Radio România Internațional

Tag: Delta Dunarii

  • Preparate din Delta Dunării

    Preparate din Delta Dunării

    Delta Dunării reprezintă una dintre marile atracţii turistice ale României. Împărăţie a apelor şi a păsărilor, Delta Dunării înseamnă pentru vizitatori posibilitatea de a admira natura, o partidă de pescuit, relaxare, dar şi şansa de a descoperi o gastronomie specifică bazată, desigur, pe peşte. Locuitorii deltei sunt în stare să pregătească peştele într-o diversitate culinară greu de imaginat, de la traditionalul borş pescăresc până la preparate din carne tocată, precum chifteluţe, ardei umpluţi sau ştiucă umplută, un preparat care se obţine cu multă muncă şi pentru care este nevoie de dexteritate.



    Cel mai la îndemână fel de mâncare este borşul pescăresc, pregătit acasă sau pe un grind, într-un ceaun pus pe pirostrii. Se pun în oală, la fiert, mai întâi peşti mărunţi, evisceraţi, necurăţaţi de solzi, dar bine spălaţi. Zeama astfel obţinută este strecurată, iar apoi sunt adăugate apă şi legume tăiate mărunt, de obicei ceapă, ardei graşi, roşii, orez. Când legumele sau zarzavatul sunt aproape fierte, sunt adăugate şi bucăţi mari de peşte. Se lasă la fiert la foc potrivit, îndepărtându-se în permanenţă spuma. Zeama trebuie acrită spre final, fie cu borş, fie cu roşii, dar cel mai des cu oţet, aşa cum se obişnuieşte în Delta Dunării. Se lasă să mai dea un clocot, se retrage oala de pe foc, se adaugă frunze de pătrunjel, tăiate mărunt. Zeama este servită într-un castron şi, alături, pe un platou, sunt aduse bucăţile de peşte pentru a fi consumate împreună cu mujdei de usturoi.



    De multe ori, în Delta Dunării peştele este pregătit pe o tablă încinsă de foc, pe care se presară un strat de sare de 2 … 3 milimetri grosime. Este vorba de saramură, care se pregăteşte din diferite specii de peşte, unii mai mici, precum biban, caras, roşioară, alţii mai mari, precum plătica, şalăul, somnul sau crapul. Înainte de fi puşi la fript, peştii trebuie curăţaţi de intestine şi de branhii, dar nu şi de solzi în cazul bibanului şi şalăului. Se lasă pe plită până se rumenesc, după care bucăţile de peşte sunt întoarse pe partea cealaltă cu grijă, pentru a nu se rupe. Acum sunt îndepărtaţi şi solzii de pe bucăţile de peşte care sunt aşezaţe apoi într-un vas în care se toarnă apă fierbinte, atât cât să le acopere. Pentru condimentare, în saramură poate fi adăugat ardei iute sau usturoi, tăiat în feliuţe subţiri, frunze de pătrunjel, tocate mărunt, cimbru şi busuioc, bucăţi de roşie. Saramura de peşte este servită caldă, cu mămăligă şi cu un pahar de vin alb, sec sau demisec, bine răcit. Poftă bună!

  • Sejur în Delta Dunării

    Sejur în Delta Dunării

    Plimbările cu hotelurile plutitoare, tururile cu şalupe de agrement, pescuitul sau excursiile de fotografie cu ghid sunt printre cele mai solicitate programe turistice din Delta Dunării. Puteţi astfel să descoperiţi frumuseţea peisajului şi să observaţi tradiţiile şi cultura locală. Vom vorbi în ediţia de astăzi a rubricii Radio Tour despre cele mai de succes oferte de turism în singura deltă din lume declarată rezervaţie a biosferei, una dintre cele mai atractive destinaţii din România.



    Mai întâi, ne oprim la un complex turistic de trei stele. Acesta oferă o gamă largă de servicii şi de activităţi tuturor celor care vin să se bucure de bogăţia atracţiilor turistice locale, spune managerul Ioana Voinea: Complexul nostru îşi aşteaptă turiştii cu o gamă largă şi de servicii, şi de activităţi. La capitolul servicii voi menţiona cele două restaurante pe care le avem, unde oferim preparate din peşte sau bufet all you can eat” la 50 de lei, cu două feluri de ciorbă, trei feluri de antreu, cinci feluri de bază cu carne, garnituri, salate, desert. Se mai pot organiza focuri de tabără, picnicuri. Tot la servicii intră barul, snack-barul, discoteca, sălile de conferinţă cu o capacitate de până la 250 de locuri, plimbări cu catamarane şi cu ambarcaţiuni rapide. Pentru activităţi avem două piscine în aer liber, loc de joacă pentru copii, terenuri de tenis, baschet, volei, fotbal, biliard, ping-pong, biciclete. Avem cinci cai pentru echitaţie şi un ponei pentru copii, organizăm şi safari într-o incintă piscicolă. Este un serviciu inedit pentru Delta Dunării. Turiştii pot observa de aproape atât păsările cât şi fauna: vulpi, şacali, porci mistreţi, căprioare. Avem internet disponibil în tot complexul, saună, sală de fitness.”



    Există discount pentru pachete turistice şi în funcţie de numărul persoanelor. Dacă grupul de persoane este mai mare de zece, categoric se va bucura de o reducere. De asemenea, la trei nopţi de cazare a patra este gratuită. Preţul cazării pentru o persoană, în cameră dublă, începe de la 60 de lei pe noapte, cu micul dejun inclus.



    Unii vin la pescuit, spune Ioana Voinea. Pentru aceştia există amenajat un lac pentru pescuit de crap şi ştiucă. Familiile care vin cu copii în căutarea relaxării, beneficiază de activităţi şi pentru copii, şi pentru adulţi. Pentru companii, zona este ideală pentru team building. Există însă o perioadă anume când ar trebui să ne programăm vacanţa? Din fericire, Delta Dunării are cel mai lung sezon în care se poate vizita: din aprilie până în noiembrie vremea este plăcută. Însă pentru cei care vor să facă excursii şi să viziteze, optime sunt lunile mai şi iunie. Nu este foarte cald şi se pot vedea păsările şi puii lor de aproape, vegetaţia acum se dezvoltă, apar nuferii şi este perioada cea mai frumoasă pentru excursii şi pentru a descoperi frumuseţile. Pescarii vor veni primăvara şi toamna. Perioada septembrie — octombrie le este dedicată. Părinţii vor veni vara cu copiii. Este foarte frumos şi tocmai de aceea aş invita pe toată lumea să vină şi să descopere o oază de linişte cum rar mai există prin alte părţi. Se vor delecta cu o ciorbă tradiţională de peşte, făcută la ceaun, servită afară, cu peşte făcut la grătar. Sigur vor pleca uimiţi după plimbările făcute în zonă. Cei mai mulţi dintre turiştii care pleacă de la noi, ne devin prieteni. Este un loc unic în Europa.”



    Iliuţă Goian, de la Asociaţia Descoperă Delta Dunării, se ocupă de foarte mult timp de promovarea zonei. Un sejur de patru zile în Deltă porneşte de la 400 de lei (90 de euro) şi poate ajunge la 900 de lei (250 de euro), în funcţie de modul în care turistul preferă să ajungă la locul de petrecere a concediului, precum şi de locul de cazare. Preferatul nostru, pe care l-am construit acum trei ani, analizând foarte atent dorinţele clienţilor noştri, este sejurul de patru zile, trei nopţi, în mijlocul Deltei Dunării, la Mila 23 sau la Crişan. Este un sejur care include transferurile de la Tulcea, trei nopţi de cazare, toate mesele şi două zile de excursii. Ziua se petrece pe apă, patru ore dimineaţa, patru ore seara, cu pauză de masă la prânz şi o zi de excursie la Letea. Se merge pe apă până în satul Letea, iar pe uscat se merge cu maşina de teren până la intrarea în pădure, iar de acolo se merge cam o oră pe jos. Se ia masa în satul Letea, iar în ultima zi are loc întoarcerea la Tulcea.”



    Preţul pentru acest sejur, de exemplu, porneşte de la 729 de lei, (160 de euro) de persoană.



    Iliuţă Goian recomandă complexul de lacuri din nord: Babina, Matiţa, Merhei. Sunt locuri foarte sălbatice, cu foarte multă faună, pe care le prezintă tuturor turiştilor, care vin din toate colţurile lumii. Aproape jumătate din clienţii noştri sunt din străinătate, iar reacţiile sunt foarte bune. Cred că străinii apreciază sălbăticia deltei mai mult decât românii. Ei au distrus tot ce a fost sălbatic în ţările lor. Acum e totul frumos şi regularizat şi apreciază la maxim ceea ce a rămas sălbatic în Europa.”



    Dragoş Gociman, preşedintele Asociaţiei Patronatului Turismului din Delta Dunării, spune că ar trebui să ştim că Delta Dunării nu este o destinaţie numai pentru pescari, vânători, iubitori de păsări sau natură. Delta înseamnă aventură şi relaxare, un loc în care simţi că trăieşti, tu şi natura laolalta. Delta Dunării e diferită de la anotimp la anotimp. În anotimpuri diferite, veţi descoperi o altă deltă. De asemenea, e diferită de la o zonă la alta. Mi-e foarte greu să indic un loc anume, care mi-e foarte drag. Mă gândesc la pădurea de arini, la un apus de soare, la vărsarea Dunării în Marea Neagră, la Sulina, la pădurea Letea, la o plimbare pe lacuri, la toate zonele sălbatice, la salba de lacuri de la Mila 23. Sunt foarte multe locuri de văzut în Deltă. Turiştii străini care ne vizitează exclamă şi spun că descoperă o altfel de Românie. Nu le vine să creadă câte are de oferit natura în Delta Dunării, dar se miră şi de calitatea serviciilor turistice oferite în zonă. Acum două săptămâni ne-au vizitat nişte jurnalişti din Belgia, care-şi rezervaseră doar două zile pentru deltă şi şi-au extins sejurul la o săptămână pentru că au realizat că trebuie să descopere delta.”



    Hotelierii propun celor interesaţi şi excursii cu elicopterul. Se închiriază pentru minim trei ore, la un preţ de 1.000 de euro pe oră. Aşadar, contactaţi-vă chiar acum operatorul de turism pentru o ofertă în Delta Dunării şi nu uitaţi aparatul de fotografiat.

  • Sejur în Delta Dunării

    Sejur în Delta Dunării

    Plimbările cu hotelurile plutitoare, tururile cu şalupe de agrement, pescuitul sau excursiile de fotografie cu ghid sunt printre cele mai solicitate programe turistice din Delta Dunării. Puteţi astfel să descoperiţi frumuseţea peisajului şi să observaţi tradiţiile şi cultura locală. Vom vorbi în ediţia de astăzi a rubricii Radio Tour despre cele mai de succes oferte de turism în singura deltă din lume declarată rezervaţie a biosferei, una dintre cele mai atractive destinaţii din România.



    Mai întâi, ne oprim la un complex turistic de trei stele. Acesta oferă o gamă largă de servicii şi de activităţi tuturor celor care vin să se bucure de bogăţia atracţiilor turistice locale, spune managerul Ioana Voinea: Complexul nostru îşi aşteaptă turiştii cu o gamă largă şi de servicii, şi de activităţi. La capitolul servicii voi menţiona cele două restaurante pe care le avem, unde oferim preparate din peşte sau bufet all you can eat” la 50 de lei, cu două feluri de ciorbă, trei feluri de antreu, cinci feluri de bază cu carne, garnituri, salate, desert. Se mai pot organiza focuri de tabără, picnicuri. Tot la servicii intră barul, snack-barul, discoteca, sălile de conferinţă cu o capacitate de până la 250 de locuri, plimbări cu catamarane şi cu ambarcaţiuni rapide. Pentru activităţi avem două piscine în aer liber, loc de joacă pentru copii, terenuri de tenis, baschet, volei, fotbal, biliard, ping-pong, biciclete. Avem cinci cai pentru echitaţie şi un ponei pentru copii, organizăm şi safari într-o incintă piscicolă. Este un serviciu inedit pentru Delta Dunării. Turiştii pot observa de aproape atât păsările cât şi fauna: vulpi, şacali, porci mistreţi, căprioare. Avem internet disponibil în tot complexul, saună, sală de fitness.”



    Există discount pentru pachete turistice şi în funcţie de numărul persoanelor. Dacă grupul de persoane este mai mare de zece, categoric se va bucura de o reducere. De asemenea, la trei nopţi de cazare a patra este gratuită. Preţul cazării pentru o persoană, în cameră dublă, începe de la 60 de lei pe noapte, cu micul dejun inclus.



    Unii vin la pescuit, spune Ioana Voinea. Pentru aceştia există amenajat un lac pentru pescuit de crap şi ştiucă. Familiile care vin cu copii în căutarea relaxării, beneficiază de activităţi şi pentru copii, şi pentru adulţi. Pentru companii, zona este ideală pentru team building. Există însă o perioadă anume când ar trebui să ne programăm vacanţa? Din fericire, Delta Dunării are cel mai lung sezon în care se poate vizita: din aprilie până în noiembrie vremea este plăcută. Însă pentru cei care vor să facă excursii şi să viziteze, optime sunt lunile mai şi iunie. Nu este foarte cald şi se pot vedea păsările şi puii lor de aproape, vegetaţia acum se dezvoltă, apar nuferii şi este perioada cea mai frumoasă pentru excursii şi pentru a descoperi frumuseţile. Pescarii vor veni primăvara şi toamna. Perioada septembrie — octombrie le este dedicată. Părinţii vor veni vara cu copiii. Este foarte frumos şi tocmai de aceea aş invita pe toată lumea să vină şi să descopere o oază de linişte cum rar mai există prin alte părţi. Se vor delecta cu o ciorbă tradiţională de peşte, făcută la ceaun, servită afară, cu peşte făcut la grătar. Sigur vor pleca uimiţi după plimbările făcute în zonă. Cei mai mulţi dintre turiştii care pleacă de la noi, ne devin prieteni. Este un loc unic în Europa.”



    Iliuţă Goian, de la Asociaţia Descoperă Delta Dunării, se ocupă de foarte mult timp de promovarea zonei. Un sejur de patru zile în Deltă porneşte de la 400 de lei (90 de euro) şi poate ajunge la 900 de lei (250 de euro), în funcţie de modul în care turistul preferă să ajungă la locul de petrecere a concediului, precum şi de locul de cazare. Preferatul nostru, pe care l-am construit acum trei ani, analizând foarte atent dorinţele clienţilor noştri, este sejurul de patru zile, trei nopţi, în mijlocul Deltei Dunării, la Mila 23 sau la Crişan. Este un sejur care include transferurile de la Tulcea, trei nopţi de cazare, toate mesele şi două zile de excursii. Ziua se petrece pe apă, patru ore dimineaţa, patru ore seara, cu pauză de masă la prânz şi o zi de excursie la Letea. Se merge pe apă până în satul Letea, iar pe uscat se merge cu maşina de teren până la intrarea în pădure, iar de acolo se merge cam o oră pe jos. Se ia masa în satul Letea, iar în ultima zi are loc întoarcerea la Tulcea.”



    Preţul pentru acest sejur, de exemplu, porneşte de la 729 de lei, (160 de euro) de persoană.



    Iliuţă Goian recomandă complexul de lacuri din nord: Babina, Matiţa, Merhei. Sunt locuri foarte sălbatice, cu foarte multă faună, pe care le prezintă tuturor turiştilor, care vin din toate colţurile lumii. Aproape jumătate din clienţii noştri sunt din străinătate, iar reacţiile sunt foarte bune. Cred că străinii apreciază sălbăticia deltei mai mult decât românii. Ei au distrus tot ce a fost sălbatic în ţările lor. Acum e totul frumos şi regularizat şi apreciază la maxim ceea ce a rămas sălbatic în Europa.”



    Dragoş Gociman, preşedintele Asociaţiei Patronatului Turismului din Delta Dunării, spune că ar trebui să ştim că Delta Dunării nu este o destinaţie numai pentru pescari, vânători, iubitori de păsări sau natură. Delta înseamnă aventură şi relaxare, un loc în care simţi că trăieşti, tu şi natura laolalta. Delta Dunării e diferită de la anotimp la anotimp. În anotimpuri diferite, veţi descoperi o altă deltă. De asemenea, e diferită de la o zonă la alta. Mi-e foarte greu să indic un loc anume, care mi-e foarte drag. Mă gândesc la pădurea de arini, la un apus de soare, la vărsarea Dunării în Marea Neagră, la Sulina, la pădurea Letea, la o plimbare pe lacuri, la toate zonele sălbatice, la salba de lacuri de la Mila 23. Sunt foarte multe locuri de văzut în Deltă. Turiştii străini care ne vizitează exclamă şi spun că descoperă o altfel de Românie. Nu le vine să creadă câte are de oferit natura în Delta Dunării, dar se miră şi de calitatea serviciilor turistice oferite în zonă. Acum două săptămâni ne-au vizitat nişte jurnalişti din Belgia, care-şi rezervaseră doar două zile pentru deltă şi şi-au extins sejurul la o săptămână pentru că au realizat că trebuie să descopere delta.”



    Hotelierii propun celor interesaţi şi excursii cu elicopterul. Se închiriază pentru minim trei ore, la un preţ de 1.000 de euro pe oră. Aşadar, contactaţi-vă chiar acum operatorul de turism pentru o ofertă în Delta Dunării şi nu uitaţi aparatul de fotografiat.

  • Borş de peşte

    Borş de peşte

    Peştele a reprezentat dintotdeauna alimentul de bază al locuitorilor Deltei Dunării care sunt în măsură să îl pregătească într-o varietate culinară greu de imaginat. Dar cine îl pregăteşte mai bine? Aceasta a fost întrebarea la care au dat răspunsul juriul primei ediţii a Festivalului borşului de peşte, organizat recent în localitatea Crişan. Fiecare echipă a primit aceeaşi cantitate de peşte, iar în primele două manşe ale concursului de gastronomie a avut de pregătit câte două feluri de preparate, cu excepţia borşului a cărui pregătire a constituit o probă separată. În faţa unei asistenţe de peste o mie de persoane, juriul a decis că locuitorii satului Caraorman au cea mai bogată gastronomie bazată pe peşte, iar la Jurilovca se face cel mai bun borş de peşte.



    Înainte de a prezenta reţeta de borş pescăresc, să menţionăm câteva preparate tradiţionale din Delta Dunării. Ştiuca umplută este un preparat care se obţine cu multă muncă şi pentru care este nevoie de dexteritate. Umplutura este constituită din carne de peşte, orez, gălbenuş de ou şi condimente. Un alt preparat tradiţionale plachia de peşte, servită alături de mămăligă.



    Se spune că turistul care nu a gustat borşul pescăresc nu a vizitat cu adevărat Delta Dunării. În zonele în care peştele se găseşte din belşug, aşa cum este şi Delta Dunării, se pun în ceaun sau în oală, la fiert, mai întâi peşti mărunţi, evisceraţi, necurăţaţi de solzi, dar bine spălaţi, cam un kilogram. Zeama astfel obţinută este strecurată şi turnată într-un alt vas. În această zeamă sunt adăugate legume tăiate mărunt, de obicei ceapă, 1 … 2 ardei graşi, câteva roşii, o ceaşcă cu orez. În perioada sezonului rece, ardeii graşi şi roşiile sunt înlocuite de rădăcinoase tăiate, de asemenea, mărunt, precum pătrunjel şi ţelină. Se completează cu apă, ceaunul este pus pe pirostrii, iar când legumele sau zarzavatul este aproape fiert, sunt adăugate şi bucăţi mari de peşte. Rămâne la aprecierea bucătarului cât peşte va pune, în funcţie de numărul de porţii pe care vrea să-l obţină. Se lasă la fiert la foc potrivit, îndepărtându-se în permanenţă spuma. Fiertura poate fi acrită după gust, fie cu borş, fie cu roşii, fie cu oţet, ultima variantă fiind tradiţională pentru Delta Dunării. Prepararea borşului de peşte nu durează mai mult de o oră, însă trebuie să fim atenţi pentru ca nu cumva peştele să fie ţinut prea mult la fiert, iar carnea să înceapă să se desprindă de pe oase.



    În Delta Dunării, zeama este servită într-un castron şi alături, pe un platou, sunt aduse bucăţile mari de peşte pentru a fi consumat separat împreună cu mujdei de usturoi. În oferta restaurantelor putem întâlni atât denumirea ciorbă de peşte, dar şi cea de borş pescăresc. Diferenţa este că în farfuria de ciorbă sunt şi bucăţi de peşte, în timp ce, la borşul pescăresc, în farfuria de supă este doar o zeamă acră cu legume, iar alături, pe o farfurie întinsă, sunt bucăţi mari de peşte, care pot fi servite cu mujdei de usturoi şi cu mămăligă.

  • Borş de peşte

    Borş de peşte

    Peştele a reprezentat dintotdeauna alimentul de bază al locuitorilor Deltei Dunării care sunt în măsură să îl pregătească într-o varietate culinară greu de imaginat. Dar cine îl pregăteşte mai bine? Aceasta a fost întrebarea la care au dat răspunsul juriul primei ediţii a Festivalului borşului de peşte, organizat recent în localitatea Crişan. Fiecare echipă a primit aceeaşi cantitate de peşte, iar în primele două manşe ale concursului de gastronomie a avut de pregătit câte două feluri de preparate, cu excepţia borşului a cărui pregătire a constituit o probă separată. În faţa unei asistenţe de peste o mie de persoane, juriul a decis că locuitorii satului Caraorman au cea mai bogată gastronomie bazată pe peşte, iar la Jurilovca se face cel mai bun borş de peşte.



    Înainte de a prezenta reţeta de borş pescăresc, să menţionăm câteva preparate tradiţionale din Delta Dunării. Ştiuca umplută este un preparat care se obţine cu multă muncă şi pentru care este nevoie de dexteritate. Umplutura este constituită din carne de peşte, orez, gălbenuş de ou şi condimente. Un alt preparat tradiţionale plachia de peşte, servită alături de mămăligă.



    Se spune că turistul care nu a gustat borşul pescăresc nu a vizitat cu adevărat Delta Dunării. În zonele în care peştele se găseşte din belşug, aşa cum este şi Delta Dunării, se pun în ceaun sau în oală, la fiert, mai întâi peşti mărunţi, evisceraţi, necurăţaţi de solzi, dar bine spălaţi, cam un kilogram. Zeama astfel obţinută este strecurată şi turnată într-un alt vas. În această zeamă sunt adăugate legume tăiate mărunt, de obicei ceapă, 1 … 2 ardei graşi, câteva roşii, o ceaşcă cu orez. În perioada sezonului rece, ardeii graşi şi roşiile sunt înlocuite de rădăcinoase tăiate, de asemenea, mărunt, precum pătrunjel şi ţelină. Se completează cu apă, ceaunul este pus pe pirostrii, iar când legumele sau zarzavatul este aproape fiert, sunt adăugate şi bucăţi mari de peşte. Rămâne la aprecierea bucătarului cât peşte va pune, în funcţie de numărul de porţii pe care vrea să-l obţină. Se lasă la fiert la foc potrivit, îndepărtându-se în permanenţă spuma. Fiertura poate fi acrită după gust, fie cu borş, fie cu roşii, fie cu oţet, ultima variantă fiind tradiţională pentru Delta Dunării. Prepararea borşului de peşte nu durează mai mult de o oră, însă trebuie să fim atenţi pentru ca nu cumva peştele să fie ţinut prea mult la fiert, iar carnea să înceapă să se desprindă de pe oase.



    În Delta Dunării, zeama este servită într-un castron şi alături, pe un platou, sunt aduse bucăţile mari de peşte pentru a fi consumat separat împreună cu mujdei de usturoi. În oferta restaurantelor putem întâlni atât denumirea ciorbă de peşte, dar şi cea de borş pescăresc. Diferenţa este că în farfuria de ciorbă sunt şi bucăţi de peşte, în timp ce, la borşul pescăresc, în farfuria de supă este doar o zeamă acră cu legume, iar alături, pe o farfurie întinsă, sunt bucăţi mari de peşte, care pot fi servite cu mujdei de usturoi şi cu mămăligă.

  • Informaţii privind accesul în Delta Dunării

    Informaţii privind accesul în Delta Dunării

    Zeci de mii de turişti, români şi străini, vizitează anual Delta Dunării, declarată în 1990 de către UNESCO drept rezervaţie a biosferei. Accesul în Delta Dunării se face prin oraşul Tulcea, care dispune de un aeroport situat la 15 km sud, aeroport pe care, în această vară, efectuează curse compania Air Berlin care asigură legături cu oraşele Viena, Linz şi Zurich. Alte aeroporturi care pot fi utilizate sunt Mihail Kogălniceanu” din Constanţa şi Henri Coandă” Bucureşti.



    De asemenea, la Tulcea se poate ajunge pe calea ferată, existând un tren InterRegio care asigură legătura directă cu Bucureştiul şi numeroase trenuri Regio care asigură legătura cu (oraşul-port la Marea Neagră) Constanţa. Totodată, între Bucureşti şi Tulcea, respectiv Constanţa şi Tulcea există numeroase curse de autobuz. Turiştii care vizitează Delta Dunării au obligaţia de a achiziţiona un permis de acces în rezervaţie, valoarea acestuia fiind de 5 lei de persoană pe zi (puţin peste un euro), de 15 lei de persoană pe săptămână (3,4 euro) sau de 30 de lei de persoană pe an (6,8 euro).



    Permisele de acces în rezervaţie pot fi achiziţionate de la sediul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, care se află în Tulcea în apropierea portului sau de la centrele de informare turistică şi educaţie ecologică aflate în Tulcea şi în localităţile Chilia Veche, Crişan, Murighiol, Sulina, Sfântu Gheorghe şi Uzlina. Tariful de intrare nu se aplică pentru copii, elevi, studenţi şi pensionari. Permisul de acces pentru autovehicule este de 10 lei pentru un autovehicul pe zi (2,25 de euro) şi de 100 de lei pe autovehicul pe an (22,5 euro). Permisul de acces pentru ambarcaţiuni este de 100 de lei pe ambarcaţiune pe an şi de 20 de lei pe ambarcaţiune pe sejur (4,5 euro).



    Pescuitul este permis doar în 31 de zone din Deltă, nerespectarea acestei prevederi constituind contravenţie. Pe cursul şi braţele Dunării şi în Delta Dunării, se poate pescui cu cel mult patru undiţe sau patru lansete cu câte două cârlige fiecare, iar un pescar sportiv poate reţine din captură cel mult cinci kilograme de peşte pe zi sau numai un singur peşte, dacă greutatea lui depăşeşte cinci kilograme. Este interzis pescuitul sturionilor. Exemplarele din această specie capturate accidental trebuie eliberate în mod obligatoriu, indiferent de starea acestora.



    Un site foarte util celor doritori să viziteze delta este cel al Administraţiei Biosferei Delta Dunării, editat în engleză, franceză, germană, italiană şi română, care are adresa www.ddbra.ro. Acest site prezintă centrele de informare turistică şi educaţie ecologică, regulile privind turismul în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, rutele turistice, operatorii de turism şi alte adrese utile, cum ar fi cele ale muzeelor din Tulcea. Totodată, informaţii cu privire la orarul curselor cu nave de pasageri dintre Tulcea şi diferite localităţi din deltă pot fi aflate de pe site-urile www.navromdelta.ro şi www.naverapide.ro.



    De altfel, NAVROM efectuează curse cu nave clasice de pasageri şi cu nave semirapide pe cele trei braţe ale Dunării, între Tulcea şi localităţile Periprava, Sulina, respectiv Sfântu Gheorghe, iar compania Diana Shipping efectuează curse regulate cu nave rapide între Tulcea şi Sulina şi, la cerere, către alte destinaţii din Delta Dunării.

  • Delta Dunării

    Delta Dunării

    Delta Dunării a fost inclusă în patrimoniul UNESCO din anul 1991, fiind unica deltă din lume declarată în întregime rezervaţie a biosferei. Spectacolul oferit de speciile de floră şi faună este, bineînţeles, atracţia principală. Oferta turistică a Deltei Dunării este însă mult mai variată şi cuprinde birdwatching, plimbări cu barca şi şalupa, relaxare, pescuit sau vânătoare. Nici la capitolul cazare oferta nu e de neglijat. Puteţi alege să staţi într-una dintre casele tradiţionale, albe, acoperite de stuf, vopsite în albastru şi cu uşi înflorate. Sau puteţi alege un hotel plutitor. Nici pensiunile foarte moderne nu sunt puţine. Delta Dunării reprezintă una dintre principalele atracţii turistice ale României. În interiorul rezervaţiei Delta Dunării sunt zone strict protejate, în care accesul vizitatorilor e interzis, dar şi zone deschise circulaţiei turistice.



    Există trasee bine stabilite prin intermediul cărora se poate vizita o suprafaţă cât mai mare din Delta Dunării, am aflat de Claudiu Dendrino, posesorul unui hotel plutitor în Delta Dunării. Aceste hoteluri plutitoare respectă toate normele în vigoare, avantajul faţă de cazarea la o pensiune standard fiind că se parcurge un traseu. Nu staţi în acelaşi loc zi de zi. Noi purtăm discuţii cu fiecare dintre aceste grupuri şi îi întrebăm în general ce vor să vadă. Unii sunt ornitologi, alţii vor să vadă natura sau ieşirea Dunării în mare. În funcţie de ceea ce îşi propune grupul de turişti să facă în Delta Dunării, noi venim în întâmpinarea dorinţelor lor. În general, feedbackul pe care l-am primit de la turişti a fost foarte bun. Avem bărci pentru pescuit. Scoatem permisele pentru pescuit pentru fiecare turist în parte, punem la dispoziţie nişte ghizi care-i ajută. În general, turiştii străini mai mult vizitează Delta şi vor să vadă coloniile de păsări.”



    Există o perioadă anume în care ar trebui să ne programăm concediul? Perioada cea mai propice este primăvara. Lunile mai şi septembrie sunt considerate vârf de sezon la noi. Dacă doriţi doar să vă plimbaţi şi să mergeţi la mare, atunci vara este perioada cea mai bună. Ideal ar fi să vă faceţi o rezervare cât mai din timp. Dacă faceţi rezervarea cu o lună, o lună şi jumătate înainte, este în regulă.”



    Claudiu Dendrino recomandă vizitarea localităţilor Mila 23, localitatea de baştină a campionului României la caiac canoe, Ivan Paţaichin, şi Sulina, un oraş cu muzee şi biserici frumoase şi cu un cimitir multiconfesional care aminteşte de perioada de prosperitate a celui mai estic oraş al Uniunii Europene. În a doua jumătate a secolului al 19-lea, datorită creşterii traficului de mărfuri datorat statutului de porto franco (adică scutit de taxe vamale), la Sulina se infiinţaseră multe birouri de armatori, funcţionau 8 reprezentanţe consulare, iar aici trăiau peste 20 de etnii.



    Pentru a obţine preţurile unui sejur standard în Delta Dunării, atât la bordul unui hotel plutitor, cât şi la mal, l-am contactat pe Dragoş Cătălinoiu Gociman, administratorul unei firme de turism specializate pentru această zonă. Avem oferte de croazieră de trei nopţi, patru zile, al căror tarif este de 248 de euro de persoană, pe sejur. Tariful este ultra all inclusive, în sensul că asigurăm transferul turiştilor din Murighiol sau din Tulcea. În privinţa transferului avem mai multe variante. Pentru ca timpul petrecut în Delta Dunării să fie mai mare, încercăm să transformăm transferurile în nişte excursii, motiv pentru care propunem ca transferurile să se facă fie cu ambarcaţiuni rapide din Tulcea către Crişan, unde avem staţionat hotelul plutitor, fie din Murighiol. Acolo se vizitează zona dintre braţul Sfântu Gheorghe şi braţul Sulina, pe un traseu foarte interesant.”



    Preţul unui sejur la mal nu este foarte diferit de cel practicat pentru hotelul plutitor şi este tot ultra all inclusive. Ultra all inclusive înseamnă transferurile, excursii în fiecare zi, toate mesele, băuturi tradiţionale, petreceri tematice în fiecare seară, cu foc de tabără, clacă pescărească pe malul apei sau petrecere la piscină. Tarifele pleacă de la 229 de euro de persoană, pe sejur, cazare în cameră standard. Pentru grupuri de turişti străini asigurăm nu numai ghid vorbitor de limbă străină de circulaţie internaţională. În cazul turiştilor japonezi, am adus ghid vorbitor de limbă japoneză, iar turiştii arabi au avut ghid vorbitor de arabă.”



    Un obiectiv de interes turistic este Pădurea Letea, cea mai veche rezervaţie naturală din România, care a intrat sub atenta observaţie a oamenilor de ştiinţă încă din 1930. În prezent, această pădure sălbatică cu vulturii rari, caii şi viperele pe care le adăposteşte a devenit o mare atracţie, fiind considerată de foarte mulţi drept una dintre cele mai exotice destinaţii din România. Este inclusă în oferta pe care ne-a prezentat-o Dragoş Cătălinoiu Gociman. Între excursiile pe care le organizăm în pachetele ultra all inclusive se află cea în satul Letea. Acesta e păcat să nu fie vizitat. Este din punctul meu de vedere cel mai pitoresc sat din Delta Dunării. Pădurea Letea trebuie văzută, nu trebuie să rataţi dunele de nisip. Lacul sărat de la Letea e o ciudăţenie a naturii, dar o ciudăţenie foarte frumoasă şi interesantă. În Letea, în sat, prin pădure şi la lac sunt organizate plimbări cu căruţe trase de cai. Pentru turiştii noştri încercăm să combinăm tradiţia cu luxul şi exotismul.”



    Tradiţie, lux şi exotism, aşadar, într-una dintre cele mai căutate destinaţii turistice din România. În speranţa că v-am convins de ineditul unei sejur în Delta Dunării, vă aşteptăm şi săptămâna viitoare cu o nouă destinaţie.

  • Delta Dunării

    Delta Dunării

    Delta Dunării a fost inclusă în patrimoniul UNESCO din anul 1991, fiind unica deltă din lume declarată în întregime rezervaţie a biosferei. Spectacolul oferit de speciile de floră şi faună este, bineînţeles, atracţia principală. Oferta turistică a Deltei Dunării este însă mult mai variată şi cuprinde birdwatching, plimbări cu barca şi şalupa, relaxare, pescuit sau vânătoare. Nici la capitolul cazare oferta nu e de neglijat. Puteţi alege să staţi într-una dintre casele tradiţionale, albe, acoperite de stuf, vopsite în albastru şi cu uşi înflorate. Sau puteţi alege un hotel plutitor. Nici pensiunile foarte moderne nu sunt puţine. Delta Dunării reprezintă una dintre principalele atracţii turistice ale României. În interiorul rezervaţiei Delta Dunării sunt zone strict protejate, în care accesul vizitatorilor e interzis, dar şi zone deschise circulaţiei turistice.



    Există trasee bine stabilite prin intermediul cărora se poate vizita o suprafaţă cât mai mare din Delta Dunării, am aflat de Claudiu Dendrino, posesorul unui hotel plutitor în Delta Dunării. Aceste hoteluri plutitoare respectă toate normele în vigoare, avantajul faţă de cazarea la o pensiune standard fiind că se parcurge un traseu. Nu staţi în acelaşi loc zi de zi. Noi purtăm discuţii cu fiecare dintre aceste grupuri şi îi întrebăm în general ce vor să vadă. Unii sunt ornitologi, alţii vor să vadă natura sau ieşirea Dunării în mare. În funcţie de ceea ce îşi propune grupul de turişti să facă în Delta Dunării, noi venim în întâmpinarea dorinţelor lor. În general, feedbackul pe care l-am primit de la turişti a fost foarte bun. Avem bărci pentru pescuit. Scoatem permisele pentru pescuit pentru fiecare turist în parte, punem la dispoziţie nişte ghizi care-i ajută. În general, turiştii străini mai mult vizitează Delta şi vor să vadă coloniile de păsări.”



    Există o perioadă anume în care ar trebui să ne programăm concediul? Perioada cea mai propice este primăvara. Lunile mai şi septembrie sunt considerate vârf de sezon la noi. Dacă doriţi doar să vă plimbaţi şi să mergeţi la mare, atunci vara este perioada cea mai bună. Ideal ar fi să vă faceţi o rezervare cât mai din timp. Dacă faceţi rezervarea cu o lună, o lună şi jumătate înainte, este în regulă.”



    Claudiu Dendrino recomandă vizitarea localităţilor Mila 23, localitatea de baştină a campionului României la caiac canoe, Ivan Paţaichin, şi Sulina, un oraş cu muzee şi biserici frumoase şi cu un cimitir multiconfesional care aminteşte de perioada de prosperitate a celui mai estic oraş al Uniunii Europene. În a doua jumătate a secolului al 19-lea, datorită creşterii traficului de mărfuri datorat statutului de porto franco (adică scutit de taxe vamale), la Sulina se infiinţaseră multe birouri de armatori, funcţionau 8 reprezentanţe consulare, iar aici trăiau peste 20 de etnii.



    Pentru a obţine preţurile unui sejur standard în Delta Dunării, atât la bordul unui hotel plutitor, cât şi la mal, l-am contactat pe Dragoş Cătălinoiu Gociman, administratorul unei firme de turism specializate pentru această zonă. Avem oferte de croazieră de trei nopţi, patru zile, al căror tarif este de 248 de euro de persoană, pe sejur. Tariful este ultra all inclusive, în sensul că asigurăm transferul turiştilor din Murighiol sau din Tulcea. În privinţa transferului avem mai multe variante. Pentru ca timpul petrecut în Delta Dunării să fie mai mare, încercăm să transformăm transferurile în nişte excursii, motiv pentru care propunem ca transferurile să se facă fie cu ambarcaţiuni rapide din Tulcea către Crişan, unde avem staţionat hotelul plutitor, fie din Murighiol. Acolo se vizitează zona dintre braţul Sfântu Gheorghe şi braţul Sulina, pe un traseu foarte interesant.”



    Preţul unui sejur la mal nu este foarte diferit de cel practicat pentru hotelul plutitor şi este tot ultra all inclusive. Ultra all inclusive înseamnă transferurile, excursii în fiecare zi, toate mesele, băuturi tradiţionale, petreceri tematice în fiecare seară, cu foc de tabără, clacă pescărească pe malul apei sau petrecere la piscină. Tarifele pleacă de la 229 de euro de persoană, pe sejur, cazare în cameră standard. Pentru grupuri de turişti străini asigurăm nu numai ghid vorbitor de limbă străină de circulaţie internaţională. În cazul turiştilor japonezi, am adus ghid vorbitor de limbă japoneză, iar turiştii arabi au avut ghid vorbitor de arabă.”



    Un obiectiv de interes turistic este Pădurea Letea, cea mai veche rezervaţie naturală din România, care a intrat sub atenta observaţie a oamenilor de ştiinţă încă din 1930. În prezent, această pădure sălbatică cu vulturii rari, caii şi viperele pe care le adăposteşte a devenit o mare atracţie, fiind considerată de foarte mulţi drept una dintre cele mai exotice destinaţii din România. Este inclusă în oferta pe care ne-a prezentat-o Dragoş Cătălinoiu Gociman. Între excursiile pe care le organizăm în pachetele ultra all inclusive se află cea în satul Letea. Acesta e păcat să nu fie vizitat. Este din punctul meu de vedere cel mai pitoresc sat din Delta Dunării. Pădurea Letea trebuie văzută, nu trebuie să rataţi dunele de nisip. Lacul sărat de la Letea e o ciudăţenie a naturii, dar o ciudăţenie foarte frumoasă şi interesantă. În Letea, în sat, prin pădure şi la lac sunt organizate plimbări cu căruţe trase de cai. Pentru turiştii noştri încercăm să combinăm tradiţia cu luxul şi exotismul.”



    Tradiţie, lux şi exotism, aşadar, într-una dintre cele mai căutate destinaţii turistice din România. În speranţa că v-am convins de ineditul unei sejur în Delta Dunării, vă aşteptăm şi săptămâna viitoare cu o nouă destinaţie.

  • Turism balnear pe litoralul românesc

    Turism balnear pe litoralul românesc

    Azi mergem aproape de extremitatea sudică a litoralului românesc, într-una dintre cele mai vechi aşezări din România, Mangalia. Este o destinaţie care îi va mulţumi atât pe cei pasionaţi de istorie, cât şi pe cei care vor să se relaxeze la malul mării şi să beneficieze de tratamente balneare. De altfel, Mangalia a fost staţiunea în care startul sezonului estival 2013 s-a dat la 1 mai, printr-o impresionantă paradă a maşinilor de epocă. Ce putem însă vedea la Mangalia sau în apropiere? Lista este lungă şi cuprinde ruinele cetăţii Callatis, geamia “Esmahan Sultan”, peştera Movile, care este rezervaţie speologică, peştera Limanu, un labirint subteran de aproape 4 kilometri, dar şi podgoria Murfatlar, unde se fac vinuri premiate internaţional. Ar mai fi de menţionat că, tot la Mangalia, în 1959, a fost descoperit cel mai vechi papirus din Europa, datat din secolul IV î.Hr. După ce a petrecut o jumătate de secol la Moscova, pentru restaurare, acesta poate fi din nou văzut la Muzeul de Arheologie Mangalia.



    Mangalia este recunoscută şi pentru tratamentele balneare de excepţie care se fac la sanatoriul de aici. Florentina Stoica, asistent şef la Sanatoriul Mangalia, ne prezintă oferta de anul acesta: Unitatea noastră oferă o multitudine de factori naturali pe care nu-i veţi întâlni nicăieri în România sau în sud-estul Europei. Am deschis recent un segment de spa-wellness, cu tot ceea ce presupune acest concept. Oferim masaje cu pietre vulcanice, cu uleiuri aromatice, terapie de nutriţie, fitness, piscine cu apă de mare, cu apă sulfuroasă”.



    Am aflat de la Florentina Stoica, asistent şef, care este procedura standard în cazul unui turist ajuns la Sanatoriul Mangalia: Dacă are o afecţiune, va beneficia în primul rând de o consultaţie medicală, în urma căreia i se va stabili un tratament. Dacă după-amiază doreşte să petreacă timp în sectorul nostru de spa-wellness, evident, acelaşi medic, îi va putea recomanda şi oferi ceea ce facem noi acolo. Dacă doamna are o afecţiune, chiar şi ginecologică, o putem ajuta într-un mod care-i va rezolva aproape în totalitate problema. Aceeaşi doamnă, dacă va dori să-şi menţină silueta, va primi indicaţii pentru un mod sănătos de alimentaţie, va putea face masaje de întreţinere, saună şi tot ceea ce înseamnă relaxare de după-amiază. În ceea ce priveşte copilaşul, avem de mai multă vreme programe pentru mame şi copii, programe de înot, de după-amiază, astfel încât, când pleacă de la noi, copilul să ştie să şi înoate.”



    Preţurile pentru turiştii străini sunt identice cu acelea pentru turiştii români. Nu există nicio diferenţă. De exemplu, pentru şapte zile de cazare şi masă, veţi plăti aproximativ 900 de lei (~200 euro). Sanatoriul este deschis pe tot parcursul anului. Nu există o lună anume propice tratamentului, am aflat de la Florentina Stoica, asistent şef la Sanatoriul Mangalia, care ne-a vorbit şi despre oferta culinară din apropierea complexului: În zonă sunt restaurante cu specific românesc. Ca o româncă neaoşă, voi recomanda sarmale cu mămăliguţă, însă, fiind la malul mării, aş recomanda orice preparat din peşte. Peştele la cuptor sau plachia va fi tot un preparat românesc. Suntem unitate medicală, dar, sigur, se vor găsi informaţii despre mănăstirile din zonă, despre Delta Dunării, despre obicetivele turistice de la noi şi chiar de la vecinii noştri. Noi aşteptăm toată lumea cu braţele deschise şi cu mare drag. La noi, pe lângă sănătatea, pe care şi-o vor recupera sau menţine, turiştii vor găsi un spaţiu propice relaxării. Este frumos, e plăcut şi-i aşteptăm oricând, cu cel mai mare drag, pe toţi.”



    Iar, dacă ajungeţi la Mangalia, vă puteţi programa oricând o escapadă de câteva zile în Delta Dunării, declarată rezervaţie a Biosferei din 1990. În Delta Dunării întâlnim cea mai mare zonă compactă de stufărişuri de pe planetă, întinsă pe 1.560 kilometri pătraţi, dar şi multe specii de păsări, dintre care multe sunt declarate monumente ale naturii. Şi la capitolul cazare oferta e bogată. Fie că doriţi să vă petreceţi escapada la bordul unui hotel plutitor, fie într-un complex de agrement, veţi avea de unde alege. Mihaela Andrei este administrator al unui complex de agrement în Delta Dunării: Complexul nostru se întinde pe o suprafaţă de 10 hectare, iar în incinta lui există o multitudine de posibilităţi de a petrece timpul liber. Avem o piscină de dimensiuni olimpice, unde cei care iubesc apa şi soarele pot să petreacă o zi la piscină, avem locuri de joacă pentru copii. Pe malul lacului Murighiol se poate pescui. Avem hidrobiciclete, bărcuţe cu vâsle, cu care se pot plimba. Avem un centru spa cu piscină interioară, cu saună, salină, jacuzzi, masaj. Avem servicii atât pentru doamnele care vor să se relaxeze, cât şi pentru domnii dornici de pescuit şi de aventură. În afară de aceste servicii, incluse în preţul de cazare şi oferite în incinta complexului, putem organiza excursii pe canalele din Delta Dunării. Excursiile au o durată de la trei la şapte ore. Turiştii pot ajunge la Sfântu Gheorghe, unde pot vedea cum se varsă Dunărea în Marea Neagră, dar şi la mănăstirile din zonă. Avem suficiente posibilităţi de a umple un sejur de şapte zile pentru o familie.”



    Meniul pe care-l veţi găsi în acest complex turistic este internaţional, însă, bineînţeles, abundă în preparate tradiţionale, din peşte. Veţi plăti 100 pentru o cameră, pe noapte, preţ în care este inclusă cazarea, masa şi accesul la serviciile complexului. Ar mai fi de menţionat că personalul vorbeşte limbile engleză, franceză, italiană, iar pliantele cu informaţii turistice, pe care le veţi găsi aici, sunt în aceste limbi, dar şi în germană şi rusă.

  • Arii protejate din România

    Arii protejate din România


    Ariile protejate sunt cele mai utilizate mijloace destinate conservării biodiversităţii, iar România deţine un valoros patrimoniu natural. Din 11 regiuni biogeografice identificate în Europa, România are 5 astfel de regiuni (continentală, alpină, panonică, pontică şi stepică). Diversitatea florei şi faunei constă în existenţa unor întinse habitate forestiere şi alpine nealterate, asociate lanţului muntos al Carpaţilor, precum şi în existenţa unor populaţii de lupi, urşi, capre negre şi râşi, care sunt considerate a fi cele mai mari din Europa. Mii de specii de plante, multe dintre ele monumente ale naturii, cum ar fi bujorul românesc, bulbucii de munte, papucul doamnei, floarea de colţ, laleaua pestriţă, narcisa sălbatică, laleaua Cazanelor sau crinul de pădure îmbracă” poienile sau pajiştile de pe versanţii abrupţi şi însoriţi ai Carpaţilor. Practic, aici este ultimul refugiu din Europa pentru animalele şi plantele ameninţate cu dispariţia. Pentru o mai bună protecţie a acestei bogătii naturale, încă din anul 1932, au început să se înfiinţeze primele arii protejate care acoperă, în prezent, 7% din suprafaţa ţării.




    Adam Crăciunescu, directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor, Romsilva, principalul administrator al ariilor protejate din România: ”Din cele 28 de parcuri naţionale şi naturale, fără a include în aceste rezervaţii Delta Dunării, 23 sunt administrate de structuri specializate aflate în subordinea Regiei Naţionale. Suprafaţa celor 23 de parcuri este de peste 856.000 de hectare din care fondul forestier reprezintă 556.000 de hectare. Suprafaţa parcurilor administrate de Regie reprezintă aproape 80% din suprafaţa totală a parcurilor naţionale şi naturale declarate la nivel naţional până în acest moment. In această situaţie apreciem că, cel puţin pentru viitorul apropiat, Romsilva va rămâne un actor important în acest domeniu, în administrarea acestor parcuri naturale şi naţionale pe care le avem în România.”




    Deşi România beneficiază de o mare bogăţie naturală, ariile naturale protejate sunt insuficient finanţate. De aceea, de câţiva ani, administrarea parcurilor naţionale şi naturale din portofoliul Romsilva a fost descentralizată juridic pentru a oferi administraţiilor de parcuri accesul la mai multe fonduri guvernamentale şi europene. Adam Crăciunescu: ”Având în vedere condiţiile de eligibilitate care au fost impuse pentru accesarea fondurilor europene, Regia a fost nevoită să aplice acest mod de organizare a aministraţiei parcurilor chiar dacă aceasta presupune complicarea modului de alocare a resurselor financiare necesare bunei desfăşurări a activităţii. Trebuie să menţionez faptul că în cadrul Programului Operaţional Sectorial de Mediu, Regia are aprobate pentru finanţare 25 de proiecte cu o valoare totală de aproximativ 110 milioane de lei (peste 25 de milioane de euro). Două proiecte au fost finalizate iar celelalte sunt în curs de finalizare. Am realizat în majoritatea administraţiilor centre de vizitare pentru populaţia din zonă şi pentru a avea posibilitatea să aducem cetăţenilor cunoştinţe cât mai multe despre aceste parcuri ale României.”




    Începând cu anul 2006, protecţia naturii în Carpaţi este susţinută de organizaţia internaţională Reţeaua Ariilor Protejate din Carpaţi (CNPA). Pentru o strânsă cooperare între cele 7 ţări carpatice, CNPA va coordona proiecte comune pentru a facilita schimburi între arii protejate din Carpaţi, va promova activităţi de conştientizare asupra ecosistemelor fragile ale întregului lanţ muntos şi va contribui cu măsuri concrete, cum ar fi o reţea ecologică, dând mai multe şanse de supravieţuire speciilor ameninţate. Adam Crăciunescu: “Multe dintre administraţii sunt parteneri sau chiar lideri de proiecte internaţionale la ora actuală. Avem multe întâlniri la nivel european între administraţiile noastre de parcuri cu administraţiile din Italia, Germania Austria, Ungaria. Replicarea modelelor create în primii ani de administrare a ariilor protejate s-a făcut atât pentru noile structuri înfiinţate pe plan naţional cât şi pe anumite componente, de exemplu, managementul financiar pe plan european la nivelul celorlalte ţări din Convenţia Carpatică, unde sunt cuprinse Serbia, Polonia, Ucraina, Slovacia, Cehia şi Ungaria. De asemenea, Romsilva a fost contactată de autorităţile din Republica Moldova în vederea acordării de consultanţă în procesul de organizare şi dezvoltare a sistemului de arii naturale protejate în această ţară.”




    Din reţeaua naţională de arii protejate, Delta Dunării se distinge, atât ca suprafaţă (580.000 ha), cât şi ca nivel al diversităţii biologice, având triplu statut internaţional: Rezervaţie a Biosferei, Sit Ramsar (zonă umedă de importanţă internaţională), Sit al Patrimoniului Mondial Natural şi Cultural. De asemenea, România deţine 12 zone umede protejate prin Convenţia Ramsar şi aduce o contribuţie importantă la Reţeaua Ecologică Natura 2000 privind conservarea habitatelor şi a păsărilor sălbatice.