Radio România Internațional

Tag: creştere

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    ARIFUGAT. România condamnă susto călcaria flagrantă di către Rusia a suveranitatillei și integritatillei teritoriale a Ucrainei, cum și a borgiloru a llei internaționale pi thimellilu a nomurlor internaționale, diclară prim-ministrul a Româniillei, Nicolae Ciucă, tru cadrul a discuțiilor ţi li avu marță la Kiev cu omologul a lui ucrainean Dinys Shmyhal. Ciucă dimăndă adză că România ari tru scupo căbilea ti dişcllidiarea noi puncte di triţeari la sinurlu cu Ucraina. Numirul arifugațlor ucraineni cari viniră marți tru România criscu cu 50% andicra di dzuua di ma ninti – spune Inspectoratul General al Poliției di Frontieră. 3.655 di cetăţeni ucraineni intrară tru România la sinurlu a văsiliillei cu Ucraina şi 1.372 la sinurlu cu Republica Moldova. Di la nkisita a aputrusearillei ruse, pe 24 şcurtu, până marță intraă tru România 792.715 cetățeni ucraineni.



    HOLOCAUST. Șasi torțe va s’hibă apreasi tu aesta seară la ceremonia Dzuuăllei Martirilor și Eroilor Holocaustului. Șasi milioane di uvrei fură vătămaţ tru Europa tru kirolu a Holocaustului, nai ma arușinoasă pagină ditu istoria omenirillei, spuni corespondintul Radio România tru Israel. Prezidintulu Isaac Herzog și prim-ministrul Naftali Bennett va s’ţănă discursuri tru memoria victimelor, iara torțile, un simbol ti ateali șase milioane di uvrei cari muriră tru lagărele di concentrare naziste, va s’hibă apreasi di aţelli cari armasiră tu bana dupu Holocaustulu ditu Ungaria, Lituania, Austria, Olanda şi Polonia. Barbel Bas, prezidintulu a Bundistag-ului german, viziteadză tru aestă dimineață Centrul Mondial di Comemorare a Holocaustului Yad Vashem ditu Ierusalim, diadunu cu purtătorul di zboru a Knesset-ului israelian, Mickey Levy.



    PLAN. România ș- tiñisi tuti obiectivele ditu Planul Național di Recuperare și Reziliență (PNRR) pi cari ș-lu lo diadunu cu Comisia Europeană, spune ministrul român ali Economie, Florin Spataru, adăvgânda că atumţea cându yini zborlu di capitolu reforme, născănti lucri lipseaşti s’hibă rianalizate tru yinitoru și cari va s’agiută diadunu cu investițiile la ună iruşi ma mari a economiei românești, cari ari axizearea s’agiungă pi ună creaștere economică di patru ori până tru 2030. Aeastă creaștere va s’hibă di căuli cara va s’tiñisească prinţipiile ditu planul di reziliență și s’finanțeadză fonduri ufilisiti mintimenu. Uidisitu cu ministrulu, păradzlli nu suntu goala oportunitate ţi u dişcllidi PNRR, ama și prinţipiile a reformelor economiţi și administrative și tuti aestea converg cătră ună Românie reindustrializată, după prinţipiile economiillei veardi și prit digitalizare.



    AGIUTORU. Ministrul ApărArillei Vasile Dîncu năpoi adusi tu muabeti agiutorlu a României tră suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainăllei tru cadrul a sinurloru a llei pricunuscuti internațional. Oficialu român lo zborlu tu arada a Grupului Consultativ di Apărare a Ucrainei a curi nicukiru eara marț baza aeriană americană ditu Ramstein, Germania. Dîncu avu ună şcurtă andamasi cu omologul a lui ucrainean, Oleksii Reznikov, pe cari lu asiguripsi di agiutorlu pănu di mardzină a văsiliillei a noastre tră Ucraina și disponibilitatea ta s’aibă un dialog constant și dişcllis câte ori easte ananghi. La Ramstein, SUA și aliațllii a lor ş-loară borgea s’ndrupască Ucraina cu darea echipamente di artilerie grea. Evenimentul s-ţănu la inițiativa secretarului american ali apărarii, Lloyd Austin, și la cari loară parti dzăţ di miniștri ali apărari și șefi di stat major.




    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Retrospectiva săptămânii 12.05 – 18.05.2019

    Retrospectiva săptămânii 12.05 – 18.05.2019

    Parteneriatul
    Estic, 10 ani


    Cadru de cooperare între Uniunea Europeană şi şase republici
    ex-sovietice, Parteneriatul Estic a împlinit un deceniu de la fondare, moment
    marcat, în această săptămână. Parteneriatul Estic s-a dovedit unul de
    succes, iar politicile desfăşurate în cei 10 ani au impulsionat reformele în
    ţările partenere şi au adus avantaje cetăţenilor din statele respective – s-a
    subliniat la Bruxelles. Acest parteneriat a permis încheierea unor tratate de
    asociere şi de liberalizare a vizelor pentru trei state: Republica Moldova,
    Ucraina şi Georgia, iar miniştri de Externe ai UE au discutat ca, pe viitor, şi
    celelalte state, Belarus, Azerbaidjan şi Armenia, să înceapă dialogul pentru
    încheierea unor astfel de tratate. Pentru România,vecină Ucrainei şi Republicii Moldova
    (majoritar românofonă), Parteneriatul Estic a fost o
    prioritate de la bun început şi cu atât mai mult acum, în contextul deţinerii
    preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, au amintit preşedintele Klaus
    Iohannis şi şeful diplomaţiei, Teodor Meleşcanu, prezenţi la eveniment,
    precizând că Bucureştiul susţine continuarea acestui parteneriat. Securitatea, stabilitatea şi prosperitatea, democraţia şi statul
    de drept în Europa de Est şi Caucazul de Sud reprezintă priorităţi pentru
    blocul comunitar. De aceea, UE reafirmă că este hotărâtă să aibă o cooperare
    strânsă, diferenţiată şi reciproc avantajoasă, cu toţi cei şase parteneri,
    indiferent de nivelul de ambiţie al fiecăruia.



    Ministrul român al agriculturii a
    condus lucrările reuniunii de profil a Consiliului UE


    Politica
    agricolă comună, cea mai integrată politică europeană trebuie să rămână comună
    nu doar declarativ, ci şi la nivel de aplicare concretă în toate statele membre
    ale Uniunii Europene, a afirmat la Bruxelles, ministrul român al agriculturii,
    Petre Daea, care a condus, marţi, lucrările reuniunii Consiliului Uniunii
    Europene pe agricultură şi pescuit. Principalul subiect al reuniunii a fost
    noul model de performanţă din cadrul Politicii Agricole Comune. Tot în cadrul Consiliului, au
    avut loc informări din partea Comisiei şi schimburi de opinii cu privire la o
    viziune strategică pe termen lung pentru o economie neutră din punct de vedere
    al climei – subiect abordat din punct de vedere al aspectelor agricole. De
    asemenea, discuţiile au vizat Declaraţia privind un viitor digital inteligent
    şi durabil pentru agricultura europeană şi zonele rurale europene.



    Date economice privind România


    Economia românească a crescut,
    în primele trei luni din acest an, faţă de aceeaşi perioadă din 2018, cu 5%,
    arată primele estimări publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică.
    Faţă de ultimele trei luni ale anului trecut, avansul este de 1,3 procente.
    Eurostat, Biroul de statistică al Uniunii Europene, confirmă evoluţia pozitivă.
    Instituţia vorbeşte de o creştere economică românească în perioada
    ianuarie-martie 2019 de 5,1%. În urmă cu o săptămână, Comisia Europeană a
    revizuit, însă, în scădere, la 3,3% estimările privind creşterea economiei
    româneşti în acest an, în condiţiile în care, în ianuarie, Executivul comunitar
    indica un avans al produsului intern brut de 3,8%. De asemenea, la începutul
    lunii aprilie, Fondul Monetar Internaţional a revizuit în scădere la 3,1%, de
    la 3,4%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2019. Pe de altă
    parte, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a anunţat că
    inflaţia a crescut, în lunile martie şi aprilie, peste nivelul prognozat şi va
    continua să fie de peste 3,5%. El a explicat că printre factorii care menţin o
    rată ridicată a inflaţiei în România se numără scumpirile la legume, fructe,
    combustibili şi tutun, dar şi creşterile salariale şi taxa impusă companiilor
    din telecomunicaţii, prin controversata Ordonanţă 114.



    Fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre,
    va fi extrădat de Madagascar


    Ministrul
    interimar al Justiţiei, Ana Birchall, a anunţat, în această săptămână, că
    autorităţile din Madagascar au aprobat extrădarea lui Radu Mazăre, fost
    primar al Constanţei, oraş
    românesc la Marea Neagră. Radu Mazăre fusese reţinut, în urmă cu o săptămână, în această ţară ca
    urmare a unui mandat de căutare emis de autorităţile române prin Interpol.
    Fostul edil are multiple condamnări în România, unele nedefinitive. În luna
    februarie, el a fost dat în urmărire internaţională, după ce a fost condamnat
    definitiv la 9 ani de închisoare într-un dosar privind retrocedări fictive de
    terenuri. Fostul primar a plecat din România în Madagascar în decembrie 2017,
    acuzând presiuni politice în procesele penale care îl vizau, iar acolo a făcut
    demersuri pentru obţinerea azilului. Potrivit autorităţilor, el ar urma să
    ajungă în România la începutul săptămânii viitoare.



    5G
    în România


    România este una dintre primele ţări din
    lume care lansează servicii de comunicaţii 5G, după ce un operator de telefonie
    mobilă a anunţat activarea, în Bucureşti, a primelor staţii radio de acest fel.
    Abonaţii vor avea acces la tehnologia de ultimă generaţie pe măsură ce
    telefoanele 5G vor fi disponibile pe piaţă. Operatorul de telecomunicaţii
    precizează că, până la sfârşitul anului, reţeaua urmează să se extindă în alte
    oraşe mari ale ţării.

  • BERD: România a revenit la ritmurile de creştere de dinaintea crizei

    BERD: România a revenit la ritmurile de creştere de dinaintea crizei

    Comparativ cu precedentele prognoze din luna mai, BERD și-a îmbunătățit estimările privind evoluția economiei românești cu 1,3 puncte procentuale pentru acest an, de la 4% până la 5,3%, și cu 0,7 puncte procentuale pentru anul următor, de la 3,5% până la 4,2%.



    Mai multe țări, în special România și Turcia, înregistrează ritmuri de creștere comparabile cu nivelurile înregistrate înaintea crizei”, susține BERD.


    La nivel general, BERD și-a îmbunătățit semnificativ prognozele de creștere pentru 2017, grație exporturilor mai mari, relansării investițiilor și prețurilor mai mari la materii prime, care sprijină o relansare solidă. Ritmul mediu de creștere înregistrat în țările din regiunea în care operează BERD ar urma să fie de 3,3% în acest an, cu 0,9 puncte procentuale mai mult decât în prognozele publicate în luna mai și după o creștere de doar 1,9% în 2016.


    Această relansare amplă este o evoluție binevenită. Ea creează, de asemenea, o fereastră de oportunitate pentru derularea reformelor care vor asigura sustenabilitatea ritmurilor solide de creștere pe termen lung”, apreciază economistul șef al BERD, Sergei Guriev.



    BERD susține că cele mai recente prognoze ale sale sunt supuse la numeroase riscuri, inclusiv tensiunile geopolitice, amenințările de securitate, politicile populiste din economiile avansate și gradul ridicat de concentrare a surselor de creștere globală.



    BERD este unul dintre cei mai mari investitori instituționali din România, cu investiții în țară de 7,6 miliarde euro în peste 400 de proiecte. Totalul investițiilor în sectorul agroalimentar este de 10,3 miliarde euro, în 624 proiecte în țările în care operează BERD, din care 700 milioane euro investiți în România în 36 de proiecte.

  • Jurnal românesc – 07.03.2017

    Produsul Intern
    Brut al României a crescut, în 2016, cu 4,8% comparativ cu anul 2015, potrivit
    datelor provizorii publicate, astăzi, de Institutul Naţional de Statistică.
    PIB-ul estimat pentru 2016 a depăşit 759 miliarde de lei. La creşterea PIB în
    2016 au contribuit toate ramurile economiei, cu excepţia agriculturii şi
    construcţiilor, care au stagnat. Economia a fost susţinută în 2016 în principal
    de consum, arată INS. Pentru 2017, Comisia Europeană a revizuit în urcare, la
    4,4%, prognoza privind evolutia PIB, avansul urmând să încetinească la 3,7% în
    2018. FMI mizează, în 2017, pe un avans al PIB de 3,8%, cel mai ridicat ritm de
    crestere economică din Europa. Bugetul României pe acest an mizează pe o
    creştere de 5,2% din PIB.






    Cetatea Devei
    va fi inclusă într-un circuit turistic european, după ce fortificaţia medievală
    a atras atenţia tour-operatorilor chinezi prezenţi, săptămâna trecută, la un
    eveniment de profil desfăşurat la Bucureşti. Potrivit autorităţilor judeţene,
    în Hunedoara există peste 400 de obiective turistice, iar reprezentanţii
    agenţiilor din China s-au arătat interesaţi să le promoveze în circuite
    europene. Directorul Serviciului Public Administrare Cetate Deva, Alin Suciu, a
    precizat că pot fi atraşi vizitatori de toate vârstele şi categoriile, deoarece
    în judeţul Hunedoara se pot practica toate tipurile de turism – cultural,
    balnear, de recreere, rural sau sportiv.






    In 2015,
    România s-a aflat printre ţările care au alocat cel mai scăzut procent din
    produsul intern brut – 11,5% – în domeniul protecţiei sociale, cel mai
    important domeniu al cheltuielilor guvernamentale, arată datele prezentate,
    luni, de Oficiul de Statistică al UE (Eurostat). Procentul din PIB alocat
    cheltuielilor pentru protecţie socială variază în UE de la sub 10% în Irlanda
    la peste un sfert în Finlanda. Opt state membre – Finlanda, Franţa, Danemarca,
    Austria, Italia, Suedia, Grecia şi Belgia – au alocat cel puţin 20% din PIB
    cheltuielilor pentru protecţie socială. Cea mai mare parte din cheltuielile
    pentru protecţie socială a fost alocată în 2015 grupului vârstă
    înaintată, care include pensiile. Conform Eurostat, 10,3% din cheltuieli
    au fost alocate în 2015 grupului vârstă înaintată, iar România a
    înregistrat un nivel de 8,5%. Cheltuielile pentru sănătate au reprezentat al
    doilea cel mai important domeniu al cheltuielilor în UE (7,2% din PIB).
    Ponderea sa a fost de 4,2% în România. Pe de alta parte, cheltuielile pentru
    educaţie au reprezentat 4,9% din Produsul Intern Brut al Uniunii Europene, în
    2015. Procentul alocat de România a fost de până la 3,1%.





    Datele
    remise de Direcţia de Înmatriculări arată că eliminarea timbrului de mediu
    a dat un impuls deosebit comerţului cu maşini second hand din import. Astfel, luna
    trecută a adus un nou record de peste 67.000 de unităţi, de trei ori peste
    valoarea din februarie 2016 şi de patru ori mai mult decât în
    februarie 2015. O parte însemnată a maşinilor second hand înscrise în
    circulaţie după 1 februarie au mai mult de 15 ani vechime. Anul trecut, au fost aduse 300.000 de maşini second hand din
    import.

  • Jurnal românesc – 4.10.2016 UPDATE

    Jurnal românesc – 4.10.2016 UPDATE

    Fondul Monetar Internaţional a revizuit, în creştere pâna la 5% estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, de la 4,2% cât prognoza în luna aprilie, potrivit celui mai nou raport, publicat marţi de instituţia financiară internaţională. Conform prognozelor FMI, România va înregistra în acest an cea mai mare creştere economică din Europa, urmată de Irlanda, 4,9%. Experţii Fondului avertizează că vârful de creştere economică înregistrat în acest an de România va fi urmat în 2017 de o încetinire pâna la 3,8%, uşor peste avansul de 3,6% preconizat în luna aprilie, însă chiar şi aşa România va înregistra şi anul viitor cel mai ridicat ritm de creştere economică din Europa.



    Înregistrarea electronică în Programul Loteria Vizelor al Statelor Unite va fi disponibilă de astazi până pe 7 noiembrie 2016. Pentru a participa la Loteria Vizelor din acest an, este necesară accesarea paginii de internet a Departamentului de Stat. Potrivit unui comunicat al Ambasadei americane în România, nu se percepe nicio taxă de înregistrare. 50.000 de participanţi vor fi selecţionaţi aleatoriu, iar începând cu data de 2 mai 2017, ei vor putea folosi numărul de confirmare pentru a verifica online dacă cererea lor a fost selecţionată. Nu toţi cei selecţionaţi se vor califica pentru o viză, aşa că numărul de confirmare trebuie păstrat până în ultima zi a programului, 30 septembrie 2018.



    Repatriot organizează pe 5 si 6 octombrie, la Bucureşti, un eveniment de elită dedicat fructificării oportunităţilor de afaceri din România: Repatriot Business Summit — Împreună pentru România. 100 de antreprenori de top din Diaspora se vor întâlni la mese de discuţie cu 100 de antreprenori de top din România, creând astfel nucleul relansării economiei şi mediului de afaceri românesc. Potrivit organizatorilor, România oferă în prezent oportunităţi atractive de investiţie. Repatriot, un proiect de repatriere prin antreprenoriat susţinut de peste 30 de oameni de afaceri români, îşi propune să împărtăşească aceste oportunităţi antreprenorilor din Diaspora. Pentru a participa, cei interesaţi pot trimite o scrisoare de intenţie la adresa office@repatriot.ro, cu detalii despre afacere. Repatriot crede cu tărie că România are nevoie de expertiză, cultură civică şi de experienţa Diasporei române, şi că împreună cu aceasta se pot pune bazele schimbării, de care România are atât de mare nevoie. Diaspora are potenţialul de a deveni una dintre ancorele pentru accelerarea dezvoltării economice a ţării noastre, putând astfel contribui fundamental la crearea unei Românii puternice şi unite — mai precizează Repatriot.

  • Jurnal românesc – 6.06.2016

    Jurnal românesc – 6.06.2016

    Militari români, americani si britanici participă, până pe 18 iunie, la exerciţiul multinaţional SARMIS-16, care se desfăşoară la Centrul de Instruire pentru Luptă al Forţelor Terestre Getica” din Cincu. 1.200 de militari din Forţele Terestre Române, 150 de militari din Marea Britanie şi 200 din SUA, sprijiniţi de aeronave ale Forţelor Aeriene Române, vor participa la exerciţiu. SARMIS 16 este un exerciţiu bazat pe un scenariu fictiv, având ca scop antrenarea militarilor pentru planificarea, executarea şi evaluarea unei acţiuni militare într-un mediu multinaţional, dezvoltarea nivelului de interoperabilitate cu forţele statelor membre ale NATO, precum şi îndeplinirea cerinţelor de standardizare ale Alianţei.



    Rata de absorbţie curentă a fondurilor europene a crescut, în mai, cu 2,99 puncte procentuale, la 69,2% pe cadrul financiar 2007-2013, potrivit datelor Ministerului Fondurilor Europene din România. Astfel, valoarea declaraţiilor de cheltuieli transmise Comisiei Europene era de peste 13,1 miliarde euro, la 31 mai. În ceea ce priveşte rata absorbţiei efective, respectiv rambursările de la Comisia Europeană, aceasta a crescut cu 1,26 puncte procentuale, la 65,05%, adică 12,3 miliarde euro.



    Uşoara ieftinire a produselor alimentare în urma reducerii TVA cu patru puncte procentuale, începând cu 1 ianuarie, dar şi ameliorarea veniturilor înregistrate de unele categorii de salariaţi din sectorul public, au determinat o creştere de 26,5% a consumului în primele patru luni ale anului. Fenomenul a fost accentuat şi de micşorarea TVA la alimente la 9%, de la 1 iunie 2015. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul în primele patru luni ale anului, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2015, a înregistrat o creştere cu 19,1%. Cauza este creşterea vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun, a vânzărilor de produse nealimentare şi a comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule.



    Centrul Cultural Român din Cernăuţi anunţă că proiectul privind înfiinţarea unei grădiniţe în limba română va fi pus în practică în scurt timp. În prezent, în regiunea Cernăuţi există o singură grupă românească în cadrul unei grădiniţe cu limbă ucraineană de predare şi educaţie, care include copii cu vârste diferite de la 2 până la 7 ani. Necesitatea înfiinţării unei grădiniţe cu predare în limba română se justifică prin numărul mare de români care trăiesc în oraşul Cernăuţi, circa 30 de mii.



    750 de copii ai românilor din diaspora au posibilitatea să vină în tabără în România, la Oglinzi, în judeţul Neamţ, Autorităţile promit distracţie, drumeţii, activităţi culturale, vizite la obiective turistice şi, obligatoriu, se va vorbi limba română. Taberele sunt organizate de Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.

  • BNR şi conjunctura economică

    BNR şi conjunctura economică

    România se află azi într-un moment crucial,
    a subliniat guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, care a lansat un nou
    avertisment cu privire la pericolele care ar plana asupra stabilităţii economico-financiare a ţării. Şeful Băncii
    Centrale a făcut această evaluare la o conferinţă privind strategia de
    dezvoltare a ţării, regionalizarea şi trecerea la moneda euro.

    Isărescu a atras atenţia
    că perspectiva creşterii deficitului bugetar la aproape 4% din PIB în 2017
    ameninţă stabilitatea macroeconomică pe care România a obţinut-o cu greu în
    ultimii ani şi, în consecinţă, convergenţa economiei româneşti către zona euro. În opinia sa, dacă nu se acţionează pentru
    conservarea avantajelor obţinute în ultimii ani, economia României riscă nu
    doar stagnarea, ci chiar îndepărtarea de zona euro către care tinde. Guvernatorul BNR a precizat că, acum, este
    esenţial să se păstreze ceea ce s-a obţinut după criza financiară din 2008 şi a
    insistat asupra stabilităţii legislative.

    Mugur Isărescu: Trebuie
    să fim realişti. Personal, nu am văzut niciodată, în cei 25 de ani, pericole
    mai mari la adresa stabilităţii economice şi financiare a României. Ţara are
    nevoie de stabilitate legislativă. Ea este esenţială, această stabilitate
    legislativă, pentru a încuraja investiţiile    .

    Guvernatorul BNR a spus că economia
    creşte, în prezent, pe baza consumului intern şi mai puţin pe baza
    exporturilor, investiţiile în infrastructură sunt foarte reduse, fapt care împiedică
    dezvoltarea regională a României. El a apreciat că PIB-ul ar fi mai mare
    daca ţara ar avea o infrastructura imbunătăţită.

    Prezent la eveniment, premierul tehnocrat Dacian Cioloş a atras
    atenţia, la rândul său, că 2016 este un an electoral, cu riscuri de cheltuire iresponsabilă
    a banului public. El a precizat că Executivul vrea să reducă risipa şi să
    imbunătăţească calitativ actul de guvernare. Cioloş a mai spus ca Guvernul
    intenţionează să adopte mai multe măsuri pentru susţinerea sectoarelor în care
    economia are potenţial de creştere, cum ar fi agricultura şi micile
    întreprinderi rurale, turismul, energia, comunicaţiile şi tehnologia
    informaţiei, cercetarea, inovarea şi domeniile creative.


    Dacian Cioloş: În
    primul rând, să ne definim mai clar, mai precis, unde vrem să ajungem, direcţia
    în care vrem să ne îndreptăm, să identificăm câteva elemente cheie care să
    definească o viziune comună. Apoi e important să vedem ce ne trebuie ca să
    putem ajunge acolo unde ne propunem, care sunt factorii cheie de dezvoltare, cum
    ar fi educaţia, ştiinţa şi cercetarea, sistemul de sănătate şi infrastructura    .


    Un alt obiectiv pe termen scurt şi mediu al
    executivului este creşterea eficienţei companiilor de stat, unde deja
    Ministerul Economiei a început un program consistent de schimbare a
    managementului. Guvernul vizează, de asemenea, dezvoltarea zonelor mici, urbane
    sau rurale.

  • Raport de ţară, între creştere economică şi sărăcie

    Raport de ţară, între creştere economică şi sărăcie

    Câştigul salarial mediu
    net al românilor a scăzut, în ianuarie anul acesta, cu peste 8% faţă de luna anterioară,
    fiind de 1.943 de lei, echivalentul a doar aproximativ 430 de euro. Nu mai este un
    secret pentru nimeni că salariile mici reprezintă unul din cele mai importante
    motive pentru care investitorii sunt atraşi de mediul românesc de afaceri.

    În
    egală măsură, România ocupă în Europa primul loc în topul disproporţiei
    dintre veniturile bogaţilor şi cele ale săracilor : raportul este de 7,2 la 1,
    faţă de 5 la 1 la nivel european. Toate aceste câteva date nu lasă loc
    la drept de replică. De ani buni, România se află în topul creşterii economice
    la nivelul Uniunii Europene, pe care, însă, majoritatea cetăţenilor nu o resimt
    în viaţa de zi cu zi.

    Prezenţa ţării
    şi într-un top al sărăciei demonstrează că modelul de creştere nu este în
    beneficiul oamenilor. Acest paradox – afirmă
    şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Angela Filote, nu are la
    bază calitatea, ci salariile şi costurile mici. « Asta
    mie îmi spune că modelul de creştere economică actual din România nu lucrează în
    interesul cetăţeanului, pentru că, deşi ţara creşte, cetăţeanul rămâne la fel
    de sărac. Or, ăsta nu este un model de creştere pe care noi să-l încurajăm
    ca un model sustenabil, durabil şi care duce la acea aspiraţie pe care o au toţi
    cetăţenii de a trăi mai bine.»

    De aceea, în raportul de ţară
    pentru România, Comisia Europeană recomandă autorităţilor să se concentreze pe
    trei domenii prioritare : relansarea investiţiilor, continuarea reformelor
    structurale şi adoptarea de politici bugetare responsabile.

    De partea cealaltă,
    ministrul finanţelor, Anca Dragu, spune că investiţiile s-au
    redresat după scăderea din 2013, însă în zona privată, recunoscând, în acelaşi
    timp, că cele publice sunt în continuare insuficiente şi ineficiente. Anca Dragu: « În România, creşterea
    economică este sustenabilă. Avem un ritm de creştere în zona investiţiilor de
    7,5% în 2015 şi o majorare a consumului final de 5,3%, deci, investiţiile rămân
    motorul în creştere. »

    Creşterea economică a României trebuie
    stimulată prin măsuri structurale, legate de capital, forţă de muncă şi
    productivitate – dă replica şi economistul-şef al Băncii Naţionale a României,
    Valentin Lazea.

    O listă scurtă cuprinde, printre altele, o mai bună absorbţie a
    fondurilor europene, stimularea atragerii de investiţii străine directe,
    promovarea Bursei de Valori Bucureşti de la o piaţă de frontieră la una
    emergentă, stimularea sănătăţii şi natalităţii, a educaţiei şi a cercetării-dezvoltării,
    a construcţiei de şosele care să traverseze Carpaţii, dar şi a exploatării
    agricole.

    Toate sunt grele, nu aduc voturi – spune Valentin Lazea, dar aşa cum
    atrage atenţia Comisia Europeană voalat şi diplomatic, nu mai este loc de măsuri
    de relaxare fiscală şi monetară, care au fost epuizate.

  • Raport privind inflaţia

    Raport privind inflaţia

    Raportul periodic
    asupra inflaţiei, prezentat de guvernatorul BNR Mugur Isărescu reconfirmă
    perspectiva adâncirii inflaţiei în teritoriul negativ în primele cinci luni ale
    acestui an, ca efect al scăderii cotei-standard a TVA şi a unor impozite
    indirecte. Ulterior, spune Isărescu, inflaţia va reintra în teritoriu pozitiv,
    odată ce efectele reducerii TVA la produsele şi serviciile alimentare se vor
    disipa, dar şi pe fondul relaxării conduitei politicii fiscale şi al creşterii
    costurilor unitare cu salariile.

    Guvernatorul atrage atenţia asupra faptului că
    variaţiile de la lună la lună ale preţurilor de consum au redevenit pozitive şi
    că există multe preţuri care cresc. Mugur Isărescu: Cu excepţia
    lunii iunie, când s-au redus preţurile la alimente datorită TVA, în toată
    perioada precedentă, dar şi în perioada până în decembrie şi probabil şi în
    viitor, în România încă avem mai multe preţuri care cresc decât preţuri care
    scad. De aici şi percepţia, pe care nu trebuie să o blamăm a populaţiei, că
    preţurile încă cresc.

    Această tendinţă de
    creştere a fost determinată de factori precum reducerea mai puţin amplă decât
    se anticipa a preţurilor combustibililor, scumpirea unor materii prime agricole
    din cauza recoltei deficitare la nivelul UE, deprecierea din ultimele luni a
    monedei naţionale, dar şi creşterea atipică a preţurilor produselor din tutun.
    Potrivit BNR, incertitudinile din plan intern par să acţioneze mai ales în
    direcţia creşterii inflaţiei, ele fiind legate în special de faptul că s-a
    aprobat un buget pentru acest an cu un deficit spre limita de 3%, că se
    manifestă în continuare presiuni pentru majorarea cheltuielilor bugetare şi că
    politica veniturilor s-a înscris pe o curbă puternic ascendentă. În plus, în
    opinia guvernatorului Isărescu, creşterile salariale aprobate în ultima
    perioadă nu sunt corelate cu îmbunătăţirea productivităţii.

    Mugur
    Isărescu: În prezent, productivitatea muncii în industrie nu
    sprijină această dinamică a salariilor, care este necesară, ori reforme
    structurale care să ducă la o creştere mai accentuată a productivităţii, ori o
    temperare a creşterilor salariale pentru ca această corelaţie să nu se rupă la
    un moment dat.

    Guvernatorul mai spune că ultima perioadă a fost
    caracterizată şi de o creştere semnificativă a consumului, în special în zona
    produselor alimentare, dar şi de o expansiune a creditării, pe seama dobânzilor
    reduse şi a reorientării românilor către creditele în lei. Influenţele din plan
    extern par să indice o balanţă echilibrată a riscurilor, aceasta neînsemnând,
    însă, că Banca Centrală nu ţine cont de incertitudinile majore care grevează
    evoluţiile economice internaţionale şi care conturează un 2016 foarte dificil.

  • Reglementări privind adopţiile

    Reglementări privind adopţiile

    Imediat după Revoluţia anticomunistă din
    1989, imaginile cu copii abandonaţi în orfelinate au ţinut capul de afiş al
    presei interne, dar şi internaţionale. Într-un gest de solidaritate de o
    anvergură fără precedent, numeroase familii din străinătate au sosit în România
    pentru a-i înfia, oferindu-le un trai incomparabil mai bun peste hotare. Nu au
    lipsit, însă, abuzurile, vehement criticate de baroneasa Emma Nicholson, o
    perioadă raportor în Parlamentul European pentru România, pe vremea când ţara
    se pregătea să intre în Uniunea Europeană. Astfel, pe fondul scandalurilor
    legate de traficarea unor copii, în 2001, Bucureştiul a interzis adopţiile
    internaţionale, în ciuda lobby-ului făcut de mai multe state.

    Zece ani mai
    târziu, autorităţile au dat din nou undă verde străinilor să înfieze copii
    români, însă cu anumite condiţii. În paralel, au continuat să amelioreze
    legislaţia naţională din domeniu, în condiţiile în care în România există aproape
    60 de mii de orfani.

    Procesul de adopţie foarte sinuos, personalul insuficient,
    lipsa de interes, prejudecăţile, lipsa tribunalelor pentru minori – toate
    acestea figurează printre motivele pentru care majoritatea copiilor rămân în
    sistem până ajung adulţi, fără ca măcar să aibă şansa de a fi declaraţi
    adoptabili, deşi toţi, indiferent de vârstă, de starea de sănătate sau de etnie
    au, teoretic, dreptul de a avea o familie. Or, pentru încurajarea adopţiilor,
    marţi, comisia pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor a
    adoptat un proiect de lege care scurtează termenele şi simplifică procedurile,
    astfel încât un copil să poată fi declarat mai repede adoptabil. Pentru a facilita o relaţie
    bună între copil şi noua familie, Comisia a majorat de la 3 la 12 luni
    concediul de acomodare care poate fi acordat părinţilor. Amendamentul a fost
    susţinut de deputatul PNL Cristina Pocora: Cu atât mai mult
    dacă este mai mare atunci când este adoptat acel copil are mari lipsuri şi mari
    probleme emoţionale, în primul rând, dacă a stat într-un centru sau a stat la o
    familie în plasament.

    Concediul este echivalent celui de creştere a
    copilului şi se acordă la cerere, împreună cu o indemnizaţie de 1.700 de lei pe
    lună (circa 400 de euro).

    Social-democratul Adrian Solomon a explicat: Pentru copii până în 2 ani se aplică legislaţia legată de indemnizaţia
    pentru creşterea copilului. Pentru cei mai mari de 2 ani – să se aplice această
    prevedere cu concediul de acomodare.

    Tot
    pentru părinţii care urmează să adopte se extinde perioada de valabilitate a
    atestatului, astfel încât dacă pe parcursul unui an nu au reuşit să adopte un
    copil vor mai avea la dispoziţie încă un an. Argumentul principal al acestor
    modificări a fost numărul redus de adopţii în rândul copiilor cu vârstă mai
    mare de 2 ani. Din cele 1.700 de cereri existente, majoritatea privesc copii până
    în 2 ani, or numărul acestora este de doar 200 din totalul celor 3.800 de copii
    declaraţi adoptabili.

  • Jurnal românesc – 16.12.2015

    Jurnal românesc – 16.12.2015

    Ministrul
    delegat pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, Dan Stoenescu, a deschis,
    marţi, la Bucureşti, a III-a ediţie a seriei de întâlniri ”Românii de
    Pretutindeni”. Organizat la sediul Ministerului de Externe, evenimentul a avut
    tema ”Bursierii statului român din Republica Moldova şi Ucraina, rolul lor
    în comunitatea istorică românească şi societatea naţională din ţările de
    provenienţă”. Au participat, între alţii, directorul general al
    Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, Petre Guran,
    directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al
    Academiei Române, Dan Dungaciu, prorectorul Şcolii Naţionale de Studii Politice
    şi Administrative (SNSPA), Liliana Popescu, şi cercetătoarea în cadrul
    Institutului Diplomatic Român, Ileana Racheru. Cu acest prilej, ministrul
    delegat a subliniat importanţa acordării de burse de studiu pentru etnicii
    români din Republica Moldova şi Ucraina pentru promovarea identităţii culturale
    româneşti. De asemenea, ministrul Stoenescu a prezentat programele
    Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, reiterând
    faptul că educaţia reprezintă unul dintre pilonii principali în menţinerea
    identităţii româneşti. În timpul dezbaterilor au fost făcute şi propuneri ale
    tinerilor bursieri pentru facilitarea parcursului lor academic în România.






    Comisiile de
    politică externă din Parlamentul de la Bucureşti au avizat favorabil
    nominalizarea jurnalistului Luca Niculescu pentru postul de ambasador la Paris.
    La audieri, el a apreciat că relaţia României cu Franţa este foarte puternică
    şi a menţionat mai multe obiective pentru o şi mai strânsă legătură între cele
    două ţări. Astfel, Niculescu a declarat că trebuie reactualizată aşa-numita
    foaie de parcurs menită să relanseze Parteneriatul strategic dintre Franţa şi
    România, semnat în 2008, prin introducerea mai multor teme majore. Printre
    acestea, combaterea terorismului, proiectul cultural care va fi realizat în
    Franţa în 2018, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire, şi
    cooperarea mai intensă în perspectiva preluării de către România a preşedinţiei
    Consiliului Uniunii Europene, în 2019. Luca Niculescu a dat asigurări că va
    acţiona pentru intensificarea schimburilor economice bilaterale, în condiţiile
    în care valoarea acestora a fost, în 2014, de aproximativ şapte miliarde de
    euro, iar cele opt mii de firme franceze au creat 120 de mii de locuri de muncă
    în România. Comunitatea românească din Franţa va fi, de asemenea, o prioritate
    a mandatului, a precizat Niculescu.






    În România, consumul creşte, anual, cu
    şase – şapte procente, pe fondul veniturilor mai mari ale populaţiei şi al
    reducerii TVA la alimente, potrivit unui raport al PricewaterhouseCoopers
    (PwC). Totodată, în condiţiile în care, de la 1 ianuarie 2016, se va reduce şi
    cota standard de TVA şi vor intra în vigoare majorări salariale semnificative
    în sectorul public, analiştii PwC anticipează o creştere susţinută a consumului
    şi pe parcursul anului viitor. Consumul sporit se va baza, în mare parte, pe importuri, ceea ce ar putea
    antrena o majorare a deficitului balanţei comerciale şi chiar presiuni de
    depreciere a monedei naţionale, se mai arată în analiza PwC.

  • Starea economiei la schimbarea guvernului

    Starea economiei la schimbarea guvernului

    Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, consideră
    că, după depunerea mandatului Executivului, este nevoie de formarea rapidă a
    unui nou guvern. Aceasta, pentru a nu lăsa loc incertitudinii într-o perioadă
    în care economia ţării merge bine.

    Mugur Isărescu: Efectele
    vor depinde de rapiditatea cu care se va forma noul guvern şi de deciziile pe
    care le va lua noul guvern; ceea ce pot să vă spun este că în prezent situaţia
    macroeconomică pe care noi o monitorizăm şi de care răspundem este stabilă, în
    general poziţia economică a ţării este bună şi că ne-am creat acel câmp de
    acţiune şi acea poziţionare pentru a face faţă unei situaţii, să îi spunem mai
    dificilă.

    BNR a
    decis joi menţinerea dobânzii de politică monetară la nivelul actual de 1,75 la sută pe an şi a
    rezervelor minime obligatorii la pasivele în lei şi valută. Guvernatorul Băncii
    Centrale a justificat deciziile prin situaţiile nesigure din prezent: pe plan
    intern – lipsa bugetului pentru anul viitor, iar la nivel internaţional -
    evoluţia principalelor economii emergente şi mai ales a Chinei.

    Mugur
    Isărescu: Pe plan intern, procesul de numire a unui nou
    guvern accentuează incertitudinile legate de mixul de politici macroeconomice,
    mai ales că bugetul este încă neconfigurat. Mediul extern continuă, de
    asemenea, să fie marcat de incertitudini, având ca surse principale evoluţiile
    economice din China şi din alte state emergente majore, cu implicaţii asupra
    creşterii economice a zonei euro, dar şi la nivel global.

    Pe de altă parte,
    Isărescu a spus că rata anuală a inflaţiei s-a menţinut la niveluri negative şi
    chiar s-a plasat pe un palier inferior celui anticipat, în principal ca urmare
    a scăderii peste aşteptări a preţului combustibililor. El a adăugat că inflaţia
    va înregistra valori situate sub zero şi în următoarele trei trimestre, urmând
    apoi să revină pe trend pozitiv, dar fără a depăşi 1,5% până la începutul
    anului 2017.

    În plus, a mai spus guvernatorul, activitatea de creditare şi-a
    consolidat evoluţia pozitivă pe seama creşterii componentei în lei care, pentru
    prima dată după aproape opt ani, a depăşit ponderea deţinută de împrumuturile
    în valută.

    Evoluţia buna a economiei româneşti este confirmată de Comisia
    Europena în prognoza sa de toamnă. Executivul comunitar a îmbunătăţit previziunile privind
    creşterea economică a Romaniei până la 3,5% în acest an şi 4,1% in 2016. Şi Banca
    Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a revizuit în creştere estimările
    privind avansul economiei româneşti în 2015 şi 2016 la 3,5%, respectiv, 3,7%.
    In cel mai recent raport elaborat de instituţie şi publicat, joi, BERD afirmă
    că România va înregistra cea mai mare creştere economică din sud-estul Europei
    în acest an.

  • Evoluţii în economia românească

    Evoluţii în economia românească

    În România,
    rata anuală a inflaţiei a coborât la minus 1,9% în august, de la
    minus 1,7%, luna precedentă, atingând un nou minim istoric în ultimii 25 de ani.

    Potrivit Institutului Naţional de Statistică, este a treia lună consecutivă
    de scădere. Cel mai mult s-au ieftinit produsele alimentare, cu peste 7% în
    august faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Cele mai mari scăderi de preţuri au fost la ouă,
    zahăr, cartofi şi mălai.

    Potrivit analiştilor, reducerea taxei pe valoare
    adăugată la produsele alimentare, de la 24 la 9%, şi scăderea preţului
    petrolului la nivel mondial justifică cea mai mare parte a inflaţiei
    anuale negative. Trendul ar putea rămân negativ până în mai 2016, ca efect al
    tăierii TVA la alimente din iunie şi a reducerii cotei standard de TVA la 20%
    in ianuarie anul viitor. Scăderea inflaţiei a fost mai abruptă decât estimau
    analiştii care mai spun că înainte de 2017 inflaţia nu va reintra în intervalul
    ţintit de BNR. Cifrele confirmă prognozele Băncii
    Naţionale din această vară, potrivit cărora inflaţia se va menţine negativă în
    următoarele trei trimestre.

    Chiar şi aşa, spune guvernatorul BNR, Mugur
    Isărescu, România nu riscă intrarea în deflaţie pentru că există presiuni
    inflaţioniste din direcţia creşterii salariilor bugetarilor şi se înregistrează o creştere a consumului care până la
    finalul anului poate ajunge la 10%. Chiar dacă nu se regăseşte în totalitate în preţuri, reducerea TVA la
    alimente şi băuturi, speră executivul de la Bucureşti, va majora în timp
    consumul şi va impulsiona creşterea economiei. Comisia Naţională de Prognoză a
    îmbunătăţit recent datele pentru 2015, privind creşterea economică de la 2,8%
    la 3,3%, iar ritmul s-ar putea accelera, în anii următori, până la 4 procente
    în 2018.

    Comisia Europeană, Banca Mondială şi Banca Europeană pentru
    Reconstrucţie şi Dezvoltare estimează că economia va creşte cu o medie de peste
    3% în următorii ani. Amintim că România este una
    din ţările UE cu cea mai mare creştere economică în trimestrul doi din
    2015, comparativ cu perioada similară din 2014.

    Avansul
    economic bun, inflaţia redusă, cursul stabil al
    monedei naţionale, leul, în raport cu euro şi datoria publică redusă fac din
    economia românească o posibilă destinaţie pentru investitorii străini. Alături de Malta şi
    Cehia, România este ţara europeană cu cea mai mare
    creştere economică anuală.

    În trimestul al doilea al acestui an, comparativ cu
    perioada similară a anului trecut, România a avut o creştere economică de 3,7%,
    faţă de Malta – 4,8 şi Cehia – 4,4 procente.

  • Prognoze economice

    Prognoze economice

    Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi
    Dezvoltare (BERD) şi-a îmbunătăţit, uşor, estimările referitoare la creşterea
    economiei româneşti în 2015, de la 2,8%, cât prognoza în luna ianuarie, la 3%.
    Pentru 2016, BERD estimează că economia românească va înregistra un avans de
    3,2%, unul din cele mai ridicate ritmuri de creştere din Europa emergentă.
    Instituţia financiară îşi motivează prognozele, în principal, pe recentele şi
    aşteptatele reduceri de dobândă, posibile graţie scăderii inflaţiei şi
    reducerii preţurilor la energie şi alimente, elemente cu rol stimulativ pentru
    cererea internă în 2015 şi 2016.

    Pe de altă parte, cheltuielile guvernamentale
    sunt aşteptate să crească pentru a absorbi mai multe fonduri de la UE, iar o
    creştere economică mai puternică în zona euro ar putea impulsiona exporturile
    României în perioada următoare. În ceea ce priveşte inflaţia medie anuală în
    România, BERD estimează că aceasta va rămâne la nivelul de 0,5% în 2015, pe
    fondul reducerii TVA la produse alimentare în luna iunie, precum şi al
    estimărilor inflaţioniste reduse şi al preţurilor reduse la materii prime.

    Raportul BERD vine după datele îmbucurătoare oferite, recent, de statistică.
    Produsul intern brut al României a crescut cu 1,6% în termeni reali în primul
    trimestru din acest an faţă de trimestrul IV din 2014, iar comparativ cu
    perioada similară a anului trecut a înregistrat un avans cu 4,3% pe seria brută
    şi cu 4,2% pe seria ajustată sezonier.

    Potrivit Programului de Convergenţă 2015
    – 2018, publicat la sfârşitul lunii aprilie pe site-ul Ministerului Finanţelor,
    economia României va creşte cu 3,2% în 2015, ca urmare a contribuţiei pozitive
    a cererii interne, iar în 2018 va ajunge la un ritm de creştere de 4%. La
    începutul lunii mai, Comisia Europeană şi-a îmbunătăţit uşor estimările privind
    creşterea economică a României în 2015 până la 2,8%, faţă de avansul de 2,7% pe
    care îl preconiza în luna februarie.

    La nivelul tuturor celor 35 de state în
    care activează BERD, instituţia financiară prognozează o stagnare economică în
    2015 urmată de o expansiune de doar 1,4% în 2016. Însă această cifră ascunde
    diferenţe regionale semnificative. BERD, deţinută de 64 de ţări şi două
    instituţii interguvernamentale, susţine dezvoltarea economiilor de piaţă şi a
    democraţiei. În ultimii ani, instituţia a început să-şi reorienteze atenţia
    dinspre fostul bloc sovietic spre Africa de Nord şi ţări precum Turcia. De la
    începutul activităţii sale, BERD a investit aproximativ şapte miliarde de euro
    în aproape 370 de proiecte din România.

  • Creşterea economică şi creditarea

    Creşterea economică şi creditarea

    România
    are una dintre cele mai ridicate dobânzi de politică monetară în rândul
    statelor UE. Spre exemplu, în Polonia, aceasta este de 1,5%, iar în Cehia de
    0,05%, la fel ca în statele din zona euro.

    Decizia luată miercuri de Banca Naţională a României de
    a reduce, din nou, rata dobânzii de politică monetară la un nivel istoric de
    1,75% pe an de la 2,0 %, începând cu 7 mai, a luat prin surprindere piaţa
    bancară.Majoritatea analiştilor anticipau că
    Banca Centrală va menţine pe o perioadă mai lungă nivelul de 2 procente pe an,
    stabilit la sfârşitul lunii martie.

    În
    plus, BNR a mai hotărât, miercuri, scăderea nivelului rezervelor minime
    obligatoriipentru pasivele în lei de la 10
    la 8%şi mentinerea la 14% a celui
    la pasivele în valută, începând cu 24 mai. Potrivit
    guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, prin aceste decizii de politică monetară
    Banca urmăreşte stimularea activităţii de creditare într-o
    manieră care să sprijine creşterea economică sustenabilă şi, în acelaşi timp,
    să menţină dobânzi real pozitive la depozitele bancare. Micşorarea dobanzii de
    referinţă, spune Isărescu, a fost determinată în principal de faptul că
    inflaţia se menţine la niveluri foarte scăzute, iar reducerea Taxei pe Valoarea
    Adaugata (TVA) la produsele alimentare de la 1 iunie, de la 24 la 9%, va conduce
    la o inflaţie apropiată de zero în următoarele 12 luni.

    El a adăugat ca
    inflaţia ar putea reveni în intervalul de variaţie ţintit de BNR în ultimul
    trimestru din 2016. In cadrul acestui scenariu nu a fost luată, însă, în calcul
    şi influenţa reducerii cotei generale de TVA de la 24 la 20%, la începutul
    anului viitor, măsură prevăzută în noul Cod Fiscal aflat în dezbaterea
    Parlamentului. Impactul acesteia este contabilizat deocamdată la capitolul
    ‘riscuri’, a precizat şeful Băncii Centrale. Mugur Isărescu: Principalele
    riscuri la adresa actualei proiecţii decurg din persistenţa incertitudinilor
    asociate evoluţiilor din mediul extern, generate de situaţia din Grecia şi din
    zona euro, de tensiunile geo-politice regionale şi de divergenţa conduitelor
    politicilor monetare ale principalelor bănci centrale din lume. În plan intern,
    preocupările sunt legate de implementarea consecventă a mixului de politici
    macroeconomice agreat cu instituţiile internaţionale şi accelerarea reformelor
    structurale. Incertitudini derivă totodată din efectele preconizatelor
    modificări ale cadrului fiscal, dar şi din influenţa exercitată de
    caracteristicile anului agricol şi de calendarul ajustării preţurilor administrate.

    Pe de altă parte, guvernatorul BNR crede că
    în România nu se poate vorbi încă de deflaţie, fenomen ce presupune modificări
    de aşteptări în privinţa evoluţiei preţurilor, dar şi schimbări în
    comportamentul de consum.