Tag: Covid-19

  • Spațiul european al datelor privind sănătatea

    Spațiul european al datelor privind sănătatea

    Propunerea de regulament
    referitor la un spațiu european al datelor privind sănătatea (EHDS) urmărește
    să îmbunătățească accesul și controlul persoanelor fizice asupra datelor lor
    electronice cu caracter personal privind sănătatea, permițând în același timp
    reutilizarea anumitor date în scopuri de cercetare și inovare. Aceasta prevede
    un mediu de date specifice sănătății, care va contribui la promovarea unei
    piețe unice pentru serviciile și produsele digitale de sănătate.


    În prezent,
    accesul transfrontalier la datele privind sănătatea variază de la un stat
    membru la altul. Noile norme urmăresc să permită unui turist spaniol să cumpere
    medicamente în baza unei rețete într-o farmacie germană sau medicilor să aibă
    acces la informațiile medicale ale unui pacient belgian care urmează un
    tratament în Italia.


    Europarlamentarul croat Tomislav Sokol, membru al Partidului
    Popular European, a subliniat importanța acestui regulament:

    Pandemia COVID-19 a demonstrat importanța datelor
    de sănătate actualizate pentru luarea deciziilor cheie în domeniul sănătății
    publice și pentru a răspunde la situații de criză în timp util, dar și pentru
    tratament, cercetare și inovare. Cu toate acestea, există încă multe obstacole
    în statele membre sub forma unor reguli și proceduri complexe care împiedică
    exploatarea deplină a potențialului datelor digitale privind sănătatea.

    Cele
    mai mari probleme provin din absența standardelor obligatorii la nivelul
    Uniunii, ceea ce determină o funcționare limitată și incapacitatea de a face
    schimb de date, nu numai între spitale și clinici din diferite țări, ci adesea
    în cadrul aceluiași stat membru.

    Prin stabilirea unui Spațiu european de date
    privind sănătatea, încercăm să înlăturăm aceste bariere și probleme. Scopul
    prezentului regulament este de a înființa un spațiu european de date pentru a
    îmbunătăți accesul cetățenilor la datele lor personale de sănătate. Este vorba
    de așa-numita utilizare primară a datelor electronice de sănătate.

    Pe de altă
    parte, utilizarea secundară înseamnă utilizarea datelor de sănătate pentru
    inovare și cercetare, pentru a dezvolta noi tratamente și medicamente care
    salvează vieți. Prin utilizarea principală a datelor de sănătate, cetățenii
    sunt puși în centrul atenției, deoarece li se oferă control asupra datelor lor personale
    pentru a îmbunătăți asistența medicală în întreaga Uniune Europeană.



    În temeiul noilor norme,
    persoanele vor avea un acces mai rapid și mai ușor la datele electronice
    privind sănătatea, indiferent dacă se află în țara lor de origine sau în alt
    stat membru. Acest lucru va aduce beneficii cetățenilor UE, facilitând luarea
    unor decizii în cunoștință de cauză și furnizarea transfrontalieră de asistență
    medicală mai sigură.


  • Atemwegsinfektionen: Grippe und Erkältungen belasten Krankenhäuser

    Atemwegsinfektionen: Grippe und Erkältungen belasten Krankenhäuser

    Seit Beginn des Winters sind mindestens neun Menschen an Grippe gestorben. Das Krankenhaus für Infektionskrankheiten im nordostrumänischen Iași (Jassy), einem der wichtigsten medizinischen Zentren des Landes, meldet neben den Grippefällen auch eine Zunahme der Infektionen mit COVID-19 und sogar einen Fall mit einer sogenannten Koinfektion, d. h. Grippe und COVID-19 zugleich. Die Situation wird auch durch einen akuten Ärztemangel erschwert. Der Experte für Gesundheitspolitik Emilian Imbri erläutert, wie es zu dieser Situation kam:



    Wir befinden uns in einer üblichen Situation für diese Jahreszeit. Wir haben es mit gewöhnlichen Erkältungen oder Erkältungen mit Komplikationen zu tun. Die Krankenhäuser sind überfüllt, weil wir kein Netz von Hausärzten mehr haben, die auch nach Feierabend Sprechstunden abhalten können. Und wir haben kein Netz von pädiatrischen Krankenhäusern mehr. Warum? Weil Rumänien die pädiatrischen Fakultäten abgeschafft hat und das Fachgebiet der Kinderheilkunde in Rumänien nicht mehr existiert; und so haben wir Ärzte, die Angst haben, ihre Pflichten zu überschreiten. Folglich befassen sie sich nicht mit Fällen, die sie für zu kompliziert halten, um das Risiko von Kunstfehlern zu vermeiden.“



    Gesundheitsminister Alexander Rafila rät der Bevölkerung, bei Symptomen einer Atemwegserkrankung oder Grippe zuerst den Hausarzt aufzusuchen. Er warnte davor, dass ein längerer Aufenthalt in der Notaufnahme bei einer leichten oder mittelschweren Erkältung zu anderen Krankheiten führen könnte. Für Kinder, die an Virosen erkranken, empfehlen die Ärzte eine Isolierung zu Hause und eine symptomatische Behandlung ohne Antibiotika. Der Minister betonte noch, dass Rumänien derzeit keine Grippe-Epidemie erlebt; Statistiken würden zeigen, dass die Zahl der Fälle von Atemwegserkrankungen sogar um 25 % niedriger sei als zur gleichen Zeit des Vorjahres.



    Nach den Winterferien ist am vergangenen Montag auch der Schulunterricht wiederaufgenommen worden. Ärzte haben den Eltern geraten, ihre Kinder nicht in die Schule zu schicken, wenn sie Erkältungssymptome zeigen, um die Verbreitung von Viren zu verhindern. Auch Lehrkräfte und Hilfspersonal mit Atemwegsbeschwerden sollten die Schule nicht betreten. Die Ärzte erwarten in der kommenden Zeit einen Anstieg der Erkrankungszahlen und empfehlen eine vitaminreiche Ernährung zur Stärkung der Immunität.



    Nach Angaben des Gesundheitsministeriums ist die Vorbeugung und Bekämpfung von Atemwegsinfektionen möglich, wenn eine Reihe von Ma‎ßnahmen zur persönlichen Hygiene und zur Hygiene im Klassenzimmer befolgt werden. Lehrkräften wird nahegelegt, täglich in der ersten Unterrichtsstunde eine Sichtprüfung der Schüler im Klassenzimmer durchzuführen, um Schüler mit Anzeichen von Fieber oder Infektionskrankheiten zu identifizieren und sie zum Arzt bzw. nach Hause zu schicken.

  • Retrospectiva săptămânii 03.12 – 09.12 2023

    Retrospectiva săptămânii 03.12 – 09.12 2023


    Epidemie de rujeolă


    Pentru a doua oară în 7 ani, în România a fost declarată epidemie de rujeolă, decizie luată de specialişti după ce s-au înregistrat aproximativ 2.000 de cazuri de la începutul anului. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a precizat că această măsură de sănătate publică face posibilă accelerarea campaniei de vaccinare, inclusiv la o vârstă mai mică, 9-11 luni, a copiilor. Cum s-a ajuns aici? Transmiterea susţinută în comunitate a infecţiei cu virusul rujeolic este cauzată de acumularea unei mase receptive de copii care nu au fost vaccinaţi, a explicat minstrul Rafila. În prezent, acoperirea vaccinală este redusă, 78% pentru prima doză, 62% pentru doza a doua.


    Şeful de la Sănătate a anunţat declanşarea unei campanii prin mass-media şi prin intermediul direcţiilor de sănătate publică şi a medicilor de familie, prin care să se explice părinţilor importanţa vaccinării. Rafila a avertizat că, în situaţia în care nu mai există acoperire vaccinală, pot reapărea şi alte boli infecţioase contagioase, considerate eradicate. Prima epidemie de rujeolă a scos la lumină un puternic curent antivaccinist, care s-a manifestat şi în timpul pandemiei de coronavirus. Rujeola este o boală a copilăriei ce produce o mortalitate care variază între 1 şi 3 la mie.




    Fost premier şi lider de partid, urmărit penal


    Fostul premier şi lider al PNL Florin Cîţu a fost pus sub urmărire penală de Direcţia Naţională Anticorupţie pentru complicitate la abuz în serviciu şi audiat, săptămâna aceasta, în dosarul achiziţiei de vaccinuri în pandemie. În prezent senator, Florin Cîţu îşi pierduse, săptămâna trecută, imunitatea parlamentară. Anchetatorii îi reproşează celui care a condus Executivul în al doilea an al pandemiei că, în prima jumătate a lui 2021, a aprobat două memorandumuri care au generat achiziţii suplimentare de vaccinuri anti-COVID. Aceasta, în condiţiile în care, potrivit DNA, la vremea respectivă fuseseră cumpărate de miniştrii de la Sănătate zeci de milioane de doze şi nu existau studii şi date care să susţină achiziţia de noi loturi de vaccin. Prejudiciul este estimat la peste un miliard de euro. Dupa audieri, Florin Cîţu a afirmat că şi-a îndeplinit atribuţiile cu respectarea legislaţiei. Dosarul vaccinurilor îi vizează şi pe foştii miniştri ai Sănătăţii, Vlad Voiculescu şi Oana Mihăilă, care au reprezentat USR în guvern.




    Actualul premier, în vizită la Washington


    Actualul premier şi foarte probabil prezidenţiabilul PSD de anul viitor, Marcel Ciolacu, a făcut o vizită de lucru la Washington. Una cu un program dens, care a inclus, în principal, întrevederi cu secretarii de Stat, al Apărării şi Energiei, cu membri ai Congresului american şi reprezentanţi ai diasporei, precum şi o vizita la Memorialul Holocaustului.


    Parteneriatul Strategic al României cu Statele Unite este şi va rămâne unul din pilonii politicii externe şi de securitate a Bucureştiului, a subliniat Marcel Ciolacu la Washington. El a susţinut necesitatea consolidării posturii NATO în regiunea Mării Negre, pledând, totodată, în favoarea unei prezenţe sporite a militarilor americani în România. Premierul s-a întâlnit şi cu reprezentanţi ai industriei de apărare din Statele Unite, respectiv compania Lockheed Martin, ocazie cu care a subliniat importanţa colaborării în evaluarea şi dezvoltarea capabilităţilor din industria naţională de apărare.


    Pe palierul economic, şeful Executivului a mărturisit că îşi doreşte ca Statele Unite să fie principalul partener non-UE al României. Atâta timp cât Statele Unite au dislocat peste 2.000 de soldaţi americani şi logistică militară de ultimă generaţie pe teritoriul României, cred că putem şi pe zona economică să creăm un hub al companiilor americane, care duce normal şi la dezvoltarea României, consideră Marcel Ciolacu.


    În privinţa includerii ţării în programul Visa Waiver, poate chiar din 2025, premierul român a spus că există susţinere politică la Washington şi că mai este de îndeplinit doar un criteriu tehnic, respectiv un număr mic de cereri de viză respinse.




    România la summitul climatic din Dubai


    România a fost reprezentată la Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice, care a fost gazduită, timp de trei zile, în Dubai, de preşedintele Klaus Iohannis şi de ministrul Energiei, Sebastian Burduja.


    Într-una din intervenţii, şeful statului a declarat că România are unele dintre cele mai scăzute emisii de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor din Uniunea Europeană şi este ferm angajată să accelereze măsurile de atenuare a schimbărilor climatice. Bucureştiul îşi propune să reducă până în 2030 emisiile cu aproximativ 80% faţă de nivelul din 1990 şi să se îndrepte în ritm rapid către neutralitate climatică. Până cel târziu în 2050, mixul energetic naţional al României va fi format în proporţie de 86% din energie regenerabilă, completat de energie cu emisii reduse de carbon, cum ar fi energia nucleară.


    Cu prilejul summitului climatic, România s-a alăturat Alianţei Solare Internaţionale, gest care, potrivit lui Iohannis, va contribui la creşterea securităţii energetice naţionale şi confirmă angajamentul ferm al ţării de a deveni neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon, inclusiv prin utilizarea surselor regenerabile de energie. Până în 2030, România îşi propune să instaleze o capacitate de energie solară de peste 8 gigawaţi, reprezentând 24% din consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile. România are cel mai mare potenţial solar din sud-estul Europei, studiile arătând că ar putea exploata până la 18-20 de gigawaţi de putere solară, susţine ministrul Energiei, Sebastian Burduja.


    În Dubai a fost lansată şi Declaraţia privind triplarea capacităţii de energie nucleară la nivel mondial. România se angajează să finalizeze două noi unităţi CANDU la Centrala de la Cernavodă şi să construiască şi să implementeze reactoare modulare mici.






  • November 29, 2023

    November 29, 2023

    PENSIONS Romania’s former MPs may keep their special
    pensions, and Parliament is only allowed to eliminate these benefits in the
    future, the Constitutional Court ruled unanimously on Tuesday. On June 26,
    Parliament voted in favour of scrapping special pensions for Senators and Deputies,
    an obligation undertaken by Romania under its National Recovery and Resilience
    Plan. Close to 850 former MPs benefited from special pensions in May this year.


    INVESTIGATION The Senate of
    Romania is to decide on Wednesday whether to approve the request of the
    National Anti-Corruption Directorate to commence prosecution against the former
    PM Florin Cîţu for complicity to abuse of office in an investigation
    concerning the procurement of COVID-19 vaccines. Florin Cîţu said he would
    request his fellow Liberal Party members to lift his parliamentary immunity. Previously,
    president Klaus Iohannis forwarded to the Justice Ministry the prosecution
    requests concerning 2 former health ministers from Save Romania Union, Vlad
    Voiculescu and Ioana Mihăilă, and notified the General Prosecutor’s Office in
    this respect. The 2 are probed into for abuse of office in relation to the
    procurement of vaccines.


    CORRUPTION The mayor of the city of Baia Mare (north-west),
    Cătălin Cherecheş, who fled the country after being sentenced to 5
    years in prison in a corruption case, was apprehended in Germany, the Romanian
    Police announced. He was identified and taken into custody by the police in Bavaria based on the information provided by the Romanian
    authorities. Sources close to the investigation say the former mayor was aided
    by an aunt and was attempting to leave Germany when he was caught. Cherecheş
    had left the country on Friday, using the ID of a family member, and the procedures
    for returning him to the country are under way.


    NATURAL GAS Europe
    has taken major steps in terms of preparations for winter. Following the energy
    crisis in the post-pandemic period and the start of the Russian invasion in
    Ukraine, EU member states have replaced Russian natural gas with liquefied gas
    from the US and natural gas from Norway, and have unprecedented stocks. Reuters
    reports that in mid-November oil stocks were 12 million barrels above the season
    average of the past 10 years. Natural gas stocks are also at record-high
    levels, after consumption in the industrial sector dropped by around 13%. Average
    prices, adjusted to inflation, were around EUR 48 per megawatt hour, down from
    EUR 223 in August 2022, and analysts expect the downward trend will continue
    next year. Bucharest says Romania will not have problems with the supply of
    natural gas if temperatures remain normal this winter. The Romanian energy
    minister Sebastin Burduja said all gas storage facilities are full and the
    government has emergency supply plans in place if necessary.


    NATO The Romanian
    diplomacy chief Luminita Odobescu takes part in a 2-day meeting of NATO foreign
    ministers, held in Brussels. The meeting takes place in a complicated security
    context, with
    an impact on multiple geographic areas of interest, including the continuing
    Russian aggression against Ukraine, the military conflict between Israel and
    Hamas and tensions in the Western Balkans. The meeting also has special
    political importance in terms of the preparations for the 2024 Summit in
    Washington. Luminita Odobescu will highlight the strategic importance of the
    Black Sea for the Euro-Atlantic security and will plead for a more structured
    approach to the region, in line with the decisions taken by NATO in Madrid and
    Vilnius. The NATO secretary general Jens Stoltenberg hailed Germany’s boosting
    its support for Ukraine by EUR 8 bln and the additional EUR 2 bln provided by
    the Netherlands. He also mentioned the set-up of a training centre for Ukrainian
    F-16 aircraft pilots. (AMP)

  • Săptămâna europeană a regiunilor și orașelor

    Săptămâna europeană a regiunilor și orașelor

    A 12-a ediție a săptămânii
    europene a regiunilor și orașelor a subliniat importanța pe care politica de
    coeziune a blocului comunitar o are azi în două cazuri: criza energetică și
    războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Inițiativa energiei sustenabile
    a permis statelor membre să susțină afacerile mici și mijlocii și gospodăriile
    vulnerabile pentru a face față creșterii prețurilor la energie.

    Mai mult de 725
    de milioane de euro au fost deja alocate acestei inițiative și se așteaptă ca
    valoarea totală a măsurilor financiare de sprijin să ajungă la 4 miliarde. Iar
    solidaritatea Uniunii Europene cu Ucraina prin politica de coeziune a însemnat,
    între altele, crearea de unități de locuire la frontiera polono-ucraineană pentru
    refugiați.


    Conform sondajelor de
    opinie, 79% dintre cetățenii europeni cred că proiectele finanțate de Uniune au
    un impact pozitiv asupra regiunilor în vederea reducerii inegalităților economice,
    sociale și teritoriale dintre ele. La această ediție a săptămânii europene a
    regiunilor și orașelor, cu aproximativ 7000 participanți din întreaga Europă,
    308 evenimente și peste 1000 de vorbitori, temele au fost ridicarea barierelor
    care stau în calea cooperării, schimbările aduse de energie pentru securitate
    și sustenabilitate, promovarea inovării sociale, regiunile în tranziția
    postindustrială, folosirea talentelor pentru dezvoltarea regională și centrele
    de dezvoltare urbane mici și mijlocii.

    În deschiderea săptămânii, Elisa
    Ferreira, comisar european pentru coeziune și reformă, s-a referit la sloganul
    ediției 2023 și la semnificația lui.

    Sloganul din acest an este Regiuni prospere, Europă mai puternică. El
    reflectă opinia mea fermă că pentru ca Europa întreagă să prospere trebuie ca
    fiecare regiune a noastră să prospere. Politica de coeziune este adezivul care
    ține Europa împreună. Fără ea, piața internă, așa cum o știm, nu ar rezista.
    Această politică este cea mai apropiată de cetățenii europeni făcându-le o
    demonstrație tangibilă a valorii adăugate europene.


    De aceea, la fiecare doi
    ani, realizăm un sondaj eurobarometru pentru a vedea cum văd cetățenii politica
    de coeziune.

    Am publicat rezultatele noii ediții și 66% din respondenți, deci 2
    din 3, sunt conștienți că politica de coeziune a susținut statele membre atât
    în răspunsurile la pandemia de covid și în tot ce a urmat, cât și în
    revigorarea economică de după pandemie.


  • September 27, 2023 UPDATE

    September 27, 2023 UPDATE

    EBRD The European Bank for Reconstruction
    and Development has revised down its forecast on the development of the
    Romanian economy in 2023 and 2024, according to a report made public on
    Wednesday by this international financial institution. Thus, Romania’s GDP is
    likely to grow only by 1.8% this year, from the 2.5% May forecast. Also,
    the country’s economy is expected to see a 3.2% growth next year, as
    compared to 3.5% estimated in May, the report also says.




    COVID The COVID-19 cases are on the rise in
    Romania with over 14,800 infections confirmed in the past week. The number of
    cases is four times higher than a month ago. 41.3% of the new infections have
    been registered in Bucharest, Timis, in the west of the country, Iasi in the
    north-east, Prahova and Ilfov in the south. The number of hospitalized patients
    is also on the rise. Out of the 1150 patients reported, 74 are presently in ICU.
    27 people died last week after being infected with SARS-COV2. Almost all were
    suffering from other diseases.






    DEFENCE Romania’s Chief of Staff
    has staged an online meeting with the representatives of the local public
    authorities in south-eastern Romania in the context of the latest Russian
    attacks on the Ukrainian bank of the Danube. According to a communiqué by the Ministry
    of Defence, the conference focused on the optimization of the
    inter-institutional coordination. High on the agenda were also a presentation
    of the security situation, the army’s public communication, issues related to preparing
    the population, economy and territory for defence, the legal responsibilities
    of various institutions in the national defence system.




    SCHENGEN Romania expects and deserves a
    positive decision during the Spanish presidency of the EU Council regarding the
    Schengen enlargement, the President of the European Parliament, Roberta
    Metsola, said in Brussels. She was optimistic about the entry of Romania and
    Bulgaria into the ​​free movement area. The accession of the two countries was
    blocked by Austria and the Netherlands, at the Justice and Home Affairs Council
    last December, for alleged insufficient control of migrant flows. In the case
    of Romania, Austria was the only country against the accession.


    (bill)

  • Agenția Europeană a Medicamentului recomandă aprobarea noului vaccin adaptat împotriva COVID-19

    Agenția Europeană a Medicamentului recomandă aprobarea noului vaccin adaptat împotriva COVID-19

    Vaccinul, cunoscut sub numele de Comirnaty Omicron XBB,urmează să fie utilizat pentru prevenirea COVID-19 la adulți și copii, începând de la vârsta de 6 luni. Potrivit recomandărilor EMA și ale Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, adulții și copiii cu vârsta de peste 5 ani care necesită vaccinare ar trebui să primească o singură doză, indiferent de istoricul lor de vaccinare împotriva COVID-19. Copiii cu vârsta cuprinsă între 6 luni și 4 ani pot primi una sau trei doze, în funcție decâte vaccinări au avut anterior sau dacă au avut boala.

    În decizia sa de a recomanda autorizarea, Comitetul pentru medicamente de uz uman a luat în considerare date de laborator care arată un răspuns puternic al vaccinului adaptat împotriva suvariantei Omicron XBB și a tulpinilor asociate ale virusului care provoacă COVID-19. Vaccinurile COVID-19 sunt adaptate astfel încât să se potrivească mai bine cu variantele circulante, precizează specialiştii.

    De la prima autorizare a Comirnaty, autoritățile au dobândit cunoștințe extinse despre siguranța vaccinului. Efectele secundare sunt de obicei ușoare și de scurtă durată. Acestea includ dureri de cap, diaree, dureri articulare și musculare, oboseală, frisoane, febră și durere sau umflare la locul injectării. Reacții adverse mai grave pot apărea rar.

    EMA va trimite acum recomandarea de autorizare Comisiei Europene pentru o decizie la nivelul UE. Ca și în cazul altor vaccinuri împotriva COVID-19, autoritățile naționale din statele membre UE vor stabili modul de utilizare a acestui vaccin în campaniile naționale de vaccinare, ținând cont de factori precum ratele de infectare și spitalizare, riscul pentru persoanele vulnerabile și disponibilitatea vaccinului. Vaccinurile adaptate funcționează în același mod ca și cele originale bazate pe structura ARN mesager.


  • COVID-19: 583 de persoane internate în spitale

    COVID-19: 583 de persoane internate în spitale

    583 de persoane cu COVID-19 sunt internate în unităţile sanitare de profil, informează Ministerul Sănătăţii

    La ATI sunt internaţi 45 de pacienţi, 28 dintre aceştia nu sunt vaccinaţi împotriva SARS-CoV-2.

    Din totalul pacienţilor internaţi în prezent, 110 sunt minori. 108 dintre aceştia sunt internaţi în secţii şi doi se află la Terapie Intersivă.

    Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a raportat, în ultima săptămână, 12 decese – cinci bărbaţi şi şapte femei. Două dintre decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 50 – 59 de ani, două la categoria de vârstă 60 – 69 de ani, unul la categoria de vârstă 70 – 79 de ani şi şapte la categoria de vârstă peste 80 de ani.

    Toţi pacienţii decedaţi prezentau comorbidităţi, iar trei erau vaccinaţi anti-COVID.

    Până în prezent, 68.282 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat în ţara noastră.

    Potrivit medicilor, purtarea măştii de protecţie rămâne cea mai eficientă metodă de prevenţie. Evitarea spaţiilor aglomerate, a contactului cu persoanele infectate, spălarea mâinilor şi vaccinarea sunt recomandări venite din partea personalului medical, pentru a nu dezvolta forme severe ale bolii.

  • CESE -înscrierile pentru Premiul pentru societatea civilă, care va aborda problema sănătății mintale

    CESE -înscrierile pentru Premiul pentru societatea civilă, care va aborda problema sănătății mintale

    Este vorba mai exact de cea de-a 14-a ediție a Premiilor pentru societatea civilă. Prin alegerea sănătății mintale ca temă a acestei ediții, Comitetul Economic și Social European vrea să recompenseze proiecte non-profit creative și inovatoare, care vin în ajutorul persoanelor cu afecțiuni mintale și creează un mediu propice pentru starea lor de bine.

    De ce însă această temă? Pentru că date statistice oficiale arată că, în timpul și după pandemia de COVID-19, Europa a înregistrat o creștere fără precedent a afecțiunilor și tulburărilor mintale.

    Anxietatea și depresia s-au manifestat mai ales în rândul persoanelor în vârstă și al grupurilor vulnerabile, în special tinerii. Datele arată că rata simptomelor depresive s-a dublat în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani în mai multe țări europene.

    Gândiți-vă doar cum arăta lumea cu doar 3 ani și jumătate în urmă, înainte de Covid 19, înainte de războiul din Ucraina, înainte de criza economică. Luați în calcul impactul tuturor acestor evenimente,

    atrăgea atenția luna trecută Alexis Goosdeel, directorul Observatorului european pentru droguri și toxicomanie, la prezentarea unui raport privind consumul de droguri în Uniunea Europeană. Una din principalele concluzii ale documentului este că gama de substanțe psihoactive ilegale este tot mai diversificată, iar producția locală în extindere constantă.

    Revenind la problemele de sănătate mintală, responsabilii europeni spun că nu trebuie deloc ignorat impactul lor asupra populației. Aproximativ 4 la sută din decesele anuale sunt atribuite tulburărilor comportamentale și sănătății mintale precare, iar costurile directe și indirecte reprezintă aproape 4 la sută din Produsul Intern Brut european.

    Termenul de depunere a candidaturilor la ediția din acest ale Premiilor pentru Societatea Civilă este 30 septembrie. Inițiativele și proiectele eligibile trebuie să se desfășoare în Uniune și să fi fost deja puse în aplicare sau să fie în curs de desfășurare.

    Ceremonia de decernare a distincțiilor va avea loc, cel mai probabil, în cadrul Săptămânii societății civile a Comitetului Economic și Social European din primăvara anului viitor.

    Mai trebuie spus și ce este Comitetul Economic și Social European. Este un organism consultativ al Uniunii, format din reprezentanți ai angajaților și angajatorilor și ai altor grupuri de interese. Comitetul emite avize adresate Comisiei, Consiliului și Parlamentului European, acționând astfel ca o punte între instituțiile de decizie ale Uniunii și cetățenii europeni.


  • March 9, 2023 UPDATE

    March 9, 2023 UPDATE

    Environment. The Romanian government will double the funds for environmental programs that include photovoltaic panel installation projects, Prime Minister Nicolae Ciucă announced on Thursday. He stated that the funding is worth 2 billion euros and that the number of beneficiaries could reach 80,000. The Minister of the Environment, Tánczos Barna, explained that not only individuals will be supported in the installation of photovoltaic panels, but also those units that provide social assistance to vulnerable people. With regard to the car-scrapping program, the intention is to remove from traffic, in collaboration with the local authorities, 100 thousand vehicles older than 15 years, with the final target being a quarter of a million scrapped. Two new programs will also be implemented, financed from the environmental fund, for the development of waste management systems.



    Bills. The bills on Education are being analyzed by the Bucharest Government, in order to establish the final form that will be submitted for Parliament approval. The debates in Parliament, however, are very likely to get heated. The Government believes that the new laws will help reduce school dropout, improve the countrys education system and help young people adapt to the labour market requirements. The opposition, however, has criticised the amendments announced by the line minister Ligia Deca, describing the bills as faulty, superficially made and prone to creating imbalances. The bills have also been criticized by all those involved in the educational process, students, teachers and parents. “History of Communism” will be included in the curriculum, the Education Minister announced at the beginning of the government session. All children will thus have the opportunity to learn about the sacrifices made in the past to have a democratic society today, said Ligia Deca.



    Energy. The Italian electricity and gas provider Enel on Thursday announced the transfer of its operations in Romania towards Public Power Corp (PPC) of Greece, in exchange for 1.26 billion euros as part of a plan focusing on green energy production and cutting debts. Enel has made public its intention to focus on countries with growth potential like Italy, Spain, the United States, Brazil, Chile and Columbia. The Enel-PPC deal is expected to complete in the third quarter of this year. The Italian group has been a major player on Romanias energy market since 2005 and currently boasts 3 million customers in three major regions of this country.



    Schengen. Interior Minister Lucian Bode pleaded on Thursday, in Brussels, for Romanias accession to the Schengen Area this year. Beyond the advantages to Romania, the level of security at the borders of the Union will also increase, and the new figures presented by the European Commission show that the migration along the Western Balkans corridor has already decreased by almost half compared to last year. Lucian Bode says that a signal was given that accession could be a priority on the agenda of the future European presidency, which will be held by Spain in the second part of the year. He has stated that several interior ministers have reaffirmed their support for the inclusion of Romania and Bulgaria in the European area of ​​free movement.



    Talks. Defence Ministers from EU member countries on Wednesday convened in Stockholm for talks over a two-billion euro plan of providing howitzer shells to Ukraine so that the country will improve its fighting capabilities against Russia. A final decision on the aforementioned project is expected during a similar conference due on March 20th. According to press agencies, Ukraine has cautioned that the quantity is not enough to make the difference in the war against Russia. Ukraines Defence Minister Oleksii Reznikov, who also attended the conference in Stockholm, says that his country needs at least one million 155mm artillery shells, which would cost 4 billion euros, double than the plan presented in Stockholm. The total EU support for Ukraine presently stands at 12 billion euros.



    COVID-19. The number of COVID-19 infections is on the rise in Romania and according to the latest reports, the figures doubled last week as compared to February. Physicians believe though that the present situation should not create concern, whereas experts say that the real number of infections could be higher than officially announced. At the same time, the number of respiratory infections is dropping under 100 thousand cases confirmed in late February. (MI)

  • Corona in Timișoara  erneut ausgebrochen

    Corona in Timișoara erneut ausgebrochen


    Nachdem die Rumäninnen und Rumänen monatelang nicht über das Coronavirus beunruhigt waren, häufen sich nun wieder die COVID-Fälle im Lande. Ein neuer Ausbruch in einem Kinderkrankenhaus in Timișoara (West) ist aufgetreten. Er wird epidemiologisch überwacht. Die meisten Infizierten sind Patienten, aber auch Mitarbeiter im Gesundheitswesen und Pflegepersonal. Das Gesundheitsamt hat die erforderlichen Ma‎ßnahmen ergriffen, und ein Sprecher des Gesundheitsamtes versichert, dass die Lage unter Kontrolle sei. Die Klinik hatte Erfahrung mit zwei Coronaausbrüchen während der Pandemie, als die Situation noch ernster war.




    Das Nationale Institut für öffentliche Gesundheit meldet, dass in der vergangenen Woche mehr als 5.700 Menschen positiv auf Corona getestet wurden, mehr als doppelt so viele wie vor einem Monat. In der vergangenen Woche starben 32 Menschen an und mit Corona. In den Krankenhäusern nimmt die Zahl der Patienten, die mit SARS-CoV-2 infiziert sind, zu. Aktuell sind mehr als 1.200 Menschen auf den Stationen und etwa 150 auf der Intensivstation.




    Die Coronaimpfung ist in den letzten Monaten aus dem Blickfeld geraten, gewinnt nun aber langsam wieder an Bedeutung. Mehr als 500 Menschen erhielten eine Dosis des Serums in der letzten Woche. Die meisten rumänischen Bürgerinnen und Bürger wurden mit Pfizer Omikron geimpft, einem an die neuen Coronavirus-Stämme angepassten Impfstoff, der seit Ende November letzten Jahres in Rumänien verabreicht wird. Die Behörden empfehlen weiterhin die Impfung gegen Covid-19, insbesondere für Personen aus Risikogruppen, da die Impfung das Risiko einer Ansteckung und Übertragung des Virus reduziert und auch das Risiko von Krankenhausaufenthalten und Todesfällen deutlich verringert. Die Behörden haben die Bevölkerung wiederholt aufgefordert, sich gegen das Virus impfen zu lassen. Dennoch haben sich weniger als die Hälfte der Bevölkerung – etwas mehr als acht Millionen Menschen – dafür entschieden. Seit die ersten Fälle von Covid-19 in Rumänien aufgetreten sind, haben sich mehr als 3,3 Millionen Menschen mit dem Virus infiziert, und etwa 68 000 Menschen sind an der Infektion gestorben.




    Die Bukarester Behörden haben auch andere Gesundheitsprojekte auf ihrer Agenda. Der Senat hat die Gesetzesinitiative über das Recht des Patienten auf eine personalisierte Medizin verabschiedet. Personalisierte Medizin ist ein Ansatz, bei dem Patienten, die an derselben Krankheit leiden, auf Empfehlung eines Facharztes unterschiedliche Behandlungsoptionen angeboten werden, die sie nach ihren individuellen Bedürfnissen auswählen können. Das Dokument wird nun an die Abgeordnetenkammer weitergeleitet, die in diesem Fall das zuständige Entscheidungsgremium ist.


  • Covid-19 outbreak in Timisoara

    Covid-19 outbreak in Timisoara


    After many months in which Romanians were no longer concerned about the coronavirus, Covid-19 infections are on the rise again in Romania, according to official data. A new outbreak was reported at a childrens hospital in Timișoara (west), the first in a long time, and now the hospital is under epidemiological surveillance. Most of those infected are patients, but also medical staff and relatives. The authorities have taken the necessary measures, and the spokesperson for the health unit says that the situation is under control. He stated that the hospital has the experience of two Covid outbreaks during the pandemic, when the situation was more severe.



    Now back to the situation across the country, the National Institute of Public Health has announced that over 5,700 people tested positive for Covid-19 last week, and the number is more than double the one reported a month ago. In the past week, 32 related deaths were also recorded. In hospitals too, the number of patients infected with SARS-CoV-2 is increasing. Currently, there are more than 1,200 people hospitalized in normal wards and about 150 in intensive care. Out of the public eye in recent months, anti-COVID vaccination carries on timidly.



    All of last week, just over 500 people received a dose of the serum. Most were vaccinated with Pfizer Omicron, the vaccine adapted to the new strains of coronavirus, which has also been administered in Romania since the end of November last year. The authorities still recommend the anti-Covid vaccination, especially for people in risk categories, because, they say, vaccination reduces the risk of infection and transmission of the virus, and the risk of hospitalization and the risk of death are also considerably lower. Despite the authorities repeated appeals, in the more than two years since the vaccine has been available in Romania, less than half of the eligible population decided to get the shot, thats just over eight million people. And for more than three years, since cases of Covid appeared in Romania as well, more than 3.3 million people have been infected with the new coronavirus and about 68 thousand have lost their lives as a result of the infection.



    In the meantime, the authorities in Bucharest are considering other health-related projects. The Senate, as the first notified chamber, adopted the bill regarding the patients right to personalized medicine. More exactly, personalized medicine means that patients suffering from the same disease will receive different treatments based on a specialists recommendation, after they are presented with the medical options, with the benefits and the expected risks. The bill will now go to the Chamber of Deputies, which is the decision-making body in this matter. (MI)




  • Viziunea pe termen lung pentru zonele rurale din UE

    Viziunea pe termen lung pentru zonele rurale din UE

    Zonele rurale reprezintă
    aproximativ 83% din teritoriul total al Uniunii Europene și găzduiesc
    aproximativ 137 de milioane de persoane, adică 30% din populația Uniunii.
    Zonele rurale sunt deosebit de importante ca locuri pentru producția de
    alimente, pentru păduri și producția de energie, precum și pentru realizarea
    Pactului verde european, a neutralității climatice și a obiectivelor de
    dezvoltare durabilă ale Uniunii Europene. Politicile și măsurile de la nivelul
    Uniunii Europene, combinate cu cele naționale, regionale și locale, sunt
    esențiale pentru asigurarea prosperității și bunăstării cetățenilor europeni
    din mediul rural, precum și pentru abordarea provocărilor cu care se confruntă
    aceștia, și anume declinul și îmbătrânirea populației, un risc mai mare de
    sărăcie și excluziune socială, și mai puține oportunități de locuri de muncă de
    calitate. Dezvoltarea zonelor rurale trebuie să rămână o prioritate pe agenda
    Uniunii Europene şi de aceea este nevoie de o viziune pe termen lung pentru
    zonele rurale.

    Despre acest subiect a vorbit în Parlamentul European,
    eurodeputatul, Dacian Cioloş.


    Zonele rurale și-au
    dovedit reziliența atât în timpul pandemiei de COVID-19, cât și acum, de când
    Ucraina este atacată de Rusia, au dovedit că pot asigura aprovizionarea cu
    alimente, mai ales prin lanțuri scurte. Cu toate acestea, zonele rurale
    continuă să aibă probleme structurale mari. E nevoie în continuare de investiții
    atât în infrastructura de bază, dar și în servicii publice, mai ales pentru
    educație și sănătate, pentru că e o problemă în continuare de coeziune, de
    diferență, de dezvoltare, chiar dacă nu atât de mult între Est și Vest cât era
    pe vremuri, dar din ce în ce mai mult între zonele urbane și zonele rurale,
    chiar în interiorul aceleiași regiuni. De aceea e nevoie de investiții, mai
    ales pentru a atrage și a fixa tineri în mediul rural, atât în activitatea
    agricolă, dar și pentru dezvoltarea economică și socială în general. Și e
    important să investim în zonele rurale, pentru că pentru Uniunea Europeană sunt
    un element de identitate, aici sunt ancorate tradiții. Dar sunt convins că
    zonele rurale pot fi și la originea modernizării societății europene, dacă
    investim suficient în aceste zone și fixăm tinerii în mediul rural.


  • Protecția consumatorilor: practici manipulatoare în mediul online

    Protecția consumatorilor: practici manipulatoare în mediul online

    Din 399 de magazine virtuale verificate de Comisia Europeană, 148 folosesc practici manipulatoare.

    Au fost verificate magazine virtuale ale unor comercianți cu amănuntul, care vând produse variate: de la textile la produse electronice.

    Cele mai folosite practici destinate manipulării cumpărătorului sunt: numărătoarele inverse false, care arată că mai este puțin timp până la expirarea ofertei; interfețele web concepute pentru a-i determina pe consumatori să facă achiziții, să cumpere abonamente sau să aleagă alte opțiuni; precum și informațiile ascunse.

    Astfel, 42 de site-uri web au utilizat numărătoare inverse false cu termene-limită pentru achiziționarea de produse specifice; 54 de site-uri au direcționat consumatorii către anumite opțiuni – de la abonamente la produse mai scumpe sau la opțiuni de livrare – fie prin designul lor grafic, fie prin alegerea limbii.

    S-a mai constatat că 70 de site-uri web disimulau informații importante sau le făceau mai puțin vizibile pentru consumatori. Este vorba despre informații referitoare la costurile de livrare, la compoziția produselor sau la disponibilitatea unei opțiuni mai ieftine.

    Acțiunea de verificare a inclus, de asemenea și aplicațiile unor site-uri, unde s-a constatat că 27 dintre ele au recurs, de asemenea, la cel puțin una dintre cele trei categorii de interfețe înșelătoare.

    Comportamentul aceste este vădit reprobabil și contravine protecției consumatorilor. Astăzi, dispunem deja de instrumente obligatorii cu ajutorul cărora putem contribui la soluționarea acestor probleme și fac apel la autoritățile naționale să asigurea respectarea legii pentru a lua măsuri adecvate și pentru a combate aceste practici, a spus comisarul pentru justiție, Didier Reynders.

    De altfel, Comisia Europeană revizuiește întreaga legislație privind protecția consumatorilor pentru a se asigura că aceasta este potrivită pentru era digitală.

    În perioada următoare, autoritățile naționale vor contacta comercianții în cauză pentru a le solicita să își rectifice site-urile web și, dacă este necesar, vor lua măsuri suplimentare în conformitate cu procedurile lor naționale.