Tag: Constantin Codreanu

Între 13-14 martie 2019, o delegaţie a Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor, a efectuat o vizită de lucru în Bulgaria, având întâlniri cu reprezentanţi ai etnicilor români din Vidin, dar şi cu omologi de la Sofia. Delegaţia de la Bucureşti a fost formată din preşedintele Comisiei, Constantin Codreanu, vicepreşedintele Nicolae-Daniel POPESCU şi secretarul Dumitru Lupescu, însoţită de Excelenţa Sa Ion Galea, Ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României în Bulgaria.

Programul vizitei a inclus întrevederi cu lideri ai mediului asociativ românesc, respectiv reprezentanţii Asociaţiei Vlahilor din Bulgaria/AVB, preşedinte doamna Plamka Liubomirova Radoslavova, ai Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria/UERB, preşedinte domnul Ivo Gheorghiev, ai asociaţiilor aromânilor din Bulgaria, cât şi cu ofliciali din Parlamentul bulgar, doamna Gema Grozdanova, preşedintele Comisiei pentru politică externă din Adunarea Naţională a Republicii Bulgaria, şi domnul Anton Doncev, preşedintele Comisiei pentru bulgarii din afara graniţelor din Adunarea Naţională a Republicii Bulgaria.

La întâlnirile cu reprezentanţii minorităţii române au fost semnalate probleme referitoare la educaţia în limba română şi la studiul limbii române, acum predată doar ca limbă străină. În plus, s-a adus în discuţie faptul că nu există spaţii în proprietatea sau, măcar, în accesibiltatea minorităţii româneşti, unde să se poată desfăşura activităţi educativ-culturale. Este important de menţionat că, în ciuda acestor condiţii, comunităţile de etnici români din Bulgaria continuă să îşi păstreze nealterate limba şi cultura. Parlamentarii s-au angajat să identifice soluţii pentru derularea cursurilor curriculare şi ne-curriculare de limba română cu sprijinul executivului român, în imobile din aria de reşedinţă a membrilor comunităţii româneşti.

Pe de altă parte, în discuţiile cu omologii bulgari, delegaţia română a subliniat importanţa respectării de către Bulgaria a principiului reciprocităţii, dat fiind că România este un exemplu la nivel european în materie de protecţie a minorităţilor naţionale. Procesul educaţional în limba română reprezintă un factor principal de păstrare a identităţii comunităţii româneşti din Bulgaria. Oficialii români şi-au exprimat speranţa ca aceasta să se bucure de aceleaşi libertăţi la exprimarea propriei identităţi lingvistice, educaţionale şi culturale precum bulgarii din România.

Preşedintele Comisiei, Constantin Codreanu:, Problemele românilor din Bulgaria au fost mereu în atenţia mea, am insistat şi voi insista să le solicităm oficialilor statului bulgar aplicarea principiului reciprocităţii în relaţia lor cu minoritatea noastră din Bulgaria, pe modelul relaţiei care există în România între stat şi minoritatea bulgară. Un demers important în vederea pastrarii identităţii comunităţii româneşti din Bulgaria ar fi inaugurarea unei şcoli româneasti la Vidin, cât şi găsirea unor soluţii în problema cazării elevilor etnici români din provincie la Sofia pentru a frecventa cursurile liceului ‘Mihai Eminescu’. O altă măsură pragmatică ar fi adoptarea unei poziţii comune în contextul implementării articolului 7 al noii Legi a educaţiei din Ucraina, cu efecte negative asupra celor două minorităţi naţionale. Etnicii români din Bulgaria şi cei bulgari din România reprezintă punţi de legătură între ţările noastre. De aceea, este important sprijinul acordat acestora, ca ilustrare a abordării pozitive din partea ambelor state, în susţinerea valorilor europene care ne unesc. Trebuie să continuăm dezvoltarea relaţiilor bilaterale bune actuale, având la bază un trecut, un prezent şi un viitor comun..

Vicepreşedintele Comisiei, Nicolae-Daniel Popescu a subliniat: Protejarea identităţii etnice, lingvistice şi culturale a românilor din comunităţile istorice trebuie să devină una dintre priorităţile autorităţilor de la Bucureşti. Cu excepţia Republicii Moldova, etnicii români din aceste comunităţi nu beneficiază de educaţie în limba maternă. Altora li se restrânge acest drept. Nu este un lucru normal. Voi continua să aduc în atenţie problemele acestora prin intermediul instrumentelor diplomaţiei parlamentare în regiune. De asemenea, voi continua presiunile asupra Guvernului, care ar trebui să aloce mai multe resurse pentru susţinerea proiectelor culturale şi educaţionale pentru etnicii români din comunităţile istorice.

Secretarul Comisiei, Dumitru Lupescu: Problemele aduse în discuţie de către etnicii noştri sunt numeroase. Câteva direcţii punctuale pe care trebuie insistat ar fi: 1. pentru strângerea legăturilor între comunităţile noastre şi facilitarea deplasărilor dintr-o parte în alta a frontierelor, autorităţile din România şi Bulgaria, care administrează zona Calafat-Vidin, trebuie să găsească modalităţi atât de asigurare în comun a transportului local cât si de eliminare a taxei de pod pentru persoanele care, în interes de serviciu, tranzitează curent zona de frontieră; 2. autorităţile centrale şi locale din cele două ţări trebuie să identifice, să facă acorduri şi să aplice pentru proiecte europene, care să pună în valoare zona şi activităţile economice transfrontaliere; 3. programa de învăţământ pentru studiul limbii române să fie redactată şi aplicată ca pentru o limbă maternă, nu ca pentru o limbă străină sau opţională; 4. Să se facă un studiu şi să se identifice posibilitatea realizării în zonele cu populaţie majoritar română a unor clase cu predare în limba maternă – româna’.

Parlamentarii români le-au adresat omologilor bulgari invitaţia de a face o vizită în România şi de a continua dialogul pe tema minorităţilor din cele două state. La rândul lor, oficialii bulgari s-au angajat să organizeze o sedinţă comună a Comisiilor de specialitate din cele două ţări pentru a identifica soluţii unitare la problemele cu care se confruntă atât minoritatea româna cât si cea bulgară din toate statele vecine.

Ambele părţi şi-au exprimat profunda îngrijorare în legătură cu situaţia minorităţilor naţionale română şi bulgară din Ucraina. În Bulgaria locuiesc circa 350 de mii de vorbitori de limbă română, aceştia formând trei grupuri distincte: Aromânii din zona de Sud-Vest a Bulgariei; Dacoromânii din regiunea de Nord-Vest a ţării şi din zona riverană Duării; Rudarii din zona centrală şi de Nord-Est a ţării.