Tag: coruptie

  • Raportul de țară pentru România

    Raportul de țară pentru România

    Absenţa unor eforturi durabile de reformă şi creşterea deficitelor bugetar şi de cont curent pun sub semnul întrebării viitorul creşterii economice a României. Economia ţării a crescut, dar nu datorită unei productivităţi şi concurenţe sănătoase, ci a creşterii puternice a cererii, stimulată de reducerile de taxe şi creşterile substanţiale de salarii. Evoluţiile demografice adverse au determinat scăderi semnificative ale forţei de muncă şi ale calităţii acesteia, limitând şi mai mult potenţialul creşterii economice. În pofida unei creşteri medii anuale de 5% în ultimii 3 ani, inegalitatea socială este în creştere, nivelul sărăciei rămâne ridicat, iar disparităţile regionale sunt printre cele mai mari din Uniune.

    Economia a continuat să crească în 2019, dar mai lent. Creşterea produsului intern brut a fost robustă – 4,1% – însă este prognozată la doar 3,3% în 2021. Inflaţia rămâne una dintre cele mai mari din Europa.

    Sectorul bancar rămâne solid, iar stabilitatea financiară se menţine, însă băncile au avut un rol limitat în creditarea mediului corporate, fapt care ar putea da economia înapoi.

    Investiţiile insuficiente şi lipsa unor politici publice sustenabile afectează potenţialul economic. Infrastructura este subdezvoltată, lipsesc investiţiile în transport, energie, IT şi protecţia mediului. O creştere sănătoasă a investiţiilor publice în cercetare, dezvoltare şi inovaţii, inclusiv în modernizarea infrastructurii fizice şi digitale ar putea contribui la reducerea disparităţilor regionale şi îmbunătăţi productivitatea.

    Piaţa muncii are în continuare de o rată scăzută de participare, iar declinul populaţiei active din cauza emigraţiei şi îmbătrânirii a dus la absenţa forţei de muncă şi la scăderea nivelului de calificare. Este nevoie de politici eficiente de atragere şi perfecţionare a forţei de muncă. Dialogul social rămâne limitat. Salariile sunt mici raportat la media UE, dar cresc rapid, sprijinind puterea de cumpărare, dar şi creşterea deficitului.

    România a înregistrat progrese în majoritatea domeniilor cuprinse în strategia Europa 2020 de creştere economică sustenabilă. Avem performanţe bune la rata şomajului, reducerea emisiilor poluante, energia regenerabilă, eficienţa energetică şi învăţământul terţiar. Reforma administraţiei publice stagnează, corupţia continuă să fie o problemă majoră şi nu s-au înregistrat progrese în implementarea guvernanţei corporatiste în întreprinderile de stat.


  • Raportul de țară pentru România

    Raportul de țară pentru România

    Absenţa unor eforturi durabile de reformă şi creşterea deficitelor bugetar şi de cont curent pun sub semnul întrebării viitorul creşterii economice a României. Economia ţării a crescut, dar nu datorită unei productivităţi şi concurenţe sănătoase, ci a creşterii puternice a cererii, stimulată de reducerile de taxe şi creşterile substanţiale de salarii. Evoluţiile demografice adverse au determinat scăderi semnificative ale forţei de muncă şi ale calităţii acesteia, limitând şi mai mult potenţialul creşterii economice. În pofida unei creşteri medii anuale de 5% în ultimii 3 ani, inegalitatea socială este în creştere, nivelul sărăciei rămâne ridicat, iar disparităţile regionale sunt printre cele mai mari din Uniune.

    Economia a continuat să crească în 2019, dar mai lent. Creşterea produsului intern brut a fost robustă – 4,1% – însă este prognozată la doar 3,3% în 2021. Inflaţia rămâne una dintre cele mai mari din Europa.

    Sectorul bancar rămâne solid, iar stabilitatea financiară se menţine, însă băncile au avut un rol limitat în creditarea mediului corporate, fapt care ar putea da economia înapoi.

    Investiţiile insuficiente şi lipsa unor politici publice sustenabile afectează potenţialul economic. Infrastructura este subdezvoltată, lipsesc investiţiile în transport, energie, IT şi protecţia mediului. O creştere sănătoasă a investiţiilor publice în cercetare, dezvoltare şi inovaţii, inclusiv în modernizarea infrastructurii fizice şi digitale ar putea contribui la reducerea disparităţilor regionale şi îmbunătăţi productivitatea.

    Piaţa muncii are în continuare de o rată scăzută de participare, iar declinul populaţiei active din cauza emigraţiei şi îmbătrânirii a dus la absenţa forţei de muncă şi la scăderea nivelului de calificare. Este nevoie de politici eficiente de atragere şi perfecţionare a forţei de muncă. Dialogul social rămâne limitat. Salariile sunt mici raportat la media UE, dar cresc rapid, sprijinind puterea de cumpărare, dar şi creşterea deficitului.

    România a înregistrat progrese în majoritatea domeniilor cuprinse în strategia Europa 2020 de creştere economică sustenabilă. Avem performanţe bune la rata şomajului, reducerea emisiilor poluante, energia regenerabilă, eficienţa energetică şi învăţământul terţiar. Reforma administraţiei publice stagnează, corupţia continuă să fie o problemă majoră şi nu s-au înregistrat progrese în implementarea guvernanţei corporatiste în întreprinderile de stat.


  • Iniţiative CESE pentru respectarea Drepturilor fundamentale şi Domniei legii

    Iniţiative CESE pentru respectarea Drepturilor fundamentale şi Domniei legii

    Deşi din punct de vedere legislativ domnia legii şi drepturile
    fundamentale reprezintă o condiţie sine qua non a funcţionării UE, există ţări
    membre în care drepturile fundamentale
    nu sunt cunoscute, nici ca noţiune măcar. Un astfel de caz a devenit clar odată
    cu asasinarea în 2017, a jurnalistei malteze Daphne Caruana Galizia, ce a
    luptat singură împotriva corupţiei din Malta. Această situaţie a atras atenţia
    oficialilor UE odată în plus asupra necesităţii supravegherii respectării domniei legii şi a drepturilor
    fundamantale în statele membre.



    Astfel la sfârşitul anului trecut era deja disponibil un raport
    preliminar ce analiza funcţionarea statului de drept în mai multe state membre
    ale UE. Corupţia ucide democraţia, iar UE trebuie să lupte pentru domnia legii
    şi pentru respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor a susţinut José
    Antonio Moreno Diaz, din partea Grupului lucrătorilor, preşedintele Grupului Ad
    Hoc pentru Drepturi fundamentale şi domnia legii, a Comitetului Economic şi
    Social European (CESE), într-o întâlnire cu jurnaliştii desfăşurată la Bruxelles
    la sfârşitul anului trecut:

    Am decis în 2018 să dezvoltăm ideea de a
    monitoriza funcţionarea drepturilor fundamentale şi domniei legii în întreaga
    UE. Am conturat un parcurs pentru aceasta, am început cu cinci state membre, am
    vizitat întâi România, în toamna 2018, apoi Polonia, Ungaria, Franţa şi
    Austria. Ideea este să intrăm în contact cu societatea civilă şi ONG-urile şi
    cu asociaţiile statului şi sindicatele ce sunt primele victime ale atacurilor
    împotriva drepturilor fundamentale şi a domniei legii în toată UE. Nu dorim să
    acuzăm nicio ţară şi niciun guvern al niciunei ţări, dar vrem să colectăm date,
    din toată UE. Am făcut asta în Spania, în Franţa, în Italia, în România, în
    Croaţia, în Malta, în Republica Cehă, în Polonia, în Ungaria. Vrem să putem lua
    în calcul situaţia respectării sau nu a drepturilor fundamentale.


    După cum
    ştiţi anul trecut, Comisia Europeană a publicat o declaraţie oficială pentru
    susţinerea importanţei respectării domniei legii în întreaga UE şi a propus
    trei axe de lucru. Prima este promovarea unei culturi a drepturilor omului şi
    domniei legii, pentru că se observă lipsa unei culturi cetăţeneşti de acest tip
    în UE, în privinţa a ceea ce sunt drepturile fundamentale. Şi, de asemenea, a
    ceea ce înseamnă domnia legii. Pentru că dacă nu ştim ce sunt drepturile
    fundamentale nu avem cum să le apărăm. Trebuie să ne mişcăm rapid pentru a
    evita şi mai multe atacuri împotriva drepturilor fundamentale în UE. În al
    doilea rând, trebuie să prevenim riscurile şi atacurile împotriva domniei legii
    şi a drepturilor fundamentale, să creăm o conştiinţă socială. Iar rolul CESE
    este fundamental în aceste privinţe, pentru că suntem vocea societăţii civile
    organizate din UE, şi avem capacitatea să promovăm o cultură a drepturilor
    fundamentale, şi să prevenim. Ideea noastră a fost să colectăm date şi să
    intrăm în contact cu organizaţii reprezentative, pentru a crea un sistem de
    comunicare şi intervenţie în timp real, în legătură cu Bruxelles-ul, despre
    atacuri specifice din teren. Ca să nu se piardă timp, pentru că timpul este
    foarte important în această luptă.






    Raportul arată efortul susţinut al UE de a-şi susţine valorile, un
    demers cu atât mai important cu cât anul acesta se împlinesc 10 ani de la
    adoptarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

  • Preşedintele retrage decoraţiile condamnaţilor penal

    Preşedintele retrage decoraţiile condamnaţilor penal

    Administraţia
    prezidenţială de la Bucureşti a anunţat lista persoanelor cărora li s-au retras
    decoraţiile pe motiv că au suferit condamnări penale. Este vorba de retragerea
    distincţiilor Ordinul Naţional Steaua României în grad de Mare
    Cruce, Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler sau
    Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler. Preşedintele
    Klaus Iohannis anunţase anterior că va face acest gest, considerat firesc din
    perspectiva unei dorite asanări a vieţii publice, dar aspru criticat de
    detractorii cei mai înverşunaţi ai şefului statului, recrutaţi, în general, din
    mediile de stânga.

    Sunt nume sonore pe listă, foşti miniştri ca Miron Mitrea,
    Adrian Severin, acesta şi fost europarlamentar, sau Dan Voiculescu. Există pe
    listă şi un reputat cercetător, Gheorghe Mencinicopschi,
    condamnat la ani grei de închisoare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice și
    fals în înscrisuri sub semnătură privată. De altfel, toţi cei
    nominalizaţi au plătit cu privarea de libertate pentru fapte de corupţie. Chiar
    dacă, acum, se simt vexaţi de retragerea unor distincţii pe care, probabil,
    le-au meritat la vremea primirii, ar putea încerca, timid, să admită că
    prestigiul şi onoarea conferite de ele sunt incongruente cu statutul de
    condamnat penal.

    Totuşi, reacţia, cel puţin în cazul celui mai celebru dintre
    cei vizaţi de măsură, fostul premier social-democrat Adrian Năstase, a fost
    vehementă. Condamnat definitiv la 4
    ani de închisoare cu executare pentru şantaj şi luare de mită într-un dosar şi
    la 2 ani de închisoare cu executare într-altul, el primise, în 2002, Ordinul Steaua României, în grad de Mare
    Cruce. Năstase afirmă că preşedintele doreşte să rescrie
    istoria la sugestia, cităm, a unor păsări migratoare şi a unor talibani
    ideologici
    . Fostul premier este convins că eliminarea vizelor pentru români,
    eforturile de integrare în NATO și UE, modernizarea și creșterea economică,
    toate realizări pe care le trece în contul guvernării sale din perioada 2001-2004,
    nu vor putea fi șterse din cărțile de istorie și vor putea fi comparate cu ceea
    ce numeşte activitatea nesemnificativă a lui Iohannis din mandatul său de
    președinte. În continuare, fostul lider PSD reia teza prăfuită a condamnărilor
    sale din raţiuni exclusiv politice, fără probe care să le justifice.

    Preşedintele
    Iohannis nu e la primul gest de retragere a unor decoraţii. În 2016, el i-a
    retras Ordinul Steaua României lui Laszlo Tokes, fostul pastor reformat care a
    jucat un rol în declanşarea Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989, pentru acuzaţiile acestuia
    la adresa statului român. Într-unul din nenumăratele sale derapaje sovine,
    Tokes sugerase că Ungaria ar trebui să-şi asume statutul de protector al
    minorităţii maghiare din Transilvania. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a
    dat dreptate preşedintelui în acest caz, respingând contestaţia lui Tokes.

  • Jurnal românesc – 28.11.2019

    Jurnal românesc – 28.11.2019

    Noua Comisie Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, a fost
    votată de plenul Parlamentului European de la Strasbourg. Executivul comunitar
    a fost învestit cu 461 de voturi pentru, 157 împotrivă
    şi 89 de abţineri. Aproape toţi europarlamentarii români au votat noua Comisie,
    cu excepţia eurodeputaţilor social-democraţi Maria Grapini şi Cristian Terheş,
    care s-au abţinut. Din echipa de comisari europeni face parte şi Adina Vălean,
    care va deţine portofoliul Transporturilor. La audierile în comisii, care s-au
    desfăşurat săptămâna trecută, Vălean a declarat că va acţiona pentru
    îmbunătăţirea siguranţei rutiere, pentru realizarea Cerului Unic European,
    menit să reducă emisiile de noxe şi aglomerarea spaţiului aerian, şi va apăra
    bugetul Mecanismului pentru interconectarea Europei aferent perioadei
    2021-2027.

    Printre priorităţile noului executiv comunitar se numără asigurarea
    respectării statului de drept pe întreg teritoriul Uniunii Europene, reformarea
    sistemul de azil, consolidarea frontierelor externe şi combaterea efectelor
    schimbărilor climatice. Ursula von der Leyen a afirmat că doreşte ca UE să
    investească circa 3.000 de miliarde de euro în protecţia climei până în 2030 astfel
    încât Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor
    de gaze cu efect de seră până în 2050. Mandatul noii Comisii va începe la 1
    decembrie şi se va încheia la 31 octombrie 2024.




    Dirijorul Cristian Măcelaru şi violonistul Andrei Ioniță vor susține,
    pe 29 noiembrie și pe 1 decembrie 2019, două concerte la Palatul Artelor Bozar
    din Bruxelles, alături de Orchestra Națională a Belgiei. Spectacolele vor
    include Rapsodia română nr. 1 în La major de George Enescu,
    Concertul pentru violoncel şi orchestră de Edward Elgar și Simfonia nr.
    5 de Serghei Prohofiev. Cristian Măcelaru va prelua, din 2021, conducerea
    Orchestrei Naţionale a Franţei pentru un mandat de 4 ani. El îl va înlocui pe
    francezul Emmanuel Krivine. Românul este în prezent director muzical al Orchestrei
    Radiodifuziunii din Koln, a dirijat mai multe concerte în Europa, iar în 2018
    s-a aflat pentru prima oară la pupitrul Orchestrei Naţionale a Franţei.
    Evenimentele de la Bruxelles au loc în cadrul celei de-a 27-a ediţii a
    Festivalului Europalia, la care România este tară invitată de onoare.


    Premierul Ludovic Orban a transmis un mesaj cu prilejul Zilei
    Bucovinei, sărbătorită în România la 28 noiembrie, care marchează în 2019
    împlinirea a 101 ani de când Bucovina a redevenit parte integrantă a
    teritoriului românesc. Mihai Eminescu îi spunea dulce Bucovină, alţii o
    numesc Tărâm de poveste, Colţ de rai sau Ţara Oamenilor fagi, a transmis
    premierul. În mesajul său, Orban spune că trebuie respectate şi păstrate
    tradiţiile şi diversitatea culturală. Într-o lume a globalizării, modul
    în care bucovinenii au păstrat vii spiritul şi identitatea românească
    reprezintă o cale de urmat şi un fundament solid pentru păstrarea valorilor
    naţionale, mai spune prim-ministrul. Ziua Bucovinei este sărbătorită în
    ţara noastră de 5 ani, după ce Legea nr. 250/2015 a fost adopatată de Parlament
    şi promulgată de Preşedintele României.




    Expoziţia Rethinking The Image of The World: Projects and
    Sketches este deschisă până pe 9 februarie 2020 la Complexul Muzeal Mill,
    din oraşul belgian La Louviere în cadrul Festivalului Internaţional de Artă
    EUROPALIA Romania. Sunt prezentate 20 de lucrări de artă contemporană,
    majoritatea conceptuale şi instalaţii realizate de 18 artişti români, între
    care Silvia Amancei, Bogdan Armanu, Anca Benera, Arnold Estefan, Geta Brătescu,
    Mona Vătămanu sau Florin Tudor. Proiectul face parte din programul Romanian
    Cultural Resolution, coordonat de Asociaţia Centru de Cultură Contemporană
    Club Electroputere, a cărui primă etapă a fost iniţiată în 2010 şi
    prezentată în 2011 în cadrul Bienalei de la Veneţia. Institutul Cultural Român
    prezintă peste 250 de evenimente în cadrul Festivalului Europalia.














    Fostul şef al diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a declarat la
    Strasbourg că Republica Moldova are nevoie în continuare de reforme autentice.
    Demnitarul a menționat că Uniunea Europeană este gata să susțină iniţitivele
    guvernamentale pozitive pe toate căile posibile, dar, ca de fiecare dată,
    sprijinul rămâne condiționat. Susținerea noastră este și cred că va
    continua să se concentreze, în special, pe reformele privind combaterea
    corupției și a intereselor ascunse, precum și pe asigurarea faptului că
    instituțiile statului își păstrează sau își construiesc autonomia și nu sunt
    politizate
    , a spus Federica Mogherini, cu puţin timp înainte de încetarea
    mandatului. Ea este înlocuită în funcţie de fostul ministru spaniol al
    Afacerilor Externe Josep Borrell Fontelles.

  • Tendinţe şi dezbateri pe marginea MCV

    Tendinţe şi dezbateri pe marginea MCV

    Noul
    raport al Comisiei europene privitor la starea statului de drept din România şi
    Bulgaria pe anul 2018, celebrul de-acum mecanism de verificare şi cooperare
    MCV, a fost dat publicităţii pe 22 octombrie 2019. El este critic la adresa
    României şi subliniază progresele înregistrate de Bulgaria. Însă reforma
    Uniunii Europene va aduce şi reforma MCV datorită criticilor pe care acest
    mecanism le-a primit în ultima perioadă.


    Expertul
    Mihai Sebe s-a referit la intenţiile pe care noul executiv european le are.
    Mihai Sebe consideră că planul de acţiune pentru consolidarea statului de drept
    va rămâne principala linie directoare şi în noua arhitectură a MCV:

    Statul de drept, în momentul de
    faţă, devine şi este o valoare europeană şi se doreşte crearea acestui mecanism
    de monitorizare la nivelul Uniunii Europene. În acest context, MCV-ul poate sau
    nu poate să fie un instrument în cadrul acestui proces la nivelul european dar,
    după ultimele evoluţii, se doreşte transformarea lui într-o nouă formulă. În
    momentul de faţă, problema MCV-ului este faptul că el a fost gândit ca un
    sistem tranzitoriu. Era un mecanism de cooperare şi verificare instituit cu
    prilejul aderării României şi Bulgariei în 2007 şi care nu a fost gândit să
    dureze atât de mult. De asemenea, trebuie să luăm în calcul că problemele
    legate de statul de drept, corupţie şi nu numai, sunt şi în alte state membre
    ale Uniunii Europene. Şi a apărut din ce în ce mai pregnant senzaţia unor
    standarde duble în măsura în care România şi Bulgaria aveau MCV-ul iar alte
    state cu probleme similare din Europa Centrală şi de Est nu erau supuse
    niciunei monitorizări.





    Noua
    tendinţă din monitorizarea statului de drept va avea o abordare la nivelul
    întregii Uniuni şi se va concentra mai mult pe standarde cuantificabile. Mihai
    Sebe cu detalii:

    Comisia
    Europeană doreşte să instituie un ciclu de evaluare a statului de drept pentru
    a monitoriza situaţia statului de drept din statele-membre. Astfel, se doreşte
    redactarea unui raport anual privind statul de drept şi se va dezvolta un
    tablou de bord privind justiţia în Uniunea Europeană. Avem de-a face cu un
    mecanism paneuropean, mult mai soft decât MCV-ul actual aplicat celor două
    state. Dar va fi un mecanism care va permite realizarea unei analize
    comparative şi care va duce la eliminarea criticilor privind aşa-numitul dublu
    standard privind tratamentul aplicat României şi Bulgariei comparativ cu alte
    state membre.


    Tendinţele
    reformatoare la nivelul blocului comunitar vor influenţa şi MCV. Dar
    funcţionarea statului de drept nu va fi obiect al revizuirilor.

  • HYGIEA, Operaţiune împotriva produselor contrafăcute

    HYGIEA, Operaţiune împotriva produselor contrafăcute

    Oficiul European de Luptă Antifraudă a coordonat o largă operaţiune
    de control vamal multinaţional. Numele operaţiunii a fost Hygiea, iar
    rezultatele ei au fost făcute publice în cadrul unei întâlniri a directorilor
    generali de vămi şi comisarilor din Asia şi UE, luna aceasta.


    Aproximativ
    200.000 de parfumuri contrafăcute, pastă de dinți, produse cosmetice, 120 de
    tone de detergenți contrafăcuți, șampoane, scutece, precum și peste 4,2
    milioane de alte produse contrafăcute (de la baterii, încălțăminte, jucării,
    mingi de tenis, obiecte de bărbierit, dispozitive electronice etc.), 77 de
    milioane de țigarete și 44 de tone de tutun au fost confiscate de autoritățile
    vamale din Asia și UE într-o operațiune condusă de ASEM, coordonată de Oficiul
    European de Luptă Antifraudă (OLAF).






    În faza operațională a HYGIEA, OLAF a facilitat cooperarea între
    țările participante, cu sprijinul unei echipe de zece ofițeri de legătură din
    Bangladesh, China, Japonia, Malaezia, Vietnam, Lituania, Malta, Portugalia,
    Spania și EUROPOL, care lucrează împreună în Bruxelles. O unitate de coordonare
    operațională virtuală (VOCU) – un canal de comunicare sigur pentru astfel de
    operațiuni vamale comune – a fost
    utilizată pentru a canaliza fluxul de informații primite. Acest schimb de
    informații a permis în timp real tuturor experților implicați să identifice
    fluxurile suspecte de mărfuri contrafăcute din tranzacțiile comerciale
    obișnuite.


    Ville Itälä, directorul general al Oficiului European de Luptă
    Antifraudă (OLAF), a declarat că Operațiunea
    HYGIEA arată ce se poate realiza atunci când autoritățile vamale, partenerii
    internaționali și industria colaborează pentru a lupta împotriva falsurilor.
    Bunurile contrafăcute fraudează consumatorii, dăunează întreprinderilor legale
    și provoacă pierderi uriașe din veniturile publice. Bunurile contrafăcute subminează
    și politicile de sănătate publică, ajungnd ]n casele oamenilor.


    OLAF cooperează cu un număr mare de organizații partenere din țările
    din afara UE pentru a se asigura că dezvoltarea UE și ajutorul umanitar ajunge
    la beneficiarii săi, fără a fi deviați de fraudă și corupție.


    Pe parcursul acestei operațiuni, autoritățile vamale au efectuat
    controale fizice sau cu raze X direcționate la câteva sute de transporturi
    selectate, transportate cu containere maritime, ceea ce a condus la descoperirea
    produselor contrafăcute.



  • Raport critic al Comisiei Europene

    Raport critic al Comisiei Europene

    Aflată în ultimele săptămâni de mandat, actuala Comisie Europeană nu
    pleacă fără să adreseze o noua admonestare severă clasei politice de la
    Bucureşti. În raportul publicat marţi, executivul comunitar constată un regres
    al reformelor şi al respectării statului de drept şi o involuţie în lupta
    anticorupţie
    . Autorităţile române, spune Comisia, nu au pus în aplicare
    recomandările privind revizuirea legilor justiţiei şi nici nu au dat curs
    recomandărilor privind îngheţarea intrării în vigoare a modificărilor aduse
    Codului Penal şi Codului de Procedură Penală – toate susceptibile să stopeze
    lupta anticorupţie şi să subordoneze magistraţii puterii politice. Instituțiile-cheie
    din România trebuie să facă împreună dovada unui angajament ferm față de
    independența sistemului judiciar și lupta împotriva corupției – se mai arată în
    comunicatul Comisiei.


    La Bucureşti, ministrul Justiţiei,
    Ana Birchal, spune că România este pregătită să-şi asume un rol activ în
    consolidarea construcţiei europene, în cadrul căreia justiţia ocupă un loc
    primordial
    . DNA îşi menţine angajamentul ferm în continuarea activităţii de
    combatere a corupţiei la nivel înalt cu imparţialitate şi profesionalism, dar
    notează şi că raportul MCV a observat atacurile împotriva activităţii sale,
    modificările succesive aduse legislaţiei şi punerea la îndoială a autorităţii
    deciziilor definitive.


    Cert e că starea actuală de lucruri reprezintă un motiv
    de preocupare pentru Comisie, care propune menţinerea Mecanismului de Cooperare
    şi Verificare în domeniul justiţiei
    , instituit încă de la admiterea României în
    Uniunea Europeană, în 2007. În schimb, pentru Bulgaria, vecină României şi
    admisă simultan cu acesta, este recomandată ridicarea supravegherii.


    Expertul
    anticorupţie Laura Ştefan atrage atenţia asupra rolului jucat de clasa politică
    în domeniul justiţiei. Ea a declarat la Radio România că problemele semnalate
    în raportul MCV sunt rezultatul unui regres înregistrat începând din 2017, după
    ani buni de progrese reale.


    Laura Ştefan: E cu atât mai grav aceast raport
    cu cât nu putem să ne abţinem să nu facem o comparaţie cu Bulgaria, care
    primeşte laude, paradoxal, deşi, dacă e să fim foarte cinstiţi şi obiectivi,
    România a făcut lucruri pe care Bulgaria nici măcar nu şi le-a propus vreodată.
    În România a existat cu adevărat o ofensivă împotriva corupţiei la nivel înalt
    şi în instituţii funcţionale şi condamnări şi confiscări de averi. România nu a
    fost niciodată pradă unei infracţionalităţii de masă violente, aşa cum s-a
    întâmplat la vecinii noştri. Deci una peste alta, e un gust foarte amar.


    Şi comentatorii din presă pun severitatea diagnosticului de la Bruxelles pe
    seama politicilor în domeniu ale guvernelor de stânga din ultimii trei ani.
    Conduse de Sorin Grindeanu, Mihai Tudose ori Viorica Dăncilă, acestea au fost,
    toate, instalate şi controlate de fostul lider PSD, Liviu Dragnea, în cele din
    urmă ajuns după gratii pentru fapte de corupţie.

  • Franţa a blocat începerea negocierilor de aderare pentru Albania şi Macedonia de Nord

    Franţa a blocat începerea negocierilor de aderare pentru Albania şi Macedonia de Nord

    Albania şi Macedonia de Nord mai au de aşteptat pentru a intra în Uniunea Europeană. Liderii uniunii nu au reuşit să ajungă la un acord în privinţa începerii negocierilor de aderare, iar subiectul va fi discutat din nou abia la summitul Uniunea Europeană – Balcanii de Vest de la Zagreb, din mai 2020.

    Deschiderea capitolelor de negociere cu Macedonia de Nord şi Albania pentru aderarea la Uniunea Europeană a fost discutată, săptămâna trecută, de șefii de stat sau de guvern după ce miniștrii afacerilor europene reuniți la nivelul Consiliului Afaceri Generale au eșuat în a lua o decizie pe acest subiect, pentru a treia oară în ultimele șase luni, prelungind această incertitudine în urma veto-ului exercitat de Franța.

    Parisul şi-a menţinut poziţia şi în reuniunea Consiliului European, cerând o reformare a procesului de aderare la Uniunea Europeană pe care-l consideră ineficient şi frustrant.


    Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a refuzat să voteze pentru o lărgire a Uniunii în condiţiile în care în prezent se ajunge cu greu la consens între actualele state membre. Potrivit Franţei, Uniunea se confruntă cu prea multe provocări pentru a mai include încă două state din Balcani, regiune încă marcată de războaiele din anii ’90 şi afectată de criminalitate şi corupţie.

    Blocarea începerii acestor negocieri ‘este o greşeală istorică gravă’, a acuzat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, la conferinţa de presă de după încheierea Consiliului European. Preşedintele acestui for, Donald Tusk, a spus şi el că decizia reprezintă ‘o greşeală’, întrucât ‘o majoritate zdrobitoare a statelor membre susţine deschiderea acestor negocieri’.

    Eşecul Uniunii Europene de a ajunge la un acord pentru începerea discuţiilor de aderare cu cele două state este cauzat de disputele din interiorul blocului şi nu este de fapt o poziţie împotriva Albaniei şi Macedoniei de Nord, consideră premierul albanez Edi Rama.

    La finalul lunii mai, Comisia Europeană a recomandat lansarea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, pe fondul rezultatelor pozitive înregistrate de cele două state din Balcanii de Vest în cadrul agendei lor de reformă. Uniunea a amânat deja de două ori acest pas. Deschiderea negocierilor de aderare necesită votul în unanimitate al statelor membre, iar Franţa, Olanda şi Danemarca s-au opus.

    Tema va fi reluată în discuţie abia la summitul Uniunea Europeană – Balcanii de Vest de la Zagreb, din mai 2020.

  • Laura Codruţa Kovesi, votată pentru funcţia de procuror-şef european

    Laura Codruţa Kovesi, votată pentru funcţia de procuror-şef european

    Fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kövesi, are, de acum, şi sprijinul Consiliului Uniunii Europene pentru numirea în funcţia de procuror-şef european. La întrunirea de joi a Comitetului reprezentanţilor statelor membre ale Uniunii Europene (COREPER), pentru ea au votat 17 dintre cei 22 de ambasadori ai ţărilor care s-au alăturat, până acum, iniţiativei Oficiului Procurorului European. Parchetul UE va fi înfiinţat anul viitor şi va deveni operaţional în 2021.



    Potrivit legislaţiei comunitare, procurorul şef este numit, de comun acord, de Parlament şi de Consiliu pentru un mandat de şapte ani, care nu poate fi reînnoit. Subiectul este, afirmă comentatorii, deja tranşat, fiindcă Legislativul comunitar şi-a exprimat susţinerea pentru candidata română atat în fosta, cât şi în actuala legislatură.



    Vârf de lance al luptei anticorupţie pentru unii, şefă a unui sistem poliţienesc abuziv în ochii altora, d-na Kovesi a fost frecvent calificată drept cea mai puternică femeie din România. Cu puţin timp înainte de a fi demisă, în iunie 2018, de preşedintele Klaus Iohannis, în urma unei decizii a Curţii Constituţionale, ea recunoştea, însă, la New York, la o dezbatere organizată la sediul ONU, că provocarea cea mai mare pentru România a fost păstrarea independenţei judecătorilor şi procurorilor.



    Au existat încercări repetate de a modifica legislaţia anticorupţie pentru a limita instrumentele legislative folosite de procurorii anticorupţie sau dezincriminarea unor fapte. Au fost situaţii în care s-a refuzat ridicarea imunităţii politicienilor acuzaţi de infracţiuni de corupţie. Întregul sistem de justiţie s-a confruntat cu atacuri prin ştiri false” – a rezumat şefa DNA istoria ultimilor ani, în care guvernanţii au fost acuzaţi că încearcă să stopeze lupta anticorupţie şi să-şi subordoneze magistraţii.



    Dincolo de polemici, rămân statisticile. În ultimii cinci ani sub şefia doamnei Kovesi, DNA a trimis în judecată 14 miniştri şi foşti miniştri şi 53 de parlamentari. 27 dintre aceştia au fost, deja, condamnaţi definitiv. În aceeaşi perioadă, Direcţia a dispus măsuri asiguratorii de peste 2,3 miliarde dolari. Recent, noul premier pro-european al Republicii Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), Maia Sandu, a anunţat că vrea un procuror european în fruntea parchetului general şi că i-a făcut în acest sens o invitaţie fostei şefe a DNA din România.



    La Bucureşti, în schimb, clasa politică a avut reacţii divergente după votul de joi. Premierul social-democrat Viorica Dăncilă şi liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, nu şi-au ascuns nemulţumirea şi şi-au reiterat criticile la adresa fostei şefe DNA. Preşedintele Iohannis şi, din opoziţie, PNL şi USR au salutat victoria de etapă, pentru care, spun comentatorii, au încercat să-şi şi aroge merite. Potrivit doamnei Kovesi, aceasta e şi victoria compatrioţilor săi. Care, prin implicare civică şi proteste de stradă, i-au fost permanent alături şi i-au urmat îndemnul din ziua demiterii sale de la DNA: corupţia poate fi învinsă, nu abandonaţi!”

  • Război între palate

    Război între palate

    Degringolada de la nivelul guvernării, care s-a accentuat în aceste zile,
    confirmă disprețul cu care PSD și ALDE continuă să-i trateze pe români
    , a
    declarat preşedintele Klaus Iohannis ca reacţie la criza guvernamentală iscată după
    ce liberal-democraţii lui Călin Popescu Tăriceanu au ieşit din coaliţia cu
    social-democraţii Vioricăi Dăncilă.


    Ceea ce se întâmplă este rezultatul firesc
    a doi ani și jumătate de guvernare haotică, incompetentă și coruptă
    , şi-a
    continuat rechizitoriul şeful statului. El e convins că PSD și ALDE sunt,
    deopotrivă, vinovate pentru eșecul acestei guvernări, marcate, în opinia sa, de
    masacrarea legilor justiției și adoptarea de măsuri economice greșite.
    Preşedintele a promis că se va opune în continuare la ceea ce a numit
    încercările PSD de a deraia România de pe direcția corectă şi a anunţat că respinge
    propunerile de remaniere venite de la premier. Potrivit preşedintelui, actualul
    guvern trebuie să ceară o nouă confirmare în Parlament.


    Klaus
    Iohannis: Nu accept nici o propunere de remaniere din partea acestui guvern. Nu
    doar pentru că acest guvern şi-a schimbat componenţa politică, ci pentru că
    propunerile pe care le-am primit sunt pur şi simplu inacceptabile. Astăzi,
    actualul guvern are nevoie de o nouă confirmare în Parlament printr-o procedură
    pe care solicit să o declanşeze. Dacă noua configuraţie a guvernului nu va fi
    aprobată, îi asigur pe români că există soluţii corecte, democratice şi
    constituţionale pentru ca România să nu intre într-o criză profundă
    .


    În
    replică, premierul Viorica Dăncilă a respins acuzaţiile de corupţie aduse de
    preşedinte, căruia i-a imputat, totodată, că de doi ani şi jumătate nu face
    altceva decât să pună piedici acestui executiv. Şefa guvernului şi a PSD a anunţat
    că va încerca să obţină sprijin politic în Parlament pentru a-şi duce mandatul
    la bun sfârşit.


    Viorica Dăncilă: În ciuda tuturor acestor obstacole din
    ultimele zile, noi ne vom continua activitatea. Vom merge în Parlament şi vom
    încerca să obţinem susţinerea necesară pentru a ne duce mandatul până la capăt.
    Şi spun acest lucru nu pentru că ne ţinem de scaune, aşa cum declară unii, ci
    pentru că avem o responsabilitate faţă de ţară şi faţă de români de a ne duce
    programul de guvernare până la capăt, aşa cum am promis în 2016.


    Opoziţia – de dreapta sau de stânga – consideră că prim-ministrul trebuie să
    demisioneze şi că România are nevoie de un nou guvern, deoarece actualul si-a
    piedut legitimitatea. Liderul liberal Ludovic Orban a declarat că după moţiunea
    de cenzură la care, cel puţin declarativ, se raliază toate formaţiunile, PNL va
    încerca să provoace alegeri anticipate, deoarece actuala structură a
    legislativului ar face extrem de dificilă crearea unei noi majorităţi. În cele
    trei decenii de democraţie postcomunistă, nu au avut loc niciodată alegeri
    parlamentare înainte de termen. Cele la termen sunt prevăzute anul viitor.

  • UPDATE 3 Întâlnirea preşedinţilor SUA şi României, la Casa Albă

    UPDATE 3 Întâlnirea preşedinţilor SUA şi României, la Casa Albă

    UPDATE 3


    Viitorul României şi relaţia României cu SUA sunt foarte, foarte luminoase, se arată într-un comunicat difuzat marţi de Casa Albă, cu ocazia vizitei de lucru a preşedintelui Klaus Iohannis în SUA. Potrivit sursei citate, preşedintele Trump l-a primit la Casa Albă pe omologul său român pentru a reafirma şi celebra parteneriatul strategic puternic dintre cele două ţări.



    România, care sărbătoreşte 30 de ani de libertate şi democraţie în 2019, continuă să înregistreze mari progrese în depăşirea moştenirii comunismului, se menţionează în comunicat.



    În contextul în care Statele Unite şi România au o relaţie din ce în ce mai importantă în domeniile securităţii, energiei, nuclear civil şi cibernetic de care beneficiază ambele, cele două ţări ale noastre vor continua să lucreze împreună pentru a face faţă provocărilor comune de securitate şi pentru a îmbunătăţi şi mai mult parteneriatul nostru economic şi energetic, potrivit comunicatului.



    Preşedintele Donald Trump intenţionează să extindă legăturile dintre cele două ţări, sprijinind eforturile României de a deveni eligibilă pentru intrarea în Programul Visa Waiver de renunţare la viză, în conformitate cu cerinţele legislaţiei Statelor Unite, se arată în Comunicat. Printre altele, Casa Albă notează că România este un aliat valoros al NATO ce sprijină eforturile de securitate ale Statelor Unite şi internaţionale în regiune şi la nivel global.



    Marcând 15 ani de la aderarea la Alianţă, România s-a dovedit a fi un aliat puternic al NATO şi îşi îndeplineşte angajamentul de a aloca cel puţin 2% din PIB-ul său pentru cheltuielile de apărare, mai notează Casa Albă.



    Militarii noştri lucrează împreună pentru a consolida descurajarea pe Flancul Estic al NATO şi, în urma unei întâlniri anterioare cu preşedintele Trump, România îşi modernizează armata cu mai multe sisteme americane, inclusiv sisteme de apărare şi antirachetă Patriot, se subliniază în comunicatul Casei Albe. România găzduieşte o prezenţă rotativă de aproximativ 1.000 de militari americani, precum şi un sit Aegis Ashore al Statelor Unite care sprijină sistemul de apărare antirachete balistice al NATO.



    De asemenea, România se angajează să colaboreze cu Statele Unite pentru a combate ameninţările de cibersecuritate pe care le reprezintă furnizorii chinezi în reţelele 5G, potrivit comunicatului Casei Albe.



    Statele Unite vor lucra cu România pentru îmbunătăţirea climatului său de investiţii şi pentru a ajuta ţara să folosească mai bine resursele sale vaste de gaze naturale, se mai arată în comunicat, care notează că aceste eforturi vor creşte oportunităţile de investiţii pentru companiile americane, vor spori prosperitatea poporului român şi vor îmbunătăţi securitatea energetică în toată regiunea.



    România susţine eforturile administraţiei Trump de diversificare energetică în Europa, care reduc dependenţa ţărilor europene de sursele de energie ruseşti, notează Casa Albă în comunicatul citat, adăugând că România s-a opus Nord Stream II şi altor proiecte de conducte ce cresc dependenţa Europei faţă de Rusia.



    Statele Unite şi România sunt susţinători puternici ai Iniţiativei celor Trei Mări, care este importantă pentru creşterea accesului la piaţa energetică şi securitate, conchide comunicatul Casei Albe.



    Întâlnirea



    —————


    UPDATE 2


    Preşedintele Klaus Iohannis şi omologul său american, Donald Trump, au adoptat marţi o declaraţie comună în care SUA îşi reiterează sprijinul pentru eforturile României de a deveni eligibilă pentru intrarea în Programul Visa Waiver în conformitate cu cerinţele legislaţiei SUA.



    Ca preşedinţi ai României şi Statelor Unite ale Americii, acţionăm împreună, ca prieteni şi aliaţi, pentru a avansa Parteneriatul nostru Strategic robust şi durabil. Prin parteneriatul nostru, care se aprofundează, vom crea noi oportunităţi pentru creşterea securităţii, dezvoltării şi prosperităţii şi pentru a răspunde mai bine provocărilor şi responsabilităţilor globale pe care le împărtăşim, se arată în declaraţie.



    De asemenea, în textul documentului sunt rememorate Revoluţia din 1989 şi aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO. Împreună, statele noastre au depus eforturi durabile pentru modernizarea forţelor noastre armate şi pentru a ne îndeplini angajamentele asumate în cadrul NATO cu privire la partajarea echitabilă a responsabilităţilor. Militarii noştri acţionează umăr la umăr pentru apărarea libertăţii şi în vederea consolidării posturii de apărare şi descurajare pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în Marea Neagră, care este de importanţă strategică pentru securitatea transatlantică. De asemenea, căutăm să evităm riscurile de securitate care însoţesc investiţiile chineze în reţelele de telecomunicaţii 5G, se menţionează în declaraţia comună.



    În document se precizează că România şi Statele Unite recunosc că securitatea energetică este securitate naţională. Subliniem opoziţia noastră faţă de Nord Stream 2 şi alte proiecte care îi fac pe aliaţii şi partenerii noştri dependenţi energetic faţă de Rusia. Resursele de gaze naturale din România au potenţialul de a creşte prosperitatea statelor noastre, precum şi de a întări securitatea energetică a Europei. România şi Statele Unite vor analiza modalităţi de îmbunătăţire a climatului investiţional în domeniul energiei în beneficiul ambelor ţări. Mai mult, încurajăm puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile, se afirmă în text.



    În declaraţia adoptată se afirmă că excelentul parteneriat dintre România şi SUA în domeniul aplicării legii şi al luptei împotriva corupţiei se bazează, în mod ferm, pe un angajament reciproc faţă de statul de drept şi o justiţie independentă, care sunt puternic susţinute de poporul român.



    Subliniem că buna guvernare constituie baza securităţii şi prosperităţii noastre comune, se arată în document. Cele două părţi se angajează să consolideze, pe mai departe, relaţia comercială şi să încurajeze creşterea investiţiilor în ambele ţări.



    ————-


    UPDATE


    Președintele Klaus Iohannis a declarat după întâlnirea la Casa Albă cu liderul american Donald Trump că a avut o întâlnire excelentă cu acesta, că a discutat pragmatic și deschis despre căile de aprofundare și extindere a parteneriatului strategic şi că, personal, va continua să fie implicat total în dezvoltarea parteneriatului cu SUA. Președintele Trump a apreciat sprijinul puternic pe care românii, în majoritate covârșitoare, îl dau relației cu SUA, iar pe parcursul mandatului României la președinția Consiliului UE, România a avut ocazia să se coordoneze eficient cu SUA pe dosare de interes reciproc.



    Sunt convins că Parteneriatul nostru strategic va continua să genereze rezultate pozitive. Am adoptat împreună o declarație comună, este prima dată când am făcut acest pas. Este un document foarte important pentru progresul Parteneriatului strategic bilateral şi este esențială dezvoltarea acestui Parteneriat în toate domeniile, a adăugat Iohannis.



    Președintele Trump a exprimat o deosebită apreciere că România a fost primul stat aliat care în mandatul său a atins nivelul de 2% din PIB pentru apărare şi a mulțumit pentru prezența românească din Afganistan. Am arătat președintelui Trump importanța creșterii prezenței militare americane în România şi am discutat despre securitatea la Marea Neagră, a mai spus Iohannis.



    Un loc important în discuție l-a ocupat și relația economică bilaterală unde trebuie făcut mai mult. Cu ocazia vizitei, a fost semnat un memorandum de înțelegere privind tehnologia 5G şi s-a discutat despre admiterea României în programul Visa Waver, de eliminare a vizelor necesare românilor pentru a intra în SUA, a mai declarat şeful statului român.



    L-am asigurat pe Preşedintele Trump că voi continua să susțin ferm lupta împotriva corupției şi că România va rămâne un partener strategic de încredere. Pot spune că a fost o nouă întâlnire foarte bună cu domnul președinte într-un moment simbolic: 30 de ani de la Revoluția din 1989 și 15 ani de la aderarea la NATO. În context, am arătat disponibilitatea de a găzdui contingente mai mari americane și președintele Trump a fost foarte deschis. Vrem să avem mai mulți militari în Brigada multinațională, în comandamentul regional pe care dorim să-l creăm. Tema va fi urmărită în continuare de secretarul Apărării, a făcut cunoscut Klaus Iohannis.



    —————


    Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit marţi, la Washington, de omologul său american, Donald Trump, la Casa Albă. Avem o relație foarte bună cu România, mai bună ca oricând”, a declarat Donald Trump, în Biroul Oval, alături de Klaus Iohannis, despre care a spus că are respect pentru ceea ce face și pentru ceea ce se întâmplă în România”. Trump a adăugat că sunt foarte mulți români în Statele Unite, iar americanii iubesc românii, au o relație foarte bună cu ei”.



    Acum avem avem ocazia să vorbim despre parteneriatul strategic dintre România și SUA. Facem tot ceea ce se poate la nivelul NATO și cred că suntem pe drumul cel bun în acest sens”, a declarat, la rândul său, Klaus Iohannis.



    Aş vrea să subliniez că este important că mă aflu din nou aici cu domnul preşedinte şi avem oportunitatea să discutăm despre parteneriatul foarte bun. Sub conducerea dumneavoastră am progresat şi vom continua să facem acest lucru. Este foarte important pentru noi şi cred că suntem pe calea cea bună, a spuspreşedintele Iohannis.



    Preşedintele american a afirmat că i-ar plăcea să vină în vizită în România, adăugând că este o chestiune pe care o va discuta cu omologul său român.

  • Retrospectiva săptămânii 14.07-20.07.2019

    Retrospectiva săptămânii 14.07-20.07.2019

    Bilanţ al preşedinţiei României la Consiliul UE, în Parlamentul European


    România va continua să susţină proiectul european şi va urmări în acelaşi timp definitivarea integrării sale, a declarat premierul Viorica Dăncilă, marţi, în plenul Parlamentului European, unde a prezentat bilanţul preşedinţiei Romaniei la Consiliul Uniunii Europene, din prima jumătate a acestui an. Şefa guvernului român a subliniat că Bucureştiul a reuşit să arate că instituţiile europene lucrează pentru cetăţeni şi să ofere perspective pentru viitor.


    Europa nu trebuie să aibă mai multe viteze – le-a spus premierul Viorica Dăncilă eurodeputaţilor – şi nu trebuie să existe falii între statele membre, întrucât progresele vor fi temeinice şi cu beneficii concrete asupra cetăţenilor doar atunci când sunt făcute împreună, coeziunea fiind unul dintre cei mai puternici lianţi ai proiectului european.


    Viorica Dăncilă a amintit că România şi-a exercitat mandatul într-o perioadă plină de provocări, pe fondul Brexit-ului, a alegerilor europarlamentare, dar că s-a reuşit închiderea a 90 de dosare legislative, mergând de la cele privind drepturile de autor în Piaţa Unică Digitală sau amendarea directivelor privind gazele naturale până la cele referitoare la Agenţia Europeană de Frontieră sau îmbunătăţirea răspunsului la atacurile cibernetice. Prin exercitarea Preşedinţiei la Consiliul UE, autorităţile de la Bucureşti au dovedit capacitatea României de a contribui la valoarea adăugată a Uniunii Europene, a mai spus prim-ministrul Dăncilă.



    Un român în conducerea NATO


    Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a decis să-l numească pe Mircea Geoană în funcţia de adjunct al secretarului general, acesta urmând să ocupe postul la jumătatea lunii octombrie. Mircea Geoană este un avocat devotat al legăturii transatlantice şi va aduce experienţa sa îndelungată ca om de stat şi diplomat acestui post, a apreciat Stoltenberg, amintind că Mircea Geoană va fi primul român care va deţine această poziţie de rang înalt în NATO. Până în prezent, cea mai înaltă funcţie a unui român în cadrul Alianţei a fost cea de asistent al secretarului general al NATO, ocupată în perioada 2013-2017 de Sorin Ducaru, care a exercitat rolul de şef al Diviziei pentru Riscuri de Securitate Emergente.



    Mircea Geoană, fost preşedinte al Senatului României şi care a mai deţinut funcţiile de ministru de externe şi ambasador al ţării în SUA, este fondatorul şi preşedintele Institutului Aspen din România. După anunţul făcut de Jens Stoltenberg, Mircea Geoană a scris pe reţelele de socializare că numirea sa reprezintă o provocare, dar şi o oportunitate de a reprezenta interesele Alianţei care asigură securitatea a peste un miliard de cetăţeni. Diplomaţia română a salutat numirea şi a apreciat că această decizie constituie un moment deosebit pentru apartenenţa României la Alianţa Nord-Atlantică, reprezentând o recunoaştere a contribuţiei semnificative a Bucureştiului în cadrul NATO, la 15 ani de la aderare.



    Curtea Constituţională şi revizuirea Legii fundamentale


    Propunerile de revizuire a Constituţiei care interzic graţierea sau amnistia faptelor de corupţie încalcă legea fundamentală, a decis, joi, Curtea Constituţională a României. Propunerile au fost formulate după ce, în cadrul unui referendum, pe 26 mai, românii, în marea lor majoritate, s-au pronunţat în acest sens şi pentru renunţarea la ordonanţele guvernamentale de urgenţă în domeniul justiţiei. Referendumul în cadrul căruia cetăţenii au fost chestionaţi pe aceste teme fusese convocat de preşedintele Klaus Iohannis pentru a stopa, prin consultare populară, ceea ce el a numit asaltul coaliţiei guvernamentale PSD — ALDE asupra sistemului judiciar. Curtea îşi argumentează decizia prin faptul că măsura ar încălca principiul egalităţii şi ar echivala cu o suprimare a demnităţii umane.


    Pe de altă parte, celelalte propuneri din proiectele Puterii şi Opoziţiei de revizuire a legii fundamentale se încadrează în limitele Constituţiei. Este vorba despre prevederea potrivit căreia cetăţenii condamnaţi definitiv pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie nu vor putea candida la alegerile parlamentare, locale, europarlamentare şi prezidenţiale. De asemenea, potrivit aceloraşi proiecte, abuzul de ordonanţe de urgenţă va fi stopat, iar ordonanţele de urgenţă ale executivului vor putea fi supuse unui control de constituţionalitate la sesizarea preşedintelui României, a Instanţei Supreme, a 50 de deputaţi sau 25 de senatori sau a Avocatului Poporului.



    Triumf românesc la Wimbledon


    O româncă, Simona Halep, a cucerit în premieră titlul la Wimbledon în proba de simplu, în faţa supercampioanei americane Serena Williams. Simona Halep: Sunt bucuroasă de felul în care am jucat şi de felul cum am reacţionat la un eveniment atât de important şi la o zi atât de mare. Am ajuns la un nivel ridicat şi mă simt cu multă încredere. Nu m-am gândit niciodată că am să fiu numărul unu şi o să câştig un Grand Slam, dar visul acesta a fost şi pentru asta am muncit zi de zi. Aşa cum am spus de nenumărate ori, românii sunt foarte talentaţi dar nu avem încredere în noi. Ar trebui să începem să fim mai buni, să credem în noi şi să privim lucrurile într-un mod pozitiv.” Revenită în ţară, ea a prezentat trofeul pe Arena Naţională în faţa a zeci de mii de persoane care au venit să o felicite. Este al doilea turneu de Mare Şlem câştigat de Simona Halep, după Rolland Garros, anul trecut.

  • Curtea Constituţională şi revizuirea Legii fundamentale

    Curtea Constituţională şi revizuirea Legii fundamentale

    Pe 26 mai, românii, în marea lor majoritate, s-au pronunţat pentru interzicerea amnistiei şi graţierii faptelor de corupţie şi pentru renunţarea la ordonanţele guvernamentale de urgenţă în domeniul justiţiei. În acelaşi timp, ei s-au declarat de acord ca şi alte instituţii în afara Avocatului Poporului să poată contesta constituţionalitatea ordonanţelor de urgenţă. Referendumul în cadrul căruia cetăţenii au fost chestionaţi pe aceste teme fusese convocat de preşedintele Klaus Iohannis pentru a stopa, prin consultare populară, ceea ce el a numit asaltul coaliţiei guvernamentale PSD — ALDE asupra sistemului judiciar. În urma referendumului, forţele politice, inclusiv cele de la putere, au venit cu propuneri de revizuire a Constituţiei care să răspundă dorinţei exprimate de cetăţeni.



    Joi, Curtea Constituţională a dat o lovitură grea proiectelor de revizuire. Deşi decisese că referendumul pe această temă este constituţional, CCR a stabilit că propunerile care vizează exceptarea de la graţiere sau amnistie a persoanelor condamnate pentru fapte de corupţie sunt neconstituţionale. Curtea a susţinut că măsura ar încălca principiul egalităţii şi ar echivala cu o suprimare a demnităţii umane.



    Aprecierea oportunităţii măsurilor de amnistie şi graţiere colectivă ori graţiere individuală revine Parlamentului, respectiv preşedintelui României şi nu poate fi impusă o interdicţie generală şi valabilă pentru totdeauna de acordare a acestora în privinţa anumitor infracţiuni, au subliniat magistraţii constituţionali.



    Pe de altă parte, celelalte propuneri din proiectele Puterii şi Opoziţiei de revizuire a legii fundamentale se încadrează în limitele Constituţiei. Este vorba despre prevederea potrivit căreia cetăţenii condamnaţi definitiv pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie nu vor putea candida la alegerile parlamentare, locale, europarlamentare şi prezidenţiale.



    De asemenea, potrivit aceloraşi proiecte, abuzul de ordonanţe de urgenţă va fi stopat, iar ordonanţele de urgenţă ale executivului vor putea fi supuse unui control de constituţionalitate la sesizarea preşedintelui României, a Instanţei Supreme, a 50 de deputaţi sau 25 de senatori sau a Avocatului Poporului.



    Din opoziţie, PNL a calificat ca surprinzătoare decizia Curţii Constituţionale, în condiţiile în care — amintesc liberalii – milioane de români s-au exprimat în favoarea interzicerii amnistiei şi graţierii pentru faptele de corupţie la referendumul din 26 mai. Liderul liberal, Ludovic Orban, a avertizat coaliţa majoritară PSD-ALDE să nu încerce să profite în mod politicianist de decizia Curţii.



    În schimb, preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a apreciat că, prin decizia de joi, Curtea Constituţională a invalidat propunerea preşedintelui Klaus Iohannis de interzicere a amnistiei şi graţierii pentru corupţie. El a cerut demisia imediată şi necondiţionată a şefului statului, pe motiv că ar fi atras poporul într-o aventură nesăbuită.

  • Recomandări privind combaterea corupţiei

    Recomandări privind combaterea corupţiei

    Diagnosticele externe le confirmă pe cele emise, de doi ani şi
    jumătate, de preşedintele, opoziţia, societatea civilă şi presa de la
    Bucureşti.


    Marţi, Consiliul Uniunii Europene şi-a exprimat îngrijorările cu
    privire la modificarea legilor justiţiei în România
    , despre care apreciază că
    ar putea submina eficacitatea activităţii judecătorilor şi procurorilor şi va
    reduce încrederea publicului în sistemul judiciar. Tot marţi, organismul
    anticorupţie al Consiliului Europei, GRECO, a apreciat că, sub guvernarea
    PSD-ALDE, România a făcut foarte puţine progrese în adoptarea de măsuri pentru
    a preveni corupţia
    în rândul parlamentarilor, judecătorilor şi procurorilor şi
    pentru a răspunde la îngrijorările legate de controversata reformă a sistemului
    judiciar.


    Rapoartele GRECO exprimă preocuparea profundă în special în legătură cu
    faptul că autorităţile au ignorat complet recomandarea de a renunţa la crearea
    secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, percepută ca un mijloc
    de a-i intimida şi timora pe magistraţi. Pe de altă parte, GRECO salută anunţul
    făcut, luna trecută, de premierul sociual-democrat Viorica Dăncilă privind
    intenţia de a renunţa la controversatele reforme din domeniul justiţiei, despre
    care adversarii Puterii au spus în mod repetat că urmăresc subordonarea magistraţilor
    şi stoparea luptei anticorupţie. GRECO a cerut autorităţilor să prezinte
    progrese până pe 30 iunie 2020. E ultimul termen din procesul de evaluare, după
    care Consiliul Europei ar putea declara că situaţia din România nu e conformă
    cu standardele sale.


    Clasa politică de la Bucureşti a reacţionat prompt la
    rapoartele GRECO. Liderii opoziţiei, Ludovic Orban, PNL, şi Dan Barna, USR,
    spun că acestea confirmă că deciziile luate de PSD şi ALDE au avut ca scop
    blocarea luptei anticorupţie şi compromiterea independenţei justiţiei şi a
    statului de drept. Ei cer, la unison, desfiinţarea Secţiei speciale pentru
    investigarea magistraţilor. Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, reproşează
    experţilor GRECO o viziune părtinitoare, care face abstracţie, de pildă, de existenţa
    protocoalelor secrete încheiate între magistraţi şi serviciile de informaţii.


    Ministrul
    Justiţiei, Ana Birchall, crede că, pornind de la rapoartele GRECO, fiecare
    instituţie vizată trebuie să-şi facă propria analiză şi să ia măsurile ce se
    impun. Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, spune
    că experţii GRECO au confirmat sesizările pe care Curtea Supremă le-a emis în
    legătură cu lipsa de transparenţă şi de dialog, cu riscul plecărilor din
    magistratură şi al promovărilor arbitrare, cu slăbirea independenţei
    judecătorilor şi procurorilor. Ea şi-a exprimat speranţa că aceia care au
    propus şi susţinut necondiţionat modificările legislative ce încalcă
    independenţa justiţiei îşi vor asuma rezultatul acţiunilor lor prin demisii sau
    retrageri decente din spaţiul public.