Radio România Internațional

Tag: Delta Dunarii

  • Preparate din scrumbie

    Preparate din scrumbie

    Scrumbia este o specie care nu poate fi crescută în regim de acvacultură,
    fiind capturată sezonier, din martie până în iunie, în cursul migraţiei ei pe
    Dunăre. Este o specie care trăieşte în Marea Neagră şi care, la începutul
    primăverii, urcă pe Dunăre, pentru a depune icrele. Acesta este şi momentul
    aşteptat de pescari pentru a captura acest peşte foarte gustos, care cântăreşte
    între 200 şi 600 de grame şi care are o lungime medie la maturitate de circa 30
    de centimetri. În afară de Marea Neagră, acest peşte poate fi întâlnit în Marea
    Mediterană, în Marea Nordului şi în apele de coastă din America de Nord. După
    depunerea icrelor sau a lapţilor, bancurile de scrumbii se întorc slăbite în
    mediul marin.


    Scrumbia poate fi pregătită şi conservată în diferite feluri. Se poate
    pregăti scrumbie la cuptor cu
    garnitură de legume, scrumbie la
    tigaie cu garnitură de
    ciuperci, cel mai simplu mod fiind scrumbia pusă pe grătar sau pe plită. Cea mai populară reţetă este saramura de scrumbie. După ce au fost
    curăţate de solzi, eviscerate şi spălate, pe scrumbii se pune multă sare şi sunt lăsate aşa circa jumătate de oră pentru ca sarea să pătrundăîn carne. Spălate de sare, scrumbiile trebuie crestate uşor înainte de a fi puse pe grătar sau pe o tablăîncinsă de jar sau de flacăra de la aragaz. După ce s-au rumenit pe ambele părţi, luăm scrumbiile de pe grătar şi
    le punem într-un vas în care turnăm apoi o saramură făcută din apă fiartă,
    usturoi pisat, piper, cimbru şi rondele de ardei iute. Acoperim cu un capac
    pentru circa 20 de minute astfel încât aromele să se amestece, iar în acest timp poate fi pregătită o mămăligă. Punem peştele în farfurie alături de
    mămăliguţă şi presărăm peste el frunze tocate de pătrunjel.


    Pe lângă varianta congelării, scrumbia poate fi
    conservată prin marinare sau afumare. Scrumbia este sărată şi apoi afumată la
    rece, după o veche metodă a locuitorilor din bazinul inferior al Dunării şi din
    Delta Dunării. Peștii afumați sunt de culoare aurie,
    metalizată, datorată procesului de afumare. Un preparat specific este salata de
    scrumbie afumată. Scrumbia se curăţă de piele şi oase, se mărunţeşte şi se
    amestecă cu ceapă roşie tăiată rondele, cu castraveţi muraţi, feliaţi şi storşi
    pentru a îndepărta surplusul de saramură. În acest
    amestec mai pot fi adăugate măsline, puţin ulei de măsline, piper măcinat şi
    frunze tocate de pătrunjel. O salată asemănătoare cu scrumbie afumată se poate
    obţine dacă folosim cartofii fierţi în coajă, pe care îi tăiem în cubuleţe şi
    îi amestecăm cu file de scrumbie, cu ceapă tăiată solzişori, cu ţelină dată pe
    răzătoare şi cu frunze de pătrunjel tocate mărunt. Amestecul este stropit cu
    zeamă de lămâie, este adăugată maioneză şi, după omogenizare este întins pe un
    platou, putând fi servit ca un aperitiv. În mod similar, putem face o salată din rondele de
    scrumbie marinată în oţet. Scrumbia
    marinată poate fi consumată la circa o săptămână după ce a fost preparată, sub
    forma unui aperitiv de sezon, cu salată verde, ridichi şi ceapă verde.

  • Preparate din scrumbie

    Preparate din scrumbie

    Scrumbia este o specie care nu poate fi crescută în regim de acvacultură,
    fiind capturată sezonier, din martie până în iunie, în cursul migraţiei ei pe
    Dunăre. Este o specie care trăieşte în Marea Neagră şi care, la începutul
    primăverii, urcă pe Dunăre, pentru a depune icrele. Acesta este şi momentul
    aşteptat de pescari pentru a captura acest peşte foarte gustos, care cântăreşte
    între 200 şi 600 de grame şi care are o lungime medie la maturitate de circa 30
    de centimetri. În afară de Marea Neagră, acest peşte poate fi întâlnit în Marea
    Mediterană, în Marea Nordului şi în apele de coastă din America de Nord. După
    depunerea icrelor sau a lapţilor, bancurile de scrumbii se întorc slăbite în
    mediul marin.


    Scrumbia poate fi pregătită şi conservată în diferite feluri. Se poate
    pregăti scrumbie la cuptor cu
    garnitură de legume, scrumbie la
    tigaie cu garnitură de
    ciuperci, cel mai simplu mod fiind scrumbia pusă pe grătar sau pe plită. Cea mai populară reţetă este saramura de scrumbie. După ce au fost
    curăţate de solzi, eviscerate şi spălate, pe scrumbii se pune multă sare şi sunt lăsate aşa circa jumătate de oră pentru ca sarea să pătrundăîn carne. Spălate de sare, scrumbiile trebuie crestate uşor înainte de a fi puse pe grătar sau pe o tablăîncinsă de jar sau de flacăra de la aragaz. După ce s-au rumenit pe ambele părţi, luăm scrumbiile de pe grătar şi
    le punem într-un vas în care turnăm apoi o saramură făcută din apă fiartă,
    usturoi pisat, piper, cimbru şi rondele de ardei iute. Acoperim cu un capac
    pentru circa 20 de minute astfel încât aromele să se amestece, iar în acest timp poate fi pregătită o mămăligă. Punem peştele în farfurie alături de
    mămăliguţă şi presărăm peste el frunze tocate de pătrunjel.


    Pe lângă varianta congelării, scrumbia poate fi
    conservată prin marinare sau afumare. Scrumbia este sărată şi apoi afumată la
    rece, după o veche metodă a locuitorilor din bazinul inferior al Dunării şi din
    Delta Dunării. Peștii afumați sunt de culoare aurie,
    metalizată, datorată procesului de afumare. Un preparat specific este salata de
    scrumbie afumată. Scrumbia se curăţă de piele şi oase, se mărunţeşte şi se
    amestecă cu ceapă roşie tăiată rondele, cu castraveţi muraţi, feliaţi şi storşi
    pentru a îndepărta surplusul de saramură. În acest
    amestec mai pot fi adăugate măsline, puţin ulei de măsline, piper măcinat şi
    frunze tocate de pătrunjel. O salată asemănătoare cu scrumbie afumată se poate
    obţine dacă folosim cartofii fierţi în coajă, pe care îi tăiem în cubuleţe şi
    îi amestecăm cu file de scrumbie, cu ceapă tăiată solzişori, cu ţelină dată pe
    răzătoare şi cu frunze de pătrunjel tocate mărunt. Amestecul este stropit cu
    zeamă de lămâie, este adăugată maioneză şi, după omogenizare este întins pe un
    platou, putând fi servit ca un aperitiv. În mod similar, putem face o salată din rondele de
    scrumbie marinată în oţet. Scrumbia
    marinată poate fi consumată la circa o săptămână după ce a fost preparată, sub
    forma unui aperitiv de sezon, cu salată verde, ridichi şi ceapă verde.

  • Delta Dunării

    Delta Dunării


    Aflată în mare parte în Dobrogea și parțial în Ucraina, Delta Dunării este a doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre deltele europene. A intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991, fiind clasificată ca rezervație a biosferei la nivel național.



    Delta Dunării vă oferă multe posibilităţi de petrecere a unei vacanţe, după cum ne-a spus la deschiderea oficială a sezonului Cătălin Ţibuleac, preşedintele Asociaţiei de Management al Destinației Turistice Delta Dunării:



    “Delta, dacă vă aduceţi aminte, în perioada pandemiei, a fost definită ca destinaţie sigură în context pandemic şi rămâne şi astăzi o destinaţie foarte sigură. Avem deschise peste 400 de locaţii de cazare, iar preţurile sunt pentru toate buzunarele. Este important şi pentru cine îşi doreşte să vină în Deltă să încerce ceea ce înseamnă gastronomia locală: drob de peşte, cârnat de peşte, o masă de peşte tradiţională, ceva deosebit. Turistul alege locaţiile: fie îşi doreşte maşina lângă el şi atunci Jurilovca, Mahmudia, Murighiol sunt destinaţii perfecte în acest sens, fie aleg să vină în (n.r. inima deltei) deltă şi atunci vorbim de Crişani, de Sulina, Sfântu Gheorghe, unde se poate ajunge doar cu barca. Avem foarte multe de oferit, avem destinaţii superbe!”



    Corina Davidov, purtătorul de cuvânt al Asociației Delta Dunării, ne-a tentat cu specificul gastronomiei locale:



    “La noi ce avem mai special e că toate mâncărurile tradiţionale noi le avem şi în varianta de peşte: avem şi drob de peşte, friptură de peşte. Se cheamă friptură de peşte pentru că se pune la cuptor cu cartofi cu tot. Cârnaţi, mici de peşte, avem absolut orice din peşte, în afară de desert.”



    O destinaţie premium a fost creată pe una dintre insulele din inima deltei. La Holbina vin tradiţional turişti din România, Franţa şi Elveţia. Silvia Savu, managerul complexului ne-a spus ce poate face turistul ajuns aici:



    “Sunt foarte mulţi care vin pentru pescuit, avem turişti care vin pentru bird-watching, avem turişti care vin pentru ca să înveţe să meargă cu caiacul, pentru că avem un ghid de caiac, avem turişti care vin să facă plimbări, avem turişti care muncesc de aici, vin în timpul săptămânii şi lucrează de aici. Efectiv se bucură de linişte, se bucură de peisaj şi lucrează de aici.”



    Localitatea Jurilovca a primit titlul de “locaţie de excelenţă”, titlu conferit de Comisia Europeană prin platforma EDEN. Galina Teleucă, viceprimar Jurilovca:



    “Jurilovca este unul dintre cele mai frumoase sate din România. Culoarea reprezentativă e acel albastru de Jurilovca, pe care aşteptăm să îl vedeţi. La Jurilovca sezonul turistic a început deja. Vă aşteptăm la Jurilovca pentru a descoperi turismul gastronomic, turismul religios, turismul arheologic, turismul făcut cu maşina, cu bicicleta, cu caiacul, cu barca, turismul de deltă, dar şi de Marea Neagră. Vă aşteptăm la Jurilovca să ne cunoaşteţi oamenii, plini de poveştile locului!”



    Silviu Rahău, primarul comunei Crişan, ne-a invitat să descoperim satele de aici: “Comuna Crişan e împărţită în trei sate, Crişan, unde este baza, satul Mila 23 şi Caraorman. Din punct de vedere turistic toată comuna este împânzită de pensiuni. La Caraorman e pădurea, o atracţie turistică ce din an în an atrage un flux tot mai mare de turişti. În Crişan avem pensiuni, avem hotel de 5 stele şi hotel de 4 stele, iar la Mila 23 gastronomie locală, pensiuni sau mai bine zis locuinţe care fac turism.”



    Grig Bejan, proprietarul unei pensiuni eco-turistice din Murighiol, ne-a tentat cu tot felul de activităţi pe care le pot face turiştii ajunşi aici:



    “Este superb. Aşteptăm lumea să vină, pe lângă plimbările cu barca, să beneficieze şi de caiace şi de stand-up padell-uri şi bicicletele de apă pe care le punem la dispoziţie, pentru cei care pot. Ceilalţi pot folosi barca, drept mod de vizitare a Deltei Dunării. Este o perioadă pe care merită să o petreceţi în Delta Dunării!”



    Viorica Bâscă, director Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, a făcut apel la respectarea câtorva reguli de bază pentru vizitarea Deltei Dunării:



    “În calitate de administrator al Rezervaţia Biosferei şi de autoritate competentă pentru protecţia mediului ne dorim ca turiştii să fie cât mai bine informaţi. În primul rând să ştie că accesul pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei se poate face în baza permiselor de acces pentru turişti, acces auto, acces ambarcaţiune. Toate acestea pot fi procurate online, de pe site-ul ARBDD sau prin SMS. A vizita Delta Dunării înseamnă a respecta natura, aşa cum natura ne respectă pe noi şi ne pune la dispoziţie această varietate imensă de specii şi de habitate, care fac rezervaţia unică.”



    Invitaţia a fost lansată! Nu îmi rămâne decât să vă promit că dacă îi daţi curs vă veţi bucura de cele mai frumose răsărituri sau apusuri de soare.




  • Retrospectivă turistică

    Retrospectivă turistică

    Dedicăm aestă ediție a rubricăl’ei a noastră a ţilor mai interesantile călătorii pi care vâ li avem propusă tru anulu ţi tamam si bitisi. Locurile iu nâ dusim, ică Destinațiile fură di aţeale mai diversile, tra să acoperim ună gamă cât mai mare di gusturi. 2021 continuăă să hibă un an atipic, cu restricții provocate di pandemie, un an în cursul a cure operatoril’i din turismu vrură să si adapteadză tra să ofeeră vacanțe în condiții de siguranță sanitară. Ţi cara că li au dominată în continuare ofertile di treaţire a timpului liber în natură, tru unităț di cazare mai m’iţ și mai izolate, si feaţiră mai multe ofertile și tră destinațiile tradiționale sau de city-break, sejururi de îndauă dzâle tru căsăbadz.



    Anulu 2021 arhiusi cu descrierea unuia di aţeale mai ambițioasile proiecte di turismu din România: Via Transilvanica. Proiectul în desfășurare înseamnă amenajarea a unui traseu di 1.200 di km, din nordul a Româniilei, di la Putna, traversânda Transilvania, până tru sud-vestu, la Drobeta Turnu Severin. Avem aflată că traseulu poate să si parcurgă tru mai multe siptămân’i în totalitate sau parțial tru îndauă dzâle, după putearea și dorința/dorulu/vrearea călătorului. Totunăoară, infrastructura Via Transilvanica oferă date dispre posibilităț di cazare si masă, ama și informații istoriţe și culturale a diferitilor zone geografiţe. Călătoria are contlinuată în prima parte a anului spri aţeale mai interesantile obiective turistiţe din județulu Buzău. Zburăm dispre vulcan’il’i cu lăschi, ama și dispre chihlibare, bogățil’ia/avearea a lu-ştui județ, care poate să si veadă la un muzeu recentu ică di puţăn chiro amenajat cu fonduri europeane dedicat a li-ştei cheatră semiprețioasă.


    Nă u dusim ninte calea și nă dănăsim în inima Româniilei, întră munță, la Râșnov. Primulu căsăbă turistic din România promovat cu fonduri europeane tru 2009, cu ună istorie bogată/avută, Râșnovulu vă așteaptă cu multe trasee montane, ama și cu ţetatea medievală, în interiorulu a cure si organizeadză, atumţea cându situația o/u permite, multe evenimente culturale. Di la munte nă aveam îndreptată spre Dunăre, trun județulu Mehedinți. Avemm aflat că easte loculu ideal tră excursii în peșteri, tru spilei, alpinismu, raftingu, echitație, ama și ciclismu. Totunăoară, avem m’earsă pi ruta Orșova – Cazanele Mări, ruta di pi care puteț să admiraţ aţeale mai muşatile peisaje create di Dunăre în România, ama și multe vestigii/toară istoriţe. Tot în prima parte a anului nă avem îndreptată atenția asupra a județului Satu Mare. Avemu zburătă dispre atracțiile a căsăbălui reședință di județ, ama nă avem priimnată și pi Valea Someșului, recunoscută tră adetea/tradiția a prilucrarilei a metalelor prețioase din Munțăl’i a Maramureșului. Iar, de aoaţe, avem agiumtă la Castrul roman di la Porolissum, avem zburătă dispre rezervația naturală Grădina Zmeilor ică a Lămn’ilor, ama și dispre gastronomia locală a județului Sălaj.


    În pragulu a primuvearălei, avem m’earsă împreună la Ediția de primuveară a Târgului/Pănăgh’irului de Turismu ale Românie, ună ahoria. Aestă s-avea organizată exclusive online, mediu în care expozanțăl’i viniră cu oferte di vacanțe tru aţeale mai atractivile/muşate destinații naționale. Totunăoară, prețulu a serviciilor tră cazare și transportu putu să hibă comparat directu în platformă, de iu nu fură elipse niţe ofertile tră gadget-uri și accesorii di vacanță. Apoia, în prima lună/protulu mes de primuveară avem agiumtă în estul a Transilvanilei și nă avem dănăsită tru județulu Harghita. Avem aflată că aesta easte ună destinație cu peisaje surprinzătoare, ama și cu atracții turistiţe inedite, uidisită, cama multu, în special, tră familiile cu cilimean’i. De aoaţe, nă avem îndriptată spri Valea Prahovălei, ună di aţeale mai vizitatile zone turistiţe ale Românie. Aoaţe, avem descoperită turismul activ, degustările di v’inuri, multă istorie, ama și muzee inedite.


    Un altu proiect interesantu di care avem aflată tru 2021 easte unulu transnațional, cofinanțat din fondurile a Uniunilei Europeană, prin care România, arada di alte noauă țări dunăreane, si angajeadză să promoveadză cicloturismul de-a lungul ale Dunăre. Așimaca, avem zburătă dispre ineditulu a unei vacanță pi doauă roate. Apoia, din lista a destinațiilor a noastre nu putea sa hibă elipse Delta Dunărilei. În Dobrogea, aflăm situri arheologhiţe cu ună istorie faschinantă, cl’ei di ună muşuteaţă ahoria, mănăstiri vechl’i de sute di an’i și, sigura, celebra rezervație a Biosferălei Delta li Dunăre. Nă avem continuată cale, apoia, cătră ună altă rezervație naturală, cătră unul di aţeale mai spectaculoasile masive muntoase din România: Piatra Craiului. Iar, într-ună perioadă în care distanțarea fizică easte recomandată tra să hibă agiutate eforturile di combatire a pandemiilei di Covid 19, programile turistiţe în natură au devenită ţeale mai apreciatile. Di aţea aform’ie, nă avem adaptată a noului trendu și avem recomandată turismul ecvestru. Avem aflat că România dispune di, ică are multe herghelii amplasate în natură, într-un cadru natural ahoria, avânda pi aproapea rezervații naturale. Ună di aeste rezervații, pi care u avem vizitată tru 2021, si aaflă în Munțăl’i Apusean’i, care nu si remaarcă neapărat prin altitudine, că prin-tru multiplile posibilităț di treaţire a timpului liber.


    Di aform’ia că veara fu mai relaxată în ţe mutreaşte restricțiile, călătoria noastră are continuată spri județulu Vâlcea. Avem descoperită turismul relighios, di agrementu, ama și curativ, di gh’itripsire. Iar din Vâlcea avem vizitată cramile ică locurile/izbile di v’in și ţeale mai importantile obiective turistiţe din județul Timiș. După descoperirea unui județ multicultural ca Timișulu, avem agiumtă, pănă tru sone, și pi litoralulu românescu ale Mare Neagră. Avem descoperită apoia, la pas, pre pade, băseriţăle fortificate din Transilvania și nă avem dănăsită pi străduțile/sucăchile medievale, înguste, ale Sighișoară, inclusă ninca di-tru 1999 în Patrimoniul Mondial UNESCO.


    Toamna si aduună/culeadze av’in’ea. Ași că fu momentul uidisit ca să descoperim viticultura românească bazată pi soiuri/cişiţ precunoscute la nivel internațional și precunoscută nu maşi cantitativ, că și calitativ, hiinda premiată la numeroase concursuri avdzâte/di prestigiu. Tot toamna easte indicată și ună vizită în primulu parc natural urban din România, situat la maşi ţinţe kilometri di chentrul a Bucureștiului: Parcul Natural Văcărești. Avem arămasă în natură și nă avem continuată drumulu/cale spri masivulu Bucegi, chentrul a li activitate turistică montană din România. Apoia, avem zburătă di atracțiile turistiţe a Hunedoarălei, ama și dispre bucătăria/măgh’irgiria inedită a li-ştei: salamulu cu șuncă, cășcăvalul cu trufe, brânza cu maasline sau zacusca di fructe.


    Spre final di an, avem vizitată ţeale doauă regiun’i istoriţe ale Românie: Bucovina și Maramureș. Avem redescoperită caţee sunt recomandate an di an tră petreaţirea a sărbătorilor di iarnă. Apoia, avem închl’isă anulu turistic zburâda dispre oferta di Revelion în România. Iatu, așimaca, un an în care vrum să vă aduţem în atenție destinații di aţeale mai diverse, ama și proiecte cu mare potențial în domeniul a turismului. Călătoria noastră nu si bitisi. Va continuăm tru 2022 cu nale provocări, nale destinații tră toată lumea. Rămâneț arada di noi!


    Autor: Daniel Onea


    Armânipsire: Hristu Steriu

  • Retrospectivă turistică

    Retrospectivă turistică

    Dedicăm această
    ediție a rubricii noastre celor mai interesante călătorii pe care vi le-am
    propus în anul care tocmai s-a încheiat. Destinațiile au fost dintre cele mai
    diverse, pentru a acoperi o gamă cât mai largă de gusturi. 2021 a continuat să
    fie un an atipic, cu restricții provocate de pandemie, un an în cursul căruia
    operatorii din turism au încercat să se adapteze pentru a oferi vacanțe în
    condiții de siguranță sanitară. Deși au continuat să domine ofertele de
    petrecere a timpului liber în natură, în unități de cazare mai mici și mai
    izolate, s-au înmulțit ofertele și pentru destinațiile tradiționale sau de
    city-break, sejururi de câteva zile în orașe.


    Anul 2021 a
    început cu descrierea unuia dintre cele mai ambițioase proiecte de turism din
    România: Via Transilvanica. Proiectul în desfășurare înseamnă amenajarea unui
    traseu de 1.200 de km, din nordul
    României, de la Putna, traversând Transilvania, până în sud-vest, la Drobeta
    Turnu Severin. Am aflat că traseul se poate parcurge în mai multe săptămâni în
    totalitate sau parțial în câteva zile, după puterea și dorința călătorului. Totodată,
    infrastructura Via Transilvanica oferă date despre posibilități de cazare si
    masă, dar și informații istorice și culturale ale diferitelor zone geografice.
    Călătoria a continuat în prima parte a anului spre cele mai interesante
    obiective turistice din județul Buzău. Am vorbit despre vulcanii noroioși, dar
    și despre chihlimbar, bogăția acestui județ, care se poate vedea la un muzeu
    recent amenajat cu fonduri europene dedicat acestei pietre semiprețioase.

    Ne-am
    continuat drumul și ne-am oprit în inima României, între munți, la Râșnov. Primul oraș turistic din România
    promovat cu fonduri europene în 2009, cu o istorie bogată, Râșnovul vă așteaptă
    cu multe trasee montane, dar și cu cetatea medievală, în interiorul căreia se
    organizează, atunci când situația o permite, multe evenimente culturale. De la
    munte ne-am îndreptat spre Dunăre, în județul Mehedinți. Am aflat că e locul
    ideal pentru excursii în peșteri, alpinism, rafting, echitație, dar și ciclism.
    De asemenea, am mers pe ruta Orșova – Cazanele Mari, ruta de pe care puteți
    admira cele mai frumoase peisaje create de Dunăre în România, dar și multe
    vestigii istorice. Tot în prima parte a anului ne-am îndreptat atenția asupra
    județului Satu Mare. Am vorbit despre atracțiile orașului reședință de județ,
    însă ne-am plimbat și pe Valea Someșului, recunoscută pentru tradiția
    prelucrării metalelor prețioase din Munții Maramureșului. Iar, de aici, am
    ajuns la Castrul roman de la Porolissum, am vorbit despre rezervația naturală
    Grădina Zmeilor, dar și despre gastronomia locală a județului Sălaj.


    În pragul
    primăverii, am mers împreună la Ediția de primăvară a Târgului de Turism al
    României, una deosebită. Aceasta s-a organizat exclusive online, mediu în care
    expozanții au venit cu oferte de vacanțe în cele mai atractive destinații
    naționale. De asemenea, prețul serviciilor pentru cazare și transport a putut
    fi comparat direct în platformă, de unde n-au lipsit nici ofertele pentru
    gadget-uri și accesorii de vacanță. Apoi, în prima lună de primăvară am ajuns
    în estul Transilvaniei și ne-am oprit în județul Harghita. Am aflat că aceasta
    este o destinație cu peisaje surprinzătoare, dar și cu atracții turistice
    inedite, potrivită, în special, pentru familiile cu copii. De aici, ne-am
    îndreptat spre Valea Prahovei, una dintre cele mai vizitate zone turistice ale
    României. Aici, am descoperit turismul activ, degustările de vinuri, multă
    istorie, dar și muzee inedite.


    Un alt proiect
    interesant despre care am aflat în 2021 este unul transnațional, cofinanțat din
    fondurile Uniunii Europene, prin care România, alături de alte nouă țări
    dunărene, se angajează să promoveze cicloturismul de-a lungul Dunării. Așadar,
    am vorbit despre ineditul unei vacanțe pe două roți. Apoi, din lista
    destinațiilor noastre nu putea lipsi Delta Dunării. În Dobrogea, am găsit
    situri arheologice cu o istorie fascinantă, chei de o deosebită frumusețe, mănăstiri
    vechi de sute de ani și, bineînțeles, celebra rezervație a Biosferei Delta
    Dunării. Ne-am continuat drumul, apoi, către o altă rezervație naturală, către
    unul dintre cele mai spectaculoase masive muntoase din România: Piatra
    Craiului. Iar, într-o perioadă în care distanțarea fizică este recomandată
    pentru a sprijini eforturile de combatere a pandemiei de Covid 19, programele
    turistice în natură au devenit cele mai apreciate. De aceea, ne-am adaptat
    noului trend și am recomandat turismul ecvestru. Am aflat că România dispune de
    multe herghelii amplasate în natură, într-un cadru natural deosebit, având în
    apropiere rezervații naturale. Una dintre aceste rezervații, pe care am
    vizitat-o în 2021, se află în Munții Apuseni, care nu se remarcă neapărat prin
    altitudine, ci prin multiplele posibilități de petrecere a timpului liber.


    Întrucât vara a
    fost mai relaxată în privința restricțiilor, călătoria noastră a continuat spre
    județul Vâlcea. Am descoperit turismul religios, de agrement, dar și curativ.
    Iar din Vâlcea am vizitat cramele și cele mai importante obiective turistice
    din județul Timiș. După descoperirea unui județ multicultural ca Timișul, am
    ajuns, în sfârșit, și pe litoralul românesc al Mării Negre. Am descoperit apoi,
    la pas, bisericile fortificate din Transilvania și ne-am oprit pe străduțele
    medievale, înguste, ale Sighișoarei, inclusă încă din 1999 în Patrimoniul
    Mondial UNESCO.


    Toamna se culege
    via. Așa că a fost momentul potrivit ca să descoperim viticultura românească
    bazată pe soiuri recunoscute la nivel internațional și recunoscută nu numai
    cantitativ, ci și calitativ, fiind premiată la numeroase concursuri de
    prestigiu. Tot toamna este indicată și o vizită în primul parc natural urban
    din România, situat la doar cinci kilometri de centrul Bucureștiului: Parcul
    Natural Văcărești. Am rămas în natură și ne-am continuat drumul spre masivul
    Bucegi, centrul activității turistice montane din România. Apoi, am vorbit
    despre atracțiile turistice ale Hunedoarei, dar și despre bucătăria inedită a
    acesteia: salamul cu șuncă, cașcavalul cu trufe, brânza cu măsline sau zacusca
    de fructe.


    Spre final de an, am vizitat cele două regiuni istorice
    ale României: Bucovina și Maramureș. Am redescoperit de ce sunt recomandate an
    de an pentru petrecerea sărbătorilor de iarnă. Apoi, am încheiat anul turistic
    vorbind despre oferta de Revelion în România. Iată, așadar, un an în care am
    încercat să vă aducem în atenție destinații dintre cele mai diverse, dar și
    proiecte cu mare potențial în domeniul turismului. Călătoria noastră nu s-a
    încheiat. Vom continua în 2022 cu noi provocări, noi destinații pentru toată
    lumea. Rămâneți alături de noi!


  • Preparate din peşte

    Preparate din peşte

    Pentru că este din ce mai frig şi pentru că ne
    apropiem de începutul iernii, vă propun două reţete pe bază de peşte.


    Ciorba de pește se prepară foarte
    ușor, însă, pentru această perioadă, vă propunem un preparat specific Deltei
    Dunării, storceagul, la care se folosesc legume rădăcinoase: câţiva cartofi,
    doi morcovi, o ţelină şi două cepe. Avem nevoie şi de un kg de file de peşte pe
    care îl sărăm şi îl lăsăm la rece până când curăţăm legumele. Într-un vas cu o
    capacitate de 4 … 5 litri, punem la fiert morcovii şi ţelina, tăiate mărunt.
    Cepele se pot pune fie întregi, fie mărunţite, iar apoi cartofii, tăiaţi
    cubuleţe. Spălăm de sare fileul de peşte, îl tăiem în cubuleţe pe care le punem
    la fiert cel mult un sfert de oră, la foc mic. Acrim cu puţină zeamă de lămâie,
    iar spre final amestecăm un gălbenuş de ou cu câteva linguri de smântână şi
    turnăm în oală, presărând şi mărar tocat. Luăm vasul de pe foc, îl acoperim şi
    îl lăsăm câteva minute pentru ca aromele să se amestece, după care storceagul
    poate fi servit imediat.


    O
    altă mâncare uşor de pregătit în sezonul rece este scordoleaua de peşte. Este o
    mâncare din peşte afumat, pe care o întâlnim atât în comunităţile de pe cursul
    Dunării sau din Delta Dunării, cât şi în bucătăria grecească şi în cea turcească.
    Echivalentul elen al acestui preparat poartă un nume apropiat – skordo – ceea
    ce în traducere înseamnă usturoi. Avem nevoie de un kg de cartofi, de un kg de
    peşte file afumat sau, pur şi simplu, de
    peşte afumat, de ulei sau de lapte, unt, nuci, usturoi, piper şi frunze de
    ţelină. Pentru a-i transforma în piure, cartofii trebuie curăţaţi şi tăiaţi în
    cubuleţe, însă în Delta Dunării se obişnuieşte ca peştele şi cartofii în coajă
    să fie puşi la fiert laolaltă. Deoarece peştele afumat este şi sărat, în piure
    nu se va mai adauga sare. Dacă nu am folosit file de peşte, va trebuie să
    scoatem peştele din oală, să îl lăsăm să se răcească şi apoi să îndepărtăm
    oasele. În continuare se pregăteşte piureul de cartofi în care se pune puţină
    zeamă din oala în care a fiert peştele, adaugându-se câteva nuci pisate, mujdei
    de usturoi, piper după gust şi câteva frunze tocate de ţelină. Amestecăm cu
    puţin ulei de măsline sau lapte până când obţinem un piure cremos. Bucăţile de
    peşte afumat sunt aşezate apoi pe un platou, iar deasupra acestora se întinde
    un strat uniform de piure. Există însă şi varianta în care peştele este tăiat
    în bucăţi mici, care sunt amestecate cu piureul de cartofi. Îndiferent de modul
    de prezentare, este recomandat ca scordoleaua de peşte să fie servită cu un
    pahar de vin alb demisec, bine răcit.

  • Preparate din peşte

    Preparate din peşte

    Pentru că este din ce mai frig şi pentru că ne
    apropiem de începutul iernii, vă propun două reţete pe bază de peşte.


    Ciorba de pește se prepară foarte
    ușor, însă, pentru această perioadă, vă propunem un preparat specific Deltei
    Dunării, storceagul, la care se folosesc legume rădăcinoase: câţiva cartofi,
    doi morcovi, o ţelină şi două cepe. Avem nevoie şi de un kg de file de peşte pe
    care îl sărăm şi îl lăsăm la rece până când curăţăm legumele. Într-un vas cu o
    capacitate de 4 … 5 litri, punem la fiert morcovii şi ţelina, tăiate mărunt.
    Cepele se pot pune fie întregi, fie mărunţite, iar apoi cartofii, tăiaţi
    cubuleţe. Spălăm de sare fileul de peşte, îl tăiem în cubuleţe pe care le punem
    la fiert cel mult un sfert de oră, la foc mic. Acrim cu puţină zeamă de lămâie,
    iar spre final amestecăm un gălbenuş de ou cu câteva linguri de smântână şi
    turnăm în oală, presărând şi mărar tocat. Luăm vasul de pe foc, îl acoperim şi
    îl lăsăm câteva minute pentru ca aromele să se amestece, după care storceagul
    poate fi servit imediat.


    O
    altă mâncare uşor de pregătit în sezonul rece este scordoleaua de peşte. Este o
    mâncare din peşte afumat, pe care o întâlnim atât în comunităţile de pe cursul
    Dunării sau din Delta Dunării, cât şi în bucătăria grecească şi în cea turcească.
    Echivalentul elen al acestui preparat poartă un nume apropiat – skordo – ceea
    ce în traducere înseamnă usturoi. Avem nevoie de un kg de cartofi, de un kg de
    peşte file afumat sau, pur şi simplu, de
    peşte afumat, de ulei sau de lapte, unt, nuci, usturoi, piper şi frunze de
    ţelină. Pentru a-i transforma în piure, cartofii trebuie curăţaţi şi tăiaţi în
    cubuleţe, însă în Delta Dunării se obişnuieşte ca peştele şi cartofii în coajă
    să fie puşi la fiert laolaltă. Deoarece peştele afumat este şi sărat, în piure
    nu se va mai adauga sare. Dacă nu am folosit file de peşte, va trebuie să
    scoatem peştele din oală, să îl lăsăm să se răcească şi apoi să îndepărtăm
    oasele. În continuare se pregăteşte piureul de cartofi în care se pune puţină
    zeamă din oala în care a fiert peştele, adaugându-se câteva nuci pisate, mujdei
    de usturoi, piper după gust şi câteva frunze tocate de ţelină. Amestecăm cu
    puţin ulei de măsline sau lapte până când obţinem un piure cremos. Bucăţile de
    peşte afumat sunt aşezate apoi pe un platou, iar deasupra acestora se întinde
    un strat uniform de piure. Există însă şi varianta în care peştele este tăiat
    în bucăţi mici, care sunt amestecate cu piureul de cartofi. Îndiferent de modul
    de prezentare, este recomandat ca scordoleaua de peşte să fie servită cu un
    pahar de vin alb demisec, bine răcit.

  • Toamnă în Delta Dunării

    Toamnă în Delta Dunării

    Înainte de vărsarea în Marea Neagră, Dunărea, al doilea fluviu ca lungime din Europa, creează una dintre cele mai frumoase delte din lume. Până la desăvârşirea acestei creaţii, Dunărea traversează 10 țări, între care și România, precum și patru capitale. Declarată rezervație a
    biosferei în anul 1990, Delta Dunării reprezintă una dintre cele mai
    importante destinații turistice din România. Rezervația
    Biosferei Delta Dunării, obiectiv de interes major din patrimoniul
    mondial UNESCO, cuprinde și complexul lagunar Razim-Sinoe și se întinde
    pe o suprafaþă de 580 de mii de hectare. Delta s-a format între
    cele trei brațe ale Dunării: Chilia, Sulina și Sf. Gheorghe.

    Cel mai
    nordic braț, Chilia, are o lungime de 120 de km și duce spre Marea Neagră aproape 60% din apele Dunării.
    Cel mai sudic braț – Sfântu Gheorghe (aproape 70 de kilometri lungime),
    permite doar practicarea navigației fluviale. Brațul din mijloc, Sulina, în
    lungime de 64 de kilometri, a fost preferat, în urma unor studii ale
    Comisiei Europene a Dunării pentru navigația vaselor maritime,
    fapt care a determinat corectarea unor meandre și adâncirea
    albiei între 1862 și 1902. Intensificarea circulaţiei navelor maritime pe
    Dunăre a condus la creșterea rolului economic al orașului Sulina, aflat
    aproape de vărsarea în Marea Neagră, cel mai estic oraș din
    Uniunea Europeană. Sulina a cunoscut, între 1870 și 1938, cele mai infloritoare
    momente, fiind considerată mica Veneție a Orientului, un oraș cosmopolit, cu 7
    consulate și 22 de comunități etnice. Mărturii ale acestui trecut sunt bisericile și
    pietrele funerare din cimitirul vechi al orașului, farul vechi și
    palatul Comisiei Europene a Dunării.


    Cei mai mulți turiști vizitează Delta Dunării în perioada verii și,
    datorită distanțării fizice, după primele opt luni ale acestui an, au fost înregistrați peste 110 mii de
    vizitatori, marea majoritate români. Dacă nu ar fi fost restricțiile cauzate de
    COVID-19, ar fi venit și mai mulți turiști străini, ceea ce ar fi readus
    numărul vizitatorilor la nivelul înregistrat înainte de pandemie. Delta Dunării
    este atractivă nu numai în perioada verii, ci și toamna.

    Președintele
    Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, Cătălin
    Țibuleac, consideră că Delta Dunării merită să fie vizitată în orice anotimp.

    Delta este frumoasă în orice anotimp, indiferent
    că vorbim de primăvară, vară, început de toamnă. Toată lumea caută în general
    aceste perioade, dar delta rămâne la fel de frumoasă și pe timp mai rece, în
    octombrie, noiembrie sau pe timp de iarnă. În această perioadă este raiul
    pescarilor, plecând de la competiții de pescuit sportiv, terminând cu pescuitul
    recreativ,nemaiavând o presiune din parte turismului familial. Pe de
    altă parte, iubitorii de fotografie regăsesc acea liniște dată de deltă și fără
    acea presiune turistică foarte mare. Sunt două dintre activitățile care pot fi
    realizate în această perioadă, ca să nu vorbim mai departe de vizitarea deltei,
    canalele deltei, care rămân fantastice pe timp de iarnă. Culoarea ruginie,
    schimbarea coloritului naturii este deosebită. Iar pe timp de iarnă, se poate
    practica inclusiv pescuitul la copcă sau, de ce nu?, patinaj pe canalele
    înghețate ale deltei.


    Vegetație în culori autumnale, ape întinse, ici-colo câte o pasăre
    care își ia zborul, un pește care sare deasupra apei pentru a plonja înapoi în adâncuri,
    un miros specific de baltă care se imprimăîn haine, un soare blând sau
    o ploaie măruntă – acestea sunt peisajele și ambianța pe care le oferă Delta
    Dunării. Iar dacă ajungeți la o sărbătoare sau la un festival este posibil să
    admirați costumele tradiționale ale grupurilor folclorice ale comunităților din
    Delta Dunării.



    Aceasta este un cântec tradițional, interpretat de grupul Juraveli, al
    femeilor din Jurilovca, o comună în care trăiesc în mare parte ruși lipoveni.

    Cătălin Țibuleac: Este o
    necesitate ca tradițiile, multiculturalitatea să fie prezentă în produsul
    turistic deltaic. Până la urmă, dacă ne gândim la ce înseamnă turismul deltaic,
    ne raportăm la biodiversitate, la natură, la tradiții, la gastronomia locală,
    la multiculturalitate, toate elementele compun forma de vizitare a deltei.


    La Jurilovca, în partea sudică a Deltei Dunării, puteți
    trece printr-o experiență unică, în cursul căreia veți putea admira atât Delta
    Dunării, cât și Marea Neagră. Este necesar să traversați lacul Goloviţa, la
    bordul unei șalupe și să debarcați la Gura Portiței, o fâșie de nisip, care
    separă apa mării de apa desalinizată a lacului. Aici l-am întâlnit pe Laurențiu
    Niculae, administratorul complexului turistic în care toate casele, în alb și
    albastru și cu acoperiș din stuf, respectă arhitectura tradițională.

    Inițial sat pescăresc și cherhana, Gura Portiței sau Portița este cunoscută
    astăzi ca una dintre cele mai retrase și mai liniștite plaje și destinații
    turistice de pe litoralul românesc. Accesul se face cu vaporașul de la Jurilovca
    sau cu bărcile rapide. Parcurgând distanța în circa 20 de minute, ajungeți
    într-un loc unic în Europa. Denumirea de Gura Portiței desemna comunicarea
    existentă inițial între limanul Golovița și Marea Neagră, acesta fiind închis
    în anul 1970, ceea ce a transformat lacul Golovița într-un lac închis, cu apă
    în curs de desalinizare. Noi suntem situați pe o limbă de nisip ce separă
    aceste două lumi. Satul de vacanță este locul ideal unde se pot admira
    deopotrivă flora și fauna Deltei Dunării, unde organizăm excursii, cât și zona
    costieră, zona Mării Negre, o zonă spunem noi, încă virgină. Noi încercăm să păstrăm toate valorile
    deltei. În perioada sezonului, avem ansambluri folclorice din zonă. Încercăm să
    conservăm tot ceea ce înseamnă gastronomie locală, tot ceea ce înseamnă
    meșteșuguri locale și folclorul autentic. În perioada toamnei se poate face turism, având în vedere posibilitatea
    de a pescui pe lacurile din zonă. Iarna este ceva mai greu deoarece trebuie să
    traversăm lacul Golovița și sunt ierni în care lacul îngheață.


    Distanța dintre lac și mare este cuprinsă între 40 și 60
    de metri, iar în timpul furtunilor de pe Marea Neagră s-a mai întâmplat ca
    apele mării să treacă peste fâșia de nisip, ajungând în lac. O vacanţă
    în Delta Dunării este incompletă pentru vizitatorii care ajung aici şi nu
    degustă preparatele culinare tradiţionale, cele mai multe dintre acestea
    valorificând alimentul de bază al locuitorilor, peştele.Indiferent
    de anotimp, Delta Dunării este o destinaţie potrivită pentru cei care caută
    relaxarea, pentru pescarii sportivi, precum și pentru cei care vin pentru a
    admira natura și păsările. În această perioadă, în Delta Dunării vin păsările
    din zona arctică, unele dintre ele care stau doar una sau două zile în tranzit
    pentru a se odihni, altele care rămân aici pe toată durata iernii până în
    primăvară.


  • Tulcea

    Tulcea

    Delta Dunării,
    paradisul natural din partea estică a României, este foarte cunoscută. Aceasta
    se află la vărsarea Dunării în Marea Neagră, acolo unde fluviul îşi încheie
    lungul drum de 2.860 km de la izvorul său din Munţii Pădurea Neagră din
    Germania. Iar poarta de intrare în această zonă deosebită, este Tulcea, municipiul
    de reședință și cel mai mare oraș al județului cu același nume. Orașul este
    situat pe șapte coline din Dealurile Tulcei, pe o vatră populată permanent
    începând din perioada culturii Gumelnița, din anii 2900-2200 Î.C.


    L-am întrebat pe
    Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea cum ar arăta
    programul unui turist care ar dori să viziteze județul Tulcea? L-aș caza pentru a petrece o zi în municipiul Tulcea, pentru a vedea
    obiectivele turistice de aici: Muzeul de Artă, Acvariul, Muzeul de Etnografie,
    Casa Avramide și multe altele locuri care pot acoperi o zi întreagă. Apoi, l-aș
    urca într-o șalupă, sunt destule mijloace de transport, atât ale operatorilor
    publici cât și privați, și aș merge în Delta Dunării. Cred că Sulina, Mila 23,
    Crișan și celelalte localități au pensiuni deosebite unde l-aș caza și de unde
    aș începe periplul către frumusețile Deltei Dunării.

    O plimbare în Delta
    Dunării ar fi o prioritară pentru a vedea tot ce e frumos. Nu putem vorbi
    despre o excursie de o zi sau două, fiindcă ar fi insuficiente. Pădurea Letea,
    Carormanul, Sulina și Farul Vechi de aici, în curs de finalizare ca obiectiv
    turistic, canalele din Delta Dunării, satele din Delta Dunării cu tradițiile
    lor și cu gastronomia locală, recunoscută în România și nu numai, ar oferi
    turistului ca trei zile să aibă o ședere plăcută și să rămână cu amintiri deosebite din Delta Dunării. Putem
    include în program și bird-watching, plimbări cu lotca, cu bărci electrice sau
    cu bărci cu motoare de capacitate mică. Bineînțeles, turiștii vor fi însoțiți
    de ghizi. Am reușit să ridicăm ștacheta și în această zonă și să avem ghizi
    pregătiți, care pot oferi multe informații.


    Toată lumea se
    raportează la perla coroanei, care este Delta Dunării, însă județul Tulcea
    poate oferi și alte destinații extraordinare, care ar merita să facă parte
    dintr-un pachet de vacanță. Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean
    Tulcea, ne recomandă și o excursie pe cei mai scunzi munți din România, dar și
    cei mai plini de viață: Munții Măcinului. Cu o istorie impresionantă, se
    consideră că au făcut parte dintr-un lanț muntos străvechi, cu altitudini de
    3.000 de metri, care străbătea Europa de la vest la est. Din acesta au mai
    rămas martore colinele din Dobrogea, Scoția și Bretania. În prezent, aici,
    există mai multe trasee turistice, majoritatea fiind de dificultate medie.

    Horia Teodorescu. Județul Tulcea poate oferi turiștilor o
    gamă diversificată de obiective turistice, o parte dintre ele unice datorită
    specificului zonei. Avem triunghiul mănăstirilor. Avem trei mănăstiri
    extraordinare: Mănăstirea Celic-Dere, Mănăstirea Saon și Mănăstirea Cocoș. De
    asemenea, cramele din județul Tulcea pot fi vizitate și ați putea începe cu
    Crama Măcin, pentru degustări, Crama Niculițel. Avem o serie de crame foarte
    importante, cu vinuri deosebite la Babadag, la Baia. Și nu putem uita Munții
    Măcinului. Din punctul meu de vedere, pot oferi turiștilor oportunități de
    petrecere a timpului liber: mountain bike sau drumeții. Sunt cei mai bătrâni
    munți ai României.


    Una dintre caracteristicile distinctive ale județului
    Tulcea rămâne multiculturalitatea. Există aici 16 minorități care conviețuiesc
    într-o armonie perfectă, un exemplu de bună conviețuire și de bună practică la
    nivel european. Astfel, pe lângă vinurile cramelor renumite, vă veți bucura și
    de un meniu diversificat cu savori italiene, grecești sau lipovenești.

  • Borş de peşte

    Borş de peşte

    La sfârşitul săptămânii, în
    localitatea Crişan, din Delta Dunării, a fost organizată Sărbătoarea borşului
    de peşte, un eveniment organizat de primăria acestei localităţi situate pe
    braţul central al Dunării, Sulina. Scopul declarat a fost de a promova
    tradiţiile comunităţilor din Delta Dunării, iar prezenţa atât a vizitatorilor,
    cât şi a locuitorilor altor sate din deltă a demonstrat că acesta a fost atins.
    În corturile amenajate în apropierea pontonului de acostare în localitatea
    Crişan au venit cu preparate din peşte şi gospodine din alte localităţi
    apropiate, Caraorman şi Crişan. În urmă cu câţiva ani, aici a fost lansat un
    programul de … pescaturism, destinat
    celor care vor să vadă cum arată ziua unui pescar, de la prinderea peștelui și
    până la transformarea acestuia în preparate tradiţionale din Delta Dunării.


    Peştele a reprezentat dintotdeauna alimentul de bază al locuitorilor Deltei
    Dunării care sunt în măsură să îl pregătească într-o varietate culinară greu de
    imaginat. În fiecare gospodărie, adăpost sau cherhana din Delta Dunării există un
    ceaun şi, eventual, pirostrii pe care acesta se fixează atunci când este
    pregătită mâncarea, cel mai adesea aceasta fiind borşul pescăresc. Se spune că
    turistul care nu a gustat borşul pescăresc nu a vizitat cu adevărat Delta
    Dunării. În zonele în care peştele se găseşte din belşug, aşa cum este şi Delta
    Dunării, se pun în ceaun sau în oală, la fiert, mai întâi peşti mărunţi,
    evisceraţi, necurăţaţi de solzi, dar bine spălaţi, cam un kilogram. Zeama astfel obţinută este strecurată şi turnată într-un alt vas. În
    această zeamă sunt adăugate legume tăiate mărunt, de obicei ceapă, 1 … 2
    ardei graşi, câteva roşii, o ceaşcă cu orez. În perioada sezonului rece, ardeii
    graşi şi roşiile sunt înlocuite de rădăcinoase tăiate, de asemenea, mărunt,
    precum pătrunjel şi ţelină. Se completează cu apă, ceaunul este pus pe
    pirostrii, iar când legumele sau zarzavatul este aproape fiert, sunt adăugate
    şi bucăţi mari de peşte. Rămâne la aprecierea bucătarului cât peşte va pune, în
    funcţie de numărul de porţii pe care vrea să le obţină. Se lasă la fiert la foc
    potrivit, îndepărtându-se în permanenţă spuma. Fiertura poate fi acrită după
    gust, fie cu borş, fie cu roşii, fie cu oţet, ultima variantă fiind
    tradiţională pentru Delta Dunării. Prepararea borşului de peşte nu durează mult,
    însă trebuie să fim atenţi pentru ca nu cumva peştele să fie ţinut prea mult la
    fiert, iar carnea să înceapă să se desprindă de pe oase.


    În Delta Dunării, zeama este servită într-un
    castron şi alături, pe un platou, sunt aduse bucăţile mari de peşte pentru a fi
    consumat separat împreună cu mujdei de usturoi. În oferta restaurantelor putem
    întâlni atât denumirea ciorbă de peşte, dar şi cea de borş pescăresc. Diferenţa
    este că în farfuria de ciorbă sunt şi bucăţi de peşte, în timp ce, la borşul
    pescăresc, în farfuria de supă este doar o zeamă acră cu legume, iar alături,
    pe o farfurie întinsă, sunt acele bucăţi mari de peşte, servite separate, cu
    mujdei de usturoi şi cu mămăligă.

  • Borş de peşte

    Borş de peşte

    La sfârşitul săptămânii, în
    localitatea Crişan, din Delta Dunării, a fost organizată Sărbătoarea borşului
    de peşte, un eveniment organizat de primăria acestei localităţi situate pe
    braţul central al Dunării, Sulina. Scopul declarat a fost de a promova
    tradiţiile comunităţilor din Delta Dunării, iar prezenţa atât a vizitatorilor,
    cât şi a locuitorilor altor sate din deltă a demonstrat că acesta a fost atins.
    În corturile amenajate în apropierea pontonului de acostare în localitatea
    Crişan au venit cu preparate din peşte şi gospodine din alte localităţi
    apropiate, Caraorman şi Crişan. În urmă cu câţiva ani, aici a fost lansat un
    programul de … pescaturism, destinat
    celor care vor să vadă cum arată ziua unui pescar, de la prinderea peștelui și
    până la transformarea acestuia în preparate tradiţionale din Delta Dunării.


    Peştele a reprezentat dintotdeauna alimentul de bază al locuitorilor Deltei
    Dunării care sunt în măsură să îl pregătească într-o varietate culinară greu de
    imaginat. În fiecare gospodărie, adăpost sau cherhana din Delta Dunării există un
    ceaun şi, eventual, pirostrii pe care acesta se fixează atunci când este
    pregătită mâncarea, cel mai adesea aceasta fiind borşul pescăresc. Se spune că
    turistul care nu a gustat borşul pescăresc nu a vizitat cu adevărat Delta
    Dunării. În zonele în care peştele se găseşte din belşug, aşa cum este şi Delta
    Dunării, se pun în ceaun sau în oală, la fiert, mai întâi peşti mărunţi,
    evisceraţi, necurăţaţi de solzi, dar bine spălaţi, cam un kilogram. Zeama astfel obţinută este strecurată şi turnată într-un alt vas. În
    această zeamă sunt adăugate legume tăiate mărunt, de obicei ceapă, 1 … 2
    ardei graşi, câteva roşii, o ceaşcă cu orez. În perioada sezonului rece, ardeii
    graşi şi roşiile sunt înlocuite de rădăcinoase tăiate, de asemenea, mărunt,
    precum pătrunjel şi ţelină. Se completează cu apă, ceaunul este pus pe
    pirostrii, iar când legumele sau zarzavatul este aproape fiert, sunt adăugate
    şi bucăţi mari de peşte. Rămâne la aprecierea bucătarului cât peşte va pune, în
    funcţie de numărul de porţii pe care vrea să le obţină. Se lasă la fiert la foc
    potrivit, îndepărtându-se în permanenţă spuma. Fiertura poate fi acrită după
    gust, fie cu borş, fie cu roşii, fie cu oţet, ultima variantă fiind
    tradiţională pentru Delta Dunării. Prepararea borşului de peşte nu durează mult,
    însă trebuie să fim atenţi pentru ca nu cumva peştele să fie ţinut prea mult la
    fiert, iar carnea să înceapă să se desprindă de pe oase.


    În Delta Dunării, zeama este servită într-un
    castron şi alături, pe un platou, sunt aduse bucăţile mari de peşte pentru a fi
    consumat separat împreună cu mujdei de usturoi. În oferta restaurantelor putem
    întâlni atât denumirea ciorbă de peşte, dar şi cea de borş pescăresc. Diferenţa
    este că în farfuria de ciorbă sunt şi bucăţi de peşte, în timp ce, la borşul
    pescăresc, în farfuria de supă este doar o zeamă acră cu legume, iar alături,
    pe o farfurie întinsă, sunt acele bucăţi mari de peşte, servite separate, cu
    mujdei de usturoi şi cu mămăligă.

  • Tulcea

    Tulcea

    Astăzi vă invităm să ne însoţiţi într-un oraş, mai puţin descoperit în
    sine, considerat de mulţi drept
    un oraş de tranzit: Tulcea. Oraş-poartă către Delta Dunării, Tulcea este
    municipiul de reşedinţă şi cel mai mare oraş al judeţului cu acelaşi nume din
    zona Dobrogei, din sud-estul României. Oraşul este situat pe şapte coline din
    Dealurile Tulcei, pe o vatră locuită continuu începând din perioada culturii
    Gumelniţa (2900-2200 Î.C.), urmând
    aşezarea greacă Aegyssus (secolul VIII î.C.), cu portul şi oraşul roman din
    secolele I – II d.C., până la oraşul numit Tulcea în vremea lui Mircea cel
    Bătrân.


    Roxana, artist vizual, a fost recent la
    Tulcea şi a prezentat impresiile sale de călătorie Cred că Tulcea
    poate reprezenta soluţia pentru un city-break atipic românesc. Drumul până acolo, mai ales dacă este făcut
    cu maşina, înseamnă traversarea unor câmpii dobrogene spectaculoase, în special
    în această perioadă a anului, câmpuri de rapiţă şi de maci, mori de vânt şi la
    capătul drumului, acest oraş cu o vechime impresionantă, în care găsim o
    frântură de cartier vechi, cu case având o arhitectură deosebit de interesantă,
    multe în refacere, atrăgătoare prin stilul eclectic şi prin aerul de Dobroge
    combinat cu fragmente de interbelic sau sfârşit de secol XIX. Aş recomanda o
    plimbare în zona Monumentului, aşezat sus pe un deal, de unde o lunetă permite
    vederea până în cele mai îndepărtate colţuri ale oraşului, admirarea Dunării şi
    a insulei pe care se află satul Tudor Vladimirescu, sat care este parte
    integrantă a oraşului şi sat de la care începe Delta.


    Un obiectiv turistic remarcat de la
    distanţă este Colnicul Horea, unde se află un obelisc, Monumentul
    Independenţei, o construcţie începută în 1879 de către Carol I, care a pus
    piatra de temelie, dar care a fost inaugurat 25 de ani mai târziu. Mai
    poate fi văzută Piaţa Civică, construită între 1970-1972, renovată în 2009, având
    ca element central Fântâna Vie, un ansamblu de fântâni conceput ca o
    continuitate a Dunării către inima oraşului. Tot în această Piaţă Civică există
    statuia ecvestră a lui Mircea cel Bătrân, dezvelită în 1972, opera sculptorului
    Ioan Jalea. Cel mai vizitat obiectiv turistic este Centrul Muzeal-ecoturistic
    Delta Dunării, în cadrul căruia se găseşte cel mai mare acvariu din România.
    Centrul prezintă elemente specifice Deltei Dunării, unice în lume. Roxana a mai
    adăugat

    Tulcea este o margine fabuloasă, pentru că
    poate reprezenta un bun loc de campare, putem locui aici, putem face excursii
    atât în Dobrogea, cât şi în Deltă, putem avea aici tot confortul, pentru că
    oraşul are cafenele, restaurante, hoteluri şi pensiuni foarte moderne. În
    momentul de faţă faleza se află în refacere, ceea ce este o veste foarte bună,
    pentru că înseamnă că în scurtă vreme întreaga esplanadă va fi bine amenajată
    şi va permite atât turiştilor, cât şi localnicilor să se bucure de priveliştea
    spre port şi de frumosul braţ al Dunării, aşa cum se vede el. Alte
    obiective interesante, ce nu trebuie ratate în Tulcea, sunt Muzeul de
    arheologie şi Muzeul de artă.


    Muzeul de Istorie și Arheologie reprezintă
    o componentă principală a Institutului de Cercetări Eco-Muzeale Gavrilă
    Simion Tulcea, funcţionează din anul 1975, într-o clădire construită pe locul
    cetății antice Aegyssus.


    Muzeul de Artă (Conacul Pașei) este o clădire
    -monument istoric construită în perioada 1862-1865, adăpostește un patrimoniu
    cultural de excepție (colecții de pictură, sculptură, icoane, artă orientală,
    grafică și artă decorativă).


    Cu speranţa că aţi adăugat Tulcea pe lista
    locurilor de vizitat în România, vă aşteptăm şi data viitoare cu o nouă
    destinaţie de călătorie.


  • Trenurile Soarelui 2021

    Trenurile Soarelui 2021

    Operatorul naţional feroviar CFR Călători a lansat în perioada 11/12 iunie -
    5/6 septembrie 2021 programul estival de transport ‘Trenurile Soarelui’. Turiştii
    au la dispoziţie 40 de trenuri care asigură zilnic legături directe din toată
    ţara cu staţiunile de la Marea Neagră şi cu Delta Dunării, în sud-estul
    României.


    38 trenuri directe (19 dus, 19 întors) şi ramurile aferente care pornesc
    din principalele oraşe au ca destinaţie sau punct de plecare litoralul
    românesc. 18 trenuri (9 dus/9 întors) au ca destinaţie/plecare Mangalia, în sudul litoralului.
    32 de trenuri (16 dus/16 întors) vor asigura legătura Capitalei cu litoralul, din
    gările Bucureşti Nord, Bucureşti Băneasa şi Bucureşti Obor.


    Pentru călătoria în Delta Dunării, din 12 iunie 2021, trenurile vor asigura
    zilnic legătura directă Bucureşti Nord – Tulcea Oraş şi retur. De asemenea, în
    fiecare zi, 4 trenuri (2 dus/2 întors) vor continua să circule între Medgidia
    şi Tulcea.


    Compania Națională de Transport Feroviar CFR Călători pune la dispoziția turiştilor
    «Trenurile Tineretului» pentru traseul Sibiu (centrul României) – Mangalia și
    retur, care vor avea în compunere și un vagon de dormit. Pentru turiştii din
    Braşov (centrul ţării) legătura cu Constanţa şi retur va fi asigurată cu patru
    perechi de trenuri directe printre care se numără şi noul tren IR cu condiţii
    de IC – Tomis Expres.


    Cele 4 trenuri InterRegio de viteză, care circulă fără opriri intermediare
    între Bucureşti Nord şi Constanţa, ajung la destinaţie în doar două ore. Durata
    călătoriei cu celelalte trenuri InterRegio pe ruta Bucureşti – Constanţa este
    în medie de două ore şi 20 minute.


    Toate trenurile InterRegio estivale sunt dotate cu prize pentru a încărca
    bateria laptop-ului sau a telefonului mobil şi instalaţii de climatizare. Majoritatea
    vagoanelor a fost modernizată în 2020 sau 2021. Trenurile de lung parcurs au în compunere vagoane de
    dormit şi cuşetă.


    Persoanele cu dizabilităţi motorii au posibilitatea de a se deplasa mai
    uşor cu trenul spre şi dinspre litoral, beneficiind din partea CFR Călători de
    servicii gratuite de asistenţă (rezervarea locurilor speciale, însoţire în
    incinta staţiei, asistenţă la urcare/coborâre în/din tren şi asistenţă la
    bordul trenului). Pentru a beneficia de aceste servicii pasagerii trebuie să
    completeze, cu minimum 48 ore înainte de plecare, un formular care este
    disponibil online şi la casele de bilete, pentru trenuri care au plecări/sosiri
    din/în marile gări. Toate detaliile pot fi găsite pe www.cfrcalatori.ro. disponibil în română
    şi engleză.


    Dacă se achiziţionează un bilet dus-întors pasagerul beneficiază de 10%
    reducere. De asemenea, pentru cumpărarea biletelor în avans reducerea este de
    până la 10% din tariful de transport. CFR Călători recomandă cumpărarea pnline
    a biletelor de tren. Biletele pot fi achiziţionate cu o anticipaţie de 20 zile.

  • Programe de observare a vieții sălbatice în Carpați

    Programe de observare a vieții sălbatice în Carpați

    Diversitatea
    florei și a faunei din România poate fi observată cu precădere în două zone: în
    Delta Dunării și în munții Carpați. Conform celor mai recente date, în zona
    montană românească se află cea mai mare populație de urși bruni din Europa,
    exceptându-i pe cei din Rusia. În ultimii ani, au apărut numeroase programe
    turistice prin care turiștii pătrund în viața ascunsă a animalelor sălbatice,
    în inima habitatului lor, însă fără a le perturba.

    Hermann Kurmens locuiește în
    satul Măgura, din comuna Moeciu și este profesor de biologie, tur operator, dar
    și proprietar de pensiune.

    Nu e nevoie de o vizită în savanele Africii
    pentru observarea animalelor. Asta se poate face în România, în zona montană,
    în păduri. Știm că România are cea mai mare densitate de urși, de lupi, de râși
    din Europa. O treime din populația acestor animale se află pe teritoriul
    României. Animalele sălbatice sunt răspândite în toți munții României. Se
    înregistrează anumite concentrații în zonele montane din județele Harghita,
    Covasna, Brașov. Noi am început cu un observator în anii 2000, în regiunea
    Făgărașului, Șercaia.


    Observarea vieții
    sălbatice din Carpați în mod organizat, ca formă de turism, nu se face de mult
    timp, continuă Hermann Kurmens, profesor de biologie și tur operator.

    În anii ’70 – ’80, se practica mai mult
    vânatul, după care se vindeau trofeele. Turiștii veneau din vestul Europei și,
    pentru o astfel de experiență, plăteau între 5.000 și 12.000 de dolari. Cu
    timpul, au înțeles și administrațiile ariilor protejate că, deși mult mai greu
    și cu mai multă muncă, se poate câștiga prin amenajarea unui observator de
    animale. Câștigul e asigurat pe termen lung. Un urs trăiește 30 de ani, iar
    dacă e împușcat la patru ani, nu mai valorifici nimic, deși putea fi observat
    20 de ani. Ne-a fost destul de greu să convingem administrațiile în anii 2000,
    fiindcă era mult mai ușor să aduci un vânător din străinătate. Se făcea o
    pregătire de vânătoare de trei zile, turistul împușca animalul, iar
    administrațiile pădurilor încasau banii. Totuși, lucrurile s-au schimbat
    radical. În zona noastră, avem deja peste 15 observatoare și a devenit o
    atracție turistică tot mai mare. Oamenii vin din toată Europa ca să observe
    animalele.


    Însă cum se
    desfășoară un astfel de program turistic? În primul rând, observarea animalelor
    se face numai organizat.

    Hermann Kurmens: Turiștii sunt însoțiți de un ghid
    specializat și mai există un angajat al ocoalelor silvice sau al
    administrațiilor ariilor protejate, de obicei înarmat. Deplasarea se face cu un
    autoturism de teren, asigurat de operator. Se ajunge în apropierea
    observatorului, iar ultimii 100 de metri se parcurg pe jos. În acest sens, ghizii
    le fac turiștilor un instructaj înainte de plecare. De la coborârea din mașină,
    nu se mai vorbește, deplasarea are loc încet și în liniște. Nu avem voie să
    luăm mâncare cu noi, pentru a nu atrage urșii în observator. Îmbrăcămintea
    trebuie să fie adecvată, fără culori țipătoare. Trebuie să avem haine de ploaie
    și ghete adecvate drumeției. Indicat este să avem și un binoclu pentru o mai
    bună observare a animalelor. Iubitorii de fotografii își pot aduce aparatul
    foto.


    Observarea vieții
    sălbatice este, cu siguranță, o atracție turistică, însă este și o componentă.
    Ea e inclusă într-un program de șapte zile, în care se combină mai multe forme
    de turism. Programul este o combinație între natură și cultură, întrucât sunt
    prevăzute și vizite la Castelul Bran, la cetăți fortificate și la Biserica
    Neagră din Brașov. În speranța că v-am convins, vă așteptăm și data viitoare cu
    o nouă propunere. Până atunci, drum bun și vreme frumoasă!


  • Vacanță în județul Tulcea

    Vacanță în județul Tulcea

    Ne îndreptăm azi
    spre sudul României și ajungem în Dobrogea, unde ne așteaptă situri arheologice
    cu o istorie fascinantă, chei de o deosebită frumusețe, mănăstiri vechi de sute
    de ani și rezervația Biosferei Delta Dunării. Vom porni din reședința de județ,
    Tulcea, supranumită orașul de la porțile Dunării, către cele mai interesante
    atracții turistice ale zonei.


    Horia Teodorescu,
    președintele Consiliului Județean Tulcea, spune că porțile de intrare în Delta
    Dunării, Murighiol, Mahmudia și Jurilovca, se află în aria județului Tulcea și
    că sunt și ele destinații în sine. Însă, cum ar arăta programul unui turist
    care ar dori să viziteze județul Tulcea?

    L-aș caza pentru a petrece o zi în
    municipiul Tulcea, pentru a vedea obiectivele turistice de aici: Muzeul de
    Artă, Acvariul, Muzeul de Etnografie, Casa Avramide și multe altele locuri care
    pot acoperi o zi întreagă. Apoi, l-aș urca într-o șalupă, sunt destule mijloace
    de transport, atât ale operatorilor publici cât și privați, și aș merge în
    Delta Dunării.

    Cred că Sulina, Mila 23, Crișan și celelalte localități au
    pensiuni deosebite unde l-aș caza și de unde aș începe periplul către
    frumusețile Deltei Dunării. O plimbare în Delta Dunării ar fi o prioritară
    pentru a vedea tot ce e frumos. Nu putem vorbi despre o excursie de o zi sau
    două, fiindcă ar fi insuficiente. Pădurea Letea, Carormanul, Sulina și Farul
    Vechi de aici, în curs de finalizare ca obiectiv turistic, canalele din Delta Dunării,
    satele din Delta Dunării cu tradițiile lor și cu gastronomia locală,
    recunoscută în România și nu numai, ar oferi turistului ca trei zile să aibă o
    ședere plăcută și să rămână cu amintiri
    deosebite din Delta Dunării.

    Putem include în program și bird-watching,
    plimbări cu lotca, cu bărci electrice sau cu bărci cu motoare de capacitate
    mică. Bineînțeles, turiștii vor fi însoțiți de ghizi. Am reușit să ridicăm
    ștacheta și în această zonă și să avem ghizi pregătiți, care pot oferi multe
    informații.


    Toată lumea se
    raportează la perla coroanei, care este Delta Dunării, însă județul Tulcea poate
    oferi și alte destinații extraordinare, care ar merita să facă parte dintr-un
    pachet de vacanță. Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea,
    ne recomandă și o excursie pe cei mai scunzi munți din România, dar și cei mai
    plini de viață, Munții Măcinului. Cu o istorie impresionantă, se consideră că
    au făcut parte dintr-un lanț muntos străvechi, cu altitudini de 3.000 de metri,
    care străbătea Europa de la vest la est. Din acesta au mai rămas martore
    colinele din Dobrogea, Scoția și Bretania. În prezent, aici, există mai multe
    trasee turistice, majoritatea fiind de dificultate medie.

    Horia Teodorescu: Județul Tulcea poate oferi turiștilor o gamă diversificată de
    obiective turistice, o parte dintre ele unice datorită specificului zonei. Avem
    triunghiul mănăstirilor. Avem trei mănăstiri extraordinare: Mănăstirea
    Celic-Dere, Mănăstirea Saon și Mănăstirea Cocoș. De asemenea, cramele din
    județul Tulcea pot fi vizitate și ați putea începe cu Crama Măcin, pentru
    degustări, Crama Niculițel. Avem o serie de crame foarte importante, cu vinuri
    deosebite la Babadag, la Baia. Și nu putem uita Munții Măcinului. Din punctul
    meu de vedere, pot oferi turiștilor oportunități de petrecere a timpului liber:
    mountain bike sau drumeții. Sunt cei mai bătrâni munți ai României.


    Una dintre
    caracteristicile distinctive ale județului Tulcea rămâne multiculturalitatea. Horia
    Teodorescu, președintele Consiliului Județean.

    În acest sens, există
    de aproximativ trei ani în municipiul Tulcea o asociație de management al
    destinației, care a reușit să promoveze extraordinar de bine județul nostru.
    Această asociație, un ONG, s-a axat pe promovarea multiculturalității și a
    aspectului multietnic. Avem 16 minorități care conviețuiesc într-o armonie
    perfectă. Am fost dați ca exemplu de bună conviețuire și bună practică,
    inclusiv la nivel european. De aici, și componenta de gastronomie, de tradiții,
    de exemplu, ale lipovenilor, ucrainenilor, aromânilor, grecilor, italienilor.


    Turismul rămâne o
    prioritatea a autorităților locale, aflăm de la Horia Teodorescu, președintele
    Consiliului Județean Tulcea.

    La nivelul județului Tulcea, am avut o
    strategie realizată de Banca Mondială cu două componente importante pentru
    dezvoltarea județului. Prima este turismul. Astfel, am reușit să identificăm
    prioritățile prin care noi putem să contribuim și să dezvoltăm în mod special
    turismul. Asta a determinat susținerea marilor proiecte privind
    accesibilitatea. Mă refer la pod, drum expres, zona de sănătate, Spitalul
    Județean, aeroport. Un turist, trebuie să ajungă ușor la o destinație, în scurt
    timp, în condiții bune și cât mai ieftin. Acum mai avem un proiect pe care sper
    să-l putem derula în doi, trei ani, privind accesibilitatea în Delta Dunării:
    nave noi, prietenoase cu natura. Este un proiect de mare anvergură care cred că
    și el va ridica standardul turismului în județul Tulcea. Un lucru ne este clar:
    trebuie să facem ceea ce fac marile țări cu o istorie în industria turismului.


    Invitația de final
    vă e adresată de către ghidul nostru de azi, Horia Teodorescu, președintele
    Consiliului Județean.

    Orice ocazie de a vizita județul Tulcea, cu
    toată oferta pe care am încercat în timpul scurt pus la dispoziție să o
    prezint, nu trebuie ratată. Îi invit pe turiști cu tot sufletul la noi, fiindcă
    nu vor regreta, au lucruri extraordinare de văzut, așa că le adresez tuturor
    care ne calcă pragul un bun venit. Poate că, în doi ani, vom reuși să terminăm
    și această poartă de acces în Delta Dunării, Portul Tulcea. Acesta va îmbrăca
    haine noi prin investiția care se face.


    Firmele
    de turism vă pot oferi prețuri actualizate ale programelor de vizitare și ale
    cazărilor. De asemenea, ar fi de reținut că primăvara este cel mai recomandat
    sezon pentru o vizită în Delta Dunării.