Tag: Cristi Puiu

  • Jurnal românesc – 17.08.2023

    Jurnal românesc – 17.08.2023

    Premierul român Marcel Ciolacu a deschis,
    miercuri, la București, Forumul Studenţilor Români de Pretutindeni
    2023, eveniment ce oferă tinerilor prilejul să dezbată până pe 21 august
    subiecte de interes şi să stabilească punţi de colaborare cu Executivul şi alte
    instituţii ale statului. El a afirmat că sprijină accesul
    tinerilor la decizia guvernamentală, în baza unei relaţii de parteneriat între
    instituţiile statului şi tânăra generaţie. O astfel de colaborare trebuie să
    existe, iar tinerii să fie consultaţi asupra celor mai importante decizii,
    precum reforma administraţiei publice, temă aflată în atenţia publică, a mai
    spus șeful Executivului. Prezentă la eveniment, Natalia Intotero, ministrul
    Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, şi-a arătat, de asemenea,
    deschiderea pentru a colabora cu organizaţiile de studenţi şi tineret. Și
    ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan-Gruia Ivan, a propus
    studenţilor un parteneriat în cadrul căruia să fie stabilite trei proiecte
    prioritare pe care ministerul să le promoveze şi implementeze, în colaborare cu
    asociaţiile şi organizaţiile de tineret. Forumul urmăreşte implicarea activă a
    tinerilor în dezbateri organizate în cadrul celor 7 comitete, pe teme precum
    Afaceri Europene, Educaţie şi Tineret, Energie şi Mediu, Justiţie şi Drepturile
    Omului, Muncă şi Economie, Sănătate, Cultură şi Turism. Acestea vor avea ca
    rezultat rezoluţii, care vor fi
    înaintate instituţiilor cu putere decizională.




    Spaniolii
    sunt invitați să descopere România sălbatică, într-o expoziție foto la ICR de
    la Madrid, deschisă până pe 30 august. Fotograful Dan Dinu a strâns o arhivă impresionantă de
    imagini care să ilustreze atât peisajele naturale, cât și flora sau fauna. Expoziția cuprinde imagini în format mare,
    acoperind cât mai mult din biodiversitatea țării – o trimitere călduroasă către
    România ca destinație de ecoturism. Cele douăzeci de fotografii care alcătuiesc
    expoziția din capitala Spaniei au fost surprinse în urma călătoriilor autorului
    prin România. Dan Dinu este un fotograf
    pasionat de natură și animale. Și-a început cariera în 1997. El a fost implicat
    în protejarea naturii, la început ca simplu voluntar în diferite organizații,
    mai apoi ca manager de proiecte de mediu, iar ulterior ca fotograf. Alături de
    cameramanul Cosmin Dumitrache, Dan Dinu este autorul celui mai amplu documentar
    despre natura României, România sălbatică. După mii de kilometri parcurși, sute de ore de filmare și mai bine de 10
    ani de pre-producție, filmul prezintă imagini în premieră pentru România, din
    regiuni spectaculoase și greu accesibile. Pelicula a primit premiul
    Publicului, în 2021, la Festivalul Internațional de Film Transilvania.






    Cristi Puiu participă în competiţia oficială la
    cea de-a 71-a ediție a Festivalului de la San Sebastiancare va avea loc în perioada 22 – 30 septembrie.Va concura pentru trofeul Scoica de Aur, cu
    filmul MMXX (2023). Lungmetrajul a fost selectat alături de producţii din
    Argentina, Maroc, SUA, Belgia. Regizorul nu este la prima sa prezenţă la San Sebastian. În 2014,
    filmul său Moartea domnului Lăzărescu a fost inclus într-una dintre
    retrospectivele festivalului. MMXX, o co-produc’ie România- Rep. Moldova-Franța, prezintă patru scurte momente
    în timp care surprind rătăcirile unor suflete blocate la răscrucea istoriei.
    Cristi Puiu este cunoscut publicului ca inițiator al Noului Val din cinema-ul
    românesc prin filmele sale, premiate în cele mai importante competiții de gen
    ale lumii: Marfa și Banii (Quinzaine des réalisateurs
    2001), Moartea Domnului Lăzarescu (Cannes
    2005), Aurora (Cannes 2010), Sieranevada (Cannes
    2016), Malmkrog (Berlinale 2020).




    ICR de la Tel Aviv găzduiește, până pe 22 septembrie, expoziția documentară 75 de
    ani de relații diplomatice neîntrerupte între România și Israel, realizată de
    Ambasada României în Israel. Proiectul expozițional este construit în jurul
    personalității artistului israelian de origine română Reuven Rubin, primul
    reprezentant diplomatic al Israelului la București. De altfel, expoziția de
    față a fost prezentată publicului larg, pentru prima dată, în luna iunie, la
    Muzeul Reuven Rubin din Tel Aviv, locație emblematică pentru istoria relațiilor
    bilaterale. Nascut in Romania, la Galati (est),
    în 1893, el a facut studii de arta la Paris si Bucuresti
    si s-a impus prin stilul si temele profund evreiesti. A fost un
    pictor foarte cunoscut si apreciat in Israel si în strainatate. În 1948, Reuven
    Rubin a devenit primul reprezentant diplomatic în România al nou-înfiinţatului
    stat Israel, funcţie asimilată celei de ambasador. Din această postură, a negociat cu autorităţile
    române şi sovietice emigrarea în masă a evreilor, contra unor sume de bani. A
    rămas la post până în 1950, perioadă în care zeci de mii de evrei au părăsit
    România.


  • May 4, 2022 UPDATE

    May 4, 2022 UPDATE

    UKRAINE. In the last 24 hours, the Ukrainian forces have repelled several attacks by Russian troops in the Donbas (eastern Ukraine), where the Russian army is still trying to advance from the north with the aim of encircling Ukrainian units in the area, news agencies report. Separate armored and infantry units as well as airborne forces have hit targets along the Izium-Barvenkov front line, the Ukrainian Army General Staff said. Mariupol remains the hottest spot in the Donetsk region, with the city still under siege and attack by Russian troops. More than 90% of its infrastructure has been damaged or destroyed. In another move, on Wednesday, the representatives of the EU states did not reach an agreement regarding an embargo on oil and petroleum products imported from Russia, so a new meeting was scheduled for Thursday. According to Reuters, Bulgaria, Hungary, the Czech Republic and Slovakia are among the countries that had objections.



    VISIT. Pressure must rise for Russia to stop the invasion and put an end to its aggression against Ukraine, Romanian President Klaus Iohannis said on Wednesday in Bucharest, where he received his German counterpart Frank-Walter Steinmeier. According to the Romanian head of state, it is crucial that the support of the European Union and the Member States continues for both Ukraine and the Ukrainian refugees, in parallel with the adoption of new sanctions against Russia and the continuation of efforts to isolate it internationally. Frank-Walter Steinmeier stressed that Romania and Germany are closely linked politically, economically and in terms of civil society. He also said that the Germans were impressed by Romanias solidarity and humanity towards Ukrainian refugees and stressed that Germanys solidarity within NATO is unquestionable. “We will stand by Ukraine in this difficult time, we will not leave them alone”, the German president added. He also met with Prime Minister Nicolae Ciuca, who voiced Romanias interest in diversifying investment and cooperation with Germany in strategic areas, such as energy, technology and infrastructure. Germany is Romanias first trading partner, with exchanges totaling over 35 billion euros in 2021, and the third largest investor in the Romanian economy.



    MOLDOVA. The European Union has a duty to support the Republic of Moldova, the European Council President Charles Michel said in Chisinau on Wednesday. Brussels is considering military support for the Moldovan authorities, in addition to the assistance in the areas of logistics and cyber defense that the Union has already agreed on. At the same time, Charles Michel reiterated the EUs intention to provide support to the Republic of Moldova in the process of managing the flow of Ukrainian refugees. A small former Soviet republic with about 2.5 million inhabitants located between Ukraine and Romania, the Romanian-speaking Republic of Moldova fears destabilization and an extension of the conflict in Ukraine. A series of explosions last week shook Transnistria, a Moscow-backed separatist region, which broke away from Moldova after a brief war in 1992. Russia still has about 1,500 troops in the region.



    ENERGY. The Romanian Government decided on Wednesday how European money – 13 billion euros from the value of green certificates – will be used to modernize the energy systems and improve their efficiency. The European Union states that in 2013 had a GDP per capita below 60% of the Union average are beneficiaries of these funds. Besides Romania, the list of beneficiaries also includes Bulgaria, Croatia, the Czech Republic, Hungary, Poland, Slovakia and the Baltic countries. These countries must use the money to fight climate change by reducing pollutant emissions, increasing the share of renewable energy sources, of energy efficiency measures and the interconnectivity of electricity grids.



    PROTEST. Members of a large trade union confederation in Romania protested on Wednesday in front of the Government headquarters, asking for the observance of the rule of law and of the legislation passed by Parliament, and for solutions to social issues signaled repeatedly but left unanswered by authorities. According to the trade unions, inflation, the growing prices of basic foodstuffs, the high price of electricity and heating and the mandatory insurance policies are a very heavy burden for Romanians. Protesters have asked for an increase in the gross minimum salary to around 600 euros, for bringing salaries and pensions in line with inflation and for passing a new trade union law, in keeping with Romanias EU member status.



    CINEMA. Radu Judes Bad Luck Banging or Loony Porn was the big winner of the Gopo Awards, an event dedicated to Romanian cinema. The film also won awards for best feature film, best female lead (Catia Pascariu) and best editing (Cătălin Cristuţiu). However, the production that won most awards was Cristi Puius Malmkrog: best director, cinematography, stage design, costumes, make-up and hairstyle. The award for best male lead went to actor Bogdan Farcaş, for his role in Unidentified. (MI)


  • Rumänische Gala-Verleihung

    Rumänische Gala-Verleihung


    Der rumänische Film wurde am Dienstagabend in Bukarest bei der Gopo-Preisverleihung gefeiert, der wichtigsten Kino-Veranstaltung im Lande. Auf der diesjährigen 16. Verleihung des Rumänischen Filmpreises wurden 19, in Kinos gespielte oder auf Online-Plattformen gestreamte, Spielfilme präsentiert.




    Bester Film des Jahres ist “Bad Luck Banging or Loony Porn” in der Regie von Radu Jude. Der Film, erhielt auch die Preise für die beste Hauptdarstellerin – Catia Pascariu – und den besten Schnitt – Cătălin Cristuțiu. Der Streifen, der das Verhältnis zwischen Individuum und Gesellschaft erforscht, geht von den Auswirkungen aus, die ein Amateurporno-Clip, den eine Sekundärschullehrerin auf eine Website hochgeladen hat, für ihr Leben hat. Die Produktion, die von der internationalen Presse begeistert aufgenommen wurde, gewann bereits auf den Internationalen Filmfestspielen Berlin den Goldenen Bären für den besten Film. “Bad Luck Banging or Loony Porn” war auch Rumäniens Beitrag für die Oscarverleihung 2022.




    Die meisten Auszeichnungen, insgesamt fünf, gingen jedoch an Cristi Puius Film “Malmkrog” für Regie, Kameraführung, Ausstattung, Kostüme, Make-up und Frisur. Auch der sechste Spielfilm von Cristi Puiu war international erfolgreich und gewann, bei der Weltpremiere, den Regiepreis der Berliner Filmfestspiele. Die Handlung spielt um 1900 auf dem Landsitz einer Adelsfamilie, wo mit Gästen gemeinsam Weihnachten gefeiert wird. Die Figuren führen philosophische Gespräche auf Französisch über Krieg, Frieden, die Armee, Religion, das höchste Gut und das höchste Übel. Das Drehbuch ist inspiriert von dem Buch “Trois entretines” des russischen Philosophen Vladimir Soloviov (1853-1900).




    Auf der Gopo-Preisverleihung wurde Bogdan Farcaș als bester Hauptdarsteller für seine Rolle in “Neidentificat” (Deutsch: Unidentifiziert) ausgezeichnet, der auch den Preis für das Drehbuch erhielt. Die Auszeichnung für das gesamte Lebenswerk ging an das Schauspielerehepaar Mariana Mihuț und Victor Rebengiuc. Regisseur Tudor Giurgiu, Initiator und Organisator der Gopo-Preisverleihung, sprach am Ende der Veranstaltung von einer Gala mit vielen emotionalen Momenten. “Es gab gute Filme, hervorragende Filme, aber es gab nicht unbedingt einen gro‎ßen Favoriten und irgendwie habe ich das Gefühl, dass die Jury eine gute Wahl getroffen hat”, sagte Tudor Giurgiu.




    Die diesjährige Ausgabe der Gopo-Gala stand ganz im Zeichen der Solidarität. Kinobesucher und Filmliebhaber aus der ganzen Welt waren eingeladen, an der Kampagne “United through Film” teilzunehmen. Die Spenden gehen an die International Coalition for Filmmakers at Risk zur Unterstützung der ukrainischen Filmgemeinschaft.






  • Pauza Mare 07.04.2022

    Pauza Mare 07.04.2022

    Andrei Huțuleac, Ruxandra Ghițescu și Marina Palii sunt invitați la Pauza Mare. #dogpoopgirl, debutul în lungmetraj al regizorului român Andrei Huțuleac, va avea premiera în sălile de cinema din toată țara începând cu 15 aprilie. Filmul regizat de Ruxandra Ghițescu, “Otto Barbarul”, are cele mai multe nominalizări — 13, la Premiile Gopo. Pentru rolul rolul Olga din filmul “Malmkrog”, scris și regizat de Cristi Puiu, Marina Palii a fost nominalizată la categoria cea mai bună actriță în rol principal, la Premiile Gopo 2022.



  • Jurnal românesc – 03.08.2021

    Jurnal românesc – 03.08.2021

    Departamentul
    pentru Românii de Pretutindeni invită cetăţenii români care sunt plecaţi peste
    graniţele ţării sau care au rude stabilite în afara României să se implice în
    proiectul Luna Diasporei
    . Consiliul Judeţean Vrancea şi Biblioteca Judeţeană Duiliu
    Zamfirescuˮ Vrancea s-au alăturat acestui proiect guvernamental, adresând
    invitaţia celor aflaţi peste hotare de a lua parte la Concursul de fotografie
    cu tema Generaţii reuniteˮ.

    Concursul îşi propune diseminarea în rândul
    comunităţii locale şi naţionale a fotografiilor care redau momentele de
    reîntâlnire a membrilor familiilor românilor reveniţi, în concediu, în România.
    Fotografiile personale vor fi incluse într-un album foto care va fi postat pe
    pagina de Facebook a Bibliotecii Judeţene Duiliu Zamfirescuˮ Vrancea şi,
    respectiv, a Departamentului Românilor de Pretutindeni. Proiectul se derulează
    pe parcursul lunii august, lună tradiţională a revenirii românilor din diaspora acasă.


    Cu ocazia
    aniversării Zilei Limbii Române, sărbătorită în fiecare an la
    31 august, Institutul Cultural Român Mihai Eminescu de la Chișinău
    organizează Concursul on-line de poezie, proză și eseu adresat tinerilor
    iubitori ai limbii române, ediția a II-a.
    Acesta se adresează tinerilor cu
    domiciliul în municipiul Bălți și în raioanele Rîbnița, Briceni, Rîșcani,
    Glodeni, Sîngerei, Dondușeni, Soroca, Drochia, Telenești, Edineț, Fălești,
    Camenca, Florești, Ocnița, Soldănești, Rezina, Ungheni și este organizat pe
    două secțiuni: elevi de școală generală, ciclul gimnazial și elevi de liceu și
    studenți. Festivitatea de premiere va avea loc pe data de 31 august 2021, la
    Gala Limbii Române, organizată la Cetatea Soroca.


    În
    orașul Cernăuți, consiliul local a sprijinit decizia de a schimba numele și
    titlul câtorva școli. Decizia a fost luată în cadrul unei sesiuni
    ordinare, cu 22 de voturi ale deputaților, notează Agenția de știri BucPress.
    Este prevăzută, printre altele, o modificare ca
    gimnaziul nr.6 Alexandru
    cel Bun să devină liceul nr.6 Alexandru cel Bun, iar gimnaziul nr. 7 va
    deveni liceul Cernăuți nr.7.BucPress reamintește că, în 2017, deputații cernăuțeni au votat
    hotărârea privind atribuirea Gimnaziului nr. 6 din centrul regional cu predare
    în limba română a numelui Alexandru cel Bun.


    Cea de-a XI-a
    ediție a Festivalului Zilele filmului românesc/Muestra de cine rumano,
    organizat de Institutul Cultural Român de la Madrid, va avea loc în perioada 3
    august – 5 decembrie, informează ICR.
    Proiectul anual de promovare a
    cinematografiei românești, pe care ICR Madrid l-a inițiat în 2010 și care a
    devenit un punct de referință în rândul cinefililor interesați de
    cinematografia românească și în rândul profesioniștilor, își extinde, anul
    acesta, aria de acoperire, ajungând, în premieră, și la Santiago de Compostela.
    ICR notează că anul 2020 a fost unul plin de succese pentru cinematografia
    românească, în condițiile excepționale determinate de pandemie, care a
    schimbat formatul multor festivaluri de film. Filmul Malmkrog, al
    regizorului Cristi Puiu, de exemplu, a primit, în cadrul Festivalului de la
    Sevilla, atât marele premiu Giraldillo de Oro, cât și premiul pentru cel
    mai bun scenariu.

    În cadrul Festivalului Internațional de Film de la Gijón,
    trei producții românești au fost prezente în diverse secțiuni, printre
    acestea și Tipografic majuscul de Radu Jude. Festivalul va
    avea loc în opt orașe din Spania: Madrid, Barcelona, Valencia, Sevilla,
    Zaragoza, Oviedo, Tenerife și Santiago de Compostela. În condițiile speciale
    impuse de pandemie, cinematecile regionale din orașele menționate vor proiecta
    cinci filme recente, multe dintre ele cu numeroase premii la nivel
    internațional. Acestea sunt Malmkrog, regizor Cristi Puiu, Tipografic
    majuscul, regizor Radu Jude, Între chin și amin, în regia lui regizor
    Toma Enache, Cardinalul, regizor Nicolae Mărgineanu, și Cărturan
    de Liviu Săndulescu.


    Malmkrog, cel mai recent film semnat de Cristi Puiu,
    câştigător al premiului pentru regie în 2020 la secțiunea Encounters a
    Festivalului de film de la Berlin, rulează în cinematografele din Austria,
    începând cu data de 30 iulie.
    Cristi Puiu a debutat ca regizor în
    2001 cu filmul Marfa și banii, peliculă care a obținut mai multe premii
    internaționale. Unii critici de film consideră că acesta este filmul care a
    inaugurat noul val românesc în cinematografie. În 2013, a lansat Trois
    exercices d’interprétation, iar în 2016 a apărut filmul Sieranevada care
    a fost proiectat în premieră în competiția de la Cannes.


  • De 25 de ori Festivalul Filmului Francez din România

    De 25 de ori Festivalul Filmului Francez din România

    Festivalul Filmului Francez (FFF) din România celebrează 25 de ani de existenţă cu o ediţie aniversară, de vară, care areloc între 1 şi 11 iulie, în 12 oraşe din ţară: Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Arad, Brașov, Brăila, Constanța, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Târgu Mureş. Proiecţiile vor avea loc în săli de cinema sau spaţii culturale şi în aer liber, cu respectarea normelor sanitare care să garanteze siguranţa spectatorilor, dar şi online, pentru prima dată în istoria festivalului.



    Ecuaţia care stă la baza selecţiei de filme dezvăluită astăzi este 25 = 5 x 5: 5 secţiuni cu câte 5 filme fiecare, pentru a marca 25 de ediţii ale celui mai longeviv festival din România dedicat unei cinematografii naţionale, organizat de Institutul Francez din România alături de partenerii săi.



    Secţiunea clasică Panorama filmelor anului, dedicată marilor succese recente ale cinematografiei franceze, recompensate în festivaluri sau plebiscitate de public, este plasată în acest an de sărbătoare sub semnul comediei! Festivalul a fost deschis cu «Adieu les cons» de Albert Dupontel, marele câştigător la Premiile César în 2021, cu 7 trofee. Emmanuel Courcol, realizatorul filmului « Un Triomphe», vine la Bucureşti pentru a se întâlni cu publicul! Filmul său a fost desemnat Comedia Anului” la European Film Awards 2020.



    Festivalul Filmului Francez şi-a propus, încă de la primele ediţii, să pună în lumină vocile noi ale cinematografiei franceze. Competiţia Tinerilor Talente – Lungmetraj conţine cinci titluri de debut care s-au impus în circuitul festivalier internaţional al ultimului an şi care vor concura pentru Premiul Publicului. O secţiune nouă în cadrul Festivalului este Competiţia Tinerelor Talente — Scurtmetraj, care întărește, de asemenea, angajamentul Festivalului faţă de creaţia noului val de cineaşti francezi și care propune cinci titluri scurte, dar cu un parcurs festivalier deosebit.



    Carte Blanche pentru 5 cineaşti români este cea mai mare noutate a acestei ediţii aniversare, dedicată cinefililor dornici să revadă titluri de referinţă semnate de Maurice Pialat, Bertrand Blier sau Robert Bresson, dar şi filme care au scandalizat publicul Festivalului de la Cannes la vremea lor, ca Traité de bave et déternité al lui Isidore Isou în 1951 sau Holy Motors al lui Leos Carax în 2012. Pentru a celebra legăturile profunde care unesc cinematografia franceză de cea română, 5 cunoscuţi români, Adina Pintilie, Radu Jude, Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu şi Cristi Puiu au propus câte un film francez care i-a impresionat sau i-a inspirat în mod deosebit.



    Cu a cincea şi ultima secțiune, retrospectiva online Le Meilleur du Festival du film français, Festivalul își onorează lunga istorie şi propune spectatorilor să (re)vadă 5 filme din ediţiile sale anterioare, care au marcat debutul unor regizoare şi regizori ce s-au impus între timp ca nume inconturnabile.



    Clipul al celei de-a 25-a ediţii a Festivalului poate fi vizionat AICI.



    Cunoscutul critic de film Irina Margareta Nistor, celebra voce care a dublat peste 5000 de filme, din perioada Ceauşescu până acum, a fost recompensată cu Ordinul Artelor şi Literelor, în grad de Ofiţer. Decoraţia i-a fost înmânată de către Ambasadoarea Franţei la Bucureşti, Laurence Auer, în deschiderea Festivalului Filmului Francez în România, ediţia a 25-a.



    Am stat de vorbă cu “Doamna Film” Irina Margareta Nistor, o voce de neconfundat, la propriu, pentru milioane de români.




  • ‘Collective’ wins the 2021 LUX Audience Award

    ‘Collective’ wins the 2021 LUX Audience Award

    These days, from Strasbourg to Cannes, Romanians films are enjoying unanimous recognition, a fact that has become quite natural for audiences in the country and abroad. For years, there has been talk of the ‘new wave’ represented by unanimously appreciated and awarded filmmakers such as Cristian Mungiu, Cristi Puiu, Radu Muntean, Corneliu Porumboiu, Radu Jude or Adina Pintilie. Let us add to this gallery of names that of Alexander Nanau, whose film ʹCollectiveʹ has recently received the LUX Audience Award, presented by the European Parliament and the European Film Academy, in partnership with the European Commission and Europa Cinemas.

    The winner is decided both by audience vote and by the vote of the MEPs, each having a share of 50% in the final decision. Upon accepting the award, Alexander Nanau paid tribute to the victims and families involved in the tragedy at the Collective club, as well as to the independent press that investigated the case.The film follows a group of local journalists exploring corruption in the Romanian healthcare system, following a dramatic event that shook the country in 2015. On October 30th, a fire in the improvised Collective nightclub in Bucharest, hosted by a former factory, results in 65 dead and about 200 injured. Some of the injured are transported for medical care abroad, others, left in the country, die due to severe burns, and also from infections acquired in hospital.

    Social discontent is escalating, street protests are taking place, and the prime minister resigns. Following in parallel journalists, victims and government officials, Alexander Nanau’s documentary talks about the revival of civic responsibility and the need for unbiased journalism in a democratic world. We want to fight corruption and we want a free press in Europe. Societies do not evolve if we do not have culture, education and a free press Nanau said upon receiving the LUX Award. With this recognition, Alexander Nanau’s investigative documentary rounds up an outstanding year, after winning several international awards and making history becoming the first Romanian film nominated for the Oscars, in the ‘best documentary’ and ‘best international feature film’ categories.

    As the 74th edition of the Cannes International Film Festival, to be held between July 6-17, is already on the horizon, we should also mention that the feature film ‘Întregalde’ directed by Radu Muntean and the short film ‘When Night Meets Dawn’ by Andreea Cristina Borţun were selected in the Quinzaine des Realisateurs section. Andrei Epure’s short reel ‘Intercom 15’ will compete in the Semaine de la Critique section, whose jury will be led by Cristian Mungiu, and the feature film ‘La Civil’, a Romanian-Belgian-Mexican co-production directed by Teodora Ana Mihai and co-produced by Cristian Mungiu, was selected in the competition of the Un Certain Regard section. (MI)

  • Jurnal românesc – 12.04.2021

    Jurnal românesc – 12.04.2021

    Secretarul de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Oana Ursache, şi secretarul general adjunct al Guvernului, Mircea Abrudean, efectuează o vizită de lucru în Spania, în provinciile Sevilla și Almeria. Până pe 15 aprilie, cei doi au programate întâlniri cu oficiali locali şi centrali, cu reprezentanți ai mediilor asociativ şi de afaceri româneşti, ai cultelor religioase. precum şi vizite la ferme unde lucrează cetăţeni români. Vizita în peninsula iberică este prima deplasare în străinătate a Oanei Ursache de la preluarea şefiei DRP, la jumătatea lunii februarie.

    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni transmite că susține campania Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, derulată de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, sub coordonarea Ministerului Agriculturii. DRP arată că acest program le este destinat tinerilor fermieri din diaspora care au un plan de afaceri și care doresc să se instaleze ca șefi sau manageri de exploatație în România. Până pe 4 mai, aceştia pot obține fonduri europene de până la 50.000 de euro pentru deschiderea unei ferme agricole. Sunt eligibili tinerii care au absolvit un program de studiu în domeniul agricol, postuniversitar, universitar sau preuniversitar, în țări membre UE sau în țări terțe, cu 60 de luni înainte de depunerea cererii de finanțare. Totodată, aceştia trebuie să fi avut un loc de muncă în domeniul agricol cel puțin 3 luni în ultimii 2 ani, anteriori depunerii solicitării. Detalii suplimentare se găsesc pe site-ul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale afir.info.

    România nu poate deschide centre de vaccinare în incinta ambasadei de la Chişinău sau a consulatelor din stânga Prutului, astfel încât deținătorii cetățeniei române să nu fie nevoiți să treacă granița pentru a se inocula, a declarat ambasadorul Românei în Republica Moldova, Daniel Ioniţă. Nu suntem centru medical. Vaccinarea este un act medical, care trebuie să fie exercitat de personal calificat. Sunt tot felul de chestiuni asociate acestui proces de vaccinare, nu este o simplă injecție, a explicat diplomatul. Potrivit Radio Chişinău, ambasadorul s-a arătat deranjat de existenţa încă în societatea din Republica Moldova a unor atitudini şi sentimente anti-româneşti despre care spune că au fost moştenite din perioada sovietică.

    Dacă aș putea deschide centre de vaccinare în ambasade, nicidecum nu i-aș vaccina pe cetățenii moldoveni contra COVID-ului, i-aș vaccina poate contra moldovenismului primitiv sau contra sentimentelor, pe care le au, la un moment dat, contra României, a spus Daniel Ioniță. În opinia ambasadorului, aceste porniri îşi au rădăcina în propagandă, dezinformare și fake news. Nostalgia trecutului este în continuare la scara destul de largă în Republica Moldova, a mai spus acesta. Pe de altă parte, diplomatul a subliniat că oamenii au început să înțeleagă că România face ceea ce spune, este serioasă și la modul sincer și dezinteresat a acționat în folosul tuturor cetățenilor Republicii Moldova. Potrivit unui sondaj de opinie realizat în luna martie, aproape 44% dintre moldoveni își doresc unirea cu România, iar numărul acestora este în creştere.

    Şapte dintre cele mai apreciate filme româneşti recente, printre care documentarul Colectiv de Alexander Nanau, Malmkrog, de Cristi Puiu, şi La Gomera, de Corneliu Porumboiu, vor putea fi văzute de publicul suedez, în perioada 15-18 aprilie în cadrul primei ediţii online a Zilelor Filmului Românesc în Suedia. Manifestarea este organizată de reprezentanţa la Stockholm a Institutului Cultural Român care în 2021 sărbătoreşte 15 ani de existenţă. Alături de Colectiv, nominalizat anul acesta la două premii Oscar, Malmkrog, premiat la Berlinale, şi La Gomera, inclus în competiţia Festivalului de la Cannes, vor fi prezentate şi peliculele Acasă, de Radu Ciorniciuc, Lemn de Monica Lăzurean-Gorgan, Michaela Kirst și Ebba Sinzinger, Arest, de Andrei Cohn, şi Ivana cea Groaznică, de Ivana Mladenović. Producţiile sunt disponibile gratuit exclusiv de pe teritoriul Suediei, în limita a 200 de accesări fiecare, cu rezervare în prealabil, pe platforma eventbook.ro. Toate peliculele au fost selectate în cadrul festivalului de criticul de film Ionuț Mareș şi vor fi prezentate cu subtitrare în limba engleză. Proiecţiile sunt însoţite de interviuri în limba engleză cu regizorii, care vor putea fi urmărite în timpul festivalului pe conturile de Facebook, YouTube şi Instagram ale ICR Stockholm.



  • Marina Palii, selectată în programul „Berlinale Talents” 2021

    Marina Palii, selectată în programul „Berlinale Talents” 2021

    Anul acesta, actrița Marina Palii a fost unul dintre cei
    200 de artiști selectați în programul Berlinale Talents 2021, desfășurat în
    cadrul Festivalului de Film de la Berlin (1-5 martie 2021). Participanții au
    provenit din 65 de țări din întreaga lume și au fost aleși din peste 3000 de
    candidați. Din România, au mai fost selectate la această ediție a Berlinale
    Talents, producătoarea Anda Ionescu și directoarea de imagine Boróka Biró. Am
    vorbit cu Marina Palii despre rolurile care i-au marcat cariera și participarea
    în programul Berlinale Talents.

    Pentru mine a fost un eveniment foarte important, Berlinale Talents este
    unul dintre evenimentele cele mai importante în lumea filmului. De aceea, să
    fii selecționat la Berlinale Talents este o dovadă de apreciere foarte mare. După ce am participat în vară la Sarajevo
    Talents am decis să aplic și pentru acest atelier organizat în cadrul
    Berlinalei. Din cauza situației globale s-a găsit această variantă de compromis
    și toate workshopurile au fost mutate pe zoom. În felul ăsta am participat la
    workshopuri cu cineaști din toată lumea, cineaști din Peru, Chile, Filipine,
    Thailanda, Australia, tot mapamondul s-a mutat pe zoom și a fost foarte
    interesant din acest punct de vedere, deși ne-a lipsit contactul direct.
    Totuși, să poți vorbi cu colegi din toate colțurile lumii stând în camera ta, a
    fost ceva nou.

    Eu am participat la niște workshopuri care durau cam trei ore
    zilnic, workshopuri care ne-au familiarizat cu metoda Alexander Technique. Atelierele
    au fost susținute de doi traineri, Kristof Konrad și Jean-Louis Rodrigue, care
    practică această metodă de multă vreme. Cei doi și-au susținut cel mai des atelierele
    în SUA și există deja foarte mulți actori care lucrează după această metodă,
    încercând să abordeze construcția unui personaj folosind Alexander Technique.
    Este vorba, în mare, de o serie de exerciții de mișcare și de relaxare a
    respirației. Am lucrat scene din filme celebre cu colegii din alte țări pe
    zoom, ceea ce a fost complet nou, dar ne-am adaptat și lucrurile au mers într-o direcție foarte
    bună.


    Ușurința interpretării unui rol atât în limba franceză,
    cât și în limba română și capacitatea de a construi personaje puternice.
    Acestea au fost doar două dintre argumentele enunțate de juriu pentru
    selectarea actriței Marina Palii în programul Berlinale Talents 2021, parte
    integrantă a celei de a 71-a ediții a Festivalului de Film de la Berlin. Marina
    Palii a absolvit Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică
    I.L. Caragiale din Bucureşti și Facultatea de Litere, specializarea Filologie
    (polonă – franceză) și este actriță a Teatrului Clasic Ioan Slavici Arad. A
    jucat în patru filme, în 6.9 pe scara Richter (2016, regia Nae Caranfil), Crimă
    și pedeapsă (2017, regia Jon Gostin), La Forêt d’argent produs de ARTE
    France (2019, regia Emmanuel Bourdieu) și Malmkrog (2020, regia Cristi Puiu),
    film pentru care Cristi Puiu a fost distins cu Premiul pentru Cel mai bun
    regizor al Secțiunii Encounters a Festivalului Internațional de Film de la
    Berlin.

    Marina Palii, despre rolul care i-a adus consacrarea, Olga din
    Malmkrog, de Cristi Puiu. După participarea la Festivalul de la Berlin
    de anul trecut lucrurile au luat o într-o direcție foarte bună. Și la Sarajevo,
    și la Berlin am aplicat cu un fragment video, un colaj din filmele Malmkrog și La
    Forêt d’argent/Pădurea de argint, probabil că și acest lucru a contat pentru
    selecție. Revenind
    la Malmkrog, a fost o experiență foarte frumoasă, care m-a ajutat foarte mult.
    Practic, a fost debutul meu în film de autor. Malmkrog și Olga au însemnat un
    tur de forță. Un tur de forţă care m-a ajutat să renunț la tot ce credeam eu că
    înseamnă actorie de film și construcție de personaj, pentru că în filmul ăsta
    n-am aplicat mai nimic din ce am învățat în facultate. Este adevărat, în
    facultate nici nu există un modul dedicat actoriei de film, sunt numai niște workshopuri,
    niște cursuri care au loc atunci când sunt invitați diverși cineaști.

    O pregătire
    solidă pentru actoria de film nu se face în facultate și atunci fiecare învață
    cum poate, prin imitație, aflând câte ceva de la alți colegi. Cu atât mai mult
    a fost o provocare imensă să interpretez rolul Olgăi, a fost în primul rând
    lucrul cu Cristi Puiu, care m-a dus aproape de anumite limite pe care a trebuit
    să le depășesc. Mă refer în primul rând la rezistența fizică, dar n-a fost
    deloc simplu nici faptul că textul pe care l-am intepretat era în limba
    franceză. În plus, este și un text destul de dificil, a fost și improvizație,
    ceea ce mi-a plăcut foarte mult. Faptul că un regizor mi-a dat libertatea să
    improvizez și m-a învestit cu încredere a fost pentru mine o bucurie foarte
    mare, am resimțit-o ca pe un moment de libertate maximă. Este extraordinar dacă
    din zece propuneri pe care le faci una este acceptată. Ca să rezum, Olga a fost
    un personaj la care am muncit foarte mult.


    Marina Palii face parte și din distribuția spectacolului Școala
    și familia, un demers teatral construit pe texte de Ion Luca Caragiale de
    regizorul Cristian Ban și montat la Teatrul Clasic Ioan Slavici Arad.


  • Making Waves: Rumänisches Filmfestival in den USA hob Kurz- und Dokumentarfilme hervor

    Making Waves: Rumänisches Filmfestival in den USA hob Kurz- und Dokumentarfilme hervor

    Das Festival, das auf eine 15-jährige Tradition in New York zurückblickt, fand unter der Leitung von Corina Şuteu, Mihai Chirilov und Oana Radu statt. Es ist dasselbe Team, das die erste Ausgabe des Festivals im Jahr 2006 organisierte. Mihai Chirilov, künstlerischer Leiter des Making Waves-Festivals, spricht über das Programm:



    Für die diesjährige Ausgabe mussten wir das Festival neu erfinden. Wir organisierten alljährlich Treffen zwischen Regisseuren und Schauspielern auf der einen Seite und dem amerikanischen Publikum auf der anderen. Es auch gab Diskussionsrunden. Die diesjährige Ausgabe lief sehr gut. Das Festival dauert immer eine Woche, in dieser Zeit werden ca. sieben rumänische Filme gezeigt, manchmal auch einige Kurzfilme. Das Online-Format ermöglichte uns, diesmal mehr Filme zu streamen. Neben den sieben Spielfilmen nahmen wir auch sechs Kurzfilme ins Programm auf. Ein Vorteil des Online-Formats war, dass die Filme nicht nur dem Publikum in New York zugänglich waren, sondern in ganz Amerika. Vor einigen Tage sprach ich mit unseren Partnern vom Jacob Burns Film Center, die von der Vielzahl der Menschen, die sich die Filme ansahen, überrascht waren. Um alle Filme der diesjährigen Ausgabe zu streamen, benötigte man einen Festivalpass. Sowohl wir als auch unsere Partner vom Jacob Burns Film Center sind froh, dass die Filme ein so breites Publikum fanden. Das Festival hat ein Stammpublikum, gebildet aus New Yorkern, die rumänische Filme mögen, und Rumänen der Diaspora, die die neusten rumänischen Produktionen sehen möchten. Ausdauer war der Schlüssel zum Erfolg. Making Waves erlebte Höhen und Tiefen, richtete sich neu aus und wurde unabhängig. Es finanziert sich gänzlich aus Spenden. Die amerikanischen Zuwendungen binden ein Publikum, das wir heranzogen und das uns die Treue hält. Die geografische Öffnung Amerikas wirkte sich dieses Jahr positiv aus. Bis zu dieser Ausgabe fand Making Waves in New York statt. Einzig im Jahr 2019, bei der Ausgabe anlässlich der 30. Jährung der Revolution von 1989, hatten wir ein grö‎ßeres Programm, mit 30 Filmen, die in diesen 30 Jahren Geschichte geschrieben haben, das wir in mehreren amerikanischen Städten zeigten.“




    Die Filme Malmkrog“ des Regisseurs Cristi Puiu, Urma“ (Die Spur“) von Dorian Boguţă, Campania (Die Kampagne“) von Marian Crişan, Ivana cea groaznică“ (Ivana die Schreckliche“) von Ivana Mladenović, Casa cu păpuşi“ (Das Puppenhaus“) von Tudor Platon, Acasă“ (My Home“) von Radu Ciorniciuc und colectiv“ von Alexander Nanau wurden dieses Jahr auf dem Making Waves Festival gestreamt. Es war ein ausgezeichnetes Jahr für den rumänischen Dokumentarfilm, der ins Besondere die sozialen Missstände entlarvt. Sowohl »colectiv« als auch »Acasă« (in der Regie von Radu Ciorniciuc) erhielten beeindruckende internationale Auszeichnungen. Wohlverdient wurden diese zu Beginn und zum Ende des Making Waves Festivals präsentiert. Dazwischen kam das neue Opus von Cristi Puiu, »Malmkrog«, erneut nach Amerika, nach der Online-Premiere auf dem New Yorker Film Festival im vergangenen Jahr, um die Stimmung weiter anzuheizen“, schreib der Filmkritiker und künstlerische Leiter des Making Waves Festivals, Mihai Chirilov.




    Den Dokumentarfilm colectiv“ in der Regie von Alexander Nanau, ein Film, der für den diesjährigen Oscar für den besten ausländischen (nicht-amerikanischen) Dokumentarfilm nominiert wurde, bezeichneten die internationalen Medien als einen der besten der je über den Journalismus gedrehten Filme. Das Magazin Rolling Stone nannte diesen den besten Film des Jahres 2020 und im Time Magazine schaffte es dieser auf dem 2. Platz der besten Dokumentarfilme des vergangenen Jahres. IndieWire schreib, er ist einer der besten über Journalismus gedrehten Filme überhaupt. Gute Kritik erhielt der Film Alexander Nanaus auch in den Publikationen New York Times, Variety und The Guardian. Mihai Chirilov, der künstlerische Leiter des Festivals Making Waves:



    Wenn wir an einer Festival-Ausgabe arbeiten und die Filme auswählen, dann versuchen wir, Filme und Regisseure, die in Amerika bekannt sind, mit neuen Filmschaffenden zu kombinieren. So trafen wir auch die diesjährige Auswahl. Dass der Film »colectiv« von Alexander Nanau in der Eröffnung des Festivals präsentiert wurde, ergab sich von selbst. Er war ja schon sehr bekannt, nicht nur in Amerika, aber vor allem dort hatte er hervorragende Kritik, und das schon seit 2019, als dieser auf dem Filmfestival in Toronto präsentiert wurde. Wegen der Pandemie hatte der Film einen steinigen Weg, aber selbst die Pandemie konnte seinem Ruf und seiner Wirkung nichts anhaben. Dies beweist sein Höhenflug, bis hin zur Nominierung für einen Oscar. Es ergab sich von selbst, den Status des Films in Amerika in Ehren zu halten zu wollen und ihn zur Eröffnung zu präsentieren, weil er nun mal bekannt ist. Damit war auch die Hoffnung verbunden, dass Making Waves den Film noch bekannter macht, und zwar mit Blick auf die Preisverleihung der Amerikanischen Filmakademie.“




    Um den Geist des Festivals zu erhalten, ermöglichten die Organisatoren allen, die einen Pass erworben hatten, mit der Schauspielerin Irina Rădulescu und den Regisseuren Marian Crişan, Tudor Platon und Ivana Mladenović zu diskutieren.

  • Jurnal Românesc – 22.02.2021

    Jurnal Românesc – 22.02.2021

    Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că se pronunţă în favoarea unei legi referitoare la minoritățile naționale, scrie ziarul Ukrainska Pravda, care preia un comunicat postat pe site-ul Biroului Preşedinţiei de la Kiev. Această lege va acorda drepturi minorităților naţionale, dar, de asemenea, va proteja integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei. Noi, ca stat, trebuie să apărăm tradițiile, sărbătorile, limba, folclorul minorităților naționale, dar, în același timp, trebuie să cerem respect pentru tradițiile noastre și limba ucraineană. Copiii oricărei minorități trebuie să cunoască limba poporului lor și limba ucraineană, a spus Zelenski. Cancelaria prezidenţială de la Kiev a transmis că un astfel de proiect de lege vizează soluționarea problemelor legate de identitatea minorităţilor naţionale şi de egalitatea în drepturi.

    Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a apreciat că proiectul de lege privind minorităţile naţionale va ajuta Ucraina pe plan extern, în special în ceea ce priveşte protejarea drepturilor ucrainenilor care locuiesc în străinătate. Demersul vine în contextul în care Uniunea Europeană i-a solicitat Ucrainei să pună în aplicare recomandările Comisiei de la Veneția și să adopte o lege prin care să le garanteze dreptul la educaţie în limba maternă membrilor minorităților naționale. Reprezentanţii celor aproape 410.000 de români din statul vecin au atras de mai multe ori atenţia că Legea privind limba de stat şi cea privind educaţia secundară, acte normative adoptate în 2019 şi 2020 de Rada Supremă de la Kiev, conţin prevederi cu impact negativ asupra accesului la educaţie în limba maternă.

    Germania a fost eliminată de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă din lista ţărilor şi regiunilor care prezintă risc epidemiologic ridicat şi pentru care, la revenirea în România, se impune carantina. În prezent, peste 65 de state şi teritorii se află în zona galbenă, între care Marea Britanie, Spania, Italia, Franţa, Austria, Portugalia, Olanda, Cehia, Suedia, Israel, Polonia şi Statele Unite ale Americii. Cei care vin din statele incluse în listă sunt obligaţi să prezinte un test PCR negativ la îmbarcarea în avion sau autocar şi vor rămâne în carantina timp de 10 zile. CNSU avertizează că pentru cei care nu dispun de un astfel de test se instituie măsura carantinei pentru două săptămâni. Sunt exceptaţi transportatorii de mărfuri, piloții, personalul navigant şi lucrătorii transfrontalieri. De asemenea, testul PCR nu e obligatoriu pentru copiii sub trei ani, persoanele care au avut COVID în ultimele 90 de zile anterioare intrării în ţară şi cei cărora le-a fost administrat complet vaccinul. CNSU actualizează lista ţărilor din zona galbenă de risc în funcţie de rata de incidenţă a COVID-19 cumulată la 100.000 locuitori.

    Ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, a declarat că relațiile Uniunii Europene și ale României cu Guvernul Republicii Moldova depind de cine sunt deputații din Parlament, care susțin Executivul. România și Uniunea Europeană vor continua să aibă relații de colaborare cu Republica Moldova, indiferent ce se va întâmpla în Republica Moldova, însă calitatea acestor relații depinde în mod esențial de cine anume susține anumite instituții. Există această vorbă – s-a călcat pe aceeași greblă. Deci, s-a călcat pe multe greble în Republica Moldova și s-a ajuns în situația în care te uiți nu doar la vorbele foarte frumoase, ci și la faptele care trebuie să urmeze imediat acestor vorbe, a afirmat diplomatul român în cadrul unei emisiuni transmise de TVR Moldova.

    El s-a arâtat sceptic în ceea ce priveşte relaţiile dintre UE şi Republica Moldova în cazul în care Guvernul va fi susținut de deputați cu o integritate compromisă. Calitatea cooperării depinde de cine susține diversele guverne. Calitatea are înăuntru componenta legată de legitimitate, credibilitate și integritate. Nu poți să elimini aceste trei criterii importante când vorbim de un act responsabil de guvernare, a explicat ambasadorul. Daniel Ioniţă a mai spus că Republica Moldova are acum nevoie de o clasă politică responsabilă, care să profite de deschiderea afişată de instituţiile europene şi care să consolideze noile punţi create.

    Regizorii Cristi Puiu şi Terry Gilliam vor fi distinşi cu premiul FIPRESCI Platinum 90, decernat Federaţia Internaţională a Criticilor de Film, în cadrul celei de-a 25-a ediţii a Festivalului de Film de la Sofia, care va avea loc în perioada 11 – 31 martie. Cei doi cineaşti au programate întâlni în mediul online cu iubitorii de film în cadrul unor clase moderate de importanţi critici de film ce vor fi transmise pe site-urile FIPRESCI şi ale Festivalului de la Sofia. Cristi Puiu este considerat unul dintre fondatorii Noului Val al cinematografiei româneşti şi este câştigătorul unui Urs de Aur pentru scurtmetraj la Berlinala din 2004, cu pelicula Un cartuş de kent şi un pachet de cafea. Lungmetrajul său Moartea Domnului Lăzărescu a fost recompensat cu premiul Un Certain Regard Award la Festivalul de la Cannes din 2005. A regizat peliculele Marfa şi banii, Aurora şi Sieranevada – propunerea României la Premiile Oscar 2016. În 2006, a fost decorat de statul român cu Ordinul de Merit în Grad de Cavaler, iar în 2011 a fost distins cu titlul de Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor de către ambasadorul Franţei în România, Henri Paul. Ultima producţie a lui Cristi Puiu, intitulată Manor House, va fi prezentată în cadrul Festivalului de Film de la Sofia.

  • 15.08.2020

    15.08.2020

    Fête de la
    Marine
    – La région de la mer Noire
    est une zone d’intérêt stratégique pas seulement pour la Roumanie, mais
    également pour l’OTAN et pour l’Union européenne, c’est pourquoi cet espace
    doit avoir un caractère sûr et prédictible, a déclaré le président de la Roumanie
    Klaus Iohannis à Constanţa, le plus grand port maritime du pays, à l’occasion
    de la Journée de la Marine roumaine. Selon le chef de l’Etat, les objectifs de la mer Noire restent
    de consolider, dans la proximité est, une zone stable, démocratique et
    prospère, en rattachant l’espace de la mer Noire aux valeurs et aux processus de
    coopération européens et euro-atlantiques, ainsi que de dynamiser la
    coopération régionale. Les Forces navales roumaines, qui fêtent cette année
    leur 160e anniversaire, sont une partie importante de l’Armée roumaine et
    agissent aux côtés de leurs collègues de l’OTAN pour rendre les mers et les
    océans plus surs, a encore ajouté le président Iohannis. De son côté, le
    premier ministre Ludovic Orban a adressé un message aux marins avec la promesse
    que le gouvernement continuera la restructuration de la Marine roumaine, civile
    et militaire, sur des bases modernes et en poursuivant la tradition de hauts
    standards de formation pour la nouvelle génération de professionnels du domaine
    maritime. A cause de la pandémie de Covid-19, les cérémonies pour la Journée de
    la Marine se déroulent cette année sans spectateurs. Le public a pu néanmoins
    regarder des défilés de navires militaires depuis les plages de Constanţa,
    Mamaia et Năvodari.

    Religion – Les chrétiens fêtent aujourd’hui l’Assomption de Marie, une date
    importante pour les croyants majoritairement orthodoxe de Roumanie, où nombre de monastères sont dédiés à
    l’Assomption de la Vierge. Les pèlerinages qui ont lieu partout dans le pays se
    déroulent cette année sous consignes strictes. Les croyants doivent porter le
    masque, garder la distance par rapport aux autres participants et il leur est
    interdit de toucher les icônes.






    Budget – L’exécutif de
    Bucarest a approuvé, hier soir, le deuxième collectif budgétaire de l’année,
    alors que le PIB de la Roumanie enregistre une forte baisse au deuxième trimestre 2020 : -12,3% par rapport au premier
    trimestre, et que le déficit budgétaire a atteint 8,6% du PIB. Le Travail, la
    Santé, l’Education et les Transports se voient allouer des enveloppes
    budgétaires plus conséquentes. En plus,
    d’après le ministre des Finances Florin Cîţu, le projet de loi de finances
    rectificative permettra, à partir du 1er septembre, une revalorisation
    du point de retraite, ainsi qu’une augmentation du montant des prestations familiales.
    Par contre, la hausse prévue des salaires des enseignants a été reportée.




    Coronavirus – Le gouvernement roumain a également décide hier soir de prolonger de 30 jours, à partir du dimanche 16 août, l’état d’alerte sanitaire institué dans le pays il
    y a trois mois.
    Toutes les mesures de prévention sont maintenues, à l’exception d’une concession
    faite aux restaurateurs : à partir de demain, les terrasses auront le droit de
    rester ouvertes jusqu’à minuit, soit une heure de plus par rapport à la
    fermeture imposée actuellement, à 23h. Rappelons qu’en Roumanie les bars et
    restaurants ne peuvent toujours pas recevoir leur clientèle à l’intérieur.
    Quant au bilan de la pandémie de Covid-19 en Roumanie, avec 1.328 cas enregistrés
    dans les dernières 24 heures, on approche les 69.000 cas de contamination au
    nouveau coronavirus et les 3.000 décès des suites de l’infection. Selon l’étude la plus récente du Centre européen de prévention
    et de contrôle des maladies, la Roumanie est maintenant en première place dans
    l’Union européenne pour ce qui est du nombre de décès provoqués par la Covid-19
    pour un million d’habitants – soit 19,1, alors que la moyenne européenne est de
    4,1. Le taux de contamination pour 100.000 habitants est également près de
    quatre fois supérieur à la moyenne enregistrée dans l’UE.








    Cinéma – Malmkrog, la plus récente production du réalisateur
    roumain Cristi Puiu, clôture aujourd’hui la 17e édition du Festival international
    du film indépendant ANONIMUL, qui se déroule dans le village de Sfântu Gheorghe
    dans le delta du Danube. Le film, récompensé avec le Prix du meilleur réalisateur dans la Section Encounters du Festival de film de Berlin, a reçu les
    louanges des critiques en France, où il est sorti dans les salles de cinéma en
    juillet. Film d’époque, basé sur un scénario original, Malmkrog est une
    coproduction Roumanie, Serbie, Suisse, Suède, Bosnie et Macédoine du Nord.
    Cristi Puiu est considéré comme le précurseur de la nouvelle vague du
    cinéma roumain.




    Tennis – La joueuse roumaine de tennis Irina Begu a vaincu l’Espagnole
    Sara Sorribes Tormo en trois sets, 6-2, 4-6, 6-2, dans les quarts de finale du Tournoi de tennis de Prague. Le match avait commencé hier, mais a été
    interrompu à cause de la pluie. Irina Begu rencontrera, aujourd’hui toujours,
    sa compatriote Simona Halep, numéro deux mondiale et principale favorite de la
    compétition. Halep s’est qualifiée hier pour les demi-finales après une nette
    victoire contre la Polonaise Magdalena Frech, 6-2, 6-0. L’autre demi-finale de
    Prague verra s’affronter la Belge Elise Mertens, troisième tête de série du
    tournoi, et Kristyna Pliskova de République Tchèque.






    Météo – Temps chaud, mais instable en Roumanie, avec des maximales qui vont de
    22 à 33°C. Trois quarts du territoire sont sous vigilance jaune ou orange jusqu’à
    demain matin. On attend des pluies torrentielles, des orages, des
    intensifications du vent et des chutes de grêle. Dans de brefs intervalles de
    temps, la quantité d’eau pourra dépasser les 20 à 25 l/m2, voire les 40 à 60 l/m2,
    localement. 27° et nuages à midi dans la capitale, Bucarest.

  • Jurnal românesc – 28.07.2020

    Jurnal românesc – 28.07.2020

    150 de români care lucrează la o fermă din regiunea germană
    Dingolfing-Landau au fost depistaţi pozitiv pentru infecţia cu COVID-19,
    transmite Ministerul de Externe. Ferma, unde muncesc aproximativ 480 de
    persoane, majoritatea români, a fost plasată în carantină încă de duminică în
    aşteptarea rezultatelor testării. Autorităţile sanitare germane au informat că
    174 de lucrători au fost testaţi pozitiv, alţi 298 negativ, iar 5 persoane, ale
    căror rezultate au fost neconcludente, au fost retestate. MAE a anunţat că
    starea de sănătate a persoanelor infectate este bună, iar în perioada
    carantinei le sunt asigurate alimente şi bunuri de strictă necesitate.
    Bucureştiul precizează că reprezentanţii fermei le-au furnizat românilor datele
    de contact ale Consulatului General al ţării noastre la Munchen, însă, deocamdată,
    oficiul nu a primit solicitări de asistenţă din partea acestora. Centrala de la
    Bucureşti reaminteşte că românii aflaţi în zonă pot solicita asistenţă
    consulară la numerele de telefon ale Consulatului la Munchen 0049 089 553 307,
    0049 089 981 061 43 şi la numărul de urgenţă 0049 160 208 77 89.




    Şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Ovidiu
    Burdușa, s-a aflat într-o vizita de lucru în Italia în perioada 24-27 iulie.
    Delegația românească s-a deplasat în regiunea Sicilia, unde a vizitat parohiile
    românești din Catania și Vittoria, care au beneficiat de finanțare
    nerambursabilă din partea DRP. În cadrul unei întâlniri care a avut loc la
    sediul Consulatului României la Catania, secretarul de stat le-a vorbit
    membrilor comunității românești despre programele derulate de Departament anul
    acesta şi despre cea de-a doua sesiune de finanțare nerambursabilă, lansată
    recent. Ovidiu Burdușa s-a referit la proiectele și oportunitățile care pot fi
    valorificate în sprijinul românilor din Italia, dar și la diverse situații de
    criză generate de pandemia de COVID-19.

    Vizita a continuat cu întâlniri cu
    românii din Palermo și din Santa Croce Camerina, unde s-a discutat despre înlesnirea
    comunicării dintre autorităţile române şi cetăţenii din diaspora. Ovidiu
    Burduşa a avut o întrevedere şi cu români care lucrează în sere din regiunea
    Ragusa, cărora le-a vorbit despre campania Fii Responsabil şi
    despre drepturile și obligațiile pe care le au în raport cu angajatorii. DRP
    transmite că oficialul român a efectuat, în ultimele săptămâni, vizite de lucru
    în Franţa, Grecia, Austria şi Spania cu scopul de a se informa în legătură cu
    problemele cu care se confruntă românii din diaspora şi de a găsi soluţii
    eficiente pentru acestea.




    Regizorul român Cristi Puiu a acceptat invitaţia de face parte din
    juriul celei de-a 77-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la
    Veneţia, care este programat să se desfăşoare în perioada 2-12 septembrie.
    Preşedintele juriului este în acest an celebra actriţă Cate Blanchett, iar
    alături de cineastul român, din prezidiu mai fac parte regizoarele şi
    scenaristele Veronika Franz şi Joanna Hogg, regizorul Christian Petzold,
    scriitorul Nicola Lagioia şi actriţa Ludivine Sagnier. Cristi Puiu a fost recompensat,
    anul acesta, cu Premiul pentru cel mai Bun Regizor pentru noul său film,
    Malmkrog, în cadrul secţiunii Encounters a Festivalului
    Internaţional de Film de la Berlin.

    Considerat deschizătorul de drum al Noului
    Val în cinematografia românească, Cristi Puiu a regizat peliculele Marfa
    şi banii, Aurora, Moartea Domnului Lăzărescu -
    câştigător în 2005 al Premiului Un Certain Regard la Festivalul
    Internaţional de la Cannes şi Sieranevada – propunerea României la
    Premiile Oscar 2016. În 2006, a fost decorat de statul român cu Ordinul de
    Merit în Grad de Cavaler, iar în 2011 a fost distins cu titlul Cavaler al
    Ordinului Artelor şi Literelor de către ambasadorul Franţei în România, Henri
    Paul. Organizatorii Festivalului Internaţional de Film de la Veneţia au
    precizat că manifestarea se va desfăşura cu respectarea regulilor sanitare
    impuse de pandemia de COVID-19.




    Expoziția FotoKaleh. Patrimoniul uitat din fotografii,
    ce include instantanee și cărți poștale cu și despre Insula dispărută Ada-Kaleh,
    este prezentată în mediul online de Institutul Cultural Român Dimitrie
    Cantemir de la Istanbul, la 50 de ani de când insula a fost acoperită de
    apele Dunării, odată cu construirea Barajului Porțile de Fier I. Expoziţia, ce
    cuprinde 1.200 de imagini cu viața locuitorilor Insulei Fortăreață,
    a fost realizată după un concept al arhitectului Constantin Goagea, inițiatorul
    platformei de comunicare și acțiune Zeppelin. Până pe 29 iulie,
    vizitatorii online pot descoperi o lume
    de confluență istorică și culturală dispărută. ICR Istanbul precizează că
    expoziția interactivă FotoKaleh. Patrimoniul uitat din fotografii
    este deschisă la Castelul Artelor din Drobeta-Turnu Severin şi combină
    tehnologiile multimedia pentru a reconstitui ulița principală a insulei
    dispărute cu elemente de decor, imagine video, sunet şi miros specific
    bazarului turcesc. Reprezentanţa culturală românească de la Istanbul recomandă
    vizitarea expoziţiei pentru a putea beneficia de experiența completă – vizuală,
    olfactivă și auditivă.

  • Cristi Puiu auf der Berlinale ausgezeichnet

    Cristi Puiu auf der Berlinale ausgezeichnet

    Der 53-jährige Cristi Puiu, der als Initiator der rumänischen Neuen Welle gilt, gewann am Wochenende für sein neuestes Werk mit dem Titel Malmkrog“ den Preis für die beste Regie bei der 70. Ausgabe der Berlinale in der Sektion Emcounters“. Der künstlerische Leiter des Festivals, Carlo Chatrian, sagte, die Sektion Encounters“, eine brandneue Wettbewerbssektion zur Unterstützung neuer Stimmen im Kino, bringe Filme zusammen, die die Herausforderung annehmen, eine Welt zu gestalten, statt sie zu reproduzieren“.




    In der Sektion Forum des Festivals war Rumänien durch zwei Produktionen von Radu Jude vertreten, nämlich Uppercase Print“ und The Exit of the Train“, wobei der letztere ein Gemeinschaftswerk mit dem Historiker Adrian Cioflâncă ist. Malmkrog“, eine Koproduktion aus Rumänien, Serbien, der Schweiz, Schweden, Bosnien und Nord-Mazedonien, gilt als die bisher anspruchsvollste Produktion von Puiu und wurde von den internationalen Medien als gro‎ßer europäischer, ja sogar heldenhafter Film gefeiert. Der Film trägt den Titel einer Epoche, deren Drehbuch eine Adaption von Drei Gespräche“ (Trois entretiens“) des russischen Philosophen, Dichters und Literaturkritikers Wladimir Solowjow ist, der zwischen 1853 und 1900 lebte. Der Film, der im Laufe von 40 Tagen im Apafi-Herrenhaus in Mălâncrav, im Herzen Rumäniens, gedreht wurde, basiert auf fünf Figuren. Der Film ist auf Französisch gedreht, mit Ausnahme einiger Wortwechsel auf Deutsch, Russisch und Ungarisch. Die Dekoration und die Kostüme stellen die Atmosphäre des frühen 20. Jahrhunderts in Transsilvanien wieder her. Eine Erforschung des Kinos und der Erinnerung“, so beschrieb Puiu sein Werk.




    Es ist bereits die zweite Auszeichnung, die Puiu in Berlin erhält, nachdem er bereits 2004 für Zigaretten und Kaffee“ den Goldenen Bären für Kurzfilme erhalten hat. Als einer der produktivsten Filmemacher Rumäniens gewann er 2005 die Un Certain Regard“-Trophäe beim Festival in Cannes und erhielt zwei Nominierungen von der Europäischen Filmakademie. Cristi Puiu führte auch Regie bei Sieranevada“, der rumänischen Oscar-Ausschreibung für 2017. Für seine filmischen Verdienste wurde er 2011 vom französischen Botschafter in Rumänien Henri Paul zum Ritter des Ordens der Künste und der Literatur ernannt und 2006 vom rumänischen Staat mit dem Verdienstorden im Rang eines Ritters ausgezeichnet.




    Die rumänische Kinematographie ist bekannt dafür, dass sie bei den Berliner Filmfestspielen sehr gut abschneidet: Die Stellung des Kindes“ (deutscher Kinotitel: Mutter und Sohn“) von Călin-Peter Netzer gewann 2013 den Goldenen Bären; Aferim!“ von Radu Jude gewann 2015 den Silbernen Bären; Touch Me Not“ von Adina Pintilie gewann 2018 den Goldenen Bären.

  • Cristi Puiu auf der Berlinale ausgezeichnet

    Cristi Puiu auf der Berlinale ausgezeichnet

    Der 53-jährige Cristi Puiu, der als Initiator der rumänischen Neuen Welle gilt, gewann am Wochenende für sein neuestes Werk mit dem Titel Malmkrog“ den Preis für die beste Regie bei der 70. Ausgabe der Berlinale in der Sektion Emcounters“. Der künstlerische Leiter des Festivals, Carlo Chatrian, sagte, die Sektion Encounters“, eine brandneue Wettbewerbssektion zur Unterstützung neuer Stimmen im Kino, bringe Filme zusammen, die die Herausforderung annehmen, eine Welt zu gestalten, statt sie zu reproduzieren“.




    In der Sektion Forum des Festivals war Rumänien durch zwei Produktionen von Radu Jude vertreten, nämlich Uppercase Print“ und The Exit of the Train“, wobei der letztere ein Gemeinschaftswerk mit dem Historiker Adrian Cioflâncă ist. Malmkrog“, eine Koproduktion aus Rumänien, Serbien, der Schweiz, Schweden, Bosnien und Nord-Mazedonien, gilt als die bisher anspruchsvollste Produktion von Puiu und wurde von den internationalen Medien als gro‎ßer europäischer, ja sogar heldenhafter Film gefeiert. Der Film trägt den Titel einer Epoche, deren Drehbuch eine Adaption von Drei Gespräche“ (Trois entretiens“) des russischen Philosophen, Dichters und Literaturkritikers Wladimir Solowjow ist, der zwischen 1853 und 1900 lebte. Der Film, der im Laufe von 40 Tagen im Apafi-Herrenhaus in Mălâncrav, im Herzen Rumäniens, gedreht wurde, basiert auf fünf Figuren. Der Film ist auf Französisch gedreht, mit Ausnahme einiger Wortwechsel auf Deutsch, Russisch und Ungarisch. Die Dekoration und die Kostüme stellen die Atmosphäre des frühen 20. Jahrhunderts in Transsilvanien wieder her. Eine Erforschung des Kinos und der Erinnerung“, so beschrieb Puiu sein Werk.




    Es ist bereits die zweite Auszeichnung, die Puiu in Berlin erhält, nachdem er bereits 2004 für Zigaretten und Kaffee“ den Goldenen Bären für Kurzfilme erhalten hat. Als einer der produktivsten Filmemacher Rumäniens gewann er 2005 die Un Certain Regard“-Trophäe beim Festival in Cannes und erhielt zwei Nominierungen von der Europäischen Filmakademie. Cristi Puiu führte auch Regie bei Sieranevada“, der rumänischen Oscar-Ausschreibung für 2017. Für seine filmischen Verdienste wurde er 2011 vom französischen Botschafter in Rumänien Henri Paul zum Ritter des Ordens der Künste und der Literatur ernannt und 2006 vom rumänischen Staat mit dem Verdienstorden im Rang eines Ritters ausgezeichnet.




    Die rumänische Kinematographie ist bekannt dafür, dass sie bei den Berliner Filmfestspielen sehr gut abschneidet: Die Stellung des Kindes“ (deutscher Kinotitel: Mutter und Sohn“) von Călin-Peter Netzer gewann 2013 den Goldenen Bären; Aferim!“ von Radu Jude gewann 2015 den Silbernen Bären; Touch Me Not“ von Adina Pintilie gewann 2018 den Goldenen Bären.