Român ucis în atentatul din Germania
Ministerul de Externe
de la Bucureşti a confirmat, joi, că un român se numără printre victimele
dublului atac din Germania, care a vizat imigranţi, atac comis în oraşul Hanau,
din apropiere de Frankfurt. Ministerul a condamnat ferm orice act de violenţă
şi manifestare xenofobă. Seful diplomaţiei, Bogdan Aurescu, a decis ca
repatrierea să fie asigurată prin fondul pentru situaţii de urgenţă. Miercuri
seara, un german de 43 de ani a ucis nouă oameni în două cafenele cu narghilea
din Hanau, iar în afara românului, victimele sunt imigranţi de origine kurdă,
bulgară şi bosniacă, dar şi trei germani.
Clasa politică a acuzat formaţiunea
de extremă dreapta Alternativa pentru Germania că inspiră, prin mesajele ei,
acţiunile violente. Co-preşedintele formaţiunii, fostul creştin-democrat,
Alexander Gauland, a respins vehement acuzaţiile Cancelarul federal Angela
Merkel a denunţat ceea ce a numit ‘otrava reprezentată de rasism în Germania’. Ne
opunem cu forţa şi determinare tuturor celor care încearcă să divizeze Germania,
a mai spus Angela Merkel. La Poarta Brandenburg din Berlin, câteva sute de
oameni au comemorat victimele atacurilor, formând un amplu lanţ uman în jurul
porţii. Manifestări similare au avut loc în multe oraşe germane.
Audieri în Parlamentul de la Bucureşti a miniştrilor desemnaţi
Premierul
desemnat al României, Ludovic Orban, va merge, luni, în faţa Parlamentului să
ceară votul de învestitură pentru noul său cabinet. Cei 16 miniştri ai
cabinetului Orban II, în aceeaşi structură şi componenţă ca şi Guvernul demis
prin moţiune de cenzură, au fost audiati, timp de trei zile, săptămâna trecută,
în comisiile de specialitate ale Legislativului de la Bucuresti.
Planul PNL
este respingerea a două guverne, astfel încât să se poată ajunge la dizolvarea
Parlamentului şi declanşarea anticipatelor. Acestea ar putea avea loc, după cum
spunea Ludovic Orban, în intervalul 15-30 iunie, în aceeaşi perioadă cu
alegerile locale. PSD a anunţat, însă, ca nu va participa la votul de
învestitură. În cazul în care cvorumul nu va fi îndeplinit, votul de
învestitură pentru guvernul Orban II ar putea fi amânat. Tot pe 24 februarie,
Curtea Constituţională a Romaniei va dezbate sesizarea depusă de preşedinţii
celor două Camere ale Parlamentului, care au reclamat faptul că seful statului,
Klaus Iohannis, l-a desemnat tot pe premierul demis să formeze un nou executiv,
ceea ce ar încălca, în opinia lor, voinţa legislativului.
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat
decretele de numire pentru procurorii şefi propuşi de ministrul Justiţiei
Seful statului român,
Klaus Iohannis, a semnat, joi, decretele de numire pentru procurorii şefi
propuşi de ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu. Astfel, Gabriela Scutea va fi
în fruntea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
Crin-Nicu Bologa la Direcţia Naţională Anticorupţie şi Elena-Giorgiana Hosu la
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism. Cei trei procurori şefi au fost numiţi pe o perioadă de
trei ani. Numirile au fost făcute de preşedinte, deşi Gabriela Scutea şi Elena
Giorgiana Hosu au primit avize negative de la Consiliul Superior al
Magistraturii. Klaus Iohannis a explicat că nu a ţinut cont de avizul negativ al
Consiliului, pentru că i s-a părut parţial destul de superficial şi a
considerat că propunerile ministrului Cătălin Predoiu au fost corecte.
Decizia
preşedintelui a fost criticată atât de reprezentanţii PSD, cât şi
de cei ai USR, pentru că a ignorat avizul
negativ al CSM în cazul celor două procuroare. Vicepreşedintele Senatului,
social-democratul Robert Cazanciuc, a explicat că MCV şi GRECO recomandă să se
respecte punctul de vedere al CSM la numirea noilor procurori şefi. La rândul
său, într-un mesaj postat pe Facebook, liderul USR, Dan Barna, a afirmat că
numirea unor procurori şefi care au primit aviz negativ de la CSM reprezintă o
greşeală greu de explicat. În opinia sa, decizia preşedintelui României este o
acţiune oportunistă, într-un context politic convenabil actualei puteri.
Moneda naţională românească, leul a înregistrat un nou minim istoric în raport cu cea europeană
Moneda naţională
românească, leul, s-a depreciat, joi, cu 0,45 bani (0,09%) faţă de euro, moneda
europeană atingând un nou maxim istoric, iar cursul stabilit de Banca Naţională
a României este de 4,7834 lei/euro. Leul a mai atins o cotaţie minimă record pe
21 noiembrie, când cursul a fost de 4,7808 lei/euro.
Deprecierea uşoară a leului este corelată cu
deprecierile din regiune, în condiţiile în care zlotul şi forintul s-au
depreciat în urma unor mişcări de fluxuri internaţionale, spune ministrul
interimar al Finanţelor, Florin Cîţu. În opinia sa, dobânzile vor continua să
scadă şi încrederea investitorilor să crească. Premierul interimar Ludovic Orban a
declarat că situaţia economică a ţării este foarte stabilă şi nu există
‘absolut niciun fel de risc’ de apariţie a unui dezechilibru major. Prim ministrul a
menţionat că are încredere în stabilitatea monedei naţionale şi a cursului de
schimb.
