Radio România Internațional

Tag: CSM

  • February 12, 2018

    February 12, 2018

    Military drills — 100 Romanian soldiers will be training, starting on Monday until Friday, together with around 200 soldiers from Bulgaria, Ukraine, the Republic of Moldova and the USA in the Babadag shooting range (in southeastern Romania) as part of the “Black Sea Rotational Force” multinational drill. Participating in the drill from the Romanian Army are soldiers from the ground and naval forces as well as from the air forces.



    Chisinau — The Audiovisual Coordinating Council in the Republic of Moldova is monitoring, as of today, whether radio and television stations observe the so-called ‘anti-propaganda’ law, which came into force on February 11. The law is aimed at eliminating the propagandistic messages from the Russian Federation and at protecting information consumers from possible attempts of disinformation or manipulation from the outside. At the same time, the law is meant to eliminate media provocation against the Republic of Moldova, by rejecting TV and radio programs that provide information, analyses, military and political content that are not produced in EU member states, the US, Canada and other states which are members of the European Convention on Cross-Border Television.



    Baccalaureate– In Romania, as many as 177,000 high school students and graduates from the previous graduating classes are today taking the exams assessing their linguistic and digital competences as part of the national Baccalaureate exam. Exams include oral examination in the Romanian language, and in the mother tongue for the students belonging to national minorities, assessment of digital competences and of linguistic competences in a language of international circulation. This is the first time when these exams are scheduled during the school year, several months ahead of high school graduation. The written examinations of the national Baccalaureate exam are scheduled for June.



    Flu — The National Public Health Institute on Monday announced that the number of deaths caused by the flu virus in Romania reached 21. More than 300 people have got the flu so far and over 800 thousand people have been vaccinated against the flu. Doctors have reiterated recommendations to the population to get vaccinated against the backdrop of a surge in flu cases. According to health minister Sorina Pintea Romania is not currently facing a flu epidemic, adding that prevention measures are very important and hospitals and public health institutions should take the necessary measures in this respect. aureate exam are scheduled for June.



    Tennis — 5 tennis players from Romania, among whom world’s no. 2 Simona Halep, are participating in the Doha tournament, in Qatar, which has prizes up for grabs worth a total of 3.1 million dollars. On Monday, in the first round, Monica Niculescu (92 WTA) will play against Russian Maria Sharapova (41 WTA) and Mihaela Buzărnescu (43 WTA) will be up against Ukrainian Lesia Ţurenko (40 WTA). On Tuesday, after the inaugural round, Irina Begu (37 WTA) will take on the Australian Samantha Stosur (44 WTA), and Sorana Cîrstea (38 WTA) will play against Greek Maria Sakkari (60 WTA). Simona Halep, who qualified directly to the 2nd round, will face the winner of the match between Russian Ekaterina Makarova (36 WTA) and Chinese Shuai Zhang (34 WTA). Halep won the Doha tournament in 2014.



    Handball — Romania’s women’s handball champions CSM Bucharest on Sunday grabbed a 22-all draw with title holder Rostov on Don on home ground, in a match of main group 1 of the Champions League. On Saturday, in the same group, Gyori Audi ETO KC of Hungary, the trophy holder, defeated in an away match RK Krim Mercator Ljubljana of Slovenia. CSM and Gyori are ranked 1st and 2nd in the group with 11 and 10 points respectively. Rostov comes 3rd with 9 points. CSM won the Champions League in 2016 upon its debut in the competition. (news translated by Lacramioara Simion)

  • Reacţii la legile justiţiei

    Reacţii la legile justiţiei

    Senatul României a adoptat ultimul act nomativ
    din pachetul de legi ale justiţiei promovat de majoritatea parlamentară PSD -
    ALDE, cel care modifică legea de funcţionare şi organizare a Consiliului
    Superior al Magistraturii. Celelalte două se referă la statutul magistraţilor
    şi la inspecţia judiciară.

    Majoritatea
    PSD-ALDE, susţinută de UDMR, a finalizat în numai 2 săptămâni procesul legislativ ce
    viza justiţia, dovedind o energie şi un zel care au părut suspecte opoziţiei de
    dreapta, principalelor instituţii judiciare şi unei părţi a opiniei publice, cea
    care contestă în stradă şi pe reţelele de socializare modificările
    controversate aduse legilor justiţiei. La finalul acestei curse cu obstacole, liderul
    PSD din Senat, Şerban Nicolae, a declarat că nu există prevederi care să
    justifice temerea că politicul ar prelua controlul asupra sistemului judiciar.

    Şerban
    Nicolae: Vreau să constatăm împreună câteva lucruri. Nici acum, la finalul
    dezbaterilor, nu am reuşit să identificăm vreun text, propunere sau amendament
    admis care să politizeze justiţia, care să pună sub controlul politicului actul
    de justiţie, să pună presiune pe judecători sau procurori. Cei care au
    protestat au invocat aceste aspecte. S-a văzut foarte clar şi bănuiesc că toată
    lumea de bună credinţă acceptă aceste lucruri, că au fost minţiţi.

    Totuşi,
    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să sesizeze Curtea Constituţională
    în legătură cu neconstituţionalitatea unor articole modificate de Parlament din
    Legea privind statutul magistraţilor.

    Şi PNL, de opoziţie, a contestat legea la
    CCR. Vicepreşedintele acestei formaţiuni, Raluca Turcan: Am depus această contestaţie şi sperăm că ea va avea câştig de cauză,
    întrucât sunt încălcate toate reglementările în materie de procedură şi de
    asemenea foarte multe aspecte constituţionale pe care această lege le are în
    conţinutul său    .

    Un articol controversat din noul statut al magistraţilor
    stipulează că procurorii şi judecătorii trebuie să răspundă pentru eventuale
    erori, comise cu rea-credinţă sau din gravă neglijenţă. Altă prevedere
    discutabilă este cea care îi lasă preşedintelui ţării dreptul de a refuza doar o
    singură dată, şi motivat, numirile Procurorului General şi ale şefilor
    principalelor parchete. În ce priveşte organizarea judiciară, o modificare care
    a suscitat critici vehemente, fiind văzută ca o încercare de restrângere a
    atribuţiilor DNA, priveşte crearea unei secţii speciale care să cerceteze toate
    tipurile de infracţiuni comise de magistraţi.

    Aceste modificări şi graba cu
    care au fost impuse, în absenţa unei dezbateri reale cu toţi actorii sistemului
    judiciar, au generat neîncredere, îngrijorare şi dincolo de graniţe. Ambasadele
    Belgiei, Danemarcei, Finlandei, Franţei, Germaniei, Olandei şi Suediei la
    Bucureşti au afirmat, într-o reacţie comună, că legile adoptate recent privind
    reforma justiţiei riscă să pună în pericol progresele semnificative făcute de
    România în acest domeniu. Ambasadele celor 7 ţări fac apel la părţile implicate
    în proiectul de reformă a justiţiei să evite orice acţiune care ar putea duce
    la slăbirea independenţei sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei.
    Şi preşedintele Partidului Popular European, Joseph Daul, a criticat
    modificarea legilor justiţiei, apreciind că independenţa justiţiei din România
    este în pericol. El aminteşte că separarea puterilor în stat este un pilon al
    democraţiei, iar sistemul de justiţie nu ar trebui pus niciodată sub control
    politic într-un stat membru al Uniunii Europene. Până şi ALDE, familia politică
    de la care se revendică una din componentele coaliţiei majoritare de la
    Bucureşti, si-a exprimat îngrijorarea în legătură cu noile legi ale justiţiei.

  • Legi adoptate, legi contestate

    Legi adoptate, legi contestate

    Trei sunt legile din Justiţie
    pe care PSD, principalul partid
    din coaliţia la guvernare în România, le-a dorit modificate şi intrate în vigoare în regim de
    urgenţă    : statutul magistraţilor, organizarea judiciară şi funcţionarea Consiliului
    Superior al Magistraturii    . Accelerarea discuţiilor din Parlament şi a adoptării
    celor trei proiecte de acte normative are, în viziunea Puterii, mai multe
    cauze. Pe scurt, ele nu au mai fost revizuite de 13 ani, au dat naştere la unele
    anomalii legate de cariera magistraţilor sau au permis abuzuri din partea unor procurori
    şi judecători, care, la adăpostul impunităţii, au dat verdicte infirmate, ulterior, la CEDO,
    ceea ce pus Statul român în situaţia de a plăti despăgubiri uriaşe.

    Opoziţia
    politică de dreapta, dar şi o parte a personalului din Justiţie nu au negat că
    cele trei legi trebuie modificate, dar au reproşat graba cu care s-a dorit
    adoptarea lor, lipsa de transparenţă din procesul de elaborare a respectivelor acte
    normative, precum şi lipsa unei dezbateri temeinice, pe măsura importanţei acestor
    legi.

    Nemulţumită este şi o parte a societăţii civile, care nu a obosit să iasă
    în stradă pentru a-şi exprima revolta faţă de deciziile
    Puterii. Iată ce declara, miercuri seară, unul din protestatarii din apropierea
    Parlamentului de la Bucureşti: Mizează pe faptul că populaţia nu
    înţelege ce înseamnă cu adevărat independenţa magistraţilor. Ba da, populaţia
    înţelege exact ce înseamnă. Or, prin ce fac ei, prin aceste amendamente foarte
    ipocrite şi perverse, pun o presiune indirectă şi psihologică asupra
    magistraţilor.

    Aprig contestată, una din modificările importante la Legea
    privind statutul judecătorilor şi procurorilor este aceea că preşedintele
    României poate refuza doar o singură dată numirile procurorului general şi ale şefilor
    principalelor parchete, motivând această decizie    . Apoi, în cazul în care şi-au
    exercitat funcţia cu rea-credinţă sau din gravă neglijenţă, judecătorii şi
    procurorii trebuie să răspundă pentru eventuale erori. În al doilea act
    normativ, din pachetul celor trei – Legea privind organizarea judiciară – cea mai controversată modificare prevede înfiinţarea unei secţii de
    investigare care poate cerceta toate infracţiunile comise de magistraţi.

    În fine, senatorul PSD, Adrian Ţuţuianu, a explicat de ce trebuia
    modificată şi Legea privind organizarea şi funcţionarea CSM: Consiliul Superior
    al Magistraturii nu şi-a îndeplinit, în aceşti 13 ani, rolul de garant al
    independenţei justiţiei, de organism de autoreglementare a sistemului judiciar.
    În al doilea rând, prin Legea 303/2004, am decis separarea competenţelor
    decizionale referitoare la cariera magistraţilor, judecători, procurori şi în
    mod necesar se impune şi modificarea Legii 317/2004. Apoi, a fost nevoie să
    punem în aplicare decizii ale Curţii Constituţionale, unele pronunţate de 3-4
    ani de zile.

    Preşedintele Klaus Iohannis, cel care poate să promulge sau nu cele trei
    legi, a atenţionat clasa politică asupra consecinţelor pe care le vor genera
    modificările aduse în relaţia României cu Uniunea Europeană. El a avertizat şi că declanşarea unui
    referendum pe tema legilor Justiţiei     nu este ultimul as din mâneca sa.


  • Noile legi ale justiţiei, adoptate de deputaţi

    Noile legi ale justiţiei, adoptate de deputaţi

    Plenul Camerei
    Deputaţilor de la Bucuresti a adoptat, dupa dezbateri maraton şi schimburi dure
    de replici între Putere şi Opoziţie, proiectele coaliţiei majoritare (PSD-ALDE)
    de modificare a legilor privind organizarea judiciară şi Consiliul Superior al
    Magistraturii (CSM). Proiectul de lege privind organizarea judiciară prevede,
    între altele, înfiinţarea unei secţii de investigare a procurorilor şi
    judecătorilor şi posibilitatea ca soluţiile adoptate de procurori să poată fi
    infirmate de superiorul ierarhic, în cazul în care acesta le consideră ilegale
    sau netemeinice.

    Opoziţia susţine că proiectul de lege nu respectă
    recomandările asociaţiilor profesionale din domeniu şi ca secţia de investigare
    este un instrument de presiune la adresa procurorilor şi magistraţilor. Liderul
    deputaţilor PNL, Raluca Turcan,
    a declarat: Astăzi, în Parlamentul României, s-a conturat o
    majoritate toxică, PSD-ALDE-UDMR, împotriva interesului României, împotriva
    românilor şi împotriva democraţiei! Aveţi un comportament tipic infracţional şi
    singura soluţie decentă este să-şi dea demisia acest grup infracţional, care a
    confiscat Parlamentul României şi decizia în ţara noastră.

    În replică,
    preşedintele Comisiei parlamentare speciale pentru modificarea legilor
    Justiţiei, social-democratul Florin Iordache, a apreciat că documentul
    legislativ asigură eliminarea intervenţiei factorului politic. Florin Iordache: Dorim o justiţie normală, o justiţie în care să nu mai stăm la
    cheremul şefului. De aici încolo, fără niciun fel de igerinţă politică,
    judecătorii vor putea judeca potrivit propriei conştiinţe şi potrivit legilor
    în vigoare.

    Cel de-al doilea proiect de lege adoptat, cel referitor la
    CSM, prevede că Inspecţia Judiciară va rămâne în cadrul instituţiei, fără să
    fie transformată într-o instituţie autonomă, aşa cum a propus, iniţial,
    majoritatea PSD-ALDE, susţinută de UDMR, aflată, teoretic, în opoziţie. De
    asemenea, documentul menţionează că doar Inspecţia Judiciară poate exercita o
    acţiune disciplinară asupra unui magistrat, fiind eliminaţi din această
    procedură ministrul Justiţiei şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi
    Justiţie. Cele două acte normative vor fi trimise la Senat, în calitate de for
    decizional şi unde se află, deja, în procedură de urgenţă, proiectul privind
    statutul magistraţilor. În forma adoptată de Camera Deputaţilor, se
    introduce controlul ierarhic superior, inclusiv din partea ministrului Justiţiei,
    asupra procurorilor, magistraţii nu pot fi colaboratori ai serviciilor secrete
    şi sunt obligaţi să depună anual declaraţii pe propria răspundere în acest sens

  • November 19, 2017

    November 19, 2017

    KING MIHAI I — The health condition of King Mihai I has not worsened over the past two weeks, although his state continues to be serious, Romania’s Royal House said in a communiqué on Sunday. Also, doctors said that Crown Princess Margareta, who went to Switzerland to stand by the King, can return to Romania for the time being. Aged 96, King Mihai I is suffering from cancer. Taking the throne of Romania in 1940, King Mihai I was forced by the communists to abdicate seven years later and go into exile. He returned to Romania after the fall of communism and lobbied, as special ambassador, for the country’s accession to NATO and the EU.




    EMPLOYERS – The CONCORDIA Employers Confederation, one of the largest in Romania, has called on the Government to urgently withdraw the law forcing companies to start collective negotiations with the employees within 30 days. The Confederation has voiced in a release their outrage at the complete lack of transparency in passing a law with a major impact on labour relations, whose constitutionality is still uncertain. The measure forces all employers in Romania to initiate collective negotiations within 30 days, in spite of the fact that the effects of the emergency decree transferring social security contributions from employers to employees have not been clarified. The Employers Confederation is accusing the Government for operating this change without consulting with its social partners and with the purpose of making employers and trade unions assume responsibility for decisions unilaterally taken by the executive.




    REFERENDUM — Over 650 thousand people from Moldova’s capital Chisinau are expected to vote in a referendum today, to decide if the city mayor, Dorin Chirtoaca, should be dismissed or not. The referendum, initiated by the Socialists’ Party, is a first for the former Soviet province. The pro-Russian President Igor Dodon called on the citizens to cast their vote in order to put an end to what he defines as chaos and uncertainty. The Liberals, on the other hand, who support the suspended mayor, say they will not take part in what they see as an anti-Chirtoaca plebiscite. Dorin Chirtoaca is accused of influence peddling and of overstepping his responsibilities.




    GAUDEAMUS BOOK FAIR — The 24th edition of the Gaudeamus-Book of Learning International Fair, organised by Radio Romania, opens its doors on Wednesday. No less than 800 editorial and professional events will be organised during the fair, which will be attended by 300 exhibitors: Romanian publishing houses boasting a long tradition in the field, education institutions, book sellers and publications, professional associations and other organisations active in the field of culture and education. The honorary president of the fair will be the well-known playwright and journalist Matei Vişniec and the honorary guest of this year’s edition of the fair will be the European Commission. Thus, the event will mark 60 years since the Treaties of Rome were signed, 30 years since the launch of the Erasmus program and 10 years since Romania joined the EU, says Angela Cristea, head of the EC Representation in Romania.




    HANDBALL — The Romanian women’s handball team, CSM Bucharest is today playing against the Polish team Vistal Gdynia on home turf, in the last match of the Champions’ League Group A. With four wins and a defeat, CSM ranks first in the group, which is also made up of Nykobing Falster Handboldklub (Denmark) and RK Krim Mercator Ljubljana (Slovenia). CSM Bucharest won the Champions’ League in 2016 and is one of the favourites of the current edition of the most-powerful European inter-club competition.


    (Translated by Elena Enache)

  • Divergenţe privind legislaţia pe justiţie

    Divergenţe privind legislaţia pe justiţie

    Proiectul de modificare al Legilor Justiţiei continuă să stârnească controverse la Bucureşti, după ce a fost discutat recent, şi la Bruxelles, unde ministrul de resort, Tudorel Toader s-a întâlnit inclusiv cu prim-vicepreşedintele executivului comunitar, Frans Timmermans. Cele trei legi importante care guvernează funcţionarea sistemului – statutul judecătorilor şi procurorilor, Consiliul Suprem al Magistraturii şi organizarea judiciară – trebuie puse în acord cu deciziile Curţii Constituţionale a României şi astfel, a venit rândul CSM-ului să se pronunţe. Cum era de aşteptat, magistrații au respins acest proiect, asumat de parlamentarii PSD și ALDE care formează coaliţia de Guvernare. Avizul este însă consultativ, iar parlamentarii nu sunt obligați să țină cont de el.



    În cadrul dezbaterilor, membrii CSM au subliniat că şi-ar dori un dialog mai real şi onest cu membrii Legislativului, astfel încât pachetul de Legi ale justiţiei să vină în ajutorul magistraţilor, mai ales că este nevoie de progres şi de schimbare în acest domeniu. O dezbatere cu final știut – a fost reacția lui Tudorel Toader, imediat după avizul dat de CSM. Nemulţumit, el i-a acuzat pe unii dintre magistrații că au folosit limbaj dublu și că au decis să respingă chiar propuneri venite din partea Consiliului. Chiar și așa, el s-a declarat convins că parlamentarii din comisia specială vor ține cont de unele dintre argumentele care vor însoți avizul CSM.



    Până acum, DIICOT (parchetul antimafia), DNA și Parchetul General s-au pronunțat împotriva proiectului de modificare a legilor justiției. Aceeași opinie au avut-o și Asociația Procurorilor din România și Forumul Judecătorilor. La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis critică proiectul. El consideră că unele dintre prevederile cuprinse în așa-numitul pachet al legilor justiției sunt bune, oportune și necesare, dar atrage atenția că este vorba și de o ciopârțire, referindu-se la pragul valoric impus pentru a defini abuzul în serviciu. Potrivit formei actuale a proiectului, şeful statului rămâne în procedura de numire a şefilor de parchete, după ce iniţial fusese scos, însă nu şi în cea de revocare. Totodată, ar urma să se înfiinţeze o direcţie de investigare a magistraţilor care va fi în subordinea Parchetului General, ceea ce ar reduce atribuţiile DNA. Cât priveşte Inspecţia Judiciară, aceasta ar urma să fie subordonantă Consiliului Naţional de Integritate a Judecătorilor şi Procurorilor, o structură care ar urma să se înfiinţeze. Proiectul Legilor justiţiei a suferit unele modificări în Parlament, faţă de forma iniţială transmisă de ministerul Justiţiei.

  • Legile justiţiei discutate la Bruxelles

    Legile justiţiei discutate la Bruxelles

    Admisă
    în Uniunea Europeană în 2007, România se află, încă, sub monitorizarea
    partenerilor comunitari în spinosul dosar al funcţionării Justiţiei. Nu foarte
    convins, acum un deceniu, de voinţa şi capacitatea autorităţilor de la
    Bucureşti de a asigura independenţa acesteia şi de a combate eficient flagelul
    corupţiei, Bruxellesul a impus crearea aşa-numitului mecanism de cooperare şi
    verificare (MCV). În rapoartele lor periodice, experţii comunitari evaluează
    evoluţiile din domeniu, salută progresele şi semnalează disfuncţiile.

    Miercuri,
    ministrul român al Justiţiei, Tudorel Toader, şi-a exprimat convingerea că noul
    raport intermediar referitor la MCV, care urmează să fie publicat în curând de
    Comisia Europeană, va fi unul echilibrat şi obiectiv. El a anunţat că a avut
    întrevederi pe această temă la Bruxelles, inclusiv cu prim-vicepreşedintele
    executivului comunitar, Frans Timmermans. Printre temele discutate cu acesta au
    fost, a precizat ministrul, atât evoluţiile înregistrate în cadrul raportului
    de monitorizare, cât şi prezentarea obiectivă a soluţiilor propuse prin
    proiectul de modificare a legilor justiţiei. Cele trei legi importante care
    guvernează funcţionarea sistemului, privind statutul judecătorilor şi
    procurorilor, Consiliul Suprem al Magistraturii şi organizarea judiciară, ar
    urma să fie amendate pentru a fi puse de acord cu decizii ale Curţii
    Constituţionale a României.

    Opoziţia şi presa suspectează, însă, că Puterea
    încearcă să strecoare în viitoarea legislaţie prevederi care pot sabota lupta
    anticorupţie. Cele mai vehemente reacţii interne le-a stârnit propunerea
    iniţială a lui Toader, între timp abandonată de majoritatea PSD-ALDE, ca
    preşedintele Klaus Iohannis să fie exclus din procedurile de numire a şefilor
    de la parchetele General, anticorupţie şi antimafia. Statutul Inspecţiei
    Judiciare pare, în schimb, să-i preocupe cel mai acut pe partenerii occidentali,
    după cum mărturisea însuşi ministrul. Iniţial, proiectul promovat de el stipula
    trecerea acesteia de sub umbrela CSM în subordinea ministerului, ceea ce a
    alimentat suspiciunile de subordonare politică.

    Confruntat cu obiecţiile
    magistraţilor înşişi şi cu protestele vehemente ale opoziţiei şi societăţii
    civile, Toader şi-a nuanţat poziţia şi a afirmat că, fie va rămâne la CSM, fie
    va trece la minister, Inspecţia Judiciară are nevoie de ceea ce a numit
    consolidarea garanţiilor de independenţă.

    Neconfirmată oficial, dar
    vehiculată insistent în media, informaţia că prim-vicepreşedintele Comisiei
    Europene i-ar fi recomandat ministrului ca legile Justiţiei să nu fie
    modificate fără avizul Comisiei de la Veneţia a suscitat, deja, reacţii în
    ţară.

    Preşedintele Comisiei parlamentare speciale privind domeniul, fostul
    ministru Florin Iordache, spune că Legislativul de la Bucureşti e cel care va
    decide dacă e sau nu nevoie de avizul acestui for, cu rol consultativ, al
    Consiliului Europei.

  • November 4, 2017 UPDATE

    November 4, 2017 UPDATE

    UNIONS – The “Solidaritatea Sanitara union federation announces its opposition to the Governments plan to transfer the payment of social security contributions from employers to employees, and says it will join the all-out strike planned by the countrys main union confederations. Previously, trade union federations Frăţia, Cartel Alfa and the National Union Bloc had voiced fears that this transfer would entail a drop in salaries and the loss of jobs. In turn, employer associations say that should this measure be implemented, they will have to lay off employees, while the National Liberal Party in opposition announced it would notify the Constitutional Court unless the Government gave up these plans. President Klaus Iohannis described the Governments initiative as fiscal confusion through which average gross salaries would only go up by a rough 70 eurocents. In response, PM Mihai Tudose and his Social Democratic Party chief, Liviu Dragnea, say they do not understand the opposition to the measures announced for next year, given that in fact both employers and employees would stand to gain. The Cabinet postponed to Monday the meeting in which the new provisions were to be discussed, on grounds that some of the bills on the agenda had not received all the required approvals.




    BY-ELECTIONS – The town of Deva, in western Romania, as well as 16 villages in 12 counties hold by-elections on Sunday. 16 localities elect their mayors, and a village will elect its local council. In Deva, the mayor position has been vacant since the former mayor, Mircia Muntean, re-elected to office last summer, was sentenced to six months in prison for abuse of office and DUI.




    HEALTHCARE – The Romanian healthcare and tourism ministries will work together to come up with medical tourism packages. The announcement was made by the Healthcare Minister Florian Bodog at a medical tourism conference in Bucharest. The healthcare services in the highest demand from foreign patients in Romania are dental treatments, spa treatments, and plastic surgery, Bodog explained. He added that the Government is working to adopt the public-private partnership bill, which will allow foreign partners to invest in Romania, including in the healthcare sector. The Romanian official added that he had already received offers from foreign investors interested in setting up hospitals and cardiovascular surgery and recovery centres.




    CAMPAIGN – MEP Cătălin Ivan has announced he intends to start a signature campaign to ban bearer shares in Romania. Such shares, which are not registered, may be transferred from one holder to another without tax and accounting records. Ivan argues that this enables civil servants to own stock in companies that are awarded public procurement or service contracts, without any means of combating corruption. According to official data there are around 400 companies in Romania having issued bearer shares, and most of them have been awarded government contracts worth hundreds of millions of euros. Bearer shares have already been banned in countries like the UK, Belgium, Portugal, the Czech Republic, Malta and Cyprus.




    PUIGDEMONT – Belgian authorities announced having received the international arrest warrant issued by Spain against the ousted Catalan leader Carles Puigdemont and 4 members of his secessionist cabinet. The source added that prosecutors would study the documents before submitting them to a judge. The five Catalan ministers arrived in Brussels this week, after Spain issued an arrest warrant for sedition. Puigdemont insists that he is not in Belgium to escape justice, and that he is facing a potential 30-year prison sentence for keeping his promise to his voters. A Spanish court approved the arrest after the five failed to appear in court on Thursday to respond to accusations regarding the Catalan independence declaration. Before the arrest warrants were issued, the European Commission said the trial of the Catalan separatists was for the judiciary to settle.




    HANDBALL – The Romanian womens handball team CSM Bucharest beat the Danish side Nykobing at home, 39-26, in the 4th round of Champions League Group A, making up for the surprising defeat they had sustained two weeks ago, in Denmark, 22-25. In the first 2 games in Group A, the Romanians defeated Krim Ljubljana of Slovenia and Vistal Gdynia of Poland, and are now qualified into the main group stage. Romanias target in the current competition season is to reach the Champions League Final Four.


    (translated by: Ana-Maria Popescu)

  • Retrospectiva săptămânii 24.09 – 30.09.2017

    Retrospectiva săptămânii 24.09 – 30.09.2017

    Proiectul legilor Justiţiei – avizat negativ de CSM


    Consiliul Superior al Magistraturii de la Bucureşti a dat aviz negativ
    proiectului de modificare a legilor Justiţiei. Magistraţii care au votat
    împotriva proiectului susţin că acesta a fost întocmit superficial, fără să
    ţină cont de propunerile instanţelor şi parchetelor. De cealaltă parte, cei
    care au votat pentru au explicat că numai aşa proiectul de lege poate fi
    îmbunătăţit. Dupa avizul negativ dat de Consiliu, ministrul Justiţiei, Tudorel
    Toader, a apreciat că unii nu doresc reformarea sistemului, care, în opinia sa,
    trebuie adus în parametri de constituţionalitate. La rândul său, preşedintele
    României, Klaus Iohannis, a precizat, prin vocea purtătorului său de cuvânt, că
    decizia CSM nu poate fi ignorată de guvern şi parlament, chiar dacă are un rol
    consultativ. Asociaţia Magistraţilor din România consideră că, prin avizul
    negativ dat proiectului, punctele de vedere trimise din ţară Consiliului
    Superior al Magistraturii nu vor mai putea fi susţinute în faţa legiuitorului.
    Printre prevederile care au provocat nemultumire se numara aceea ca
    presedintele tarii sa fie exclus din procedura de numire a sefilor de la DNA,
    DIICOT si Parchetul General. A stârnit controverse, de asemenea, intenţia
    de a trece Inspecţia Judiciară – instituţia care constată eventuale abateri în
    actul de justiţie – din subordinea CSM – un for profesional – în cea a
    ministrului Justiţiei, numit politic.


    Demnitari social democraţi vizati de anchete
    DNA


    Sevil Shaidehh,
    vicepremier si ministru al Dezvoltarii Regionale in Cabinetul de la Bucuresti,
    si Rovana Plumb, ministru delegat pentru
    Fonduri Europene, sunt urmarite penal intr-un dosar de coruptie. Procurorii sustin ca, in urma cu cativa ani, prin două hotărâri de Guvern semnate de
    Sevil Shhaideh în calitate de secretar de stat şi de Rovana Plumb în calitate
    de ministru al mediului, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel, situate în albia Dunării, au
    trecut ilegal din proprietatea statului în cea a judeţului Teleorman (sud),
    fief al actualului lider PSD, Liviu Dragnea. Desi s-a cerut demisia celor doua
    membre ale cabinetului, conducerea PSD a decis să acorde sprijin total celor
    două. Seful statului, Klaus Iohannis, a reactionat, afirmand ca miniştrii
    vizaţi de ancheta DNA, Rovana Plumb şi Sevil Shhaideh, ar fi trebuit să
    demisioneze sau să fie retraşi din funcţie. Doamnele
    ministru trebuiau, în varianta optimală, să demisioneze. A doua variantă
    acceptabilă trebuia să fie retrase. Faptul că PSD face scut în jurul doamnelor
    ministru, nu este de bun augur. Nu ştiu dacă doamnele sunt vinovate sau
    nevinovate, nici nu-i treaba mea şi nu este nici treaba PSD să stabilească
    acest lucru. Vinovăţia se stabileşte de către judecători. Si opozitia a cerut
    demisia ministrilor implicati in achete penale. Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a
    subliniat că parlamentarii partidului vor vota în favoarea tuturor cererilor
    formulate de procurori de începere a urmăririi penale.


    Discutii româno – ucrainene la Kiev pe
    tema noii legi a Educaţiei din ţara vecină


    Restrângerea drepturilor unor categorii sociale nu reflectă ambiţiile
    europene ale Ucrainei     – a declarat ministrul roman al Educaţiei, Liviu
    Pop, care s-a aflat, in aceasta saptamana la Kiev, la invitaţia părţii
    ucrainene, în contextul promulgării noii si controversatei legi a
    învăţământului, în ţara vecină. Aceasta prevede că minorităţile pot studia în
    limba maternă doar la grădiniţă şi în ciclul primar. Ministrul
    român al Educaţiei, Liviu Pop, a subliniat, miercuri,
    la Kiev, la întâlnirea cu omologul sau, Lilia Grinevich, necesitatea ca
    drepturile etnicilor români să nu fie afectate prin noua Lege a învăţământului
    din Ucraina. El a amintit, cu acest prilej, ca invăţământul în limba română în
    Ucraina are o tradiţie de peste 200 de ani. Tot miercuri, Ambasada Ucrainei de
    la Bucuresti a precizat, intr-un comunicat, că adoptarea noii Legi a Educaţiei
    nu va duce la închiderea instituţiilor de învăţământ ale minorităţilor
    naţionale din aceasta tara. Potrivit aceleiasi surse, Kievul va trimite legea
    spre expertizare la Consiliul Europei. Cei aproape o jumatate de milion
    de romani din Ucraina formează a doua comunitate etnică din ţară, după cea a
    ruşilor.



    Consolidarea cooperarii energetice în Europa



    Ţările
    Uniunii Europene trebuie să aibă acces la cel puţin trei surse de gaze
    naturale, pentru a evita orice criză, a afirmat vicepreşedintele Comisiei
    Europene Maros Sefcovici, responsabil cu Uniunea Energetică. El a participat,
    la Bucureşti, alături de Miguel Arias Canete, comisarul european pentru
    energie, la reuniunea dedicată interconectării în Sectorul de gaze în Europa
    Centrală şi de sud-est (CESEC). Maros Sefcovici a subliniat că eficienţa
    energetică este cea mai bună măsură în lupta împotriva sărăciei energetice şi
    va duce atât la reducerea facturilor cât şi la protecţia mediului înconjurător.
    La randul sau, Miguel Arias Canete a anunţat semnarea unui memorandum de
    înţelegere prin care aria de cooperare se va extinde şi la sectorul
    electricităţii. Ministrul român al Energiei, Toma Petcu, a arătat, în
    deschiderea reuniunii, că promovarea cooperării regionale va duce la atingerea
    unui grad de stabilitate crescut pentru fiecare ţară implicată în comunitatea
    CESEC. Pe de alta parte, toţi producătorii, transportatorii şi furnizorii de
    gaze şi de energie electrică sunt pregătiţi pentru iarnă, a anuntat ministrul
    roman al Energiei, Toma Petcu. Acesta a mai spus ca România are capacitatea să
    producă şi să asigure energie electrică

  • Reacţii la propunerile de modificare a legilor justiţiei

    Reacţii la propunerile de modificare a legilor justiţiei

    Procurorii
    Direcţiei Naţionale Anticorupţie au avertizat că unele din propunerile de
    modificare a legilor Justiţiei venite de la ministerul de resort ar afecta
    independenţa şi buna funcţionare a instituţiilor din domeniu şi ar reprezenta o
    formă de presiune asupra activităţii anchetatorilor. 2500 de procurori din
    România au fost consultaţi, preciza procurorul general Augustin Lazăr, iar
    principalele lor nemulţumiri sunt legate de posibilitatea ca actul judiciar să
    fie politizat, iar prerogativele DNA restrânse.

    Augustin Lazăr: O primă
    propunere neagreată a fost cea privind trecerea Inspecţiei Judiciare în
    subordinea Ministerului Justiţiei. De asemenea, în unanimitate, procurorii nu
    au agreat crearea unei aşa-zise direcţii specializate pentru cercetarea
    magistraţilor.

    În legătură cu aceasta din urmă, procurorul general
    bănuieşte că provine din exteriorul sistemului judiciar şi urmăreşte să ia
    Direcţiei anticorupţie din atribuţii. Cercetările se fac nu pe categorii de
    persoane, ci pe ariile infracţionale şi nu există un capitol de infracţiuni
    contra magistraţilor    , a subliniat Augustin Lazăr.

    Şi procurorii care combat
    crima organizată s-au declarat sceptici în privinţa oportunităţii unora din
    modificările preconizate.

    Atent la reacţiile vădit defavorabile ale
    specialiştilor şi ale opiniei publice, premierul Mihai Tudose a promis că la
    adoptarea documentului va ţine cont atât de avizul CSM, cât şi de poziţia
    protestatarilor din stradă. Iar ministrul justiţiei, Tudorel Toader, a dat
    asigurări că actul normativ va fi finalizat numai în urma unei dezbateri ample
    în spaţiul public.

    Tudorel Toader: Voi trimite proiectul după ce se va
    exprima toată lumea, toată societatea, toate organizaţiile profesionale şi, în
    al doilea rând, după ce se vor exprima puncte de vedere, opinii, critici.

    Între propunerile care au stârnit reacţii aprinse şi proteste de stradă se
    numără, alături de cele criticate de procurori, excluderea preşedintelui
    României din procedura de numire a procurorului general şi a şefilor DNA şi
    DIICOT.

    Ambasada Statelor Unite s-a declarat, la rândul ei, îngrijorată pentru
    independenţa sistemului judiciar şi a afirmat că este nevoie de procurori independenţi
    care pot urmări activităţile infracţionale, fără imixtiuni politice sau
    limitări ale actului de justiţie.

    Suspectat că are o agendă ascunsă pe care
    figurează subordonarea principalelor instituţii judiciare şi slăbirea DNA,
    guvernul de stânga de la Bucureşti nu reuşeşte să convingă de contrariu. La începutul anului, încercarea cabinetului PSD – ALDE de a modifica, prin
    ordonanţă de urgenta, codurile penale, a scos în stradă sute de mii de români,
    care au acuzat puterea că încearcă să exonereze de răspundere penală pentru
    fapte de corupţie personaje influente din politică şi administraţie. Acum,
    propunerile ministrului Toader nu fac decât să alimenteze suspiciunile cu
    privire la adevăratele intenţii ale PSD în zona justiţiei.

  • Reacţii privind legile justiţiei

    Reacţii privind legile justiţiei

    Proiectul
    de reformă semnificativă a sistemului de justiţie din România, făcut public,
    miercuri, de ministrul de resort, Tudorel Toader, a generat luări de poziţie
    care merg până la catalogarea sa de către preşedintele Klaus Iohannis, drept un
    atac împotriva statului de drept.

    Iniţiativa, care vine la
    şase luni după o încercare a guvernului de centru-stânga de la Bucureşti de a
    relaxa legile anticorupţie, prevede inclusiv reducerea competenţelor Direcţiei
    Naţionale Anticorupţie (DNA), care nu ar mai putea investiga judecătorii.
    Schimbările sunt multiple, de la modul în care sunt numiţi procurorii
    şefi şi până la înfiinţarea unei unităţi speciale de urmărire a infracţiunilor
    comise de magistraţi.

    Dacă acest amestec de măsuri este adoptat de guvern
    şi aprobat de Parlament, eforturile României din ultimii mai bine de zece ani
    vor fi şterse, iar sistemul de justiţie se va întoarce într-o perioadă în care
    era subordonat politicii.”     – a venit reacţia promptă a şefului statului.

    Conform legilor în vigoare, preşedintele numeşte procurori-şefi, la propunerea
    ministrului justiţiei şi după acordul consultativ al Consiliului Superior al
    Magistraturii (CSM), organismul care garantează independenţa justiţiei.
    Totodată, Toader a propus ca ministrul justiţiei, care este numit politic, să
    preia controlul asupra unităţii de inspecţie judiciară, de la CSM.

    Analişti şi
    magistraţi consideră că acest lucru ar duce la imixtiunea politicii în sistemul
    de justiţie. În acelaşi timp, Parchetul General consideră aceste propuneri drept
    un semnal de alarmă, afirmând că procurorii nu au fost consultaţi. Şi clasa
    politică a reacţionat.

    Principalul partid de opoziţie, PNL, a apreciat că
    modificările legilor justiţiei pe care le propune Tudorel Toader sunt
    neconstituţionale, partidele aflate la guvernare, PSD şi ALDE, urmărind să
    subordoneze politic justiţia, prin încălcarea voinţei oamenilor, exprimată cu
    putere la începutul acestui an prin ample proteste, dar şi a angajamentelor
    internaţionale ale României.

    Şi Uniunea Salvaţi România condamnă ferm
    propunerile legislative de modificare a legilor Justiţiei anunţate de ministrul
    Toader şi anunţă că pregăteşte o moţiune simplă împotriva acestuia.

    De la
    Bruxelles, europarlamentarul Norica Nicolai (ALDE), fost ministru al Justiţiei,
    consideră, însă, că proiectul reprezintă un bun început şi speră ca actele
    normative să fie adoptate repede, astfel încât din 2018 să se treacă la
    implementarea lor, ceea ce va permite, spune ea, ridicarea Mecanismului de
    Cooperare şi Verificare.

    În schimb, un alt europarlamentar, de centru-dreapta,
    Monica Macovei, de asemenea fost ministru al justiţiei, consideră că prin
    proiectul ministrului Tudorel Toader se propun modificări fatale pentru
    Justiţie şi ţară.

  • March 3, 2017

    March 3, 2017

    NOMINEES The PSD — ALDE ruling coalition in Bucharest is today making nominations for the positions that remained vacant in some state institutions; the nominees must get Parliament approval. ALDE’s executive president Daniel Barbu might be nominated to head the Permanent Electoral Authority, a position that remained vacant after the resignation of Ana Maria Patru, arrested last year and prosecuted on corruption charges. The coalition leaders are to nominate the successor of Central Bank vice-governor Bogdan Olteanu, who stepped down after he had been arrested by anti-corruption prosecutors in 2016. The government coalition is also to tackle the future political actions that are to be taken next.



    HANDBALL Romania’s and Europe’s handball champions, women side CSM Bucharest, is tonight taking on the Slovenians from Krim Ljubljana in a decisive match counting towards their qualification for the Champions League’s quarter finals. A victory will grant their qualification, but a draw or a defeat will make them depend on the other results in the group. We recall the first game went to the Slovenians 24-21.



    COMEMORATION Romania commemorates 40 years since the devastating earthquake on March 4th 1977, the strongest that hit Romania, a country situated at the collision area of two tectonic plates. The 7.2 Richter quake caused the death of 1,570 people mostly in Bucharest and damage estimated at that time at 2 billion dollars. 230 thousand households were razed down or severely damaged, while 760 economic units were forced to cease their activity. According to historians, the earthquake created such an economic and social crisis the communist regime was unable to cope with until its demise in 1989. Experts believe that hundreds of buildings could be destroyed in Bucharest by a similar earthquake nowadays.



    EU The Foreign Ministers of France and Germany, Jean-Marc Ayrault and Sigmar Gabriel have said in a joint statement they are backing the idea of a two-speed Europe, which should take into account ‘the ambition levels’ of the member countries. The two officials have come to support one of the five working scenarios on the EU’s future presented by the European Commission president Jean Claude Juncker. Romania’s president Klaus Iohannis has said in Bucharest that Romania doesn’t want a two-gear Europe as such reconfiguration projects might lead to the disintegration of the community project. The first directions concerning Europe’s common future are expected to be contoured at the mini-summit in Versailles next Monday, and during the one in Rome on March 25th. Pundits believe that due to the presidential election in France and the legislative ones in Germany, no major decision can be made by the end of the year.



    EUROBAROMETER Ten years on from their EU accession, the Romanians’ trust in the European Union continues to be over the European average (52% as compared to 36%) but significantly going down since the country’s EU-entry when it stood at 65%, according to a Eurobarometer published today. The Romanians are keeping their optimistic vision on Europe’s future of 67% as compared to the 50% average, although their optimism has gone down since 2007, when it stood at 75%. The report also shows that supporting EU priorities remains high with the Romanians; 55% when it comes to economic and monetary union and of 77% when it comes to the people’s free movement. Two thirds of the interviewed Romanians say they feel they are European citizens, being in favour of a common foreign policy. The values better representing the EU in the vision of the Romanians are: human rights, democracy and peace.

  • February 11, 2017

    February 11, 2017

    JUSTICE — The interim justice minister, Ana Birchall, announced she would have a first meeting on Monday with the representatives of the Superior Council of Magistracy, the National Anti-Corruption Directorate (DNA) and the Directorate for Investigating Organized Crime and Terrorism (DIICOT) as well as with all the bodies with expertise in the field of the judiciary. The purpose of the meeting is to work out the best solutions to fight corruption and defend fundamental human rights. Ana Birchall said she had no hidden agenda and that she was open to any solutions but the final decisions will be made by Parliament though. Ana Birchall took over the justice minister seat after Florin Iordache resigned against the backdrop of large-scale street protests caused by the adoption of an emergency government decree on the modification of the criminal codes. Although the decree was subsequently repealed and justice minister Iordache resigned, protests against the government coalition made up of the Social Democratic Party and the Alliance of Liberals and Democrats continued in Bucharest and other cities across Romania. In another move, protests were also staged to support the government and to blame the way President Iohannis played his role of mediator among state institutions.



    MOLDOVA — The Moldovan Government is not willing to take responsibility for the debt amounting to almost 6 billion dollars accumulated by the separatist region of Transdniester for the purchase of Russian gas. The statement was made by the Moldovan PM Pavel Filip at a meeting with the vice-president of Gazprom, Valeri Golubev. Recently the pro-Russian Socialist president of Moldova, Igor Dodon, had given assurances to Moscow that the debt would be paid by Moldova. Transdniester de facto went out of the control of Moldovan authorities in the early 1990s and has since been supported financially by Russia which deployed units of the 14th Army on its territory. Given that the independence of Transdniester is not recognized, Moscow believes that the Republic of Moldova should pay for the gas Russia delivers to that region on credit.



    FED CUP — Romania’s Fed Cup team is meeting Belgium this weekend in Bucharest in the first round of World Group II. The first two singles are scheduled for Saturday with Monica Niculescu (36 WTA) playing against Kirsten Flipkens (74 WTA) and Sorana Cîrstea (62 WTA) facing Yanina Wickmayer (60 WTA). On Sunday, also in the singles, Nicluescu will take on Wickmayer and Cîrstea will face Flipkens. In the doubles, the pair Irina Begu (29 WTA)/Patricia Ţig (106 WTA) will be up against Elise Mertens (83 WTA)/Maryna Zanevska (123 WTA). Simona Halep (4 WTA) is not participating in this competition, which is the women’s equivalent of the Davis Cup.



    RUGBY – Romania’s national rugby team are making their debut on Saturday on the Offenbach am Main stadium against the German team, in a new season of the Rugby Europe Championship. Officially, this match marks the start of the qualifiers for the 2019 World Cup, due in Japan. As part of the Rugby Europe Championship Romania will take on the Spanish team on February 18, Russia on March 4, Belgium on March 11 and Georgia on March 19. (news translated by L. Simion)

  • Proteste şi dispute privind legislaţia penală

    Proteste şi dispute privind legislaţia penală

    Decizia
    guvernului Grindeanu de a modifica, marţi noapte, prin ordonanţă de urgenţă,
    Codul Penal şi Codul de Procedură Penală a generat cele mai ample proteste din
    România de după 1989. Peste 150 de mii de persoane s-au adunat în Bucureşti, în
    faţa sediului executivului, iar alte circa 150 de mii au protestat pretutindeni
    în ţară.

    Şi românii din diaspora au ieşit în stradă în multe capitale europene.
    La Londra, Paris, Bruxelles sau Roma ei s-au adunat pentru a-şi exprima
    solidaritatea cu cei din ţară. Noaptea, ca hoţii!, Dragnea, groparul
    ţării, Zi de zi aici vom fi, Nu scăpaţi, Vă vedem,
    Ceausescu n-a murit, este Dragnea travestit!,
    – sunt doar câteva dintre sloanurile strigate de protestatari.

    Oamenii
    sunt revoltaţi de maniera în care au fost modificate Codurile şi spun că în
    spatele justificărilor date de guvernanţi stă de fapt interesul de a scoate
    basma curată politicieni, oficiali locali şi anumiţi oameni de afaceri. Noile
    prevederi sunt cu dedicaţie, spun ei, lista celor cărora le-ar fi albite
    dosarele ca urmare a aplicării noilor prevederi cuprinzând nume sonore,
    inclusiv pe cel al liderului PSD, Liviu Dragnea, condamnat cu suspendare şi
    anchetat în prezent într-un alt dosar, pentru instigare la abuz în serviciu.

    Supraaglomerarea
    închisorilor, care ar putea duce la o penalizare a României, şi armonizarea
    legislaţiei cu deciziile Curţii Constituţionale – motive invocate de executiv,
    sunt considerate doar pretexte care nu justifică graba cu care au fost aduse
    modificări de substanţă unor acte normative de o asemenea importanţă.

    Modificările Codului Penal şi ale Codului de Procedură Penală se referă la
    definirea şi pedepsirea abuzului în serviciu. Se stabileşte şi un prag minim de
    200.000 de lei (circa 45 de mii de euro) de la care acesta este faptă penală,
    se lărgeşte categoria persoanelor care ies de sub incidenţa prevederilor
    referitoare la favorizarea infractorului.

    Şeful statului, Klaus Iohannis, a
    luat poziţie şi a sesizat Curtea Constituţională cu privire la un posibil
    conflict juridic între guvern, sistemul de justiţie şi Parlament. Anterior, şi
    Consiliul Superior al Magistraturii a decis să sesizeze Curtea pentru conflict
    instituţional între autorităţile statului. Puterea executivă, adică Guvernul,
    ar fi încălcat atribuţiile şi prerogativele puterii judecătoreşti, crede CSM.

    Opoziţia de dreapta a depus o moţiune de cenzură, intitulată
    Guvernul Grindeanu – Guvernul sfidării naţionale. Nu legalizaţi furtul în
    România!.

  • Newsflash 11, 2016 UPDATE

    Newsflash 11, 2016 UPDATE

    CAMPAIGN — Romania on Friday kicked off its parliamentary election campaign, scheduled for December 11. Almost 6,500 people have registered as candidates for the 466 seats in the Senate and the Chamber of Deputies, on behalf of political parties or as independents. This election, the list system has been reinstated; the last time it was used was in the 2004 elections, with new norms of representation introduced for senators and deputies.



    REP. OF MOLDOVA — Pro-Russian Socialist candidate Igor Dodon and pro-European reformer Maia Sandu face off on Sunday in the presidential run-off in the Republic of Moldova. About three million citizens are called to the polls to vote directly for the president, for the first time in 16 years, time in which the head of state was appointed by Parliament. Pundits say that this election has not only a political stake, but also geopolitical implications. Dodon wants to join the Russia-Belarus-Kazakhstan Union, while Sandu pleads for reforming the state and joining the EU.



    PIPELINE — A gas pipeline between Romania and Bulgaria was inaugurated on Friday by the relevant authorities, the Bulgarian Energy Ministry has announced. Running over 25 km, the pipeline is the longest such installation in Europe so far. The Bulgarian portion runs over 15.4 km, the one in Romania is 7.5 km long, with 2.1 km running under the river Danube, separating the two countries. The pipeline provides a secure and permanent supply of natural gas for home and industry consumers in the two countries. Its inauguration meets the requirement of the European Energy Union requiring the creation of gas transportation systems between member states. The gas pipeline is part of a wider plan to link natural gas networks in Bulgaria, Romania, Hungary and Austria by the end of 2019.



    VETERANS DAY — Veterans Day was observed on Friday in Romania, too. Military and religious ceremonies were held in garrisons and at the heroes’ memorials across the country. Tribute was also paid to the 28 Romanian military who died in international missions, in Afghanistan, Iraq and Bosnia-Hertzegovina. On this occasion, the Romanian President, Klaus Iohannis, said the solid security guarantees that Romania enjoys at present are due, to a large extent, to the spirit of sacrifice, loyalty and patriotism. As of 2014, Romanians annually observe Veterans’ Day on November 11, concurrently with other European countries, the US, Canada and Australia. It coincides with other holidays, including Armistice Day and Remembrance Day, celebrated in other countries that mark the anniversary of the end of World War I. Major hostilities of World War I were formally ended on November 11, when the Armistice with Germany went into effect.



    DIPLOMACY — German chancellor, Angela Merkel, on Thursday had a phone conversation with the US President elect, Donald Trump, about maintaining relations between Germany and the US. The statement was made on Friday by the spokesman for the German Government, Georg Streiter. He said Angela Merkel is also due to have a meeting in Berlin on Thursday with the acting US president, Barack Obama, for talks on the free trade agreement between the US and EU.



    HANDBALL — The Romanian womens handball champions, CSM Bucharest, on Friday qualified for the next stage of the Champions League, after defeating the Russian team Rostov Don, 22-20, away from home. This is the first win grabbed by the Romanian team after having sustained three consecutive defeats. In the next stage, the Romanian team will face the Danish team Midtjylland. After having played five matches, CSM ranks second in the group, with 4 points, just like Midtjylland. (Translated by C. Cotoiu and D. Vijeu)