Radio România Internațional

Tag: consumatori

  • Situația importurilor de soia la nivelul UE

    Situația importurilor de soia la nivelul UE

    Importurile de soia la nivelul Uniunii Europene sunt fie blocate, fie excesiv de scumpe, este părerea europarlamentarului român , Daniel Buda.

    În cadrul dezbaterilor care au avut loc pe acest subiect în Comisia pentru Agricultură din Parlamentul Europen, Daniel Buda a subliniat faptul că în contextul actual, aceste obstacole pun o presiune suplimentară asupra fermierilor și crescătorilor de animale, afectând lanțul de aprovizionare și implicit prețurile alimentelor pentru consumatori.

    Daniel Buda, eurodeputat a făcut apel la membrii Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European să sprijine acest sector, asigurând accesul la materii prime esențiale precum soia, la prețuri competitive și fără bariere inutile.

    O agricultură europeană puternică depinde de măsuri care să sprijine fermierii și să faciliteze accesul la resurse, pentru a putea asigura securitatea alimentară și stabilitatea economică a Uniunii Europene.

    “Astăzi la nivelul Uniunii Europene, importurile de soia, cele care ne ajută să facem mâncare sunt fie blocate, fie sunt excesiv de scumpe, care vor fi descărcate în prețul final al alimentelor. Aceasta este realitatea în momenul de față.

    Am primit un mesaj pe whatsapp de la sectorul din România care îmi spune foarte clar că trebuie să eliminăm această birocrație excesivă și inutilă care riscă să ducă la războaie comerciale în interiorul Uniunii Europene.

    În fața unor astfel de semnale venite din partea sectoarelor putem noi să spunem stați puțin că nu votez eu așa pe aceste amendamente pentru că e posibil ca să mai fie cineva din Parlament de pe dreapta, de pe stânga, extremist care să aibă aceeași viziune cu mine. 

    Vor înțelege cei din sector această abordare din partea noastră? Vă spun eu că nu. Dar trebuie să ne batem pe aceste amendamente pentru că ele simplifică viața industriei .”

  • UE adaptează normele privind răspunderea pentru produse la era digitală

    UE adaptează normele privind răspunderea pentru produse la era digitală

    Noua Directivă Europeană actualizează legislația UE privind răspunderea civilă și ține seama de faptul ca, în prezent, multe produse au caracteristici digitale și că economia devine din ce în ce mai circulară.

    Pe scurt, noile norme europene se referă la platformele online care vând produse defecte.

    Vorbim aici despre sisteme de programare pentru computer, sisteme de inteligență artificială sau fișiere digitale achiziționate de pe platformele online.

    Potrivit noile norme europene, acestea pot fi trase la răspundere pentru un produs cu defecte vândut pe platforma lor, la fel ca orice alt operator economic.

    În ceea ce privește economia circulară, atunci când un produs este reparat și îmbunătățit în afara controlului producătorului inițial, compania sau persoana care a modificat produsul ar trebui să fie trasă la răspundere.

    Persoana prejudiciată, care solicită despăgubiri în fața unei instanțe naționale, poate solicita accesul la probele relevante aflate la dispoziția producătorului pentru a-și putea susține cererea de despăgubire.

    În ceea ce privește produsele cumpărate de la producători din afara Uniunii Europene, pentru a se asigura că acești consumatori sunt despăgubiți pentru prejudiciile cauzate, compania care importă produsul sau reprezentantul producătorului străin pot fi trase la răspundere pentru prejudicii.

    Potrivit Comisiei Europene, siguranța produselor rămâne o prioritate majoră, pentru a proteja consumatorii, a stimula inovarea și a asigura o piață unică echitabilă și competitivă.
    Legislația privind siguranța produselor garantează că toate mărfurile vândute pe piața unică a Uniunii Europene respectă standarde stricte în materie de siguranță, sănătate și mediu.

    Directiva privind siguranța generală a produselor stabilește obligații specifice pentru companii, astfel încât toate produsele de consum din Uniunea Europeană să fie sigure.
    Ați observat probabil, că multe produse cumparate au marcajul CE care confirmă faptul că sunt conforme cu normele UE înainte de a putea fi vândute.

    În cazul în care un produs este considerat nesigur, alertele sunt emise prin intermediul unui sistem de alertă rapidă, care permite țărilor UE să facă schimb de informații cu privire la produsele nealimentare periculoase, permițând acțiuni de corecție rapide.

  • Etichetele produselor alimentare pot păcăli consumatorii din UE

    Etichetele produselor alimentare pot păcăli consumatorii din UE

    Etichetele produselor alimentare ar trebui să-i ajute pe oameni să ia decizii în cunoștință de cauză atunci când cumpără mâncare, spune Curtea Europeană de conturi. În realitate, arată o analiză a instituției, consumatorii sunt bombardați cu tot mai multe mențiuni, logouri, sloganuri, etichete și nutri-scoruri care pot fi confuze.

    Spre exemplu, produsele care conțin zahăr, cum ar fi batoanele energetice, pot fi promovate drept „bogate în proteine,”. În mod similar, consumatorii văd din ce în ce mai des pe etichete mențiuni de sănătate nereglementate referitoare la ingrediente vegetale, care ar asigura un plus de energie sau ar îmbunătăți performanța fizică . În fapt, spune Curtea de Conturi, nu există dovezi științifice care să susțină astfel de afirmații.

    În schimb, potrivit analizei instituției europene de audit, unele firme din industria alimentară dau dovadă de o prudență excesivă în semnalarea alergenilor și recurg la formulări vagi precum „poate conține”. Acest lucru limitează opțiunile persoanelor cu alergii alimentare.
    Vegetarienii și veganii au cel mai mult de suferit: cum nu există o definiție la nivelul Uniunii a produselor vegetariene și vegane, nu există nici norme pentru etichetarea corectă a acestor produse.

    Confuze pot fi și așa-numitele etichete „curate” (care subliniază absența anumitor ingrediente, de exemplu „fără antibiotice”) sau cele care fac referire la calități necertificate ale produselor (cum ar fi „proaspăt” și „natural”), dar și gama largă de afirmații legate de protecția mediului. Din păcate, atrage atenția Curtea de Conturi, normele actuale nu sunt în măsură să prevină astfel de practici.

    Auditorii europeni au constatat totodată că în pofida tuturor acestor probleme, educarea consumatorilor nu pare a fi o prioritate. În ultimii patru ani, Uniunea Europeană a alocat mai puțin de 5 milioane și jumătate de euro pentru campanii de sensibilizare privind etichetele produselor alimentare, iar statele membre nu au decât sporadic inițiative legate informarea consumatorilor.

    Există deficiențe și la nivelul controalelor și sancțiunilor, iar firmele pot profita de aceste lacune. Cel mai greu pot fi controlate vânzările online de produse alimentare prin intermediul unor site-uri înregistrate în afara Uniunii Europene.

    O soluție la toate aceste probleme ar fi instituirea de norme comune în toate statele membre, care i-ar putea ajuta pe consumatori să identifice opţiunile alimentare sănătoase şi ar putea preveni bolile legate de alimentaţie.

    Audio Player
  • Dezinformarea ecologică

    Dezinformarea ecologică

    Nivelul de protecție al consumatorilor europeni este recunoscut astăzi ca fiind printre cele mai ridicate la nivel global. Cu toate acestea, consumatorii din Uniunea Europeană se confruntă în continuare cu diverse provocări. Una dintre acestea este dezinformarea ecologică, un fenomen care face parte din categoria practicilor comerciale înşelătoare.

    Dezinformarea ecologică îi afectează pe consumatori. În acest context, Comisia Europeană a propus adoptarea Directivei privind declarațiile ecologice, care cuprinde criterii comune pentru combaterea dezinformării ecologice și a declarațiilor de mediu înșelătoare. Uniunea Europeană dorește, aşadar, să pună capăt dezinformării ecologice şi consideră că măsurile introduse prin Directiva privind declarațiile ecologice vor fi benefice pentru mediu, climă și consumatori.

    L-am rugat pe preşedintele Asociaţiei Pro Consumatori, conf. univ. dr. Costel Stanciu, să ne spună ce putem face dacă totuşi constatăm că am fost victima dezinformării ecologice.

    “Faptul că se folosesc anumite mențiuni înșelătoare, acestea intră în categoria practicilor comerciale înșelătoare și legislația sancționează astfel de practici comerciale înșelătoare și ori de câte ori consumatorii constată că anumite mențiuni de pe etichetă, de pe ambalajul produselor, nu au legătură cu realitatea, ei pot face o sesizare la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, respectiv structurile din cadrul acestei autorități și mă refer la comisariatele județene pentru protecția consumatorilor. Comisarii din cadrul acestor structuri vor sancționa aceste încălcări ale legislației și aceste practici care dezinformează consumatorii.

    Există acel serviciu public al Uniunii Europene care se regăsește într-o structură numită rețeaua Centrelor Europene ale Consumatorilor. Asta înseamnă că în fiecare țară membră a Uniunii Europene există o astfel de structură.

    În România este Centrul European al Consumatorilor din România și în fiecare țară membră, după cum spuneam, există un astfel de centru. În momentul în care ne aflăm într-o altă țară membră a Uniunii Europene și suntem victima unor astfel de practici comerciale înșelătoare, ne adresăm acestei instituții. Prin intermediul acestei instituții vom fi despăgubiți, vom fi repuși în drepturile de care beneficiem potrivit legislației europene.”

     

  • Politica de protecţie a consumatorilor pentru tranziţia verde şi cea digitală

    Politica de protecţie a consumatorilor pentru tranziţia verde şi cea digitală

    Printre priorităţile Uniunii Europene se numără şi protejarea consumatorilor. Aceştia pot alege produse de pe piaţa comunitară, pe baza informaţiilor oferite de producători şi comercianţi. În contextul tranziţiei verzi spre o economie din ce în ce mai prietenoasă cu mediul, la începutul acestui an a avut adoptată o o directivă europeană care urmăreşte consolidarea rolului consumatorilor. Drept urmare, consumatorii sunt acum mai bine informaţi pentru a face alegerea corectă în materie de produse şi servicii verzi şi sunt mai bine protejaţi împotriva informaţiilor înşelătoare legate de mediu.

    Ştefan Baciu a discutat despre protejarea consumatorilor pentru tranziţia verde cu directoarea Centrului European al Consumatorilor din România, Irina Chiriţoiu.

    Disclaimer: Sprijinul Parlamentului European pentru producerea acestui podcast nu constituie o aprobare a conținutului, care reflectă doar opinia autorului. Parlamentul European nu poate fi făcut responsabil pentru nicio utilizare a informațiilor conținute în podcast.

  • Parlamentul European aprobă dreptul la reparat

    Parlamentul European aprobă dreptul la reparat

    Înțelegerea la care am ajuns este profitabilă pentru toate părțile interesate: consumatori, afaceri și mediul înconjurător, a afirmat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, la dezbaterile care au precedat votul din Parlamentul European.  Și tot ea a dat  un exemplu al beneficiilor pe care le aduce directiva privind dreptul la reparat:

    Potrivit unor estimări,  consumatorii ar economisi 175 de miliarde de euro în următorii 50 de ani.

    În plus, nu ar mai fi aruncate la gunoi bunuri care ar mai putea fi folosite. Date oficiale arată de altfel că înlocuirea prematură a unor produse, precum mașini de spălat, aspiratoare sau telefoane mobile, generează în fiecare an 35 de milioane de tone de deșeuri în întreaga Uniune.

    Noile norme prevăd că producătorii vor avea obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile. Bunurile reparate în perioada de garanție, valabilă de obicei timp de doi ani, vor beneficia de o prelungire a garanției, după cum a precizat europarlamentarul Rene Repasi, raportor în acest dosar:

    Consumatorii vor primi o extindere a garanțiilor legale cu cel puțin un an atunci când optează pentru reparații.

                

    Și după ce expiră garanția, producătorii vor avea are obligația să repare produsele de uz casnic, iar consumatorii pot împrumuta un dispozitiv pe durata lucrărilor sau pot opta pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă nu se mai pot face reparații.

     

    Producătorii vor avea totodată obligația să ofere piese de schimb la un preț rezonabil și nu vor putea să-i împiedice pe reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D.

     

    Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să ofere vouchere, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.  Va fi creată și o platformă europeană online, cu secțiuni pentru fiecare țară. Accesând-o, consumatorii vor putea găsi cu ușurință ateliere locale de reparații, vânzători de bunuri recondiționate, cumpărători de bunuri defecte sau inițiative de reparare din cadrul comunităților, ca de pildă așa-numitele „cafenele de reparații”.

    Pentru a intra în vigoare, directiva trebuie aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Uniunii. Din acel moment, statele membre au la dispoziție doi ani pentru a o transpune în legislația națională.

     

  • Reforma pieței energiei electrice și a gazelor din UE, aprobată de Parlamentul European

    Reforma pieței energiei electrice și a gazelor din UE, aprobată de Parlamentul European

    Parlamentul European a adoptat reforme care privesc piața energiei electrice și piața gazelor. Acestea sunt menite să protejeze consumatorii împotriva prețurilor volatile. Astfel, furnizorilor nu li se va permite să modifice unilateral termenii unui contract.

     

    Eurodeputații au asigurat, de asemenea, că țările UE pot interzice furnizorilor să întrerupă aprovizionarea cu energie electrică pentru clienții vulnerabili, inclusiv în timpul disputelor dintre furnizori și clienți.

    Textul stabilește un mecanism de declarare a unei crize a prețurilor energiei electrice. În cazul existenței unor prețuri foarte ridicate și în anumite condiții, UE poate declara o criză regională sau la nivelul UE a prețurilor energiei electrice, permițând statelor membre să ia măsuri temporare pentru a stabili prețurile la energie electrică pentru IMM-uri și marii consumatori industriali de energie.

     

    Totodată, legislația prevede așa-numitele „contracte pentru diferență” sau scheme echivalente cu aceleași efecte, pentru a încuraja investițiile în energie. Într-un contract pentru diferență, o autoritate publică compensează producătorii de energie în cazul în care prețurile de pe piață scad prea mult, dar colectează plăți de la aceștia în cazul în care prețurile sunt prea mari.

     

    Comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, a oferit mai multe amănunte: „Aceste inițiative legislative vor accelera implementarea și integrarea surselor de energie regenerabilă și vor crea un cadru favorabil mai eficient. Reforma piețelor energetice va promova acordurile de achizitie și contractele pe diferență. Aceste instrumente vor asigura că un cost scăzut și previzibil al surselor regenerabile se reflectă mai bine în facturile consumatorilor și, prin urmare, contribuie la prețuri mai accesibile.

    În același timp, aceste instrumente vor spori siguranța veniturilor pentru investitori și, prin urmare, vor stimula investițiile în surse regenerabile și soluții cu emisii scăzute de carbon necesare pentru a stimula tranziția energetică.”

     

    Prețurile energiei au crescut de la jumătatea anului 2021, inițial în contextul redresării economice post-COVID-19. Cu toate acestea, prețurile la energie au crescut brusc din cauza problemelor de aprovizionare cu gaze în urma războiului Rusiei împotriva Ucrainei din februarie 2022. Prețurile ridicate ale gazelor au avut un efect imediat asupra prețurilor energiei electrice, deoarece acestea sunt legate între ele în cadrul sistemului ordinii de merit, unde cea mai scumpă sursă de energie (de obicei bazată pe combustibili fosili) stabilește prețul global al energiei electrice.

     

    Noua directivă și noul regulament privind piețele gazelor și hidrogenului vizează decarbonizarea sectorului energetic al UE, consolidând producția și integrarea gazelor din surse regenerabile și a hidrogenului. Aceste măsuri sunt menite să asigure aprovizionarea cu energie, perturbată de tensiunile geopolitice și să abordeze schimbările climatice.

     

    În negocierile cu Consiliul privind directiva, deputații s-au concentrat pe asigurarea unor dispoziții privind transparența, drepturile consumatorilor și sprijinul pentru persoanele expuse riscului de sărăcie energetică.

    Noul regulament va consolida mecanismele de stabilire a prețurilor echitabile și de aprovizionare stabilă cu energie și va permite statelor membre să limiteze importurile de gaze din Rusia și Belarus. Legislația va introduce un sistem comun de achiziții de gaze pentru a evita concurența între statele membre și un proiect-pilot de consolidare a pieței de hidrogen a UE pentru o perioadă de cinci ani.

     

  • Definirea pieței pentru cazurile de concurență

    Definirea pieței pentru cazurile de concurență

    Comisia Europeană a adoptat recent prima revizuire din 1997 privind definirea pieței pentru cazurile de concurență. Principiile notificării de acum mai bine de 25 de ani încă sunt valabile, dar revizuirea a fost necesară întrucât modul în care funcționează astăzi piețele, modul în care companiile concurează și modul în care consumatorii accesează produse și servicii s-a schimbat.

    “De-a lungul anilor, ne-am adaptat practica de aplicare a legii pentru a urmări aceste evoluții ale pieței. Abordarea noastră s-a dezvoltat până la un punct în care notificarea din 1997 a avut nevoie de actualizare. Deci, aici suntem”, a precizat Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv responsabil cu politica de concurență, subliniind câteva dintre noutăți –

    “În primul rând, notificarea oferă principii generale și recunoaște că piețele evoluează în timp. În al doilea rând, acoperă abordarea noastră asupra problemelor specifice din piețele digitale și intensive în inovare. Și în al treilea rând, oferă mai multe îndrumări privind piețele geografice și rolul importurilor”.

    “Pentru a ne menține piețele competitive, trebuie să obținem cadrul corect, deoarece piețele competitive vor servi cel mai bine consumatorii”, a subliniat Margrethe Vestager:

    “O piață este locul în care companiile concurează. Deci, definirea pieței se referă la identificarea produselor sau serviciilor concurente într-o anumită zonă. Procedând astfel, luăm în principal perspectiva clientului: dacă prețurile unei companii cresc sau calitatea scade, la ce alte produse ar putea apoi să treacă clientul? A trebuit să luăm în considerare întrebări precum: tabletele de ciocolată sunt pe aceeași piață cu batoanele de ciocolată? Sunt SUV-urile pe aceeași piață cu mașinile mari? Dar există și întrebarea de geografie: în ce zone se confruntă consumatorii cu condiții de concurență similare? Companiile concurează la nivel mondial, în UE, la nivelul statelor membre sau chiar mai mult la nivel local decât atât? Ceea ce vrem să arătăm este dacă diferite produse, vândute în locuri diferite, se constrâng unele pe altele în procesul competitiv. În final, definirea pieței relevante ne permite să analizăm dacă societatea investigată deține puterea de piață.”

    Evoluțiile abordate în noua notificare sunt numeroase. Este vorba despre faptul că digitalizarea a schimbat modul în care se fac afaceri și au trebuit definite piețe pentru serviciile digitale fără un preț monetar; schimburile comerciale au devenit din ce în ce mai interconectate și globalizate și ne confruntăm adesea cu produse vândute pe piețele globale sau importate din afara Europei; există, de asemenea, și cazurile în care produsele relevante nu sunt încă pe piață, iar concurența are loc pe inovație.

    “Am oferit tuturor șansa de a-și exprima părerile, a mai spus vicepreședintele executiv responsabil cu politica de concurență – în general, peste 100 de părți interesate – cetățeni, cadre universitare, întreprinderi și asociații de consumatori – și-au exprimat cu toții ideile, preocupările. De asemenea, cooperarea cu autoritățile naționale de concurență a fost foarte strânsă.” 

     

     

  • Ce face UE pentru a combate dezinformarea ecologică?

    Ce face UE pentru a combate dezinformarea ecologică?

    Dezinformarea ecologică îi afectează pe consumatori. Natural, eco, prietenos cu mediul… Uniunea Europeană dorește să se asigure că toate aceste informaţii care apar pe etichetele produselor alimentare şi nealimentare sunt reale, iar practica de a da o impresie falsă cu privire la beneficiile sau impactul unui produs asupra mediului să fie interzisă. Directiva privind declaraţiile ecologice, care va fi votată în Parlamentul European în luna martie, va reglementa toate aceste aspecte. Uniunea Europeană va impune, astfel, companiilor să justifice afirmațiile privind protejarea mediului prin utilizarea unei metodologii standard.

    Ce aşteptări au consumatorii de la Uniunea Europeană? Putem fi siguri că dacă cumpărăm un produs, care este vândut ca fiind ecologic, acesta este cu adevărat ecologic ? Este posibil ca dezinformarea ecologică să fie combătută?

    Clara Iancu a căutat răspunsuri la aceste întrebări, în dialogul purtat cu invitaţii săi, europarlamentarul Maria Grapini şi conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei Pro Consumatori.

  • Consolidarea rolului consumatorilor în vederea tranziției verzi

    Consolidarea rolului consumatorilor în vederea tranziției verzi

    Parlamentul European a constatat că afirmațiile înșelătoare sau false legate de mediu, etichetele de durabilitate sau instrumentele de informare netransparente, necertificate și necredibile privind durabilitatea, îi induc în eroare pe consumatorii europeni. De aceea, eurodeputaţii doresc ca în legislația Uniunii Europene în materie de protecție a consumatorilor să fie introduse norme specifice pentru a combate practicile comerciale neloiale care induc în eroare consumatorii europeni și îi împiedică să facă alegeri de consum durabile. Acest lucru ar permite organismelor naționale competente să abordeze în mod eficace practicile respective.

    Prin asigurarea fiabilității, clarității, înțelegerii și corectitudinii afirmațiilor legate de mediu, consumatorii vor putea alege produse care sunt cu adevărat mai bune pentru mediu, decât produsele concurente. Acest lucru va încuraja concurența pentru produse mai durabile din punctul de vedere al mediului, reducând astfel impactul negativ asupra mediului. Întreprinderile au, de asemenea, un rol important în promovarea tranziției verzi și a unei mai mari sustenabilități a produselor pe care le produc și le vând pe piața internă.

    Despre acest subiect a vorbit în Parlamentul European, Vlad-Marius Botoş, eurodeputat şi membru supleant în Comisia IMCO, Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor din Parlamentul European.

    “Protejarea consumatorului este una dintre prioritățile noastre în Comisia IMCO, iar acest raport vine să se asigure că aceștia vor fi corect informați și nu vor fi induși în eroare pentru a cumpăra produse care pretind a fi ecologice, fără ca acest lucru să fie adevărat. 

    Este important ca cei care aleg produsele care protejează mediul să fie siguri că nu sunt înșelați de reclame false. Este normal să stabilim standarde și obiective clare pentru ca un produs să poată fi numit ecologic, iar un singur criteriu nu este suficient. Sigur că întreaga economie va fi angrenată în atingerea obiectivelor pactului ecologic, însă trebuie s-o facă în mod onest, iar consumatorii noștri din țările noastre trebuie să poată face alegerile în cunoștință de cauză, pentru că doar așa pot influența piața în direcția dorită.”

  • Noi norme pentru consolidarea drepturilor consumatorilor

    Noi norme pentru consolidarea drepturilor consumatorilor

    Consiliul UE a adoptat, ieri, o directivă pentru a încuraja și susține consumatorii să participe la tranziția verde. Noile reguli întăresc drepturile consumatorilor prin modificarea Directivei privind practicile comerciale neloiale (UCPD) și a Directivei privind drepturile consumatorilor (CRD) și prin adaptarea acestora la tranziția verde și la economia circulară.

     

    Directiva va proteja consumatorii împotriva practicilor neloiale, ale acelor pretenții “verzi” înșelătoare, inclusiv în ceea ce privește afirmațiile incorecte privind compensarea emisiilor de dioxid de carbon.

     

    De asemenea, va clarifica răspunderea comercianților în cazurile de informare (sau de lipsă de informare) privind uzura timpurie, actualizările inutile de software sau obligația nejustificată de a cumpăra piese de schimb de la producătorul original.

     

    De asemenea, directiva va îmbunătăți informațiile disponibile pentru consumatori pentru a-i ajuta să facă alegeri circulare și ecologice. De exemplu, produsele din întreaga UE vor purta o etichetă armonizată cu informații referitoare la garanția comercială de durabilitate.

     

    “Mulțumită directivei adoptate ieri, consumatorii vor fi mai bine informați, mai bine protejați și mai bine echipați pentru a fi actori reali ai tranziției verzi”, a declarat vicepremierul belgian Pierre-Yves Dermagne, Ministru al Economiei și Ocupării forței de muncă.

     

    Propunerea a fost prezentată la 30 martie 2022 și este una dintre inițiativele prevăzute în Noua agendă a Comisiei pentru 2020 privind protecția consumatorilor și în Planul de acțiune pentru economia circulară din 2020 și este parte a Pactului Verde European. Ea este inclusă într-un pachet de patru propuneri, alături de regulamentul privind proiectarea ecologică și de propunerile de directivă privind creanțele ecologice și promovarea reparațiilor.

    După ce va fi semnată de către președintele Parlamentului European și de cel al Consiliului, directiva va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și va intra în vigoare după 20 de zile de la publicare.

     

  • Negocieri între statele membre și Parlament pe tema despăgubirilor în cazul produselor defecte

    Negocieri între statele membre și Parlament pe tema despăgubirilor în cazul produselor defecte

    La baza discuțiilor dintre legislativul comunitar și statele membre stă o propunere făcută de Comisia Europeană anul trecut, care vrea modernizarea normelor existente privind răspunderea producătorilor pentru produsele cu defecte (de la tehnologia inteligentă până la cele farmaceutice).

    Actuala directiva a fost adoptată cu aproape 40 de ani în urmă și nu ține absolut deloc cont de avansul tehnologic.
    Totodată, Uniunea Europeană s-a angajat să fie mai sustenabilă, adică mai prietenoasă cu mediul, iar produsele trebuie proiectate astfel încât să fie mai durabile, reutilizabile, ușor de reparat și capabile să primească actualizări de software.

    Pentru a reflecta cât mai bine toate aceste schimbările din lumea digitală și ecologică, definiția existentă a unui produs trebuie să fie extinsă pentru a include și serviciile digitale, de exemplu roboții, dronele sau sistemele pentru case inteligente.

    Și dacă în prezent, doar daunele fizice sunt recunoscute drept motiv legitim pentru a cere despăgubiri, noile reguli vor face posibile și compensațiile în cazul daunelor psihologice recunoscute medical, care necesită terapie sau tratament.

    Despăgubiri pot fi cerute și pentru distrugerea sau deteriorarea ireversibilă a datelor, cum ar fi ștergerea fișierelor. În acest caz, paguba produsă trebuie să depășească o mie de euro.

    Conform propunerii făcute anul trecut de Comisie, perioada existenței răspunderii trebuie să fie de 20 de ani, însă Parlamentul dorește să existe chiar 30 de ani în cazul în care daunele devin vizibile după o perioadă mai lungă de timp.

    Noile norme stabilesc și că trebuie să existe întotdeauna o entitate în Uniunea Europeană care să poată fi trasă la răspundere, chiar dacă produsul este fabricat în afara spațiului comunitar.

    Poate fi vorba fie de importator, fie de un reprezentant al producătorului. În cazul în care nu există nici o companie responsabilă, consumatorii ar putea fi despăgubiți prin intermediul organismelor naționale.

    Parlamentul European și-ar dori totodată simplificarea procedurii de cerere a compensațiilor. În acest sens, agențiile naționale de protecție a consumatorilor ar trebui să ofere îndrumare și informații într-un mod accesibil și ușor de înțeles.

    În final mai trebuie spus că noile norme, așa cum vor intra ele în negocierile dintre legislativ și statele membre, prevăd că persoanele în vârstă, cei cu dizabilități și copiii și, în unele situații, persoanele cu dificultăți financiare sau consumatorii cu acces limitat la internet au nevoie de protecție specială.


  • Consumatorul avizat şi schimbările climatice

    Consumatorul avizat şi schimbările climatice

    Comisia Europeană acordă un interes deosebit promovării
    politicilor verzi, dintre care obiectivul unei reduceri nete cu cel puţin 90% a
    emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2040, comparativ cu nivelul din 1990,
    urmează să facă obiectul unei propuneri a Comisiei Europene la începutul anului
    2024.


    Pentru o mai bună acceptare a politicilor verzi
    comsumatorul european trebuie să fie unul avizat. Astfel Maroš Šefčovič,
    vice-preşedinte executiv al Comisiei Europene, a început seria discuţiilor verzi
    pe care le-a anunţat, în prima jumătate a lunii octombrie, în care a afirmat:

    Tranziţia Verde a Europei nu este o opţiune. Vara trecută şi chiar şi
    cea de dinaintea ei au arătat că este o necesitate, dar trebuie făcută de aşa
    manieră încât nicio zonă şi nimeni să nu fie lăsat în urmă, trebuie introduse
    măsuri care să ducă pe toată lumea înainte. Acesta trebuie să fie scopul nostru
    şi aceasta trebuie să ne fie argumentarea atunci când ne adresăm cetăţenilor.


    De ce toate acestea sunt importante pentru Comisie şi pentru mine personal? Pentru
    că deşi nu avem reţetele, nu ştim dacă avem toate soluţiile, dar dacă suntem
    deschişi să ascultăm problemele unora şi altora dintre noi şi dacă ne pasă vom
    putea mereu colabora cu partenerii noştri pentru a găsi o soluţie echilibrată
    care să ne ajute în vremuri de schimbare ca acestea, dar care să fie în acelaşi
    timp şi responsabilă social, iar oamenii să înţeleagă că este o soluţie bună
    pentru ei, că are legătură directă cu modul în care schimbările climatice sunt
    gestionate în viitor pentru copiii lor şi pentru copiii copiilor lor şi că vom
    contribui şi la crearea de locuri de muncă în Europa.


    Cum pot fi împuterniciţi consumatorii? Maroš Šefčovič, vice-preşedinte executiv al
    Comisiei Europene:

    Dorim să creştem susţinerea cetăţenilor
    pentru Pactul Verde European, pentru că cetăţenii noştri au trecut prin multe:
    inflaţie mare, preţuri crescânde la energie, astfel încât trebuie să angajăm
    publicul cu contribuţia societăţii civile, în discutarea tuturor acestor
    aspecte. Astfel, este bine să începem aceste dialoguri pe teme privind Pactul
    Verde. Este important deoarece consumatorii joacă un rol cheie, în conturarea
    unei Europe mai verzi, iar dacă privim din perspectiva corectă toţi suntem
    consumatori.

    Deja consumatorii joacă un rol tot mai activ, în tranziţia verde,
    pentru că au de ales: ei pot alege un consum sustenabil pentru mediu, sau nu.
    Şi cred că este răspunderea noastră să alegem responsabil şi că ne îndreptăm
    spre o schimbare pozitivă.

    Mă bucur că avem acorduri politice provizorii, care
    împuternicesc consumatorii în privinţa Pactului Verde, credem că acestea vor
    contribui şi la o mai bună protejare a consumatorilor, şi consider că este
    foarte important să informăm corect consumatorii cu privire la impactul
    alegerilor noastre asupra mediului.


    Intenţia impactului acestor discuţii verzi este să reunească aproximativ 140
    de participanţi reprezentativi, inclusiv membrii ai organizaţiilor Societăţii
    Civile,la nivel naţional şi internaţional, precum şi factori de decizie
    europeni.


  • Consolidarea rolului consumatorilor în vederea tranziției verzi

    Consolidarea rolului consumatorilor în vederea tranziției verzi

    Pentru a combate practicile comerciale neloiale care induc în eroare consumatorii și îi împiedică să facă alegeri de consum durabile, în legislația Uniunii în materie de protecție a consumatorilor ar trebui introduse norme specifice. Acest lucru va permite organismelor naționale competente să abordeze în mod eficace practicile respective.



    În acest scop, în Parlamentul European au fost adoptate o serie de amendamente în ceea ce privește consolidarea rolului consumatorilor în vederea tranziției verzi printr-o mai bună protecție împotriva practicilor neloiale și o mai bună informare. Eurodeputatul Biljana Borzan, explică.



    “Rescriem regulile pentru a face industria mai transparentă, mai ecologică și mai orientată către consumatori, pentru a vă facilita alegerile în cunoștință de cauză atunci când faceți achiziții. Vreţi produse care să reziste mai mult, să se spargă mai rar și să fie mai ușor de reparat? Vi se vor furniza informațiile necesare, iar uzura planificată va fi interzisă. Vreţi să fim siguri că achiziționaţi produse care sunt cu adevărat ecologice? Ne vom asigura că nimeni nu își poate promova produsul ca fiind ecologic dacă aceste afirmații nu au niciun merit. Vă enervează tacticile de vânzări agresive și manipulative ale serviciilor de vânzări online? Vom interzice practicile care ar putea distorsiona sau afecta libera alegere în calitatea ta de client. Toate acestea și multe altele le-am făcut pentru a vă face părtaşi la tranziția verde, pentru a-i face pe cetățeni jucători pe piața comună, mai mult decât simpli plătitori. Toate acestea au fost realizate cu sprijinul reprezentanților grupurilor politice, de stânga și de dreapta. Pentru a facilita identificarea și achiziționarea consumatorilor de produse mai durabile, vom introduce o nouă etichetă obligatorie. Aceasta va acoperi garanția legală de conformitate și extinderea voluntară a acesteia sub forma unei garanții comerciale de durabilitate. Pentru a rezuma, dorim să aducem mai multă valoare în portofelele cetățenilor și să aruncăm cât mai puține resurse valoroase la gunoi.



  • Noi reguli pentru a proteja şi a împuternici investitorii de retail din UE

    Noi reguli pentru a proteja şi a împuternici investitorii de retail din UE

    Comisia Europeană a prezentat un pachet de măsuri
    care atribuie un rol central intereselor consumatorilor în cadrul investițiilor
    individuale. Acesta va spori încrederea de a investi în siguranță. Astfel este
    încurajată participarea pe piețele de capital din UE, care este, în
    mod tradițional, mai modestă decât în alte jurisdicții, cum ar fi Statele
    Unite, în ciuda ratei foarte ridicate de economisire a europenilor.

    Valdis
    Dombrovskis, vicepresedintele executiv
    al Comisiei Europene, a apreciat că economia
    Europei are nevoie de investitori de retail. Acest lucru este important pentru
    ca Uniunea Piețelor de Capital să aibă succes, deoarece acestea trebuie să
    funcționeze pentru oameni. El a mai spus că Europa trebuie să devină un loc
    atractiv și sigur pentru investiții.

    Valdis Dombrovskis a
    oferit mai multe amănunte: Astăzi ne propunem
    îmbunătățirea legislației UE privind investițiile cu amănuntul. Acestea includ
    simplificarea și reducerea informațiilor prezentate investitorilor cu amănuntul
    și asigurarea faptului că produsele reprezintă un raport calitate-preț, fără a
    percepe costuri nejustificate sau nerezonabile. Dorim să asigurăm standarde profesionale
    înalte pentru consilierii de investiții, inclusiv în domeniul în creștere al
    investițiilor durabile. Și dorim să abordăm orice părtinire în consiliere,
    astfel încât consilierii să acționeze în cel mai bun interes al clientului. Din
    acest motiv, propunem interzicerea stimulentelor sau comisioanelor pentru
    vânzările fără consiliere de produse de investiții – sau ceea ce sunt cunoscute
    sub denumirea de vânzări doar execuție, în cazul în care nu se oferă
    consiliere financiară. De asemenea, vom înăspri regulile de divulgare
    și marketing pentru a proteja oamenii de comunicările și practicile înșelătoare
    care subliniază beneficiile unui produs, dar minimizează riscurile. Și
    consolidăm aplicarea supravegherii, în special atunci când vine vorba de canale
    digitale și de furnizarea transfrontalieră de servicii.

    Noile măsuri urmăresc să îmbunătățească modul în care se furnizează informații investitorilor individuali cu privire la produsele și serviciile de investiții, folosind modalități mai pertinente și mai standardizate, prin adaptarea normelor privind publicarea de informații la era digitală și la preferințele tot mai marcate pentru sustenabilitate ale investitorilor. Totodată, ele vor asigura o mai mare transparențăși comparabilitate a costurilorși vor rezolva potențialele conflicte de interese referitoare la distribuția produselor de investiții. Pe de altă parte, prin aceste măsuri, investitorii individuali sunt protejați de practicile comerciale înșelătoare și sunt menținute standarde înalte de calificare profesională pentru consultanții financiari. Nu în ultimul rând, sunt oferite consumatorilor mijloacele necesare pentru a lua decizii financiare mai judicioase, încurajând astfel statele membre să pună în aplicare măsuri naționale care pot sprijini alfabetizarea financiară a cetățenilor, indiferent de vârstă ori de mediul lor social și educaţional.


    RadioRomaniaInternational · Alo Bruxelles 02.06.2023