Pandemia, al doilea val
Europa
este măturată de al doilea val al pandemiei, iar liderii UE promit să se
coordoneze în încercarea de a-l stăvili. La finalul unei videoconferinţe la care
au participat aceştia, şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat
că executivul comunitar va finanţa transferul pacienţilor cu COVID-19 dintr-o
ţară în alta, pentru a micşora presiunea asupra spitalelor. Preşedintele Klaus
Iohannis a solicitat mai mulţi bani pentru diversificarea surselor de procurare
a viitoarelor vaccinuri şi a pledat în favoarea unei abordări unitare la
nivelul tuturor ţărilor din Uniunea Europeană, care să permită, între altele, recunoaşterea
reciprocă a rezultatelor testelor. State europene reimpun carantina totală sau
parţială.
Autorităţile de la Bucureşti recunosc că situaţia se agravează, dar
spun că nu se impune, deocamdată, revenirea la restricţiile drastice din
primăvară. Zilnic, sunt raportate mii de cazuri noi de infectare şi în jur de
100 de bolnavi pierd lupta cu virusul. Sute de localităţi, în frunte cu
capitala, au trecut în scenariul roşu, ce presupune obligativitatea purtării
măştii în interior şi în exterior, cursuri şcolare exclusiv online, închiderea
restaurantelor, barurilor, cluburilor şi a sălilor de spectacol. Secţiile de
terapie intensivă se află sub o presiune uriaşă, motiv pentru care autorităţile
au decis extinderea celor existente şi înfiinţarea altora noi. În acelaşi
registru, guvernul a introdus noi reglementări în privinţa bolnavilor cu forme
uşoare sau asimptomatici şi va angaja, fără concurs, 200 de medici tineri, în
specialităţi precum terapie intensivă, urgenţă, pneumologie, infecţioase,
epidemiologie şi radiologie.
Cinci ani de la Colectiv
Se
împlinesc cinci ani de la tragicul incendiu din clubul bucureştean Colectiv, în
urma căruia au pierit 65 dintre tinerii ce veniseră acolo pentru un concert
rock. Alţi 150 au şi acum nevoie de îngrijiri medicale. Tragedia din Colectiv
este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, iar atitudinea
ulterioară a unor inculpaţi denotă cinism, rea-credinţă şi lipsă de respect
faţă de suferinţele uriaşe ale victimelor, a sunat motivarea primei instanţe, care
a dat sentinţe totalizând 115 ani de închisoare în acest dosar.
Condamnaţii
sunt patronii clubului şi ai firmei care a organizat spectacolul pirotehnic
aflat la originea incendiului, pompierii care verificaseră clubul şi,
nu în ultimul rând, primarul de la acea vreme al sectorului în care s-a produs
evenimentul, pentru abuz în serviciu. Niciun impediment de natură morală şi -
mai grav – legislativă nu a stat în calea candidaturii de succes a acestuia la
primăria sectorului vecin cu cel pe care îl administra în 2015. Nota bene – la
scurt timp dupa incendiu, el demisionase şi promisese că nu va reintra în
politică. Incompetenţa şi corupţia administrativă
au creat combinaţia letală în cazul Colectiv. Oamenii au înţeles acest lucru şi
au ieşit atunci în stradă cu zecile de mii, provocând demisia guvernului
social-democrat de la acea vreme.
Rămân, totuşi, dureros de valabile cuvintele
şefului din acea vreme al Bisericii catolice din România, Monseniorul
Robu, primul lider religios care a mers la locul incendiului. Ar trebui – a spus el – să ne fie rușine, nouă tuturor,
și Guvernelor și instituțiilor statului, și bisericilor, pentru că nu am
schimbat ceva în țara noastră în 25 de ani. Cred – mai spunea el – că nu am lucrat îndeajuns în
acești 25 de ani, noi, bisericile, în modul nostru de a gândi, de a acționa,
pentru că noi înghițim foarte ușor corupția, minciuna, șmecheria și toate
acestea ni se par nimic, însă vedeți că aceste circumstanțe pot fi criminale.
Corupţie la nivel înalt
Fostul
preşedinte liberal al Camerei Deputaţilor de la Bucuresti, Bogdan Olteanu, a
fost condamnat definitiv, joi, la 5 ani de închisoare cu executare, pentru
săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, într-un dosar în care este
acuzat că a primit un milion de euro de la un om de afaceri. Olteanu a
fost si viceguvernator al Băncii Nationale. Este al treilea şef al deputaţilor
români care face închisoare pentru corupţie după social-democraţii Adrian
Năstase şi Liviu Dragnea. Pe
de altă parte, deputaţii au aprobat, cu o majoritate pe cât de clară pe atât de
surprinzătoare, dat fiind istoricul unor astfel de momente, solicitarea DNA de încuviinţare a începerii urmăririi penale
în cazul colegului lor Nicolae Bănicioiu (Pro România, stânga), acuzat de
trafic de influenţă şi luare de mită în formă continuată.
Vizita premierului român la Paris
Premierii
român, Ludovic Orban, şi francez, Jean Castex, au semnat, luni, la Paris, o
nouă Foaie de Parcurs, actualizată, aferentă Parteneriatului strategic dintre
ţările lor. În baza ei, cooperarea va deveni mai structurată, mai ambițioasă și
mai potrivită pentru a răspunde provocărilor ce decurg din criza provocată de
Covid-19, speră şefii celor două guverne. Prin această Foaie de parcurs se
stabilesc principalele coordonate ale colaborării bilaterale în următorii patru
ani în domenii precum energia nucleară, apărarea, telecomunicaţiile, agricultura
sau sănătatea.
Între altele, Franţa se va implica în dezvoltarea capacităţii
României de producere a energiei nucleare, după ce, la începutul lunii, România
şi Statele Unite au semnat un acord de construire a două noi reactoare. Şeful
guvernului de la Bucureşti a avut, în capitala Franţei, discuţii şi cu preşedinţii Adunării Naţionale şi Senatului si a
participat la Consiliul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. România
– au apreciat membrii Consiliului OCDE – a atins nivelul necesar de pregătire
pentru începerea negocierilor de aderare la organizaţie. Calitatea de membru al
OCDE este o etapă strategică pentru România, a subliniat şeful guvernului
român.
