine publică, educaţie, sănătate şi cultură pe marginea legii salarizării unitare. Ministrul de resort, Lia Olguţa Vasilescu, a precizat că documentul ar urma să fie adoptat până la 1 iulie pentru a putea produce primele efecte de la 1 ianuarie 2018. Potrivit ministrului muncii, salariile bugetarilor vor fi mărite, în etape, până în anul 2021, singurii care vor beneficia de majorarea integrală în 2018 fiind lucrătorii din sănătate. Lia Olguţa Vasilescu a anunţat că toţi angajaţii din sectorul public vor beneficia de norme de hrană şi un voucher de vacanţă. Ea a precizat, totuşi, că nivelul total al acestor sporuri va fi de maxim 30 la sută pentru instituţiile care nu au venituri proprii, pentru a nu crea probleme la bugetul de stat. Sindicaliştii din Sănătate susţin că legea salarizării unitare este una bună, iar sumele prevăzute pentru creşterile salariale în domeniu îi mulţumesc. Majorările aplicate anul viitor pentru cea mai mare parte a personalului medical vor ajunge până la 60%. Şi preşedintele Federaţiei Spiru Haret, Marius Nistor, a afirmat că salariile din Educaţie vor creşte, în medie cu 57%, fondul de premiere va fi de 5 procente, iar acesta va fi distribuit pe criterii de performanţă.



    Fonduri UE pentru construcţia şi modernizarea unor spitale din România



    Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a declarat , marţi, într-un interviu la Radio România, că trei spitale regionale care vor fi construite din fonduri europene la Cluj (nord-vest), Iaşi (nord-est) şi Craiova (sud) au stabilite amplasamentele, iar Banca Europeană de Investiţii va întocmi studiile de fezabilitate. Oficialul de la Bruxelles şi-a exprimat speranţa ca până la începutul lui 2018 să înceapă construcţia acestora. Pe lângă aceşti bani, mai există fonduri europene pentru modernizarea a încă 280 de unităţi spitaliceşti din România, a mai spus comisarul Corina Creţu. Ea a făcut un nou apel către autorităţile de la Bucureşti să atragă fonduri comunitare, mai ales acum, când statele cu economii puternice pledează pentru o reducere a ajutorului oferit ţarilor mai puţin dezvoltate. Ea a amintit că România a pierdut în perioda 2007-2013 două miliarde de euro de la UE, deşi exerciţiul bugetar a fost prelungit cu mai mult de trei ani, urmând să se încheie luna aceasta.



    Reprezentanţii României la concursul Eurovision 2017



    Piesa Yodel it!, interpretată de Ilinca & Alex Florea, va reprezenta România la Eurovision 2017, fiind câştigătoarea selecţiei naţionale. Cea de-a 62-a ediţie a cunoscutei şi popularei competiţii muzicale va avea loc la Kiev, în Ucraina, iar România va cânta în a doua semifinală, pe 11 mai, prima fiind programată pe 9 mai. Finala va avea loc pe 13 mai. Anul acesta, la Eurovision va mai urca pe scenă o românca – Miruna Mănescu, care va reprezenta, însă, Elveţia, cu piesa Apollo“. România participă la acest concurs din 1993. Cele mai bune performanţe ale sale au fost de două ori locul al treilea şi o dată locul al patrulea.

  • Concluziile Consiliului European de iarnă

    Concluziile Consiliului European de iarnă

    Preşedintele român Klaus Iohannis a participat, joi, la reuniunea Consiliului European de iarnă, care a avut loc la Bruxelles, context în care a susţinut importanţa dezvoltării cooperării dintre NATO şi UE. Agenda a fost dominată de subiecte precum gestionarea migraţiei, aspecte de securitate internă şi externă şi relaţiile externe ale Uniunii Europene. Discuţiile privind migraţia au vizat în special cooperarea cu statele de origine şi de tranzit şi evaluarea progreselor în implementarea cadrelor de cooperare pe migraţie cu statele terţe.



    Un aspect relevant, susţinut inclusiv de către şeful statului român, a fost cel legat de necesitatea menţinerii în atenţie a evoluţiilor privind fluxurile migratorii pe ruta Mediteranei de Est şi a sprijinului pentru statele aflate pe ruta Balcanică, astfel încât să fie evitată reactivarea acesteia. În cadrul reuniunii au fost abordate şi evoluţiile economice la nivel european, obiectivele promovate de România vizând importanţa punerii în aplicare a strategiilor Pieţei Interne, inclusiv a Strategiei pentru Piaţă Unică Digitală.



    La Bruxelles, şefii de stat sau de guvern au fost de acord că sunt necesare eforturi suplimentare pentru sporirea securităţii Uniunii şi pentru avansarea politicii europene în domeniul securităţii şi apărării. În acest context, Klaus Iohannis a menţionat că este importantă valorificarea oportunităţilor curente de consolidare a răspunsului la provocările de securitate, prin adâncirea cooperării NATO-UE.



    În ceea ce priveşte relaţiile externe ale UE, discuţiile s-au axat în special pe Ucraina, Siria şi Rusia. În dosarul ucrainean, a fost reafirmat angajamentul tuturor statelor membre în favoarea aplicării depline, cât mai curând, a Acordului de Asociere şi Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre UE şi Ucraina. În cazul Siriei, liderii statelor membre UE au condamnat ferm continuarea asediului oraşului Alep şi au reiterat importanţa unei soluţii politice incluzive care să pună capăt tragediilor din această ţară, inclusiv prin implicarea actorilor regionali în proces. Pe de altă parte, liderii europeni au agreat prelungirea sancţiunilor UE la adresa Rusiei cu şase luni, începând cu 31 ianuarie 2017, având în vedere lipsa de progrese în implementarea prevederilor acordurilor de la Minsk.



    În marja summitului, a avut loc o reuniune informală pe tema mult mediatizatului Brexit, care s-a încheiat prin adoptarea unei declaraţii care prezintă paşii procedurali de pregătire în format UE 27 pentru demararea viitoarelor negocieri cu Marea Britanie.

  • Jurnal românesc – 14.12.2016

    Jurnal românesc – 14.12.2016

    Preşedintele Klaus Iohannis a invitat, miercuri, partidele
    politice care au intrat în Parlament în urma alegerilor din 11 decembrie pentru
    consultări cu privire la formarea viitorului Guvern. PSD şi ALDE, care vor
    deţine majoritatea, au refuzat invitaţia. Liderii celor două formaţiuni aliate
    au invocat vicii privind baza legală pentru invitaţie. Refuzul a fost calificat
    de şeful statului drept o atitudine nepoliticoasă. Klaus Iohannis a
    subliniat că, dacă până la sfârşitul acestei săptămâni vor exista rezultatele
    finale ale alegerilor, foarte probabil în cursul săptămânii viitoare va convoca
    noul Parlament. PSD a câştigat detasat alegerile legislative de duminică, cu
    aproape 46%, urmat de PNL, cu puţin peste 20 de procente, USR, ALDE, PMP şi
    UDMR.




    Preşedintele Iohannis a discutat, marţi, cu ambasadorii
    statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti despre situaţia
    internă din România şi despre temele aflate pe agenda reuniunii apropiatului
    Consiliu European. Potrivit unui comunicat al preşedinţiei, şeful statului a
    reafirmat că nominalizarea noului premier se va face numai cu respectarea
    criteriilor de integritate. Preşedintele Iohannis a mai spus că România îşi
    menţine angajamentul ferm faţă de proiectul european în pofida situaţiei
    complicate din Uniune, iar faptul că din viitorul Parlament nu vor face parte
    partide politice naţionaliste, eurosceptice sau extremiste demonstrează că ţara
    noastră are, în prezent, o democraţie consolidată.




    România se află într-o situaţie macroeconomică bună, iar
    riscurile la adresa macrostabilităţii financiare s-au diminuat, dar rămân
    semnificative. În aceste condiţii, este esenţială o conduită prudentă a mixului
    de politici economice. Informaţiile sunt cuprinse în raportul asupra
    stabilităţii financiare, prezentat de viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea.
    Potrivit acestuia, economia României a înregistrat, în ultima perioadă, una
    dintre cele mai mari rate de creştere la nivel european. Avuţia netă a
    populaţiei a crescut, anul trecut, cu peste 7% faţă de cele 12 luni precedente,
    iar ponderea activelor financiare s-a majorat, pe fondul creşterii depozitelor.
    Cu toate acestea, depozitele populaţiei au o distribuţie foarte inegală.
    Astfel, 60% dintre deponenţi deţin sub 1% din stocul de depozite, în timp ce 5%
    deţin aproape trei sferturi din acest stoc.




    Directorul general adjunct al Institutului ‘Eudoxiu Hurmuzachi’
    pentru românii de pretutindeni a primit, marţi, vizita lui Igor Şarov,
    viceministru al Culturii din Republica Moldova. Au fost stabilite programul
    bilateral Spaţiul cultural comun România – Republica Moldova pentru anul 2017 şi
    acţiunile care vor marca Centenarul Marii Uniri. De asemenea, s-a discutat
    despre amploarea evenimentelor derulate în comun din anul 2014 de când, între cele două instituţii, a
    fost semnat un acord de parteneriat. Între Institutul ‘Eudoxiu Hurmuzachi’
    pentru românii de pretutindeni şi Ministerul Culturii din Republica Moldova
    există un parteneriat care durează de trei ani – a afirmat viceministrul Culturii, Igor Şarov. În
    toată această perioadă nu ne-am axat pe acţiuni care să aducă doar un plus
    de imagine celor două instituţii, ci au fost proiecte de substanţă, care au avut
    impact asupra comunităţii noastre. A fost pus mult suflet şi de o parte şi de cealaltă a baricadei în realizarea
    proiectelor comune – a completat el.

  • Retrospectiva săptămânii 11.10 – 17.10.2015

    Retrospectiva săptămânii 11.10 – 17.10.2015

    România
    la Consiliul European de toamnă de la Bruxelles





    Preşedintele român, Klaus
    Iohannis, a participat, joi, al Bruxelles, alături de liderii UE, la Consiliul European de
    toamnă, a cărui agendă a fost dominată de criza imigranţilor şi securizarea
    frontierelor externe ale Uniunii. Prevăzut iniţial să se desfăşoare timp de 2
    zile, summitul s-a încheiat joi noaptea cu anunţarea unui acord de principiu
    între UE şi Turcia, în privinţa stopării afluxului de
    imigranţi
    care se îndreaptă spre Europa. In schimbul unei
    cooperări mai bune a Ankarei pentru a opri valul de migranţi, liderii europeni au
    promis acestei ţări liberalizarea regimului de vize, asistenţă financiară şi
    deschiderea unor noi capitole de negociere pentru aderarea la UE, proces blocat
    în prezent. Turcia, considerată principala poartă de tranzit a fluxurilor de
    imigranţi care provin din Siria vecină, găzduieşte în prezent aproximativ două
    milioane de refugiaţi sirieni. În acelaşi timp, liderii
    europeni au decis să întărească frontierele externe ale Uniunii şi să găsească
    soluţii şi la criza umanitară generată de conflictul din Siria.Tematica
    refugiaţilor şi reformele din UE au fost discutate înaintea summitului de şeful
    statului român, Klaus Iohannis, cu preşedintele Parlamentului European, Martin
    Schulz.
    Iohannis a declarat că problema migraţiei trebuie tratată în integralitatea ei,
    în zonele în care apare, iar UE trebuie să colaboreze cu ţările de unde vin refugiaţii şi să acorde sprijin ţărilor de tranzit, cum
    este Turcia, dar şi statelor care găzduiesc în acest moment refugiaţi.



    Noul ambasador american la
    Bucureşti despre combaterea corupţiei şi îmbunăţirea mediului economic din
    România



    România a făcut progrese
    semnificative în combaterea corupţiei şi pentru îmbunătăţirea mediului
    economic, a susţinut noul ambasador al SUA la Bucureşti, Hans Klemm, la un
    forum pe teme economice desfăşurat în Capitală. El a spus că Romania are
    atu-urile necesare pentru a deveni o rampă de lansare a investitorilor în
    regiune si trebuie să îşi valorifice punctele forte şi avantajele strategice.
    Pe de altă parte, ambasadorul american a atras atenţia că este necesară
    reducerea drastică a influenţei politice în domeniul economic. El i-a îndemnat
    pe politicieni români să nu se mai amestece în administrarea companiilor de
    stat cu scopul de a obţine beneficii. Klemm a făcut, totodată, apel la liderii
    români să-i apere în mod public şi ferm pe procurorii care îi anchetează pe
    corupţi şi să sprijine un sistem judiciar independent.



    România acordă un împrumut
    Republicii Moldova vecine



    Deputaţii români
    au ratificat Acordul
    de Asistenţă financiară rambursabilă în valoare de 150 de milioane de euro
    pentru Republica Moldova vecină. Imprumutul
    este acordat pe o perioada de 5 ani, cu aceeaşi dobândă cu care se
    împrumută România pe pieţele externe. Banii vor fi eliberaţi în trei tranşe,
    iar prima dintre ele, în valoare de 60 de milioane de euro, va fi acordata luna
    viitoare. Prezent la Bucureşti în momentul ratificării, premierul moldovean,
    Valeriu Streleţ, a mulţumit României pentru
    sprijinul constant acordat Chişinăului în diverse domenii. El a subliniat că
    acest nou imprumut
    va fi folosit pentru promovarea reformelor şi modernizarea ţării. Premierul
    român, Victor Ponta, a explicat că situaţia dificilă în care se află acum
    Republica Moldova este urmarea reacţiei Rusiei la afirmarea aspiraţiilor
    europene ale Chişinăului: Republica Moldova are azi, acum,
    nevoie de un sprijin financiar pe care nu îl poate primi din altă parte decât
    din partea noastră pentru a trece peste o perioadă dificilă, pe care, eu v-o
    spun, o au în special din cauza sancţiunilor economice pe care Federaţia Rusă
    le-a impus Republicii Moldova pentru un singur gest: anul trecut Republica
    Moldova a semnat Acordul de asociere la Uniunea Europeană.     Valeriu Streleţ
    a fost primit şi de şeful statului, Klaus Iohannis, care a reafirmat că
    Republica Moldovase poate baza oricând şi mult pe
    România.


    Executivul român
    acordă facilităţi la plata obligaţiilor fiscale restante către bugetul de stat



    Persoanele
    fizice şi firmele care îşi plătesc până la 31 martie 2016 datoriile restante
    către statul român vor beneficia de ştergerea penalităţilor de întârziere de
    plată şi a unei părţi din dobânzi, potrivit unei ordonanţe de urgenţă adoptate,
    miercuri, de guvern. Premierul Victor Ponta a ţinut să sublinieze că nu este
    vorba despre o amnistie fiscală ci de un sprijin acordat contribuabililor
    care nu au reuşit să îşi plătească datoriile la buget până la 30 septembrie
    2015. Pentru a beneficia de prevederile ordonanţei contribuabilii trebuie să
    depună o cerere la organul fiscal de care aparţin.



    Reacţii
    la amplasarea în România a unor elemente ale scutului antirachetă


    Diplomaţia de la Bucureşti a reacţionat la
    acuzele unui oficial rus din cadrul Ministerului de Externe, Mihail Ulianov,
    potrivit căruia România încalcă Tratatul forţelor nucleare intermediare (INF)
    prin amplasarea de elemente ale scutului antirachetă la Deveselu. MAE român
    consideră că acuzaţiile sunt nefondate şi reiterează faptul că această
    componentă europeană a sistemului antirachetă al SUA de la Deveselu este pur
    defensivă şi nu vizează Federaţia Rusă, ci ameninţări cu rachete balistice din
    afara spaţiului euroatlantic. Moscova a cerut, la începutul săptămânii,
    guvernelor SUA şi României să renunţe la instalarea de lansatoare de rachete
    Mk-41 în dispozitivul de apărare antirachetă de la Deveselu. Potrivit
    oficialului din MAE rus, amplasarea acestora este o provocare pentru
    securitatea internaţională, care va fi considerată de Moscova o încălcare
    serioasă a tratatului INF, încheiat în 1987 între SUA şi fosta Uniune
    Sovietică.

  • România, negociator în Orientul Mijlociu?

    România, negociator în Orientul Mijlociu?

    Criza refugiaţilor şi situaţia din Siria domină şi agenda Consiliului European de
    toamnă, care are loc joi şi vineri la Bruxelles. Liderii celor 28 de state
    membre UE, inclusiv cel român, Klaus Iohannis, caută noi soluţii pentru a
    stopa valul de migranţi veniţi din Orientul Mijlociu şi nordul Africii, în
    Europa.

    Inaintea plecării la Bruxelles, şeful statului român a vorbit despre
    fenomenul migraţiei, care a dus la situaţii complicate, tensionate, în
    interiorul Uniunii. Iohannis a spus că România
    este solidară cu celelalte state din UE şi doreşte să fie în continuare parte a
    soluţiei. Important în rezolvarea crizei migraţiei,
    afirmă preşedintele, este să se identifice sursa acestor valuri de refugiaţi
    şi clar că
    sursa cea mai importantă este Siria, conflictul din această ţară fiind cauza
    unui număr imens de refugiaţi.

    Klaus Iohannis: Conflictul din Siria
    este cauza unui număr imens de refugiaţi, atât în ţările din Orientul Mijlociu
    cât şi în Uniunea Europeană. Soluţia este evidentă, pacea în Siria. Pentru asta
    trebuie să colaboreze toate părţile implicate. Faptul că, în ultima vreme,
    Rusia s-a angajat militar în Siria nu ajută la soluţionarea crizei, după
    părerea noastră, ci complică situaţia. Singura cale de ieşire din această criză
    este calea negocierii. Toate părţile implicate trebuie să fie aduse la masa
    negocierilor, şi atunci se vor găsi soluţii.

    Faptul că
    Bucureştiul mai are personal la ambasada din Damasc face ca Romania să
    poată fi un mediator pentru pace în zonă, crede preşedintele Iohannis. Opinie împărtăşită, recent, şi de ambasadorul american la NATO, Douglas Lute,
    care susţine că Bucureştiul ar putea contribui la o soluţie politică la criza
    siriană.

    Despre rolul de mediator al României în regiunea Orientului
    Mijlociu a vorbit şi preşedintele Comisiei pentru politică externă din Senat,
    Petru Filip. El se află în aceste zile, în fruntea unei delegaţii parlamentare, într-o
    vizită oficială în Israel şi teritoriile palestiniene.

    Intr-o declaraţie
    acordată corespondentului Radio România la Ierusalim, Petru Filip a dat mai
    multe detalii: Încercăm să păstrăm, să zicem, rolul de
    mediator pe care România, politic vorbind, l-a avut de zeci de ani în zonă, zic
    eu, cu beneficiu pentru România şi pentru poziţia diplomatică pe care România a
    avut-o în zona Orientului Mijlociu, nu mă refer numai la zona statului Israel
    cu această realitate palestiniană, dar mă refer şi la celelalte state din zonă.
    Încercăm, din punct de vedere politic, cel puţin, să fim activi în zonă, adică
    să ne remanifestăm disponibilitatea diplomatică de a fi, să spunem, un
    catalizator în ceea ce înseamnă pacea şi stabilitatea în zonă.     Petru Filip
    a reafirmat intenţia României de a sprijini perspectivele procesului de pace
    din Orientul Mijlociu, alături de partenerii internaţionali.

  • Decizii ale Consiliului European în privinţa imigranţilor

    Decizii ale Consiliului European în privinţa imigranţilor

    Combaterea cauzelor, în paralel cu gestionarea
    efectelor! Acesta este, în esenţă, rezultatul celor două reuniuni extraordinare
    organizate, marţi şi miercuri, la Bruxelles – consiliul la nivel de miniştri ai Justiţiei şi de
    Interne, respectiv reuniunea preşedinţilor
    şi premierilor europeni.

    La finalul summitului, preşedintele Klaus Iohannis a
    declarat: Este evident că dacă vrem să gestionăm eficient
    fenomenul migraţiei trebuie să mergem la cauza acestui fenomen, adică în zonele
    de criză – de exemplu, dar nu singura, zona Siria – şi trebuie să încercăm să
    intervenim acolo pentru a termina conflictul şi pentru a reinstaura pacea în
    zonă.

    Uniunea Europeană singură nu poate să facă acest lucru, dar poate
    contribui. Astfel, liderii Uniunii Europene s-au angajat să
    acorde o sumă suplimentară de cel puţin 1 miliard de euro agenţiilor ONU care vin în
    sprijinul refugiaţilor în ţările vecine Siriei – Turcia, Iordania şi
    Liban. Banii
    vor merge, în principal, la Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi şi la Programul
    Alimentar Mondial. Prin acest din urmă Program, România va
    aloca, în următorii trei ani, 300.000 de euro. Acestei
    măsuri pecuniare i se va adăuga consolidarea frontierelor externe ale Uniunii,
    pentru că – aşa cum spunea preşedintele Consiliului European, Donald Tusk -
    controlul şi securitatea lor reprezintă o prioritate comună a statelor membre.
    Altfel, spaţiul Schengen de liberă circulaţie riscă să devină o amintire. Nu în
    ultimul rând, aşa-numitele hot spots – centre de triere din Italia şi Grecia,
    situate
    în prima linie a afluxului de solicitanţi de azil – vor deveni operaţionale
    începând de la sfârşitul lunii noiembrie. Locuri de primire există deja, dar ele
    trebuie să îndeplinească o serie de reguli de funcţionare, sub supervizare
    europeană, pentru a răspunde definiţiei de ‘hot spots’ dorită de Uniune. Din
    aceste centre vor fi trimişi înapoi în ţările lor de origine cei care vor fi
    consideraţi imigranţi ilegali. Şi tot de aici vor fi ‘relocaţi’ refugiaţii către
    alte state membre.

    În România, de coordonarea acţiunilor
    destinate preluării de refugiaţi se va ocupa vicepremierul pentru probleme de
    securitate naţională, Gabriel Oprea. Şeful său direct, premierul Victor Ponta,
    a precizat că toate structurile guvernamentale cu atribuţii în domeniu se vor
    implica în gestionarea acestei situaţii. Vreau să dau un mesaj foarte clar că guvernul se va pregăti pentru a lua
    toate măsurile necesare. Asta înseamnă o atitudine europeană şi echilibrată, nu
    xenofobă şi şovină ca a vecinilor noştri     (n.red – Ungaria).

    Marţi, la consiliul la nivel de
    miniştri europeni ai Justiţiei şi de Interne, Uniunea Europeană a aprobat, cu o largă majoritate,
    repartizarea a 120.000 de refugiaţi între statele membre. Deşi susţinuse în repetate rânduri că nu poate
    primi mai mult de 1.785 de refugiaţi pentru că nu are suficiente centre,
    României i-au mai fost alocaţi 2.475 în plus.

  • Europa noastră – 29.06.2013

    Europa noastră – 29.06.2013

    Săptămâna aceasta, Consiliul European s-a reunit la Bruxelles pentru cea de-a IV-a întâlnire a acestui an. Problemele de politică economică au ocupat agenda oficialilor care au discutat despre încheierea semestrului european din acest an (coordonarea politicii economice şi fiscale a statelor membre), evaluarea eforturilor de stimulare a competitivităţii, a locurilor de muncă şi a creşterii economice, precum şi despre progresele înregistrate în finalizarea uniunii economice şi monetare a UE, în special a uniunii bancare.