Radio România Internațional

Tag: Delta Dunarii

  • Mâncăruri din Delta Dunării

    Mâncăruri din Delta Dunării


    Delta Dunării este una dintre marile atracţii turistice ale României. Această destinaţie turistică este preferată de cei care doresc să se relaxeze, departe de zgomotul oraşelor, în liniştea deplină ce caracterizează această împărăţie a apelor şi a păsărilor. Din punct de vedere gastronomic, Delta Dunării are o specificitate, deoarece peştele a reprezentat dintotdeauna principala sursă de hrană a locuitorilor ei care, deloc lipsiţi de imaginaţie, sunt în măsură să îl pregătească într-o diversitate culinară de neînchipuit.



    Aperitivele din peşte fac parte din categoria preparatelor care necesită mai mult timp, precum chifteluţele sau plăcinta cu carne de peşte. Acestora lise adaugă peştele marinat, salata de icre sau pasta din carne de peşte. Cel mai laborios preparat ştiuca umplută, pentru că trebuie scoasă, cu multă grijă pielea de pe ea, după care trebuie îndepărtate oasele.



    Carnea obţinută se toacă, după care se adaugă condimente, puţin orez, un gălbenuş de ou şi mărar tocat mărunt. Această compoziţie este învelită apoi în pielea ştiucii şi, peştele astfel remodelat, este pus într-o cratiţă la cuptor, în sos tomat. După ce este coaptă şi aurită, se ornează şi se serveşte la masă, feliat, fie rece, fie caldă, cu sosul în care s-a copt.



    De multe ori, în Delta Dunării peştele este pregătit pe o tablăîncinsă de foc, pe care se presară un strat de sare. După ce au fost fripţi pe plită, peştii sunt puşi într-un vas în care se toarnă apă fierbinte, atât cât să îi acopere. Pentru condimentare, în saramură poate fi adăugat ardei iute sau usturoi, tăiat în feliuţe subţiri, frunze de pătrunjel, tocate mărunt, cimbru şi busuioc, bucăţi de roşie. Saramura de peşte este servită caldă, cu mămăligă.



    Cel mai la îndemână fel de mâncare este borşul pescăresc, pregătit acasă sau pe un grind, într-un ceaun pus pe pirostrii. Se pun în oală, la fiert, mai întâi peşti mărunţi, evisceraţi, necurăţaţi de solzi, dar bine spălaţi. Zeama astfel obţinută este strecurată, iar apoi sunt adăugate apă şi legume tăiate mărunt, de obicei ceapă, ardei graşi, roşii, orez. Când legumele sau zarzavatul sunt aproape fierte, sunt adăugate şi bucăţi mari de peşte. Zeama trebuie acrită spre final, fie cu borş, fie cu roşii, dar cel mai des cu oţet, aşa cum se obişnuieşte în Delta Dunării.



    Un preparat specific comunităţii ruşilor lipoveni, care se obţine rapid, este malasolca. Este pregătită, de cele mai multe ori, pe baltă din peştii tocmai prinşi. Se face malasolcă din biban, şalău, ştiucă, crap, somn sau din oricare peşte prins în plasă sau în cârlig. Peştele trebuie curăţat, eviscerat, spălat, crestat de-a lungul coastelor şi apoi lăsat în sare.



    Se pun la fiert cartofi în coajă. Separat, se pune şi peştele la fiert, după ce a fost spălat de sare. În cazul în care a stat mult timp în sare, peştele poate fi pus la fiert în mai multe ape. Bucăţile de peşte se aşează pe un platou împreună cu cartofii fierţi şi decojiţi. Peştele se serveşte cu mujdei de usturoi sau samurzac cum i se mai spune prin Delta Dunării şi prin Dobrogea.





  • Mâncăruri din Delta Dunării

    Mâncăruri din Delta Dunării


    Delta Dunării este una dintre marile atracţii turistice ale României. Această destinaţie turistică este preferată de cei care doresc să se relaxeze, departe de zgomotul oraşelor, în liniştea deplină ce caracterizează această împărăţie a apelor şi a păsărilor. Din punct de vedere gastronomic, Delta Dunării are o specificitate, deoarece peştele a reprezentat dintotdeauna principala sursă de hrană a locuitorilor ei care, deloc lipsiţi de imaginaţie, sunt în măsură să îl pregătească într-o diversitate culinară de neînchipuit.



    Aperitivele din peşte fac parte din categoria preparatelor care necesită mai mult timp, precum chifteluţele sau plăcinta cu carne de peşte. Acestora lise adaugă peştele marinat, salata de icre sau pasta din carne de peşte. Cel mai laborios preparat ştiuca umplută, pentru că trebuie scoasă, cu multă grijă pielea de pe ea, după care trebuie îndepărtate oasele.



    Carnea obţinută se toacă, după care se adaugă condimente, puţin orez, un gălbenuş de ou şi mărar tocat mărunt. Această compoziţie este învelită apoi în pielea ştiucii şi, peştele astfel remodelat, este pus într-o cratiţă la cuptor, în sos tomat. După ce este coaptă şi aurită, se ornează şi se serveşte la masă, feliat, fie rece, fie caldă, cu sosul în care s-a copt.



    De multe ori, în Delta Dunării peştele este pregătit pe o tablăîncinsă de foc, pe care se presară un strat de sare. După ce au fost fripţi pe plită, peştii sunt puşi într-un vas în care se toarnă apă fierbinte, atât cât să îi acopere. Pentru condimentare, în saramură poate fi adăugat ardei iute sau usturoi, tăiat în feliuţe subţiri, frunze de pătrunjel, tocate mărunt, cimbru şi busuioc, bucăţi de roşie. Saramura de peşte este servită caldă, cu mămăligă.



    Cel mai la îndemână fel de mâncare este borşul pescăresc, pregătit acasă sau pe un grind, într-un ceaun pus pe pirostrii. Se pun în oală, la fiert, mai întâi peşti mărunţi, evisceraţi, necurăţaţi de solzi, dar bine spălaţi. Zeama astfel obţinută este strecurată, iar apoi sunt adăugate apă şi legume tăiate mărunt, de obicei ceapă, ardei graşi, roşii, orez. Când legumele sau zarzavatul sunt aproape fierte, sunt adăugate şi bucăţi mari de peşte. Zeama trebuie acrită spre final, fie cu borş, fie cu roşii, dar cel mai des cu oţet, aşa cum se obişnuieşte în Delta Dunării.



    Un preparat specific comunităţii ruşilor lipoveni, care se obţine rapid, este malasolca. Este pregătită, de cele mai multe ori, pe baltă din peştii tocmai prinşi. Se face malasolcă din biban, şalău, ştiucă, crap, somn sau din oricare peşte prins în plasă sau în cârlig. Peştele trebuie curăţat, eviscerat, spălat, crestat de-a lungul coastelor şi apoi lăsat în sare.



    Se pun la fiert cartofi în coajă. Separat, se pune şi peştele la fiert, după ce a fost spălat de sare. În cazul în care a stat mult timp în sare, peştele poate fi pus la fiert în mai multe ape. Bucăţile de peşte se aşează pe un platou împreună cu cartofii fierţi şi decojiţi. Peştele se serveşte cu mujdei de usturoi sau samurzac cum i se mai spune prin Delta Dunării şi prin Dobrogea.





  • Retrospectiva săptămânii 08.10 – 14.10.2023

    Retrospectiva săptămânii 08.10 – 14.10.2023

    Solidaritate cu Israel


    Parlamentul de la București a adoptat o
    declaraţie de solidaritate cu Israelul şi de condamnare a atacurilor teroriste
    ale organizaţiei Hamas. În document se arată că sunt necesare mecanisme mai eficiente
    care să asigure protecţia libertăţii, democraţiei şi vieţilor omeneşti.

    Parlamentarii au susţinut dreptul acestui stat de a se autoapăra pentru a
    elimina terorismul şi de a lua toate măsurile necesare pentru a-şi proteja
    civilii. În debutul şedinţei comune a Parlamentului, senatorii şi
    deputaţii au păstrat un moment de reculegere în memoria victimelor atacurilor
    teroriste împotriva Israelului.

    Reprezentanţii tuturor grupurilor parlamentare au
    condamnat atacurile teroriste şi şi-au exprimat solidaritatea cu Israel.
    Liderul de grup al senatorilor PSD (la guvernare), Lucian Romaşcanu, a
    subliniat că este absolut dureros că, în acest mileniu, suntem martorii a două
    războaie nedrepte şi odioase, care nu au nicio justificare.

    La rândul său, PNL
    (la guvernare) condamnă cu fermitate atacurile teroriste, este solidar cu
    Israelul şi reiterează susţinerea pentru dreptul suveran al statului Israel la
    autoapărare. USR (în opoziție) a arătat că autorii
    atacului asupra Israelului caută, cu tot dinadinsul, să repete tragediile
    dureroase ale istoriei şi a subliniat că nu există justificare pentru terorism.

    AUR (în opoziție) a condamnat, încă de sâmbătă, atacurile asupra Israelului,
    arăta şi preşedintele acestei formaţiuni, George Simion, care menţiona că
    trebuie reafirmat angajamentul pentru pace şi dialog. Şi UDMR şi-a exprimat
    solidaritatea totală faţă de statul Israel şi poporul evreu.

    Pe de altă parte,
    premierul Marcel Ciolacu a anunțat că statul a repatriat din Israel marea
    majoritate a cetăţenilor români care au cerut acest lucru, în urma agresiunii
    sângeroase a Hamas, fiind vorba de peste 2000 de persoane. El a mulțumit instituţiilor implicate,
    Ministerului de Externe, inclusiv companiei naționale aeriene TAROM.



    Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în
    vizită în România


    România şi Ucraina vecină au
    decis să ridice relaţiile bilaterale la nivel de parteneriat strategic, cel mai
    mare grad de colaborare între două state. O declaraţie comună in acest sens a
    fost semnată de preşedinţii Klaus Iohannis şi Volodimir Zelenski, aflat,
    marți, în prima vizită la Bucureşti de la începutul războiului.

    Liderul de la
    Kiev a primit asigurări că România va continua să sprijine Ucraina, inclusiv
    militar, iar un nou coridor pentru transportul cerealelor va fi deschis prin
    Republica Moldova, pe calea ferată. Armata ucraineană ar urma să primească
    sisteme antiaeriene şi de artilerie, a spus preşedintele Zelenski.

    România
    va susţine Ucraina atât timp cât va fi nevoie, a declarat, la rândul său,
    preşedintele Klaus Iohannis, care a precizat că sprijinul acordat ţării vecine
    are o importanţă strategică.

    La Bucureşti, preşedintele Ucrainei a mai
    avut întrevederi cu preşedinţii celor două camere ale Parlamentului, cu
    premierul Marcel Ciolacu şi a depus o coroană de flori la Monumentul Ostaşului
    Necunoscut. El a mai declarat că, în următoarele săptămâni, va fi pregătită o
    întâlnire comună a responsabililor guvernamentali ucraineni şi români.



    Ministrul român al Apărării
    naţionale, Angel Tîlvăr, a dat explicații, în Senat, în legătură cu
    fragmentele de drone rusești găsite în zona Deltei Dunării


    Ministrul Apărării
    Naţionale, Angel Tîlvăr, a explicat, miercuri, în plenul Senatului,
    că expertizele fragmentelor de drone găsite în zona Deltei Dunării sunt
    finalizate, iar raportul a fost înaintat Parchetului General. El a mai spus că
    teritoriul României nu a fost vizat, impactul fiind de natură accidentală, iar
    dronele nu au conţinut explozibil. Aparatele nu au putut fi observate de
    sistemele de avertizare timpurie pentru că zboară la înălţimi foarte mici, a
    precizat ministrul român al Apărării. El a fost chemat
    să dea explicaţii pe această temă în Parlament, la ,,Ora Guvernului, de grupul
    senatorilor USR (in opozitie).

    Dezbaterea ,,Ora
    Guvernului este o procedură care face parte din mecanismul de control
    parlamentar exercitat de Legislativ la adresa Guvernului. Ministrul Angel Tîlvăr a dat asigurări că România, ca ţară membră
    NATO, este protejată, iar cetăţenii săi nu sunt în pericol. El a mai spus că, recent, au fost suplimentate
    sistemele de supraveghere aeriană în Delta Dunării, în apropierea porturilor
    ucrainene atacate de forţele ruse.



    Reuniune CSAT la București


    La București, Consiliul Suprem de Apărare a
    Tării a decis, joi, constituirea unui grup de lucru interinstituţional
    pentru prevenirea şi combaterea eficientă a riscurilor generate de traficul şi
    consumul de droguri. Acesta va fi format din secretari de stat, reprezentanţi ai SRI, procurori
    şi specialişti, sub coordonarea Guvernului. Este pentru prima dată când
    traficul şi consumul de droguri sunt tratate ca riscuri majore la adresa
    siguranţei individuale şi naţionale.

    Pentru
    transpunerea în practică a planului de acţiune, Executivul va adopta o serie de
    măsuri. Printre acestea se numără analizarea cadrului legislativ ce vizează
    traficul şi consumul de droguri şi formularea de propuneri privind modificarea
    şi completarea actelor normative pentru eliminarea lacunelor legislative şi
    limitarea posibilităţilor de interpretare speculativă a prevederilor legale.

    Decizia a fost luată în contextul accidentului care a avut loc în comuna 2 Mai
    în vară, când un tânăr în vârstă de 19 ani, aflat sub influența drogurilor, a
    ucis doi tineri și a rănit alți trei. Corpul de control al ministrului de
    Interne a descoperit, atunci, o serie de nereguli care au dus la producerea
    accidentului. Tot joi, Guvernul a adoptat suplimentarea numărului maxim de posturi
    pentru DIICOT, a anunţat ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu. Aceasta a
    precizat că sunt, în total, 50 de posturi, dintre care 25 de procurori
    antidrog.


  • Gura Portiței

    Gura Portiței

    Înainte de vărsarea în Marea Neagră, Dunărea, al doilea fluviu ca lungime din Europa, creează una dintre cele mai frumoase delte din lume. Declarată rezervație a biosferei în anul 1990, Delta Dunării reprezintă una dintre cele mai importante destinații turistice din România.



    Rezervația Biosferei Delta Dunării, obiectiv de interes major din patrimoniul mondial UNESCO, cuprinde și complexul lagunar Razim-Sinoe și se întinde pe o suprafaþă de 580 de mii de hectare. Un loc unic în Delta Dunării este Gura Portiţei, o fostă cale de comunicare între mare și lacurile deltei. În anii 1970, Gura Portiței a fost închisă pentru a reduce salinitatea apei lacurilor, pe care autorităţile comuniste din acea perioadă le doreau transformate în imense bazine piscicole.



    Chiar şi după închiderea legăturii lacului Goloviţa cu Marea Neagră, Gura Portiței a rămas o atracție pentru cei care doreau să petreacă vacanța într-o zonă liniștită. Lângă cherhanaua situată pe îngusta fâșie de nisip, cu o lățime de circa 60 de metri, care separă separă apa mării de apa desalinizată a lacului Golovița a fost amenajat, tot în anii 70, un camping, cu căsuțe construite pe piloni. De atunci, confortul oferit turiştilor a crescut, iar Gura Portiței a rămas una dintre cele mai retrase destinații turistice de pe litoralul românesc al Mării Negre.



    De ce retrase? Pentru că aici se ajunge doar pe calei apei, traversând cu barca lacul Golovița. Fără cale ferată și fără parcări pentru autoturisme, Gura Portiței pare un loc pierdut în timp. Totuși, turiștii care ajung aici descoperă un loc liniștit și confortabil, după cum a subliniat Gabriel Dițu, administratorul complexului de la Gura Portiței:



    Ușor-ușor am ajuns ca de la un punct pescăresc să avem la ora actuală 92 de locuri de cazare pentru turiști și cu un restaurant, cu terase, cu plaje, cu șezlonguri, chiar și o piscină și, cu toate astea, încercăm să respectăm și cadrul natural în așa manieră încât să nu fie deranjant.”



    De la Gura Portiței, zona poate fi explorată de turiști la pas, pe fâșia de nisip dintre lacuri și Marea Neagră, precum și din barcă. Gabriel Dițu: De la Gura Portiței, dacă e să meargă numai cu barca, pot ajunge în deltă înspre Dunavăț, zona Dunavăț Murighiol și până acolo vor traversa lacul Razim, ulterior intrând pe o rețea de canale, trecând pe lângă tot felul de zone mai mult sau mai puțin cunoscute pentru unii cum ar fi Dranov, Holbina. Poate că pentru cunoscători înseamnă mai mult, pentru necunoscători să spun că este o zonă cu canale, cu faună, floră specifice Deltei. Dacă e să ne referim la zona de uscat, de exemplu, se poate vizita spre exemplu cetatea Argamum, care e cea mai veche așezare de pe teritoriul românesc atestată sau spre exemplu cetatea Enisala, care păstrează și în prezent foarte bine conservate zidurile sale, o cetate la fel de veche. Se presupune că Imperiul Bizantin și ulterior Republica Genova au construit și întreținut această cetate care are o priveliște superbă, e a vede tot lacul Razim. Actualmente pe vremuri era, era un punct de supraveghere al traficului de nave pe Marea Neagră.”



    Turiștii au ocazia să vadă animale sălbatice, dar mai ales păsările din Delta Dunării. Multe dintre ele se pregătesc pentru migrația de toamnă, iar în aceasă perioadă își învață puii să zboare în formație. Pe măsură ce temperaturile vor scădea, Delta Dunării începe să fie vizitată de păsările din zona arctică. Unele stau doar atât cât să se odihnească puţin înainte de a-şi continua călătoria spre ţările calde, în timp ce altele rămân aici pe toată durata iernii, iar acest adevărat specacol poate fi urmărit de cei care vor ajunge în această toamnă în Delta Dunării.






  • Premiile Europa Nostra

    Premiile Europa Nostra

    Din Norvegia până în Portugalia, din Franța până în Ucraina… 30 de proiecte cu realizări remarcabile în domeniul patrimoniului, din 21 de țări, au primit Europa Nostra – cea mai înaltă distincție de acest gen a Europei. Cele 30 de proiecte au fost selectate de un juriu compus din experţi în patrimoniu de pe întregul continent. Printre câștigătoarele din acest an se numără și două din România: “Călăuzele Apelor” (“Pathfinders of the Waters”) și “Via Transilvanica”. “Călăuzele Apelor”, din Delta Dunării, se derulează în satele de-a lungul Dunării cu acces limitat la activități culturale.



    Prin intermediul ambarcațiunii tradiționale a Deltei – barca pescărească din lemn cunoscută sub numele de lotcă – sunt promovate valoarea moștenirii locale și dobândirea de noi abilități în rândul copiilor. Mai precis, prin ateliere de construcție a acestor bărci, copiii înțeleg mai bine valoarea patrimoniului, învață să se reconecteze cu resursele locale și să aprecieze diversitatea culturală și etnică din zona în care locuiesc.



    La baza proiectului s-a aflat legenda României la canoe, sportivul Ivan Patzaichin (1949-2021), câștigător a 30 de titluri la Jocuri Olimpice, Campionate Mondiale și Europene. Cât despre “Via Transilvanica”, cu cei 1.400 de kilometri ai săi, este cel mai lung traseu de drumeții din România. Străbate 20 de regiuni etnice și culturale, aproximativ 400 de comunități, precum și 12 situri înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.



    Inaugurat în 2022, după 4 ani de muncă asiduă, cu implicarea comunităților locale și a peste 10.000 de voluntari, “Via Transilvanica” traversează România de la nord-est la sud-vest şi poate fi parcurs pe jos, cu bicicleta sau călare. Proiectul a fost înființat de Tășuleasa Social, un ONG implicat de peste 23 de ani în activități educaționale, sociale, de mediu și culturale.



    “Premiind aceste realizări, ne reconfirmăm angajamentul ferm de a ne proteja moștenirea culturală comună, vitală pentru confirmarea unității noastre, ca cetățeni și comunități ale Europei.” — a declarat, după anunțarea câștigătorilor din acest an ai premiilor Europa Nostra, Margaritis Schinas, vicepreședinte al Comisiei Europene. Ceremonia de decernare va avea loc la Palazzo del Cinema din Veneția, pe 28 septembrie.



    În cadrul evenimentului, vor fi anunțați și laureații Grand Prix și Public Choice Award, aleși dintre câștigătorii din acest an, care vor primi, fiecare, câte 10.000 de euro. Susținătorii și iubitorii patrimoniului sunt încurajați să-i descopere, deci, pe cei 30 de câștigători și să voteze online, pentru a decide, astfel, cine va câștiga Public Choice Award.






  • Delta Dunării

    Delta Dunării

    Urmăm şi astăzi destinaţiile turistice evidenţiate în Top 10 Destinații FIJET România 2023. După cum v-am obişnuit de ceva vreme urmărim să vizităm acele locuri din ţară vizitate, propuse, votate şi apoi premiate de Membrii Clubului Presei de Turism – FIJET România, pentru valoarea lor turistică. Am ajuns astăzi la locul 3: Delta Dunării, a doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre deltele europene. A intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991, fiind clasificată ca rezervație a biosferei la nivel național.



    Destinaţia fiind propusă de Diana Dumitru, redactor şef Top Business, am invitat-o să îşi susţină alegerea: “Delta Dunării, parte a patrimoniului UNESCO, e un loc unic în lume, unde industria ospitalității a fost în permanență pregătită să primească turiștii pentru practicarea turismului responsabil, armonios, îmbinat cu biodiversitatea, multiculturalitatea, tradițiile și gastronomia locală. Biodiversitatea unică în lume găzduiește peste 100 de specii de pești și mai mult de 350 de specii de păsări. Obiceiurile transmise din generație în generație stau mărturie a unicității locului și sunt permanent integrate în programele culturale pentru turiști. Activitățile de agrement prezente în oferta turistică locală propulsează zona în topul clasamentului destinațiilor turistice autentice din România. Numeroasele biserici, monumente și vestigii culturale aflate în zonă: Schitul Stipoc, situat între Mila 23 și Chilia, unde accesul se face doar pe apă, Biserica Nașterea Maicii Domnului, cetăți precum Histria sau Enisala, cât și unicitatea Pădurii Letea adaugă valoare incontestabilă arealului.



    În Delta Dunării poate fi practicat turismul gastronomic, turismul religios, turismul arheologic, turismul făcut cu maşina, cu bicicleta, cu caiacul, cu barca, turismul de deltă, dar şi de Marea Neagră.



    Delta Dunării și județul Tulcea sunt destinații care oferă un turism lent, de vizitare, armonios îmbinat cu biodiversitatea, multiculturalitatea, tradițiile și gastronomia locală, vizitatorii putându-se bucura de ceea ce se numeşte “turism deltaic. Pe lângă plimbările cu caiacul sau cu stand-up padell-uri şi biciclete de apă, există varianta plimbării cu barca, condusă de cineva din zonă. Trebuie însă precizat că accesul pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei se poate face în baza permiselor de acces pentru turişti, acces auto sau acces ambarcaţiune şi că toate acestea pot fi procurate online, de pe site-ul ARBDD (Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării) sau prin SMS. A vizita Delta Dunării înseamnă a respecta natura şi a te bucura de o varietate imensă de specii şi de habitate, care fac rezervaţia unică, dar respectând particularităţile zonei.



    Particularitatea gastronomică a deltei constă în adaptarea tuturor mâncărurilor tradiţionale în varianta de peşte. Există, astfel, drob de peşte, friptură de peşte, numită aşa pentru că se pune la cuptor cu cartofi cu tot, cârnaţi sau mici de peşte, perişoare de peşte, preparate fie în ciorbă, fie marinate. Ciorba sau borşul de peşte cunoaşte, de asemenea, mai multe variante de preparare, una cu mai multe tipuri de peşte ce se găsesc în ciorbă, alături de legume tăiate bucăţele mici, iar alta cu zeama în care a fiert peştele, cu legume în ea, servită separat, în timp ce peştele, de această dată de mari dimensiuni, este servit pe platou, alături de legume fierte şi sos de maioneză cu usturoi.



  • Șacalii – o problemă în România?

    Șacalii – o problemă în România?

    Șacalii, o specie invazivă în România, s-au înmulțit tot mai mult în ultima perioadă. În diverse zone rurale ale țării localnicii se plâng că aceștia le atacă și mănâncă animalele din gospodării, iar specialiștii spun că din cauza șacalilor a început să scadă numărul iepurilor, rozătoarelor de câmp, căprioarelor și chiar al cerbilor. La Arad, în vestul țării, de pildă, cei care locuiesc în apropierea zonelor împădurite de lângă râul Mureș sunt terorizaţi după ce au început să le dispară animalele din curți.



    Potrivit unui reportaj al unui post de televiziune, nimeni nu mai are curajul să meargă afară după lăsarea întunericului, iar cei mai vulnerabili sunt copiii mici. În sudul României, în județul Dolj, două ferme de oi au fost atacate recent de haite de şacali, peste o sută de animale fiind omorâte. Autoritățile locale spun că șacalii au ajuns să vină în sate deoarece au terminat fauna din câmp și sunt atrași de gunoaiele alimentare aruncate aiurea.



    Prefectura Judeţului Dolj a solicitat o aprobare de la Ministerul Mediului pentru mărirea cotei fondului de vânătoare şi vânarea şacalilor pe timpul nopţii. În sud-estul României, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a semnat un contract de finanţare pentru extragerea controlată a 400 de exemplare de şacali din zonă. Contractul a fost adjudecat de Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi, după ce locuitorii Deltei s-au plâns că şacalii le omoară animalele pe care le cresc în curţi şi le distrug grădinile de legume şi le-au cerut autorităţilor să reducă numărul acestora. Acțiunea este în plină desfășurare. Probleme cu șacalii sunt și în Munții Măcinului din apropierea Deltei Dunării.



    Administraţia Parcului Naţional Munţii Măcinului are însă o altă abordare, mult mai ecologică – a început demersurile pentru aducerea în rezervaţie a unei haite de lupi. Decizia are la bază studiile specialiștilor care pun înmulțirea necontrolată a șacalilor pe seama exterminării în timp a populației de lupi. Dincolo de aceasta, un factor favorizant îl constituie abundența de hrană din regiune, după cum explică directorul Parcului, Viorel Roşca:



    “A găsit terenul liber, cu hrană îndestulată, locuri excelente pentru adăpost, hrană și reproducere, iar înmulțirea lui este exponențială în ultimii ani și este favorizată, așa cum am spus, de mediul acesta prielnic. Iar pagubele sunt vizibile, sunt vizibile prin sărăcirea, eroziunea zestrei faunistice naturale și aș putea da exemple, în special în populația de mamifere mici din Dobrogea, din regiunea stepică. Aș aminti aici popândăul și grivanul dobrogean, iar dintre păsările care cuibăresc la sol afectată a fost o specie rară, vulnerabilă și periclitată la nivel european – este vorba de pasărea ogorului. În ultimii ani omul nu s-a alarmat decât atunci când a fost afectat prin pierderile pe care le-a avut în ceea ce privește animalele domestice ale comunităților locale. E un fapt trist, se tot discută, își dau cu părerea diverși oameni, de cele mai multe ori cei care nu locuiesc și nu cunosc situația reală din teritoriu și nu trebuie să fii doctor în biologie ca să îți dai seama că este o situație alarmantă și trebuie găsite soluții.“



    Dar cum vor regla lupii populația de șacali din zonă? Ne răspunde tot Viorel Roșca: “Nu-i atacă fizic, direct, dar însăși simpla prezență a unei haite de lupi, și ne gândim aici la cinci-șase indivizi, inhibă mai ales în perioada de reproducere. Lupul și șacalul au aceeași perioadă de reproducere, februarie-martie, aceeași perioadă de gestație, iar simpla prezență inhibă din punct de vedere hormonal femelele de șacal în perioada de împerechere: și nu va mai avea opt pui acolo unde este hrană abundentă, așa cum, repet, există în zonele virgine din punctul ăsta de vedere și protejate, ci va avea doi sau nici unul. Deci se schimbă cumva compoziția lanțului trofic și se ajunge la un echilibru. Nimeni nu-și dorește să dispară o specie, fiecare specie are rolul ei în acest circuit și în acest reglaj natural între specii și echilibrul de care vorbeam, dar contează numărul în care sunt prezente aceste specii, numărul de indivizi. Și atunci va avea loc o ponderare și o ținere în frâu, dacă vreți, a populației de șacali.“



    În opinia conducerii Parcului Național, lupul este singura soluţie pentru a ţine sub control efectivele de şacali care au produs pagube comunităţilor din zona Munţilor Măcinului. Directorul Viorel Roşca spune că în multe zone ale Europei s-a dovedit că acolo unde au fost împuşcati şase indivizi de şacal au apărut alţi 12, pentru că sunt condiţii de hrană și nu au competitori. Deci vânătoarea nu rezolvă problema. Șacalul auriu este un amestec între lup și vulpe, de talie mică spre mijlocie, cu lungimea corpului de până într-un metru și cu o greutate de 10 kg. Potrivit siteului “România neîmblânzită”, acesta se hrănește cu iepuri, rozătoare, pui de căprioară, păsări și ouăle acestora, broaște, pești, șopârle, șerpi, insecte. În Bulgaria și România este un prădător frecvent al turmelor de oi.



  • Gura Portiţei

    Gura Portiţei

    Pornim şi astăzi în descoperirea de noi
    destinaţii turistice evidenţiate în Top 10 Destinații FIJET România 2023. După
    cum v-am obişnuit de ceva vreme urmărim să vizităm acele locuri din România
    vizitate, propuse, votate şi apoi premiate de Membrii Clubului Presei de Turism
    – FIJET România, pentru valoarea lor turistică. Am ajuns astăzi la locul 5:
    Gura Portiţei .


    Gura Portiței este un loc unic de pe
    coasta românească a Mării Negre. Atunci când privești spre est, vezi Marea
    Neagră, iar dacă te întorci și privești spre vest, poți admira lacul Golovița
    și zborul păsărilor care trăiesc în Delta Dunării. Doar aici poți vedea un
    răsărit la Marea Neagră și un soare care dispare după întinderile de stuf ale
    Deltei, având senzația că, la figurat, poți sta cu un picior în apa mării și cu
    celălalt în apa lacului. Şi asta, pentru că fâșia de nisip care separă apa
    mării de apa desalinizată a lacului Golovița are o lățime de 40-60 de metri.
    Lângă cherhanaua de la Gura Portiței a fost amenajat, în anii ’70, un camping,
    cu căsuțe construite pe piloni. Povestea vacanțelor liniștite continuă și
    astăzi la Gura Portiței, care a rămas una dintre cele mai retrase destinații
    turistice de pe litoralul românesc, unde nu există linie de cale ferată,
    asfalt, iar, uneori, nici măcar semnal la telefon.


    Gabriel Diţu, administratorul complexului de la
    Gura Portiței, ne-a spus de ce merită să venim aici: În primul rând, aș putea spune eu, pentru liniște! Cu
    siguranță, la Gura Portiței poți să faci un concediu în care te odihnești și
    din care poți să pleci liniştit. În al doilea rând, pentru că zona păstrează
    încă tot ceea ce ține de natural, adică clădirile sunt construite cu materiale
    care se regăsesc în zona respectivă: acoperiș cu stuf, materiale prietenoase cu
    mediu, culorile chiar respectă tradițiile din zonă, tradițiile lipovenești,
    pentru că Gura Portiţei face parte dintr-o localitate în care etnia
    preponderentă e etnia lipovenească. Se
    află situată pe o fâșie de nisip, în cadrul Rezervației Biosferei Delta
    Dunării. Numărul de turiști e limitat de faptul că nu se poate ajunge cu
    autoturismul, ci doar prin intermediul ambarcațiunilor care traversează lacul
    Golovița. Asta reprezintă practic un filtru pentru ceea ce ar însemna o supra-aglomerare
    în zonă. Într-adevăr, e o zonă mai liniștită, mai retrasă și e o zonă care are în
    stânga și în dreapta plaje efectiv sălbatice.


    L-am întrebat pe Gabriel Diţu ce pot face
    turiştii ajunşi aici: La
    Gura Portiței, poți să stai bineînțeles la plajă, poți să mănânci diverse
    sortimente de pește pregătite la restaurant, poți să practici sporturi pe teren
    de volei, fotbal, te poți plimba într-o excursie cu barca înspre zona de nord a
    Deltei ca să admiri diverse specii de păsări.


    La Gura Portiței se poate ajunge doar cu
    barca, de la Jurilovca sau Lunca. Iar pentru temerari există și varianta cu
    bicicleta, pe malul mării, dinspre sud, de la Vadu, având șansa de a vedea, pe
    lângă păsările Deltei, și o herghelie de cai sălbăticiți.

  • Trasee turistice în Delta Dunării

    Trasee turistice în Delta Dunării

    Delta Dunării, un
    adevărat paradis natural, se întinde la vărsarea Dunării în Marea Neagră.
    Habitat al păsărilor de apă care au găsit aici o întinsă zonă de stufărișuri,
    Delta Dunării reprezintă una dintre marile atracții turistice ale României.
    Veți putea face aici tururi de observare a florei și faunei, foto safari și
    excursii cu barca sau caiacul. Nu vor lipsi tradițiile, istoria, cultura și, nu
    în ultimul rând, o multitudine de crame.


    Cunoaștem,
    așadar, o fascinantă împărăție a apelor, care, în perioada primăverii, își
    schimbă înfățișarea de la o zi la alta.Copacii înverzesc și este în plină desfășurare spectacolul oferit de
    păsările migratoare, care revin din țările calde.

    Ionuț Călin, președintele
    Asociației ghizilor de turism din Delta Dunării, el însuși ghid al zonei, le
    arată mereu turiștilor unicitatea locurilor.

    Delta Dunării,
    datorită varietății de floră și faună, a intrat în atenția cercetătorilor încă
    din perioada interbelică. În anul 1938, o parte din pădurea Letea a fost
    declarată rezervație naturală, fiind la acea vreme a doua din România. Abia în
    august 1990 se face primul pas spre constituirea Rezervației Biosferei, cu o
    administrație proprie și cu un consiliu științific. În 1991, este semnată
    convenția RAMSAR (Convenția asupra zonelor umede de importanță internațională,
    în special ca habitat al păsărilor acvatice), iar, în prezent, Delta Dunării
    deține un triplu statut internațional. Chiar dacă este pe locul al doilea ca
    mărime în Europa, este cea mai bine conservată zonă umedă, unica deltă din lume
    declarată în întregime rezervației a biosferei și pe locul al treilea în lume
    ca importanță a biodiversității. Marea varietate de floră și faună, în special
    păsările și peisajele, consider eu că sunt o mare atracție a Deltei.


    De obicei,
    punctul de plecare în explorarea Deltei Dunării este orașul Tulcea, accesul
    spre această localitate fiind asigurat pe cale rutieră, feroviară și aeriană.
    De aici, călătoria continuă pe apă. În perioada sezonului estival, funcționează
    mai multe curse de pasageri, care asigură legătura dintre Tulcea și
    localitățile deltei. Ionuț Călin, ghidul nostru de azi, spune că principalele
    programe de vizitare sunt excursiile cu barca. Prin intermediul acestora, oamenii
    vor să descopere Delta într-un mod cât mai autentic și vor să vadă cât mai multe
    canale și lacuri și, bineînțeles, păsări și specii de plante.

    Se
    mai fac și anumite programe de birdwatching sau ture de fotografie pentru care
    noi folosim ambarcațiuni și camuflaj, astfel încât să nu deranjăm păsările.
    Putem să ne apropiem la o distanță sigură pentru ele, fără a le invada
    habitatul, dar care ne permite fotografierea sau observarea în habitatul natural.
    De regulă, aceste observații se fac din barcă, dar se pot face și terestru. Cu
    barca, se poate ajunge mai ușor în zonele unde păsările merg să se hrănească
    sau în anumite zone de migrație sau de cuibărit. O astfel de tură de observare
    a păsărilor începe dimineața devreme, pentru că atunci păsările sunt mai
    active. De regulă, începem de la ora 6:00, 7:00, în funcție de zonă și de
    disponibilitatea clienților. Eu fac o tură dimineața, timp de vreo trei, patru
    ore și o tură la apus. Turele foto sunt similare cu cele de birdwatching.


    Din ofertă nu
    lipsesc nici turele de caiac și de canoe, spune Ionuț Călin, ghid de turism.

    Sunt acele excursii pe care le facem cu ambarcațiuni mici. Mergem pe canale
    mai puțin umblate de ambarcațiunile cu motor. Acolo descoperim liniștea Deltei,
    neperturbată de ambarcațiunile mari sau de navele comerciale. Am încercat mereu
    să ies cu ceva nou, inedit și să le arăt oamenilor și fața mai puțin cunoscută a
    Deltei. De exemplu, mai ies cu clienții mei, împreună cu pescarii, pentru a
    vedea cum se scoate peștele din plase. Ieșim dimineața devreme, la patru, cinci,
    și însoțim pescarii localnici pe lacuri, unde se pregătesc plasele, unde se fac
    diferite lucrări de întreținere a plaselor, de curățare a lor.



    Regiunea istorică
    Dobrogea, din care face parte și Delta Dunării, este renumită pentru
    multiculturalitate. Comunitățile etnice care locuiesc în acest spațiu sunt un
    exemplu de conviețuire. Turci, tătari, greci, armeni sau evrei, toți și-au
    adus contribuția la prosperitatea zonei
    și și-au lăsat amprenta în ceea ce privește tradițiile, dar și gastronomia.

    Putem găsi în Deltă meșteri care încă mai fac acoperișuri de stuf sau cei
    care le întrețin. Mai avem sculptori și pictori, artiști locali. Se pot vizita
    case tradiționale ale pescarilor, unde aceștia își confecționează sau își
    întrețin plasele de pescuit, unde se împletesc coșuri sau diferite obiecte din
    nuiele. De regulă, atunci când avem
    clienți, mergem la pensiuni locale sau puncte gastronomice locale din Deltă,
    unde se servește o masă tradițională, cu meniu mai mult pe bază de pește. Bineînțeles,
    pentru persoanele care nu mănâncă pește sau pentru vegetarieni, există și un
    meniu separat. În aceste gospodării, în funcție de localitatea în care mergem,
    se gătește specific, pentru că avem mai multe influențe în Deltă. Sunt
    ucraineni, ruși lipoveni, avem și ceva influență grecească și turcească, așa că
    avem un meniu destul de variat, din care putem alege. Sunt mâncăruri pe bază de
    pește proaspăt, gătite de doamnele din Deltă, în gospodăria lor.


    Iar, dacă aveți mai mult timp la dispoziție,
    Ionuț Călin, ghid de turism, vă propune să explorați zona și pe uscat, unde
    veți găsi nu mai puțin de 20 de crame.

    Eu mă ocup și de
    excursii în Dobrogea, județul Tulcea, unde vizităm cetăți, mănăstiri și crame.
    Chiar avem o colaborare bună cu caramele din județ. În ultimii ani, turismul
    viticol s-a dezvoltat destul de bine în toată România, ceea ce ne bucură. Când
    mergem cu un grup la o cramă, bineînțeles, anunțăm înainte numărul de persoane,
    ziua, ora. Acolo se face o prezentare a cramei, a podgoriei și a procesării
    bobului de strugure până când acesta ajunge vin în sticlă sau la butoi.
    Bineînțeles, urmează o degustare.Fie că vorbim de specialiști sau de simpli iubitori de natură, turiștii au
    fost impresionați de Delta Dunării prin autenticitatea locurilor, peisaje
    unice, varietatea de floră și faună, ospitalitatea localnicilor și mâncărurile
    tradiționale. Pot să spun că acestea au fost ingredientele perfecte ale unei
    vacanțe de neuitat în Deltă. Eu am avut în special turiști din Germania,
    Franța, Marea Britanie, țările nordice, Israel, în special pentru păsări și
    caiace, și Spania.


    Sezonul vacanțelor
    în Delta Dunării începe din luna aprilie și durează până în octombrie. Calendarul
    evenimentelor este amplu și cuprinde Festivalului Internațional de Film
    Independent ANONIMUL, Tulcea Fest, Zilele orașului Sulina, Sărbătoare Satului Mila
    23, Sărbătoarea Borșului de Pește din Crișan, Maratonul Delta Dunării din
    Sulina. Acestea sunt programate în sezon, în timpul verii.


    Iată, așadar, o
    destinație recomandată în primul rând turiștilor responsabili, care vor să
    descopere Delta Dunării în forma ei pură, sălbatică.


  • Început de toamnă în Delta Dunării

    Început de toamnă în Delta Dunării

    Înainte de vărsarea în Marea Neagră, Dunărea, al doilea fluviu ca lungime din
    Europa, creează una dintre cele mai frumoase delte din lume. Până la
    desăvârşirea
    acestei creaţii, Dunărea traversează 10 țări, între care și România, precum și patru capitale. Declarată rezervație a biosferei în anul 1990, Delta Dunării
    reprezintă una dintre cele mai importante destinații turistice din România.
    Rezervația Biosferei Delta Dunării, obiectiv de interes major din patrimoniul
    mondial UNESCO, cuprinde și complexul lagunar Razim-Sinoe și se întinde
    pe o suprafaþă de 580 de mii de hectare. Delta s-a format între
    cele trei brațe ale Dunării: Chilia, Sulina și Sf. Gheorghe. Cel mai
    nordic braț, Chilia, are o lungime de 120 de km și duce spre Marea Neagră aproape 60% din apele Dunării.
    Cel mai sudic braț – Sfântu Gheorghe (aproape 70 de kilometri lungime),
    permite doar practicarea navigației fluviale. Brațul din mijloc, Sulina, în
    lungime de 64 de kilometri, a fost preferat, în urma unor studii ale
    Comisiei Europene a Dunării pentru navigația vaselor maritime,
    fapt care a determinat corectarea unor meandre și adâncirea
    albiei între 1862 și 1902. Intensificarea circulaţiei navelor maritime pe
    Dunăre a condus la creșterea rolului economic al orașului Sulina, aflat
    aproape de vărsarea în Marea Neagră, cel mai estic oraș din
    Uniunea Europeană. Sulina a cunoscut, între 1870 și 1938, cele mai infloritoare
    momente, fiind considerată mica Veneție a Orientului, un oraș cosmopolit, cu 7
    consulate și 22 de comunități etnice. Mărturii ale acestui trecut sunt bisericile și
    pietrele funerare din cimitirul vechi al orașului, farul vechi și
    palatul Comisiei Europene a Dunării.


    Indiferent
    de anotimp, Delta Dunării este o destinaţie potrivită pentru un turism
    specializat, precum turismul ştiinţific, turismul de aventură, agroturismul,
    turismul cultural şi educaţional. Sfârşitul verii şi primele zile de toamnă
    aduc o schimbare a profilului turistului care vizitează Delta Dunării. Cei care
    în timpul verii au venit pentru a se relaxa lasă locul celor care vin să
    urmărească pregătirile pe care le fac păsările pentru a migra, dar şi sosirea
    celor care vin pentru a ierna. Apele lacurilor şi canalelor deltei sunt foarte
    scăzute din care secetei din întregul bazin al Dunării. Acest fapt l-au putut
    observa toţi cei care au vizitat Delta Dunării în această vară, inclusiv în
    zona lacurilor situate la sud faţă de cele trei braţe ale Dunării.

    Un loc unic
    în Delta Dunării este Gura Portiţei, o fostă cale de comunicare, care, până
    anii 1970, a fost închisă pentru a reduce salinitatea apei lacurilor pe care
    autorităţile comuniste din acea perioadă le doreau transformate în imense
    bazine piscicole. Chiar şi după închiderea legăturii lacului Goloviţa cu Marea
    Neagră, Gura
    Portiței a rămas o atracție pentru cei care doreau să petreacă vacanța într-o
    zonă liniștită. Lângă cherhanaua situată pe îngusta fâșie de nisip, cu o lățime
    de 40 … 60 de metri, care separă separă apa mării de apa desalinizată a lacului Golovițaa fost amenajat, tot în anii 70, un
    camping, cu căsuțe construite pe piloni. De atunci, confortul oferit turiştilor
    a crescut, iar Gura Portiței a rămas una dintre cele mai retrase destinații
    turistice de pe litoralul românesc. Aici l-am întâlnit pe Codruț Cursaru, șeful
    recepției complexului turistic în care toate casele, în alb și albastru și cu
    acoperiș din stuf, respectă arhitectura tradițională a Deltei Dunării.

    Acest loc este un pic aparte față de tot litoralul
    românesc. În primul rând nu este aglomerația pe care o găsiți în sudul
    litoralului. Lumea care vine aici caută liniștea și atunci se îmbină perfect cu
    zona. Mai sunt temerari care vin cu bicicletele, care cred că de 10 ani fac
    câte un tur din acesta cu bicicleta. Într-adevăr e o zonă destul de grea dintre
    Periboina și Gura Portiței, vreo 10 kilometri, dar au destulă răbdare ca să o
    străbată, să ajungă aicea, să se liniștească. Cu bicicleta vin pe la Vadu, traversează ecluza de la
    Periboina și înarmați cu multă răbdare pot ajunge aici. Cu mașina este exclus,
    nu este voie. Este zonă strict protejată. Avem doar tractorașele pe care le
    folosim pentru curățenie și cei de la poliția de frontieră mai au două mașini cu
    care supraveghează zona. Majoritatea
    de la Jurilovca se îmbarcă. Călătoria durează cam 30 de minute și se face cu
    șalupa rapidă întrucât în acest an, datorită secetei, apele sunt foarte mici.
    Mai vin și din zona Dranov, Dunavăț. traversează Razelmul și ajung la Gura
    Portiței.


    În timpul traversării lacurilor, din
    localităţile situate pe malul vestic şi nordic al lacurilor din Delta Dunării. Vizitatorii
    pot admira o mulțime de păsări, după aflăm de la Codruț Cursaru :

    În primul rând, pelicani, lebede, dar, în ultimii ani să știți că s-au
    înmulțit șacalii, spre surprindere
    noastră. Când venim primăvara ca să pregătim sezonul, îi auzim noapte de
    noapte, Și interesant, de vreo 6-7 ani avem o mică cum să-i zic? Nu știu!
    Herghelie de cai e mult prea spus, sunt ca și acasă aici la noi, cai sălbatici
    care s-au despărțit de cei din zona Perișor și au venit, au migrat către Gura
    Portiței.



    Vacanţa în Delta Dunării nu poate fi completă pentru vizitatorii care nu
    degustă preparatele culinare tradiţionale, cele mai multe dintre acestea
    valorificând alimentul de bază al locuitorilor, peştele. Pentru protejarea sturionilor, România a interzis, în
    urmă cu peste 10 ani, pescuitul acestora, însă în Delta Dunării pot fi servite
    preparate din Sturion de acvacultură. La Gura Portiţei l-am întâlnit pe Nae
    Parpală, un somelier cu multe cunoştinţe şi în ceea ce priveşte prepararea
    mâncărurilor din peşte, inclusiv a sturionilor:

    Un sturion, dacă îl facem la plită, el nu trebuie să stea nu
    mai mult de 3 minute pe o parte, trei minute pe o parte. Este cam la fel ca și
    mușchiul de vită. Și atuncea este suculent și foarte bun. O să vă vorbesc
    despre un sote de sturion, înnobilat cu vodcă. Se ia 250 de grame de sturion,
    se taie julien, separat, se face, se pisează usturoiul, se pregătește mărar,
    unt și vodcă. După ce se pune puțin unt în tigaie, se pune usturoiul, nu-l
    lăsăm să se maronească. Punem puțin vin alb. După ce punem vin alb, punem
    sturionul tăiat julien și după ce am pus sturionul tăiat julien, lăsăm să se reducă
    puțin sosul din sturion și după aceea punem vodcă. După ce am pus vodcă, după
    ce flambăm sturionul, punem mărar și cam asta este.


    Delta Dunării se
    pregătește pentru toamnă. Apele lacurilor sunt foarte scăzute, iar pe cer se
    pot observa păsările care se pregătesc să migreze și care își învață puii să
    zboare în formație. Pe măsură ce temperaturile vor scădea, Delta Dunării începe să fie vizitată de
    păsările din zona arctică. Unele stau doar cât să se odihnească puţin înainte
    de a-şi continua călătoria spre ţările calde, în timp ce altele rămân aici pe
    toată durata iernii.


  • Expoziţia „Castele de nisip”

    Expoziţia „Castele de nisip”

    Galeria Senso din București oferă publicului expoziția de grup Castele de nisip”. Selecția expozițională cuprinde schițe grafice, fotografie și obiect realizate de: Ion Anghel, Ioana Badea, Robert-Alexandru Burdușel, Ada Jugănaru, Sabina-Elena Legănaru și Ana-Ruxandra Pascu.



    Expoziţia


    Inițiativă a conf.univ.dr. Ion Anghel de la UNArte București, Facultatea de Arte Plastice, Departamentul Pictură, colectiva face parte din programul de arte vizuale conceput de Ana Ștefania Andronic (BUZU) — director artistic al spațiului expozițional și de Ana Daniela Sultana — curator al galeriei şi vine după o tabără de creaţie la Sfântu Gheroghe, în Delta Dunării. Am discutat cu curatoarea despre ce poate vedea publicul.






    Artista vizuală Sabina Legănaru este una dintre participantele la expoziţie.






    Cel care a adus conceptul expoziţiei este profesorul şi artistul vizual Ion Anghel.




  • Turism culinar în Delta Dunării

    Turism culinar în Delta Dunării

    Astăzi vă invităm iar în Delta Dunării, a doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre deltele europene. A intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991, fiind clasificată ca rezervație a biosferei la nivel național. De această dată pornim către deltă urmărind calendarul evenimentelor de aici, majoritatea reprezentând şi o invitaţie la a ne bucura de preparate locale, din peşte şi nu numai. În luna august sunt pregătite aici, Ziua Lacului Razelm” (comuna Sarichioi) 14 August 2022, Zilele orașului Sulina” (orașul Sulina) 14 — 15 August 2022, Festivalul Diversității” (comuna Mahmudia) 27 — 28 August 2022, Ziua Grecenilor de pretutindeni, Maratonul Granitul Greci — ediția a III-a” (Pădurea Crucele, comuna Greci), Festivalul Luncavița Explorer MTB Challenge” (comuna Luncavița) şi Festivalul Borșului Lipovenesc” (comuna Jurilovca), ultimele trei către sfârşitul lunii.



    Galina Teleucă, viceprimar Jurilovca, sat ce a primit titlul de “locaţie de excelenţă”, titlu conferit de Comisia Europeană, prin platforma EDEN, ne-a lansat o invitaţie: “Vă aşteptăm la Jurilovca pentru a descoperi turismul gastronomic, turismul religios, turismul arheologic, turismul făcut cu maşina, cu bicicleta, cu caiacul, cu barca, turismul de deltă, dar şi de Marea Neagră. Vă aşteptăm la Jurilovca să ne gustaţi vinul, să ne gustaţi peştele, să gustaţi preparatele de peşte, cât şi cele de carne. Vă aşteptăm anul acesta la Jurilovca la serbarea borşului pescăresc, care va fi în ultima săptămână din luna august. Ultima ediţie a avut 70 de mii de participanţi. Sperăm anul acesta să depăşim acest record!”



    Pentru acest an autorităţile locale anunţă intenţia de a pregăti cel puţin 30.000 de poţii de borş de peşte, desigur, borş de peşte lipovenesc aşa cum se face la Jurilovca.



    Particularitatea gastronomică a deltei constă în adaptarea tuturor mâncărurilor tradiţionale în varianta de peşte. Există, astfel, drob de peşte, friptură de peşte, numită aşa pentru că se pune la cuptor cu cartofi cu tot, cârnaţi sau mici de peşte, perişoare de peşte, preparate fie în ciorbă, fie marinate. Ciorba sau borşul de peşte cunoaşte, de asemenea, mai multe variante de preparare, una cu mai multe tipuri de peşte ce se găsesc în ciorbă, alături de legume tăiate bucăţele mici, iar alta cu zeama în care a fiert peştele, cu legume în ea, servită separat, în timp ce peştele, de această dată de mari dimensiuni, este servit pe platou, alături de legume fierte şi sos de maioneză cu usturoi.



    Delta Dunării și județul Tulcea, ca destinație de vacanță, sunt destinații care oferă un turism lent, de vizitare, armonios îmbinat cu biodiversitatea, multiculturalitatea, tradițiile și gastronomia locală, vizitatorii putându-se bucura de ceea ce se numeşte “turism deltaic”. Pe lângă plimbările cu caiacul sau cu stand-up padell-uri şi biciclete de apă, există varianta plimbării cu barca, condusă de cineva din zonă. Trebuie însă precizat că accesul pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei se poate face în baza permiselor de acces pentru turişti, acces auto sau acces ambarcaţiune şi că toate acestea pot fi procurate online, de pe site-ul ARBDD (Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării) sau prin SMS. A vizita Delta Dunării înseamnă a respecta natura şi a te bucura de o varietate imensă de specii şi de habitate, care fac rezervaţia unică, dar respectând particularităţile zonei.



  • Murighiol

    Murighiol

    Astăzi vă
    invităm în Delta Dunării, într-o comună din județul Tulcea, Dobrogea, formată
    din mai multe sate. Mergem la Murighiol, al cărui nume provine de la cel al satului de reședință, este de origine
    turcă și înseamnă lacul vânăt, probabil datorită culorii cenușii pe care o
    capătă uneori apele lacului din apropierea satului.


    Grig Bejan,
    reprezentând turismul din Murighiol, ne-a spus că avantajul satelor Murighiol
    şi Dunavăţul de sus sau Dunavăţul de jos este că sunt uşor accesibile cu
    maşina. Proprietar al unei pensiuni eco-turistice din Murighiol, Grig Bejan
    ne-a tentat cu tot felul de activităţi pe care le pot face turiştii ajunşi
    aici: Este superb. Aşteptăm lumea să vină, pe lângă plimbările cu
    barca, să beneficieze şi de caiace şi de stand-up padell-uri şi bicicletele de
    apă pe care le punem la dispoziţie, pentru cei care pot. Ceilalţi pot folosi barca, drept mod de vizitare a
    Deltei Dunării. Este o perioadă pe care merită să o petreceţi în Delta
    Dunării!


    Aici
    puteţi uita de forfota oraşului şi să vă bucuraţi de linişte în natură. Dincolo
    de plimbări pe canalele Rezervației biosferice a Deltei Dunării, mai sunt şi
    alte obiective turistice care vă pot stârni interesul, precum Complexul
    limanelor Razelm-Sinoe, Cetatea Halmyris, satul Uzlina şi pescăria Ciotica.


    O necropolă
    descoperită pe teritoriul satului Murighiol ascunde urme de locuire getică
    (sec. IV î.Hr.), iar dacă ținem cont și de așezarea romană de la Colina (sec.
    II-III d.Hr.), putem vorbi de continuitatea locuirii în antichitate. Ruinele
    cetății Halmyris, din sec. I-IV d.Hr. sunt o altă mărturie în acest sens. De
    numele acestei cetăți se leagă și sfârșitul tragic al primilor martiri creștini
    cunoscuți în Dobrogea, preotul Epictet și tânărul său discipol Astion. În jurul
    anului 290 d.Hr., cei doi propovăduiau noua religie pe aceste meleaguri, căzând
    victime intoleranței împăratului Dioclețian. Cei doi sfinţi sunt comemoraţi şi în zilele noastre, prin evenimente
    locale, pe 8 iulie.


    La începutul sec. XIX, satul era locuit de turci
    și tătari, cei din urmă menționați după 1856-57. Este vorba de refugiații de
    frica rușilor, după războiul Crimeei. După războiul de independență, locul lor
    a fost luat, treptat, de rușii lipoveni proveniți din Caraorman și Uzlina, din
    cauza inundațiilor care au afectat satele deltei în acea perioadă. Ulterior au
    poposit aici și familiile de ucraineni, aşa că populaţia din zonă este foarte
    amestecată, fiind o chintesenţă a Deltei însăşi.


    Astfel şi gastronomia va fi suficient de variată,
    astfel încât să împace toate gusturile, dar desigur, preparatele din peşte sunt
    nelipsite.


  • ‘Trenurile Soarelui’ 2022

    ‘Trenurile Soarelui’ 2022

    Operatorul naţional ferovia CFR Călători a introdus în circulaţie ‘Trenurile Soarelui’ 2022. Turiştii au la dispoziţie 40 de trenuri ce vor asigura zilnic legături directe din toată ţara cu staţiunile de la Marea Neagră şi cu Delta Dunării, în perioada 10/11 iunie – 11/12 septembrie 2022. Toate regiunile ţării vor fi conectate în perioada verii cu destinaţiile de vacanţă cele mai căutate de pe litoralul românesc. CFR Călători oferă doritorilor posibilitatea de a călători fie cu trenurile directe din 14 mari oraşe (Arad, Deva, Timişoara, Reşiţa, Oradea, Satu Mare, Baia Mare, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Braşov, Suceava, Iaşi, Galaţi, Buzău), fie prin asigurarea unei conexiuni rapide din gara Bucureşti Nord prin intermediul trenurilor care circulă într-un orar cadenţat (la una-două ore) pe ruta Bucureşti Nord – Constanţa şi retur.



    Astfel, 30 trenuri directe (15 dus/15 întors, inclusiv ramurile aferente) care pornesc din principalele oraşe au ca destinaţie, respectiv punct de plecare litoralul românesc, din care 18 trenuri (9 dus/9 întors) au ca destinaţie/punct de plecare Mangalia, în extremitatea sudică a Litoralului. 38 de trenuri (19 dus/19 întors) asigură legătura Capitalei cu litoralul şi retur din gările Bucureşti Nord, Bucureşti Băneasa sau Bucureşti Obor). Durata călătoriei Bucureşti-Constanţa este, în medie, de două ore şi 20 minute.



    Pentru călătoria spre Delta Dunării, trenurile IR 1981/ R 8653 şi R 8656/ IR 1982 vor asigura zilnic legătura directă Bucureşti Nord – Tulcea Oraş şi retur. În plus, în gara Medgidia va fi asigurată zilnic conexiunea spre Tulcea Oraş şi retur cu trenuri dinspre Bucureşti sau Constanţa.



    Toate trenurile InterRegio estivale au în compunere vagoane climatizate, dotate cu prize pentru încărcarea laptopului sau a telefonului mobil, toalete ecologice, uşi de acces şi intermediare semiautomate, majoritatea vagoanelor sunt modernizate în ultimii 12 ani. Trenurile cu parcurs lung au în compunere vagoane cuşetă.



    Pentru o călătorie cu loc rezervat pe ruta Bucureşti Nord – Constanţa la clasa a 2-a, la tren IR un bilet costă în acest moment 59,60 lei, la tren Regio-Expres 33,20 lei şi la tren Regio 30,30 lei. La aceste tarife se aplică reduceri: 5% din tariful de transport la cumpărarea online (de pe site sau aplicaţie) şi de la automatele de vânzări bilete în gările mari; 10% la cumpărarea unui bilet cu oferta dus-întors; până la 10% la cumpărarea cu anticipaţie. Elevii beneficiază de gratuitate, în timp ce studenţii plătesc 50%, la călătoria în vagoanele clasa a 2-a.



    Biletele pot fi achiziţionate cu anticipaţie de 30 zile, astfel: online de pe cfrcalatori.ro; din aplicaţia mobilă ‘CFR Călători mersul trenurilor şi bilete online’; de la automatele de vânzare bilete din gări; de la casele de bilete din gări, agenţii de voiaj CFR Călători şi distribuitori autorizaţi (agenţii de turism).



  • Vacanță la mare în România

    Vacanță la mare în România

    Astăzi vă invităm
    să ne bucurăm de mare, de soare și de multe obiective turistice pe litoralul
    românesc al Mării Negre. Vom vorbi despre noutățile anului 2022, despre
    stațiunile românești, dar și despre posibilitățile de petrecere a timpului
    liber în împrejurimi, în top fiind unul dintre cele mai importante porturi ale
    Uniunii Europene, Constanța, Delta Dunării, dar și Dobrogea.


    Raluca
    Hatmanu, directoare de comunicare și marketing la litoralulromanesc.ro, ghidul
    nostru de azi, spune că litoralul românesc e o destinație de vacanță excelentă
    în timpul verii. De altfel, și vara aceasta preconizăm că va
    fi destinația internă de pe primul loc în top, aleasă de către turiștii români
    în principal. Avem și toate motivele să alegem litoralul românesc. Avem noutăți
    în 2022. Sunt foarte multe unități hoteliere noi în mai toate stațiunile, de la
    nord la sud. Unele unități hoteliere au fost preluate de către investitori, au
    fost transformate, clasificate și arată foarte bine. De asemenea, în Mamaia
    avem plaje întinse. Este un subiect care a cam încins spiritele anul trecut,
    însă anul acesta autoritățile au pregătit aceste plaje astfel încât să-i
    primească pe turiști așa cum trebuie.


    Fără nicio
    exagerare, litoralul românesc poate împăca toate gusturile turiștilor, continuă
    Raluca Hatmanu. Găsim și zone liniștite, și unități de cazare
    potrivite familiilor cu copii, în special în stațiunile din sud, preferatele
    familiilor, dar și în partea sudică a stațiunii Mamaia sau în zona aflată pe
    malul lacului Siutghiol. Acolo au apărut foarte multe vile, hoteluri și
    pensiuni care satisfac nevoile acestor familii. Însă litoralul este și pentru
    tinerii care vor să se distreze. Se știe, din acest punct de vedere, că
    preferatele sunt nordul stațiunii Mamaia, Vama Veche. Costineștiul începe să
    arate din nou ca o stațiune a tinerilor. Acestea sunt alese mai ales de către
    cei care vor să se distreze, fiindcă avem multe cluburi, sunt organizate des și
    multe evenimente, concerte, spectacole în aer liber. Deci, iată tot atâtea
    motive ca tinerii să aleagă aceste zone. Și turismul balnear face parte din
    oferta litoralului românesc. Zonele Techirghiol, Mangalia sau Eforie Nord sunt
    alese și de persoanele care merg la tratament, dar și de către cei care vor să
    se relaxeze în centrele wellness și SPA ale hotelurilor.


    De exemplu, în
    Techirghiol, la sanatoriul cu același nume, veți beneficia de o gamă bogată de
    băi de nămol, împachetări cu nămol și masaj cu nămol. De asemenea, puteți face
    hidrokinetoterapie în bazin cu apă sărată din lacul Techirghiol, încălzită la
    32-35 de grade Celsius. Băile de plante, cele galvanice, împachetările cu
    parafină, aerosolii cu apă sărată, acupunctura sau injecțiile Gerovital completează
    cu succes oferta. Iar, pentru cei care rămân mai multe zile în zonă, Raluca
    Hatmanu, directoare de marketing și comunicare la o companie românească de
    turism, recomandă excursiile în zonă. Acestea se fac în prezent, în mare parte, pe cont
    propriu.

    Acest lucru se întâmplă din cauza pandemiei. Au
    existat inițiative înainte de 2020, însă, din momentul în care pandemia a lovit
    turismul, inclusiv aceste deplasări în grup au pierdut teren. Era foarte greu
    să le organizezi pentru grupuri mici, costurile fiind și ele foarte ridicate.
    Sperăm ca lucrurile să revină la normal, așa cum și turismul pare să revină la
    situația anterioară anului 2020 și să fie din nou organizate excursii pentru
    turiști. Chiar le recomand celor ajunși la mare să cunoască zona, fiindcă
    litoralul românesc nu înseamnă doar apă și plaje întinse, înseamnă și foarte
    multe atracții turistice, muzee, monumente istorice. Avem vestigii antice,
    biserici, mănăstiri, rezervații naturale. E suficient, de exemplu, să recomand
    o plimbare la Cetatea Histria și Enisala sau o plimbare prin centrul istoric al
    orașului Constanța, prin portul turistic Tomis sau prin portul turistic
    Mangalia. Sunt doar câteva idei, însă litoralul și Dobrogea în ansamblu
    înseamnă mult mai mult de atât. Înseamnă și un relief carstic deosebit. Aș
    menționa Cheile Dobrogei, un loc minunat pentru campare și escaladă sau, pur și
    simplu, pentru cei care vor să fie în mijlocul naturii.


    Din păcate,
    litoralul românesc nu este foarte frecventat de turiștii străini, continuă
    Raluca Hatmanu. La capitolul acesta, e clar că încă trebuie
    făcute eforturi pentru a atrage turiștii din alte țări. Aceștia nici nu știu ce
    îi așteaptă pe litoralul românesc, iar cei care ajung o fac din întâmplare sau
    fiindcă au prieteni în România și sunt chemați în vizită aici. Din cauza lipsei
    de promovare externă a României, turistul nu știe ce minunății îl așteaptă în
    destinație. Atunci, evident că surpriza este una plăcută. Găsește restaurante
    cu specific tradițional, dar și restaurante cu meniuri internaționale, găsește
    distracție, dar și relaxare, condiții foarte bune de cazare. Așadar, un cumul
    de motive pentru un sejur foarte reușit în România și pentru amintiri frumoase
    la plecare.


    Turismul de
    evenimente a fost și este încă la mare căutare printre turiști, indiferent de
    unde ar fi aceștia. Raluca Hatmanu, directoare de marketing și comunicare la o
    companie românească de turism. Odată cu ridicarea
    restricțiilor impuse în contextul pandemiei de Coronavirus sunt anunțate foarte
    multe evenimente pentru vara aceasta și pentru începutul toamnei. Mulți turiști
    aleg o destinație în funcție de evenimentul desfășurat acolo. Poate fi un
    festival de muzică, unul de teatru. De exemplu, în Delta Dunării, la Sfântu
    Gheorghe, este anunțat un festival de muzică în aer liber. Festivalul de teatru
    Anonimul se întâmplă tot în deltă. În general, evenimentele atrag foarte mulți
    turiști și este o oportunitate pentru mulți să descopere un loc prin prisma
    acestor evenimente. Sper că cele menționate să fie tot atâtea argumente pentru
    cei care ne ascultă ca să vină la Marea Neagră, ca să se bucure de o destinație
    pe care chiar o recomand din toată inima, nu doar pentru plajă sau un borș
    pescăresc, ci și pentru o ieșire cu barca în larg. Cu puțin noroc, putem vedea
    și delfinii. Eu mă bucur de orice vacanță la Marea Neagră în România și, de
    aceea, o recomand cu toată căldura.


    Pe litoralul românesc există și oferte pentru iubitorii de turism activ: scuter,
    caiac, surf, cursuri de pilotare a avioanelor ușoare, precum și scufundări. Iar,
    seara, puteți degusta un vin bun. Cramele dobrogene sunt aproape de litoral,
    iar multe dintre ele oferă degustări și programe de divertisment.