Radio România Internațional

Tag: cultura

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 12.01 – 18.01.2025

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 12.01 – 18.01.2025

    Alidzeri prezidențiali bis
    Protlu tur a alidzeriloru prezidenţiali va s-facâ tu 4 di maiu, iara doilu turu tu 18 di maiu – apufâsi, gioi, Chivernisea di coaliție PSD-PNL-UDMR di București. Româñilli ditu vâsilie va s-voteadzâ tu chirolu ali unâ singurâ Chivernisi, iara ațelli ditu diasporâ va s-aibâ trei dzâli, ama tu ațea ditu soni dzuuâ – dumânicâ, secţiili di vot va s-anclljidâ tu sâhatea 21:00 ali Românie, cum ți s-hibâ fuslu oraru localu. Apofasea fu loatâ ta s-nu poatâ s-facâ niți unâ influenţari a votlui anda elu va s-anclliidâ tu Românie, ama lipsea s-armânâ nica dișcllisu tu xeani, tu secţiili ditu ascâpitata ali vâsilie. Autorităţli bâgarâ și nomuri ma serti ti campania electoralâ, ma multu pi internet, nitiñisearea a loru va s-ducâ la pâltearea di girimé pânâ di 50.000 di lei (vârâ 10 ñilli di ivradz), iara ti mărilor platformi onlini girimelu va s-hibâ pânâ di 5% ditu țifra di emburlâchi. Apofasea ti data a alidzeriloru prezidenţiali fu faptâ public tu Monitorlu Ufițial.
    Reprezentanţâlli a ma multor organizaţii non-guvernamentali dzâsirâ că nu s-poati s-hibâ aprucheatu unu ahtari actu normativ fârâ unâ moabeti publicâ dealihea ș-fârâ unâ analizâ a aspectilor ți asparsirâ scrutinlu di ma ninti cari fu anulat. Aduțemu aminti că, dupâ ți avea vulusitâ protlu turu a alidzeriloru prezidențiali ditu 24 di brumaru, Curtea Constituționalâ ali Românie anulă, tu 6 di andreu, prezidențialili, anda diaspora avea ahurhitâ, chiola, votlu ti doilu turu. CCR lo ahtari apofasi di cara Consiliul Suprem di Apârari ali Vâsilie scoasi tu padi unu raportu ți zbura di unâ minteari xeanâ tu proțeslu electoralu, ama nica nu inșirâ tu migdani ancheti judițiari ți s-dzâcâ ma s-fu dealihea ași, ma nu.
    Dzăț di ñilli di oamiñi ditu tutâ vâsilia inșirâ, dumânicâ, pi geadei, cama mulțâ tu București, ta s-caftâ adrarea diznău a doilui turu ți elli luyursescu că fu anulatu fârâ canâ ândreptu, ama și darea-mpadi di pi scamnu al Klaus Iohannis, ți easti nica prezidentu, a că tu 21 di andreu âlli si avea bitisitâ doilu ș-ațelu ditu soni mandat ti cari avea-ndreptu. 161 di parlamentari ditu opoziție simnarâ ti darea-mpadi di pi scamnu a prezidentului, iara formațiunea AUR câftă ufițial adunarea ali unâ sesiuni ahoryea a Parlamentului tu chirolu 20 – 24 di yinaru, ta sâ-și ahurheascâ proțedura di dari-mpadi di pi scamnu. Ti furnia aesta, easti ananghi di votlu a 234 di parlamentari.

    Apofasi ali BNR
    Banca Naţionalâ ş-ţâni atitudinea apridunatâ ș-apufâsi, stâmâna aesta, s-țânâ nialâxit, la 6,5% tu an, toclu di politicâ monetarâ. Toclu di sturu nu mata fu alâxitu ditu agustu, di cara s-fâțea gaireț ti scâdearea a inflaţillei. Uidisitu cu BNR, aesta criscu tu trimestrul ditu soni ditu 2024 ma multu di cum fu minduit di prota, di itia a pâhadzloru la combustibili și xerea di estâ vearâ. Spețialişțâlli nu cuteadzâ s-dzâcâ că va s-facâ unâ scâdeari estanu a toclui di politicâ monetarâ. Ei minduescu că, maca dupâ alidzerli prezidenţiali nu s-alâxeaști contextul icuonomic internu, poati s-veadâ unâ mari presiuni pi cursul di alâxeari a pârălui naționalu. Di altâ parti, Chivernisea româneascâ lucreadzâ la adrarea a proiectului di buget ditu 2025. Va s-da s-țânâ deficitlu di 7% apufâsitu di Comisia Evropeanâ, ama şi 7% ditu PIB ti investiţii.

    Diznău, di Mineriadâ
    Prezidentul di ma ninti ali Românie, Ion Iliescu, ș-premierlu di ma ninti, Petre Roman, furâ aflaț câbâtli, diznău, stâmâna aesta, tu dosarlu a Mineriadâllei ditu meslu cirișaru 1990 ti adrarea di zñii contra a uminitatillei. Procurorilli lipseaști s-adarâ dipu ditu ahurhitâ ancheta, di cara probili adunati, ma ninti, furâ anulati tu instanţâ. Ei dzâcu că, tu cirișaru 1990, persoani cu thesi ditu apofasili tu Statlu românescu anchisirâ unâ politicâ di represiuni contra a oamiñiloru țivili ditu Capitalâ. Atumțea furâ vâtâmaț 4 oamiñi, arușunati 2 mlleri, agudirâ fizic şi/ică psihic cama di 1.300 di oamiñi și avinarâ i ancllisirâ para nom cama di 1.200. Ahurhindalui ditu meslu aprilu 1990, tu Bucureşti s-feați unâ manifestaţie ți s-teasi pi ma multi stâmâñi, ți avea caracterlu ali unâ opoziţie la putearea ți cât s-avea curdisitâ dupâ Revoluţia anti-comunistâ. Dupâ spusa a procurorilor, tu 13, 14 și 15 di cirișaru, fu bâgatâ tu practico unâ acţiuni di dânâseari a manifestanţâlor, tu cari furâ mintiti, contra a nomlui, forţi a Ministerlui di Interne, ali Apârari, a Servițiului Românescu di Informaţii, cata cumu şi cama di dzăț di ñilli di mineri ş-alţâ lucrâtori ditu ma multi zoni ditu vâsilie. Minerilli aduşi Bucureşti asparsirâ: sediili a partidilor politiți ți cât li avea adratâ dupâ Revoluţie ş-cari eara tu opoziţie, casili a cama măriloru lideri politiț ditu opoziţie, sediili a publicaţiilor di presâ independenti ş-a niscântoru instituţii di anviţâmintu.

    Dzuua a Culturâllei Naționalâ
    Ditu 2011, România yiurtuseaști, cathi anu, tu 15 di yinaru, Dzuua a Culturâllei Naționalâ, dzuua di amintari alu Mihai Eminescu. Estanu, s-ancllidu 175 di añi di anda s-află ațelu ți easti luyursitu cama marli poet român. Dzuua a Culturâllei Naţionalâ easti dzuua a culturâllei, ali artâ ș-a pidimolui academicu românescu și s-yiurtuseaști pritu multi evenimenti, tu tuti isnăhili iu bâneadzâ româñi, nuntru i anaparti di sinurlu ali vâsilie. S-feațirâ, ama, și protesti. Membri ali Federaţie a Sindicatilor ditu Culturâ şi Presâ, CulturMedia vrurâ sâ scoatâ tu migdani că nu âlli si da pâradz a aluștui sector, ama și nindriptățli a tiñiiloru di cathi mesu ți li au arugațlli ditu muzee, biblioteț ş-țentri culturali.

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțearea: Lala Tașcu

  • Târgu Jiu

    Târgu Jiu

    Târgu
    Jiu,
    municipiul de reşedinţă al judeţului
    Gorj, este un reper al multor circuite turistice culturale deoarece aici se
    află operele în aer liber ale lui Constantin Brâncuşi
    (1876-1957), sculptorul român
    cu o mare influenţă
    asupra artei moderne.

    Operele monumentale ale lui Brâncuşi de la Târgu Jiu au fost realizate în
    memoria celor care au căzut
    în
    luptele pentru apărarea
    oraşului,
    în perioada primului război
    mondial. Brâncuşi,
    care se stabilise la Paris, a revenit în ţară în anul
    1937, la solicitarea Ligii Naţionale a Femeilor din Gorj şi, în
    interval de un an, a realizat mai multe lucrări în aer liber, amplasate pe un drum,
    numit astăzi Calea Eroilor. Pe acest drum, denumit
    şi Axa Brâncuşi, se află podul unde, la 14
    octombrie 1916, au fost lupte grele, populaţia oraşului reuşind să oprească trupele germane care
    încercau să avanseze spre sud.

    Lângă pod, pe malul Jiului, este Grădina Publică
    unde se află operele
    cioplite în piatră ale lui Brâncuşi. Chiar la intrare este Poarta Sărutului,
    o operă realizată din piatră poroasă, cu o înălţime de peste 5 metri. Pe cele
    două coloane poate fi văzut simbolul sărutului, două jumătăţi ale unui cerc, un
    simbol caracteristic sculptorului Constantin Brâncuşi.

    În continuare, mergând pe
    aleea din spatele Porţii
    Sărutului,
    spre malul Jiului, pot fi observate, de o parte şi de alta, 30 de scaune pătrate
    din piatră, în formă de
    clepsidră. La
    capătul aleii se află o altă
    operă brâncuşiană -
    Masa Tăcerii – înconjurată
    de douăsprezece
    scaune rotunde din piatră,
    tot în formă de
    clepsidră.


    La celălalt capăt al Axei Brâncuşi, la o distanţă de circa 1,2 km, se
    află Coloana Infinitului. Amplasată într-un parc, în jurul căruia sunt
    clădiri nu foarte înalte, opera brâncuşiană poate fi văzută de la mare
    distanţă. Coloana Infinitului are o înălţime de
    29 de metri şi este alcătuită din
    module din bronz, în
    formă de
    clepsidră, fixate
    pe un ax metalic. Odată cu lăsarea serii, Coloana este pusă în evidenţă de
    lumina reflectoarelor, la fel ca şi
    celelalte opere brâncuşiene de la Târgu Jiu. Atunci când a început să lucreze la operele în
    aer liber de la Târgu Jiu, Constantin Brâncuşi avea 61 de ani şi era un artist binecunoscut
    la nivel mondial. Operele lui Constantin Brâncuşi au fost inaugurate la 27
    octombrie 1938, în cadrul unei festivităţi în care a fost oficiat şi un Tedeum
    pentru pomenirea eroilor căzuţi în primul război mondial.


    Cu doi ani mai devreme, în piaţa istorică a oraşului Târgu Jiu fusese
    inaugurat un alt monument, al sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu, căzută în
    luptă în vara anului 1917, la Mărăşeşti, pe frontul din Moldova. Amplasat în
    faţa clădirii Prefecturii Gorj şi a Consiliului Judeţean, pe atunci clădirea
    Primăriei Târgu Jiu, Mausoleul-sarcofag Ecaterina Teodoroiu a fost realizat de
    sculptoriţa Miliţa Petraşcu, elevă a lui Constantin Brâncuşi. Mausoleul are
    peste doi metri înălţime, este realizat din travertin, iar pe cele patru laturi
    sunt reprezentate scene din viaţa şi activitatea militară a Ecaterinei
    Teodoroiu, născută la Târgu Jiu, motiv pentru care a fost supranumită eroina
    de la Jiu.


  • Poetul Tudor Arghezi (1880-1967)

    Poetul Tudor Arghezi (1880-1967)

    Istoria literară română i-a rezervat un
    loc important lui Tudor Arghezi în paginile sale despre literatura secolului
    20. Pe numele său adevărat Ion Nae Theodorescu, Arghezi a abordat toate
    genurile literare, poezia, proza scurtă, romanul, teatrul, publicistica, cele
    mai valoroase creații ale sale fiind poeziile. De asemenea, a fost pasionat de
    pictură și desen.



    Arghezi s-a născut în 1880 la București
    și a murit în 1967, tot la București, în vârstă de 87 de ani. A debutat în 1896,
    apreciat și promovat de poetul Alexandru Macedonski. Arghezi a fost apropiat de
    simbolism și de mișcarea literară secesiunea vieneză, curent cultural
    manifestat și în artele vizuale.

    Din tinerețe se împrietenește cu
    preotul-publicist Gala Galaction și cu scriitorul Vasile Demetrius de orientare
    politică și culturală de stânga. A devenit pamfletar și a luat apărarea
    țăranilor reprimați în timpul răscoalei din 1907 și s-a apropiat de N. D.
    Cocea, scriitor și publicist incisiv cu convingeri socialiste. În aceeași perioadă,
    scrie și critică de artă și intră în anturajele unor oameni de cultură cu
    simpatii liberale ca Eugen Lovinescu și Ion Minulescu și în cercurile unor
    colecționari de artă precum Krikor Zambaccian și Alexandru Bogdan-Pitești.

    În
    perioada primului război mondial, manifestă opinii progermane pe care le
    exprimă în ziarul Gazeta Bucureștilor, ziar editat de autoritățile germane de
    ocupație între 1916 și 1918. La finele războiului, este condamnat la 5 ani de
    închisoare pentru colaboraționism, din care execută numai un an fiind grațiat
    de rege.


    După război, desfășoară o intensă
    activitate literară și publicistică. În 1928 este directorul ziarului literar
    Bilete de papagal, de patru pagini, cu dimensiunile unei broșuri de 32
    centrimetri lungime și 12 centimetri lățime. În Bilete de papagal, care a
    apărut în patru serii, între 1928-1929, iunie-octombrie 1930, 1937-1938 și
    1944-1945, se regăsesc nume cunoscute ale literaturii române ca poeții Otilia
    Cazimir, George Topârceanu, Felix Aderca și Urmuz. În perioada interbelică
    scrie și literatură pentru copii, iar în anii celui de-al doilea război
    mondial, în 1943, în urma unui pamflet intitulat Baroane și adresat
    ambasadorului Germaniei la București, este arestat pentru un an.

    În fonoteca
    Radiodifuziunii Române există un document sonor în care Tudor Arghezi citește
    poezia Flori de mucigai, publicată în 1931, care se referă la anul petrecut
    în închisoare:

    Flori de
    mucigai / Le-am scris cu unghia pe tencuială / Pe un părete de firidă goală /
    Pe întuneric, în singurătate / Cu puterile neajutate / Nici de taurul, nici de
    leul, nici de vulturul / Care au lucrat împrejurul / Lui Luca, lui Marcu şi lui
    Ioan / Sunt stihuri fără an / Stihuri de groapă / De sete de apă / Şi de foame
    de scrum / Stihurile de acum / Când mi s-a tocit unghia îngerească / Am lăsat-o
    să crească / Şi nu a mai crescut / Sau nu o mai am cunoscut / Era întuneric.
    Ploaia bătea departe, afară / Şi mă durea mâna ca o gheară / Neputincioasă să
    se strângă / Şi m-am silit să scriu cu unghiile de la mâna stângă.


    După război, Arghezi este interzis în
    perioada 1948-1952 de cenzura regimului comunist. Însă, sub influența lui Mihai
    Ralea, om de cultură din înalta nomenclatură comunistă, este reabilitat și
    profită din plin de noua poziție. Scrie poezii agreate de regim și chiar
    Academia Republicii Populare Române îi organizează aniversarea a 80 de ani de
    viață, în 1960. Cu acea ocazie, Arghezi ține un discurs dominat de falsă
    modestie, trăiri simulate și autovictimizare. Nu uită să calomnieze și România
    democrată de dinainte de 1945.

    Cu
    toate că în epoca socialistă condeiul mi se bucură de o apreciere prea puțin
    meritată, un recital pe numele meu mă covârșește. Mi-a fost dat să trăiesc
    marele contrast dintre două timpuri, atât pentru literatură, cât și pentru
    neînsemnata mea persoană. Ce erau mai înainte un scriitor, un compozitor, un
    pictor ori un artist dramatic? O rușine, mai mare sau mai mică, după familia
    din care ieșea. Se mai admitea, e adevărat, câte un liric înzestrat cu darul
    madrigalului și al hazului gros între lăutarii ospețelor boierești.

    Personal,
    am avut împotriva scrisului meu, în timp, toate autoritățile culturale
    asociate: Universitatea, Academia, poezia, proza, presa, poliția, justiția,
    cenzura, jandarmeria și chiar colegialitatea imediată. Fusesem izolat, cu
    condeiul și caietele mele, pe un bloc de gheață cât țara, ocărât, scuipat,
    insultat.

    Fără să mă simt vinovat cu nimic, încovoiam, poate, graiul moștenit.
    Singurul drept și singura datorie acordate unui scriitor erau să moară la
    spital pe o rogojină sau în balamuc. În afară de unele strofe patriotice,
    cântate la oștire și la școala primară scrise de Alecsandri, și în afară de
    operele semnate de Carmen Sylva,
    respirând o atmosferă regală, restul, cu om cu tot, erai indiferent și aproape
    odios.


    Memoria lui Tudor Arghezi poate fi
    găsită astăzi în muzeul care îi poartă numele. Se află pe strada Mărțișor, în
    sudul Bucureștiului, celebră datorită lui.

  • Retrospectiva turistică

    Retrospectiva turistică

    Anul 2023 a fost un
    an încărcat pentru turismul românesc. Am descoperit destinații interesante și
    proiecte care au adus tot mai mulți turiști în România. Am început luna
    ianuarie cu atmosfera concepută pentru a relaxa toate simțurile prin muzică,
    arome, decor și lumină din centrele SPA. Pe litoralul românesc, în București și
    pe Valea Prahovei, am găsit o gamă foarte variată de terapii vindecătoare. Tot
    în prima lună a anului am aflat că tratamentele balneare au o tradiție veche, România
    fiind printre primele țări din lume care a creat o societate științifică de
    balneologie și climatologie. Băile Felix, Călimănești, Căciulata și Sovata au
    fost doar câteva dintre stațiunile pe care le-am vizitat. Am descoperit, apoi,
    ruta cultural-turistică Meșteri populari și meșteșuguri tradiționale din
    România. Aceasta a fost lansată de către Ministerul Antreprenorialului și
    Turismului din România, pentru turiștii interesați de obiectele de artizanat și
    de obiceiurile populare din satele situate în nordul României.



    În perioada 23-26 februarie, a avut loc la București
    ediția a 47-a a Târgului de Turism al României. În cadrul evenimentului, au
    fost prezentate cele mai interesante oferte și atracții turistice din România.
    Nu au lipsit nici meșterii populari care au făcut adevărate demonstrații ale
    meșteșugurilor străvechi. Județul Timiș, Bucovina, Breaza, Cetatea Făgărașului
    și Arad au fost destinațiile despre care am vorbit atunci. Apoi, la începutul
    primăverii, ne-am oprit în centrul României, la poalele versantului sud-estic
    al muntelui Piatra Craiului, la altitudinea de 1244 de metri, unde am
    descoperit primul sat turistic din România, Șirnea. Ne-am îndreptat după aceea
    spre Delta Dunării, un adevărat paradis natural, care se întinde la vărsarea
    Dunării în Marea Neagră. Habitat al păsărilor de apă care au găsit aici o
    întinsă zonă de stufărișuri, Delta Dunării reprezintă una dintre marile
    atracții turistice ale României. V-am prezentat tururi de observare a florei și
    faunei, oferte de foto safari și de excursii cu barca sau caiacul, însă am
    vorbit și despre tradiții, istorie, cultură și, nu în ultimul rând, despre
    multitudinea de crame din zonă. Răsfățul a continuat apoi prin patrimoniu.
    Ne-am îndreptat atenția spre vechile reședințe nobiliare din România. Domeniul
    Cantacuzino, de la Florești, și conacul familiei Carp, o familie de boieri din
    comuna Țibănești, județul Iași, ne-au impresionat prin rafinament.



    În județul Vâlcea, am aflat că se pot practica o
    multitudine de forme de turism. Mai mult decât atât, Horezu este un brand
    pentru județul Vâlcea, prin ceramica pe care meșterii o realizează acolo. Apoi,
    am vizitat o zonă la fel de recunoscută pentru tradiții, dar și pentru pădurile întinse și fenomenele
    naturale unice. Județul Buzău este căutat an de an și de iubitorii turismului
    de aventură, aici practicându-se alpinismul, off-roadul, raftingul sau
    parapanta. Pe de altă parte, oferta gastronomică este foarte variată și cuprinde
    câteva mărci înregistrate. Paștele l-am petrecut în satul românesc. Am aflat la
    început de aprilie că Satul Rășinari, din județul Sibiu, a fost marele
    câștigător al României la cea de-a doua ediție a competiției mondiale Best
    Tourism Villages, lansată de Organizația Mondială a Turismului. Am vorbit
    despre excursiile rurale, care se pot combina cu vizite la cetăți medievale, dar
    și cu participări la festivaluri și evenimente locale. Iar, de aici, ne-am
    oprit în centrul României, în județul Brașov, pentru a cunoaște unul dintre
    cele mai bine conservate monumente la nivel național. Multe publicații din
    toată lumea au scris că este una dintre cele mai frumoase cetăți din lume.
    Cetatea Făgărașului, a cărei construcție s-a terminat în secolul al XVII-lea, a
    fost asediată de peste 26 de ori, dar n-a fost cucerită niciodată. Iar, la
    sfârșit de aprilie, v-am propus un city-break în nord-vestul României, la doar
    câțiva kilometri de granița cu Ungaria și la o distanță relativ egală față de
    Viena, Praga sau București, în orașul Oradea. Și am aflat că nu numai Oradea
    poate fi destinația perfectă de city-break, ci și un adevărat oraș-muzeu, Târgu
    Jiu. Sau Cluj-Napoca, orașul în care s-a născut fenomenul de renume mondial:
    Festivalul Untold.



    La începutul verii, vă spuneam că România este cunoscută
    pentru pădurile sale întinse și virgine, pentru zonele în care găsim tradiții
    vechi și meșteșugari care încă lucrează obiecte de artizanat prin tehnici și
    după modele moștenite din străbuni. Și am vorbit despre ecoturism și despre asociațiile
    care se străduiesc să păstreze valorile naturale și să educe în privința unui
    turism responsabil. În aceeași perioadă, am făcut și un tur virtual, prin
    intermediul căruia ați descoperit peste 50 de muzee din toate zonele României
    rurale. La început de toamnă, am vorbit despre tărâmul verde al bisericilor din
    lemn, Maramureș, după care ne-am îndreptat spre lumile dispărute din Țara
    Hațegului. Am cunoscut, astfel, o zonă în care se găsesc zimbri, biserici
    medievale, case vechi și castele, o mulțime de monumente istorice de interes
    național și chiar fosile de dinozauri pitici, unice în lume. Apoi, am călătorit
    pe Via Transilvanica, cel mai lung traseu de drumeții din România, care leagă
    situri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO. Iar, de aici, am ajuns în cramele
    care păstrează adevărate comori pentru iubitorii de vin. Am vorbit despre
    programe speciale de vizită, cu plimbări prin podgorie, explicații despre
    procesul de fabricare a vinului și, cel mai important, degustări.



    După prezentarea ofertei de turism de aventură și a celei
    de cicloturism, aproape de sfârșitul anului, v-am invitat să petreceți
    sărbătorile de iarnă în România. Am vorbit despre târguri de Crăciun și despre
    Revelion, dar și despre festivaluri unice de iarnă. Iar 2024 se anunță un an
    cel puțin la fel de bogat în oferte turistice. Rămâneți alături de Radio
    România Internațional, pentru a cunoaște România și obiectivele sale turistice
    cele mai frumoase! La mulți ani!


  • Cultura romena, fine anno ricco di eventi a Roma

    Cultura romena, fine anno ricco di eventi a Roma

    “Mundus 3. Ricordi dal paradiso” dipinti su tela, legno o carta dagli artisti romeni Elena Minodora e Doru Tulcan vi aspettano fino al 10 gennaio 2024 alla Galleria darte dellAccademia di Romania in Roma, che invita il pubblico a scoprire Timișoara e il suo spirito libero. La mostra darte contemporanea, aperta il 15 dicembre, è organizzata dalla prestigiosa istituzione in collaborazione con lAssociazione Timișoara 2023 – Capitale Europea della Cultura, la Facoltà di Arti e Design dellUniversità di Ovest e lUnione degli Artisti Figurativi (UAP) di Timișoara. Dal 14 novembre al 4 dicembre, levento è stato preceduto dalla rassegna “Emergenze”, dedicata sempre alla bella città della Romania occidentale, Capitale Europea della Cultura nel 2023, che ha riunito le opere di 14 giovani artisti, dottorandi di ricerca presso la Facoltà di Arti e Design dellUniversità di Ovest, ha spiegato a Radio Romania Internazionale la vicedirettrice dellAccademia di Romania in Roma, Oana Boşca-Mălin, passando in rassegna i riferimenti delle presenze culturali romene nella Capitale italiana in questo fine anno.



    La nostra ospite ricorda al pubblico che, fino al 21 aprile 2024, le Terme di Diocleziano ospitano la mostra “Dacia – lultima frontiera della Romanità”, curata dal Museo Nazionale di Storia della Romania e dal Museo Nazionale Romano, e organizzata dallAmbasciata di Romania in Italia in partenariato con il Museo Nazionale di Storia della Romania, il Ministero della Cultura romeno, il Ministero degli Affari Esteri, il Ministero della Difesa Nazionale, lIstituto Culturale Romeno, attraverso lAccademia di Romania in Roma, nonchè con il Ministero della Cultura italiano. Nel fine settimana, nellambito della mostra, lAssociazione Terra Dacica Aeterna di Cluj-Napoca e lAsssociazione Romanitas di Roma hanno tenuto lezioni di storia interattive soprattutto per i piccoli visitatori. Allevento ha partecipato anche il noto artista romeno Mircea Cantor. A margine della mostra, lAccademia di Romania in Roma, rappresentanza dellIstituto Culturale Romeno, ha organizzato a novembre le conferenze internazionali “On the Fringe of the Empires. Society, Economy and Artefacts in Late Antiquity and the Middle Ages (3rd-15th c. AD)” e “Roman bridges and bridgeheads across the Danube: Drobeta and Sucidava”.



    I libri e il teatro non potevano mancare dalla rosa di presenze romene di fine anno in Italia. Un vero successo di pubblico è stato riscosso dallo scrittore romeno Matei Vișniec, presente l8 dicembre alla Fiera del Libro di Roma “Più libri, più liberi” per presentare “Il venditore di incipit di romanzi”, il suo nuovo libro pubblicato in Italia presso la Voland Edizioni, nella traduzione di Mauro Barindi, aggiunge la prof.ssa Oana Boşca-Mălin. Inoltre, il 14 dicembre, lAmbasciata di Romania in Italia ha avuto come ospite nella “Serata a casa” di fine anno Rodica Fleșariu Marinescu, lautrice del volume “Impronte italiane”, in dialogo con la prof.ssa Nicoleta Neșu.



    Infine, il 16 dicembre, la Basilica Santi XII Apostoli di Roma ha ospitato lVIII edizione del Concerto di Natale “Le tradizioni attraverso gli occhi dei bambini”, organizzato dallAssociazione italiana “Insieme per lAthos-Onlus”, in partenariato con lAccademia di Romania in Roma, la Diocesi Ortodossa Romena dItalia e Radio Romania, con il patrocinio dellAmbasciata di Romania nella Repubblica Italiana, dellAmbasciata di Romania presso la Santa Sede e dellAmbasciata della Repubblica di Moldova in Italia. La vicedirettrice dellAccademia di Romania in Roma, Oana Boşca-Mălin, rivolge a tutti i migliori auguri di Buon Natale e un 2024 più sereno!




  • Serate a Casa dell’Ambasciata di Romania in Italia con Rodica Fleșariu Marinescu

    Serate a Casa dell’Ambasciata di Romania in Italia con Rodica Fleșariu Marinescu

    Roma mi ha chiamata a Lei tantissime volte, con tutta la sua gentilezza, e in tutti questi quasi 30 anni ho voluto fare qualcosa per lei: articoli, libri e mostre di fotografia in dialogo tra la Romania e l’Italia. Sono le parole di Rodica Fleșariu Marinescu, l’autrice del volume Impronte italiane, protagonista dell’ultima edizione del 2023 delle Serate a Casa dell’Ambasciata di Romania in Italia, che sarà ospitata il 14 dicembre, dalle ore 19.00, dalla sede della rappresentanza diplomatica a Roma, in Via Nicolò Tartaglia 40.



    Il volume che verrà presentato dall’autrice in dialogo con la professoressa Nicoleta Neșu, pubblicato nel 2022 presso l’editrice Peter Pan Art, raccoglie 47 racconti – 24 dedicati a Roma e 23 ad altre città italiane. Si tratta di un altro libro d’amore per l’Italia e per Roma, dopo Roma – tra diario e fotografia (2004) e Roma inedita (2016), quest’ultimo in edizione bilingue romeno-italiana, spiega Rodica Fleșariu Marinescu a Radio Romania Internazionale, parlando della sua passione per il Bel Paese.



    Il progetto Le Serate a Casa dell’Ambasciata, avviato dalla rappresentanza diplomatica del nostro Paese a Roma, è un formato di eventi dedicati alla comunità romena in Italia e agli amici della Romania, volto, da un lato, ad avvicinare le personalità romene al pubblico e, dall’altro, a creare una piattaforma per la promozione degli scrittori e degli artisti romeni in Italia.



    Nata nel 1957 a Braşov, nella Romania centrale, Rodica Fleșariu Marinescu ha cambiato il percorso professionale di ingegnere nel 1999, quando si è stabilita a Bucarest, dove, fino al 2018, ha lavorato presso la Direzione Ricerca del Museo Nazionale del Contadino Romeno. Nel 2005, ha conseguito un master in cultura italiana e interculturalità europea presso l’Università di Bucarest, con una tesi sul pittore Pietro Cavallini. Ha beneficiato di tre borse di ricerca libera in arte a Roma, nel 2004, 2007 e 2009. Lungo gli anni, è stata protagonista di numerose mostre fotografiche nel paese, al Museo del Contadino Romeno e all’Istituto Italiano di Cultura di Bucarest e, in Italia, all’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia e all’Accademia di Romania in Roma.




  • Botoşani

    Botoşani

    Situat în partea nord-estică a României, la frontiera cu Republica Moldova
    şi Ucraina, judeţul Botoşani se remarcă prin locuri încărcate de cultură şi de
    istorie. În Botoşani, municipiul reşedinţă de judeţ cu acelaşi nume, pot fi
    admirate multe clădiri de patrimoniu şi pot fi vizitate locuri ale memoriei,
    unele legate de comunităţi etnice, precum evreii şi armenii, care
    au influenţat istoria acestor locuri. Tradiţiile şi obiceiurile din perioada
    sărbătorilor de Crăciun şi de Anul Nou sunt păstrate în zona Botoşaniului
    datorită ansamblurilor care există aproape în fiecare localitate.

    Directoarea
    Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică Botoşani, Florentina
    Gheorghiţă, are câteva recomandări pentru cei care ajung în acest judeţ în
    perioada sărbătorilor de Crăciun și de Anul Nou:

    Sezonul sărbătorilor
    de iarnă în Botoșani începe cu parada din data de 17 decembrie, paradă care va
    pune una lângă alta 40 de formații care se ocupă cu prezentarea datinilor de
    iarnă din Botoșani, dar și din județele alăturate. După aceea, în preajma
    Crăciunului, putem spune cu mândrie că aproape în fiecare comună din județul
    Botoșani, există formaţii mai vechi sau mai noi, care prezintă aceste datini
    din Ajunul Crăciunului. Cine vine, va putea să vadă și cum este o pomană a
    porcului, care este tradițională mai ales aici în nordul Moldovei. După aceea putem să spunem că ne apropiem de Anul Nou,
    care, la fel, nu este lipsit de obiceiuri și de datini.

    În Ajunul Anului Nou,
    dimineață, puteți să începeți cu o paradă a obiceiurilor în comuna Vorona, cea
    mai bogată și cea mai dezvoltată comună din județul nostru. Este o paradă urmată de
    un spectacol cu toate formațiile care participă. Vă puteți muta după-amiază în
    municipiul Dorohoi, unde o altă paradă are loc, la fel, cu prezentarea
    datinilor și obiceiurilor până aproape de miezul nopții.


    În gospodăriile
    tradiţionale, Sărbătoarea Crăciunului este precedată de pregătirea unor
    preparate, majoritatea din carne de porc. De aceea, are loc
    sacrificarea rituală a porcului, ocazie cu care este pregătită aşa-numita
    pomană a porcului, un obicei care este prezentat şi turiştilor.

    Revine cu
    detalii directoarea Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică
    Botoşani, Florentina Gheorghiţă:

    Există deja câteva pensiuni care fac
    aceste ritualuri pentru turiștii care poposesc la ei și cu mândrie putem să
    spunem că încep să apară și punctele de gastronomie locală unde, la fel, sunt
    prezentate aceste obiceiuri ale tăiatului porcului, a pregătitului
    preparatelor. În Ajunul Crăciunului se poate gusta renumita prăjitură de post,
    julfa, care este caracteristică, acestei zone. Sunt niște foi care se fac
    întotdeauna cu două zile înainte ca să se înmoaie și este o cremă care se face
    din semințe de in și se lasă bineînțeles de pe o zi pe alta la înmuiat.


    Botoşani este considerat un
    judeţ al geniilor. Aici s-au născut, spre exemplu, academicianul Nicolae Iorga,
    pictorul Ştefan Luchian, celebrul muzician George Enescu şi poetul naţional
    Mihai Eminescu, toţi cei menţionaţi având case memoriale. Pe lista atracţiilor
    cultural-turistice din Botoşani figurează Ruta mănăstirilor, care urmează un
    drum superb, ce trece printr-o pădure. În municipiul şi în judeţul Botoşani
    există multe biserici şi mănăstiri vechi, unele ctitorite în a doua jumătate a
    secolului al 15-lea de domnitorul Moldovei, Ştefan cel Mare.

  • Premiere absolute la Teatrul Național Radiofonic, în anul cultural Dimitrie Cantemir

    Premiere absolute la Teatrul Național Radiofonic, în anul cultural Dimitrie Cantemir

    Teatrul Național Radiofonic prezintă în premieră absolută, marți, 12 decembrie, la Radio România Cultural, două spectacole-document care vorbesc despre viața și opera istoricului, filosofului, scriitorului Dimitrie Cantemir – gânditor de talie europeană, a cărui operă se înscrie în tezaurul culturii universale.

    De la ora 19:00: Dimitrie Cantemir – Legendă și adevăr. Scenariu de Raisa Radu. Adaptarea radiofonică Magda Duțu și Ion-Costin Manoliu. Regia artistică Maria Agnesa Pușcașu. În distribuție: Mircea Constantinescu, Daniel Tudorică, Adrian Păduraru, Damian Victor Oancea, Marcelo Cobzariu, Pătru Gavril, Tache Florescu, Annemary Ziegler, Cristina Constantinescu, Eduard Adam, Alexandru Nedelcu, Remus Stănescu, Teofil Memelis, Ion-Costin Manoliu. Regia de montaj Florin Bădic. Regia de studio Milica Creiniceanu. Regia muzicală Luiza Mateescu. Regia tehnică ing. Mirela Georgescu. Redactor Ion-Costin Manoliu. Coordonator proiect Magda Duțu.

    De la ora 20:00: Dimitrie Cantemir – Istoria cărturarului. Scenariu de Raisa Radu. Adaptarea radiofonică Magda Duțu și Ion-Costin Manoliu. Regia artistică Maria Agnesa Pușcașu. În distribuție: Mircea Constantinescu, Daniel Tudorică, Adrian Păduraru, Damian Victor Oancea, Marcelo Cobzariu, Pătru Gavril, Tache Florescu, Annemary Ziegler, Cristina Constantinescu, Eduard Adam, Alexandru Nedelcu, Remus Stănescu, Teofil Memelis, Magda Duțu, Ion-Costin Manoliu. Regia de montaj Florin Bădic. Regia de studio Milica Creiniceanu. Regia muzicală Luiza Mateescu. Regia tehnică ing. Mirela Georgescu. Redactor Ion-Costin Manoliu. Coordonator proiect Magda Duțu.

    Scenariile după care s-au realizat spectacolele sunt alcătuite de prof. univ. dr. Raisa Radu, în urma unei ample documentări, care include lucrările: Dan Bădărău – Filosofia lui Dimitrie Cantemir, Teodor Burada – Scrierile muzicale ale lui Dimitrie Cantemir, Ion Neculce – Letopisețul Țării Moldovei, Sever Zotta – Despre neamul Cantemireștilor, precum și textele lui Dimitrie Cantemir – Divanul sau Gâlceava Înțeleptului cu Lumea, Istoria Ieroglifică, Descrierea Moldovei, Scrisoarea Principelui Dimitrie Cantemir către Contele Golovkin, Historia creșterilor și a descreșterilor Curții Otomanice.

    În primul scenariu, este prezentată viața lui Dimitrie Cantemir la Constantinopol, unde a studiat și a cunoscut oameni politici turci și diplomați din țările europene, și-a format o vastă cultură, a scris câteva cărți filosofico-religioase și a creat și un tratat de muzică turcească. Este prezentat și războiul ruso-turc, la care a participat și oastea din Moldova, iar partea finală a scenariului se referă la contribuția lui Dimitrie Cantemir la campania persană din 1722-1723.

    În al doilea scenariu, Antioh Cantemir, fiul cel mic al lui Dimitrie Cantemir, se ocupă de promovarea, în Europa vestică, a operei fundamentale a tatălui său Istoria creșterilor și a descreșterilor Curții Otomanice, lucrare care a cunoscut, în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, trei traduceri – în engleză, în franceză și în germană. Prin aceste traduceri, cartea a intrat în Republica Literelor și și-a început drumul în lume.

    Adaptarea radiofonică a celor două scenarii a conferit suportul dramaturgic adecvat pentru construcția radiofonică, realizată de Magda Duțu și Ion-Costin Manoliu.

    Distribuția alcătuită de regizoarea Maria Agnesa Pușcașu, împreună cu echipa de creație, îl are în rolul titular pe actorul Mircea Constantinescu.

    Cele două spectacole se vor difuza și la Radio România Internațional 2, astfel: Dimitrie Cantemir – Legendă și adevăr, sâmbătă, 16 decembrie, de la ora 23:00 și Dimitrie Cantemir – Istoria cărturarului, sâmbătă, 23 decembrie, de la ora 23:00.

  • Consumul cultural în România post-pandemică

    Consumul cultural în România post-pandemică

    2023 este și anul în care Barometrul de Consum
    Cultural împlinește 18 ani. Institutul Național pentru Cercetare și Formare
    Culturală realizează anual acest important studiu, cu excepția perioadei de
    restricții din pandemie când, majoritatea instituțiilor fiind închise parțial,
    datele ar fi fost irelevante. De altfel, ediția lansată recent, aferentă anului
    2022, scoate în evidență tocmai factul că reducerea activităților culturale din
    anii 2020-2021 nu a fost recuparată. Există încă un decalaj între perioada
    pre-pandemică din 2019 și cea post-pandemică din 2022. De pildă, scăderile semnalate în consumul cultural public sunt: participarea
    la spectacole de teatru de la 29% în 2019 la 20% în 2022, vizionarea de filme
    la cinematograf de la 35% în 2019 la 26%
    în 2022, vizitarea muzeelor, expozițiilor sau galeriilor de artă de la 38% în
    anul 2019 la 30% în anul 2022. Singura creștere a fost de 14% înregistrată
    pentru vizitarea monumentelor istorice sau a siturilor arheologice, cel puțin o
    dată pe an. Alte precizări ne sunt oferite de Carmen Croitoru, directoarea
    generală a INCFC.

    Am observat că, totuși, tendințele se păstrează.
    Prin urmare suntem ceva mai bine decât în 2021, suntem pe un trend ascendent,
    dar nu am ajuns încă la nivelul de consum din 2019. Există, evident, o
    orientare preponderentă spre mediul online și pentru spațiul non-public. Cei
    care au descoperit consumul de cultură în spațiul casnic și individual renunță
    greu la acest obicei, pentru că presupune deplasare. Ne bucurăm să constatăm
    totuși ceva legat de segmentul de vârstă 18-35, adică tinerii sunt mai activi
    și se duc mai mult în spațiul public pentru că au nevoie și de acest tip de
    socializare, intermediată de cultură. Există scăderi mari, din păcate, pe
    foarte multe cifre de consum. Dar, cu bucurie, remarcăm o tendință permanentă
    de creștere a vizitării obiectivelor de patrimoniu. Asta înseamnă că, în sfârșit,
    în conștiința publicului din România, patrimoniul și-a câștigat un loc, o
    importanță, o imagine.


    Din 2019 până în 2022, creșterea
    consumului de produse culturale pe internet este vizibilă nu doar în privința
    accesării rețelelor de streaming pentru filme sau a ascultării de muzică pe
    diverse platforme digitale. Inclusiv, lectura și achiziția cărților online a
    crescut, deși, în general, românii citesc în continuare foarte puțin. Alte
    date, provenite în această toamnă de la Institutul Național de Statistică,
    constatau că peste jumătate de români nu citise nicio carte în ultimele 12
    luni, motivul principal invocat de ei
    fiind lipsa timpului (35%) și lipsa de interes
    pentru cititul cărților (32%)    . Barometrul de Consum
    Cultural confirmă absența acestui apetit și indică faptul că lectura de carte
    tipărită s-a redus cu 9% din 2019 până în 2022, crescând în schimb cu 11%
    consumul de carte, articole sau alte materiale scrie în format digital. În rest, cercetarea realizată de INCFC
    identifică anumite bariere socio-financiare pentru care consumul de cultură în
    spațiul public ori se face anevoios, ori lipsește cu desărvârșire. Iar printre
    aceste obstacole se află și acela extrem de concret al lipsei infrastructurii
    rutiere : dacă pentru a ajunge la teatru, la cinema sau la o librărie,
    oamenii sunt nevoiți să se deplaseze mulți kilometri pe jos sau cu transportul
    public deficitar, atunci vor renunța cu totul la aces tact de cultură. Despre
    aceste piedici, ce pot fi îndepărtate prin politici publice adecvat, ne
    vorbește Anda Becuț-Marinescu, șefa serviciului de cercetare din cadrul INCFC.

    Barierele geografice se referă la lipsa de infrastructură pe anumite
    zone geografice. E vorba de distincția sau dihotomia rural-urban pe care o
    regăsiți tot timpul analizată în barometrele noastre.(…) Aceste bariere nu se
    referă doar la dihotomia rural-urban, ci și la orașe : orașe mici versus
    orașe mari care sunt centre universitare. (…) Sunt județe care nu au anumite
    elemente de infrastructură. Acestea ar fi în special barierele geografice.
    Bineînțeles, mai sunt bariere financiare. Aici ne referim la venituri modeste,
    care fac a fi prohibitivă achiziția unei cărți pentru alte categorii sociale,
    pe care noi le considerăm grupuri vulnerabile și tinerii din familii
    defavorizate sunt un astfel de grup vulnerabil. Și mai sunt și barierele de
    educație culturale care țin de atitudine și de percepție. Ele presupun
    decodarea mesajului artistic și atitudinea pe care oamenii care nu au fost
    expuși la cultură din copilărie nu reușesc să și-o formeze pe parcursul vieții
    fără o intervenție directă din partea instituțiilor culturale.


    Dacă legătură dintre
    nivelul de educație și degustarea culturală era evident de mult timp,
    Barometrul de Consum Cultural, ediția pentru 2022, evidențiază și relația
    dintre participarea la activități culturale, implicarea civică și înțelegerea
    mecanismelor democratice. Carmen Croitoru ne explică.

    Cu cât valorile
    de consum cultural sunt mai mari, cu atât oamenii sunt mai susceptibili să fie
    participanți la o societate liberă, să-și înțeleagă drepturile, dar și
    obligațiile față de societate. Apartenența, identitatea, toleranța, încrederea,
    incluziunea, preocupările civice și libertatea sunt subiectele pentre care
    echipa de cercetare a formulat niște întrebări și răspunsurile sunt destul de
    interesante, dar în marea lor majoritate paradoxale și îngrijorătoare. De
    pildă, când vorbim despre încredere, vorbim despre faptul că există o încredere
    foarte scăzută pentru informația dată prin rețelele de socializare și cu toate
    astea, procentul celor care urmăresc social media e mai mare decât la restul
    lucrurilor. Nu mai are lumea încredere în ce se spune la televizor, la radio,
    în ziare și reviste tipărite, dar astea sunt niște consecințe ale unui anumit
    fel de abordare a știrilor. Revin la ideea aceasta : cultura înseamnă și
    respect față de cetățean și față de libertatea cetățeanului și drepturile
    culturale. Câtă încredere și ce fel de orizont construim pentru cetățeni se vede
    foarte bine din barometru. Vorbim de generația actuală care este rezultatul
    ignorării faptului cultural de peste 20 sau 25 de ani. Și atunci măcar să ne
    apucăm pentru generațiile următoare să facem ceva, pentru cei care sunt tineri
    acum, măcar unii dintre ei, să devină puțin mai activi din punct de vedere
    cultural.


    În perioada pandemiei,
    Barometrul de Consum Cultural a fost înlocuit cu studii privind anumite
    tendințe de participare pentru a se păstra legătura cu schimbările de obiceiuri
    prin care oamenii au trecut în acest timp.


  • Locuri ale memoriei evreiești

    Locuri ale memoriei evreiești

    Despre cimitirele evreiești de pe teritoriul României de azi am stat de vorbă cu arhitect Lucia Apostol, președinta Fundației Culturale ”Nostra Missio”. Ea ne vorbește și despre Festivalul anual ”Zilele Europene ale Culturii Evreiești ” sub egida Uniunii Europene și care, în 2023, poartă genericul MEMORY.







  • “Divino” di Giorgio Butini, in mostra a Bucarest

    “Divino” di Giorgio Butini, in mostra a Bucarest

    Dopo il successo riscosso dalla mostra “Giorgio Butini. Il mito”, aperta ad agosto al Palazzo Cantacuzino di Buşteni, il noto artista fiorentino ha portato in Romania “Divino”. La rassegna che presenta al pubblico 23 lavori di Giorgio Butini è stata inaugurata il 20 novembre nella splendida cornice del Palazzo Noblesse di Bucarest.



    Unarmonia di forme e dettagli, che racconta la relazione dellartista con la vita e la divinità, come ha spiegato Giorgio Butini stesso in unintervista a Radio Romania Internazionale.



    Al vernissage sono intervenuti lAD del Palazzo Noblesse, Loredana Preda, il rappresentante di Giorgio Butini in Romania, Nicolae Cazacu, lambasciatore dItalia a Bucarest, Alfredo Durante Mangoni, e il critico darte Marius Tița.



    Organizzata con il patrocinio dellAmbasciata dItalia e dellIstituto Italiano di Cultura di Bucarest, la mostra di scultura “Divino” rimarrà aperta fino al 31 gennaio 2024.




  • Târgul de Carte Gaudeamus Radio România – ediția 30

    Târgul de Carte Gaudeamus Radio România – ediția 30

    Gaudeamus înglobează ca o instituție tot ceea ce este seducător, incintant și pragmatic, într-un cuvânt: tânăr în slova românească de azi, afirma, la deschiderea primei ediții a Târgului de Carte Gaudeamus, Mircea Sântimbreanu. Spusele marelui scriitor, care a fost președintele de onoare al târgului la primele cinci ediții, s-au adeverit an de an, și rămân de actualitate la ediția cu numărul 30, care se va deschide miercuri, 22 noiembrie.


    95 de ani de la prima emisie Radio România, 30 de ediții ale celui mai longeviv târg de carte din țară, 25 dintre acestea găzduite de Romexpo, peste 140 de ediții naționale și locale care au contribuit semnificativ la structurarea pieței naționale de carte sunt, fiecare în sine, un motiv de a sărbători. Ceea ce vor putea face între 22 și 26 noiembrie, în Pavilionul Central Romexpo, toți iubitorii de carte din București și din această zonă a țării.

    Inițiat și organizat de Societatea Română de Radiodifuziune, singura instituție mass-media din lume care și-a asumat misiunea de a susține în această manieră piața națională de carte, Târgul de Carte Gaudeamus Radio România a revenit pentru această ediție în spațiul care l-a găzduit în intervalul 1999 – 2018, Pavilionul Central Romexpo. Evenimentul va fi deschis pentru public în perioada 22 – 26 noiembrie, zilnic între orele 10:00 și 20:00, iar accesul va fi liber.

    Deschiderea oficială a ediției va avea loc miercuri, 22 noiembrie, la ora 12:00.

    Președintele de onoare al ediției va fi domnul Ion Bogdan Lefter, reputat scriitor, critic literar, profesor universitar, publicist, și, mai presus de toate, unul dintre cei mai entuziaști și constanți prieteni ai Târgului. Implicat activ, timp de aproape trei decenii, în câteva dintre proiectele tradiționale marca Gaudeamus Radio România, Ion Bogdan Lefter a fost primul coordonator al ziarului târgului, realizat împreună cu studenții Facultății de Litere de la Universitatea București și membru al juriului care a stabilit câteva dintre cele mai importante premii anuale Gaudeamus.

    Gaudeamus 30 în cifre:

    – Peste 5.500 mp de standuri și spații de evenimente, care vor ocupa toate cele patru niveluri ale Pavilionului Central Romexpo.

    – Aproape 200 de participanți care vor oferi publicului o gamă extrem de variată de produse editoriale, pe diferite suporturi, adecvate tuturor vârstelor și domeniilor de interes, muzică și jocuri educative. Alături de nume consacrate de zeci de ani în peisajul editorial românesc, se vor regăsi numeroși participanți în premieră la acest eveniment, atât edituri care și-au câștigat deja o binemeritată notorietate, cât și proiecte noi, la început de drum. Toate standurile găzduite de Pavilionul Central Romexpo se vor regăsi în format virtual pe website-ul www.gaudeamus.ro.

    – Peste 500 de evenimente editoriale, care se vor desfășura deopotrivă în cele cinci spații amenajate în incintă, cât și la standurile participanților; programul integral al evenimentelor, reactualizat în permanență, va fi disponibil începând cu data de 21 noiembrie pe website-ul www.gaudeamus.ro. Ca și la edițiile precedente, în incinta târgului va fi amenajat un spațiu dedicat activităților interactive pentru cei mai tineri vizitatori, Atelierul de Creație, amplasat pe nivelul 3.20.

    Proiecte conexe marca Gaudeamus și Radio România:

    – Trofeele Gaudeamus, decernate începând cu ediția 1997, vor fi acordate la finalul acestei ediții pentru trei dintre editurile participante și pentru Cea mai rîvnită carte a târgului, prin Votul Publicului; alături de ele, Radio România va acorda, pe baza evaluării realizate de jurii de specialitate, Premiul de Excelență, Premiile pentru Traducere Antoaneta Ralian și Premiul Educația.

    – Invitați de nota 10: Olimpicii României este proiectul prin intermediul căruia Radio România și partenerii săi recompensează și promovează elevii care obțin rezultate excepționale la olimpiade internaționale la diferite discipline. Premiile acordate cu acest prilej, în valoare de circa 16.000 lei, vor fi oferite de Asociația Lions Club Millennium Bucharest, sponsor tradițional al evenimentului, Cosmo Pharm și Avon Cosmetics Romania.

    – Pick up a Secret Story este un proiect derulat pentru a doua oară în colaborare cu fundația Hospice Casa Speranței (cea mai mare organizație specializată în îngrijire paliativă gratuită din România), cu sprijinul participanților și al publicului, care vor putea contribui la strângerea de fonduri pentru susținerea activității curente a fundației, donând sau achiziționând pachete de cărți al căror conținut rămâne un secret, până la desfacerea pachetului.

    – 9 scriitori din 9-a generație, proiect ajuns în acest an la cea de a șaptea ediție, derulat de București FM, prefațează și în 2023 deschiderea Târgului de Carte Gaudeamus. 9 scriitori debutanți au oportunitatea de a-și prezenta lucrările ascultătorilor București FM, și 9 ascultători vor câștiga cele 9 cărți prezentate, participând zilnic la topicul zilei, pe WhatsApp și pe rețelele de socializare București FM. Cărțile semnate de autori vor fi înmânate câștigătorilor sâmbătă, 25 noiembrie, la Târgul de Carte Gaudeamus.

    – Concursul Miss Lectura, reluat la aceasă ediție cu sprijinul companiei Avon.

    Târgul de Carte Gaudeamus – un eveniment Radio România.

    Proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii.

    Parteneri și sponsori: Jerry’s Pizza, Asociația Lions Club Millennium Bucharest, Cosmo Pharm, Easy Print, Tipografia Ericom & Intersigma, Avon Cosmetics Romania, Treasure și Hospice Casa Speranței

    Persoană de contact: Connie Chifor (cornelia.chifor@radioromania.ro, tel. 0745 109 649).

  • BookCity Milano, Rediviva invita “Ad ascoltar le doine” di Armando Santarelli

    BookCity Milano, Rediviva invita “Ad ascoltar le doine” di Armando Santarelli

    Alla XII edizione di BookCity Milano, che si svolge dal 13 al 19 novembre allinsegna del “Tempo del sogno”, Rediviva Edizioni, la prima editrice romena fondata in Italia nel 2012, invita il pubblico “Ad ascoltar le doine. Scritti sulla Romania” di Armando Santarelli. Il volume, che ha arricchito questanno la collana “Quaderni romeni” di Rediviva, con la prefazione del romenista Giovanni Rotiroti, e fa emergere lamore dellautore per la Romania, sarà presentato il 18 novembre, dalle ore 11.00, presso il Museo delle Culture del Mondo del capoluogo lombardo (Spazio delle Culture – Via Tortona 56).



    “Uno spazio ormai conosciuto dal pubblico lettore, un polo multidisciplinare dedicato alle culture del mondo”, spiega a Radio Romania Internazionale la prof.ssa Violeta Popescu, responsabile di Rediviva Edizioni e del Centro Culturale Italo-Romeno di Milano, che interverrà alla presentazione del volume assieme allautore Armando Santarelli e a Florentina Niţă.



    Il libro proposto da Rediviva, che porta già nel titolo la bellissima e preziosa parola romena “doina” – un canto nostalgico, fondamentale del folclore romeno, inserito nel 2009 nel Patrimonio culturale immateriale dellUNESCO, comprede una bellissima raccolta di saggi, articoli e riflessioni sul nostro paese, aggiunge Violeta Popescu. “Armando Santarelli è uno scrittore che coinvolge e sorprende con il ricco tessuto emotivo della sua scrittura e le bellissime immagini che riesce a materializzare negli occhi del lettore”, dice ancora la nostra ospite.



    La prestigiosa rassegna BookCity propone anche nel 2023 un ricco palinsesto di eventi, laboratori e appuntamenti con scrittori, giornalisti, editori che si svolgeranno tra Milano, Cremona e Lodi. Liniziativa è promossa dallAssessorato alla Cultura del Comune di Milano, assieme allAssociazione BookCity Milano e allAssociazione Italiana Editori.




  • Viitorul sectorului european al cărțitorul sectorului european al cărții

    Viitorul sectorului european al cărțitorul sectorului european al cărții

    Viitorul sectorului european al
    cărţii a fost tema unei ample dezbateri care a avut loc în Parlamentul
    European. Cărțile joacă un rol esențial în societate, fiind o sursă
    inestimabilă de cunoștințe, educație, cultură, informații și divertisment și un
    mijloc vital de păstrare și difuzare a valorilor, a diversității culturale și
    lingvistice și a patrimoniului cultural al Uniunii Europene.


    Parlamentul
    European invită toate statele membre să recunoască valoarea cărților ca bunuri
    esențiale și să ia măsuri la nivel național pentru a promova în continuare
    lectura la o vârstă fragedă. În rezoluţia votată, Comisia Europeană și statele
    membre sunt încurajate să majoreze bugetul pentru programul Europa creativă,
    pentru perioada 2028-2034, în special prin alocarea mai multor fonduri
    sectorului cărții, și să extindă de asemenea sprijinul acordat sectorului prin
    programul Orizont Europa pentru aceeaşi perioadă.


    Pe acest subiect a vorbit în
    Parlamentul European, eurodeputatul Vlad-Marius Botoş.


    Cărțile sunt cele
    care au dus la dezvoltarea societății, sunt una dintre pietrele de temelie ale
    culturii și civilizației noastre.Şi totuși, acest sector a fost până în
    momentul de față lăsat să se descurce singur, cu prea puține surse de
    finanțare, cu inovații și tehnologii care îi fac o tot mai mare concurență.

    Acest sector are nevoie nu doar de atenția noastră, ci și de instrumente
    financiare care să sprijine toate părțile implicate în producerea cărților,
    începând de la un cadru propice la legislație potrivită pentru edituri,
    tipografii și industriile orizontale. Nu este suficient să avem programul
    Erasmus.

    Sectorul cărților trebuie să fie eligibil și în cadrul altor programe
    de finanțare pentru a-și moderniza și digitaliza producția, dar și metodele de
    promovare.

    Avem nevoie de cărți și avem nevoie de programe care să încurajeze
    tinerii să citească, pentru că putem avea o Europă dezvoltată doar dacă avem
    oameni care citesc și care iubesc cărțile.


  • Traducătoarea Lora Nenkovska, invitată la atelierele FILIT

    Traducătoarea Lora Nenkovska, invitată la atelierele FILIT

    Atelierele
    FILIT, organizate de Muzeul Național al Literaturii Române Iaşi în colaborare
    cu Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii Mihai Eminescu – au
    precedat Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași – FILIT și au
    ajuns anul acesta la cea de-a 9-a ediție.

    Lora Nenkovska (Bulgaria), invitată
    la Club Cultura, este o excelentă traducătoare de literatură română, lector de
    limba și literatura română la Universitatea din Sofia Kliment Ohridski,
    participantă la multe ediții ale atelierelor FILIT.

    Am vorbit cu ea despre
    importanța atelierelor FILIT, care își propun să sprijine cooperarea culturală,
    promovarea patrimoniului și creaţia contemporană la nivel internaţional.

    În primul rând, aș îndrăzni să spun că evenimentele de genul acesta sunt
    vitale pentru noi, ca traducători. Este foarte important să ne întâlnim și să
    vorbim despre proiectele noastre, despre problemele pe care le întâlnim.
    Traducând, învățăm toată viața, este un proces care nu se termină niciodată,
    așa cum este și cariera mea de lector universitar, suntem tot un fel de
    studenți care nu se opresc toată viața din studiu. Și asta este alegerea
    noastră, să învățăm, să căutăm, să citim.

    Pentru mine este foarte interesant să
    mă conectez la ceea ce fac colegii mei din străinătate, fiindcă fiecare vine cu
    gustul lui în materie de literatură, cu traducerile la care lucrează, cu ceea
    ce a descoperit nou și așa ajungem la niște discuții foarte interesante.

    În
    plus, ceea ce îmi place foarte mult la aceste ateliere organizate de Muzeul Național al Literaturii Române Iaşi
    în colaborare cu Memorialul Ipoteşti este că beneficiem și de niște prelegeri
    foarte interesante, precum cele ținute recent de scriitori și critici ca Bogdan
    Crețu, Doris Mironescu, Florin Bican, Ioana Both, Radu Vancu. Au fost niște
    prelegeri care ar interesa pe oricine citește sau studiază literatura română.

    Cele mai multe dintre aceste conferințe au fost mai degrabă teoretice și și-au
    propus să ne ofere o înțelegere mai profundă a literaturii române.

    Bogdan Crețu
    ne-a vorbit despre cărturarul Dimitrie Cantemir și pentru mine a fost o
    prelegere foarte interesantă, mai ales că îmi place foarte mult cartea lui dedicată
    lui Cantemir, Inorogul la porțile Orientului. Așa cum am spus, pentru mine este vital să mă
    conectez la ceea ce fac colegii mei, la preocupările lor legate de traducere.

    Este foarte important să schimbăm opinii, să vorbim despre cărțile pe care le traducem,
    despre ceea ce am mai descoperit nou în literatura română. Suntem ca o mică
    societate internațională care vorbește limba română și discută literatură
    română.

    Lora
    Nenkovska i-a tradus în limba bulgară pe Matei Vișniec, Petru Cimpoeşu, Mircea
    Eliade, Dan Lungu, Claudiu Komartin, Elena Vlădăreanu, Simona Popescu, Ioan Es.
    Pop, Max Blecher, Andreea Răsuceanu. În ultimii ani, Lora Nenkovska a tradus și
    fragmente din romanele scriitoarelor nominalizate la Premiile de literatură
    Sofia Nădejde, dedicate literaturii scrise de femei.

    Am vorbit cu Lora
    Nenkovska despre pasiunea ei pentru literatura română și despre receptarea
    favorabilă de care se bucură aceasta în Bulgaria.

    Cu
    totul întâmplător am ajuns la literatura română. În 2003 am primit o bursă de
    studiu, așa am ajuns în România. Pe atunci eu studiam limbi balcanice, greacă,
    neogreacă, albaneză, sârbocroată și română. După cum știți, la acel moment era
    aproape imposibil să ieși din Bulgaria pentru a studia direct o limbă. A apărut
    însă o posibilitate și așa am ajuns la Timișoara, unde am stat o lună și am
    avut-o coordonatoare pe scriitoarea Adriana Babeți, ceea ce a fost minunat.

    Am
    petrecut mare parte din timp la facultate, dar am avut norocul să prind și un
    festival de teatru pentru studenți, astfel că am ajuns și la multe spectacole.
    La acel festival am văzut pentru prima dată niște piese scrise de Matei Vișnic
    și m-am gândit că dacă există un dramaturg atât de bun în această literatură,
    trebuie să aflu mai multe. Așa că mi-am cumpărat foarte multe cărți, cred că
    m-am întors cu o bibliotecă întreagă acasă. Așa am început să citesc literatură
    română și consider că această literatură este una foarte vie și diversă, este o
    continuă descoperire pentru mine.     Îmi place foarte mult și că literatura română
    acordă tot mai multă atenție problemelor sociale. Pe mine, ca traducătoare, mă
    interesează foarte mult și acest aspect, mă interesează subiectul, tema cărții,
    nu privesc un text doar din punct de vedere stilistic. De asemenea, sunt foarte
    interesată și de literatura scrisă de femei, un lucru deja cunoscut.


    Cea
    mai recentă carte tradusă de Lora Nenkovska în limba bulgară este romanul
    Vântul, duhul, suflarea (Polirom) de Andreea Răsuceanu, apărut la editura
    bulgară ICU Publishing. Traducătoarea pregătește și o o cercetare dedicată
    traumelor din literatura română contemporană scrisă de femei.