Radio România Internațional

Tag: Delta Dunarii

  • Toamnă în Delta Dunării

    Toamnă în Delta Dunării

    Delta Dunării, un
    paradis natural, se întinde la vărsarea Dunării în Marea Neagră, acolo unde
    fluviul îşi încheie lunga călătorie de 2.860 km de la izvorul său din Munţii
    Pădurea Neagră din Germania. Secole de-a rândul, suprafaţa Deltei s-a extins
    datorită mâlului adus de fluviu, formându-se astfel o reţea de canale, de
    lacuri, de insule acoperite cu stuf, de păduri, de păşuni şi de dune de nisip
    care acum acoperă o suprafaţă de peste 5.000 km2. Este un tărâm al apelor, care
    adăposteşte peste trei sute de specii de păsări şi nenumărate specii de peşti,
    de la sturioni la crapi şi bibani, în timp ce varietatea de 1.150 de specii de
    plante cuprinde de la liane împletite pe trunchiurile copacilor în pădurile de
    stejar până la nuferi. Nu e, deci, de mirare că UNESCO a desemnat Delta Dunării
    ca fiind o Rezervaţie a Biosferei.


    Punctul de plecare
    pentru o aventură în Delta Dunării este de obicei Tulcea, un spaţiu atestat
    documentar încă din secolul al III-lea î.H, situat în apropiere de locul unde
    Dunărea se desparte în cele trei braţe principale. Oraşul se află la o distanţă
    de 71 km de Sulina, o aşezare aproape la fel de veche, aflată la celălalt capăt
    al braţului Sulina. Între aceste două puncte se pot face croaziere în timpul
    cărora turiştii pot admira, de pe confortabilele punţi ale vaporaşelor, flora,
    fauna si satele Deltei. Este un loc din care turiştii pleacă mereu
    impresionaţi, spune Ioana Voinea, managerul unui complex hotelier. Noi zicem că au plecat cu o impresie bună şi au fost uimiţi de
    potenţialul zonei, cât de frumoasă este şi cât este de puţin mediatizată. Toţi
    au spus că au fost uimiţi de frumuseţile pe care le-au găsit şi s-au mirat că
    nu a aflat mai multă lume de locurile pe care le pot vizita în România. Au
    venit turişti din Franţa, Germania, din Anglia au început să vină destul de
    mulţi turişti care sunt interesaţi de bird watching, am mai avut din SUA, din
    Austria, Olanda. Ţările din care provin sunt destul de variate.



    Din fericire, Delta
    Dunării are cel mai lung anotimp în care se poate vizita: din aprilie, până în
    noiembrie, continuă Ioana Voinea. La noi, vremea este destul de plăcută.
    Vegetaţia este luxuriantă în perioada primăverii şi a verii, iar păsările se
    pot vedea de aproape. Pescarii vor veni cu precădere toamna. Lunile septembrie,
    octombrie şi noiembrie sunt recomandate. Aş invita pe toată lumea să vină şi să
    descopere o oază de linişte cum rar mai există prin alte părţi şi să se
    delecteze cu o ciorbă de peşte făcută tradiţional la ceaun, servită afară, cu
    peşte făcut la grătar în faţa turiştilor. După o plimbare de măcar patru ore,
    sigur vor pleca uimiţi de aici. Cei mai mulţi care ne vizitează vin ca turişti
    şi pleacă prieteni. Este un loc unic în Europa.


    Dragoş Cătălinoiu
    Gociman, vicepreşedinte al Asociaţiei Patronale a Turismului din Delta
    Dunarii, prezintă destinaţia noastră ca
    unicat nu numai pentru România, ci pentru întreaga lume. Turistul care vine în
    Deltă ar trebui să ştie că Delta Dunării nu este numai pentru pescari,
    vânători, iubitori de păsări sau de natură. Delta Dunării va fi un loc în care
    te vei simţi liber în mijlocul naturii. Delta Dunării e diferită de la anotimp la anotimp, astfel că vei
    descoperi o altă Deltă în anotimpuri diferite şi e diferită de la o zonă la
    alta. Mi-e foarte greu să mă gândesc doar la câteva locuri preferate, însă îmi
    vin în minte zona Erenciuc, unde se văd peştii zburători, apusul de soare de la
    vărsarea Dunării în Marea Neagră, la Sulina, pădurea Letea, zona Mila 23. Sunt
    foarte multe locuri, iar toate sunt diferite şi frumoase.


    Dacă vă opriţi
    într-un sat de pe malul apei, veţi descoperi pescarii gătindu-şi propria
    versiune a borşului rusesc la foc în aer liber. Cei care au gusturi mai
    rafinate pot încerca heringul de Dunăre, crochete de morun sau nisetru prăjit,
    care pot fi însoţite de savuroasele vinuri locale, în restaurantele din Tulcea
    sau Sulina. Acest ţinut sălbatic al apelor vă face sa descoperiţi multe lucruri
    uimitoare. O excursie in Deltă va ramâne o amintire de neuitat din toate
    punctele de vedere este de părere şi canoistul internaţional Ivan Patzaichin,
    reprezentant de marcă al Deltei, care de peste zece ani s-a făcut cunoscut prin
    programele turistice create aici. Ivan Patzaichin: De fiecare dată am zis că Delta trebuie să devină regina ecoturismului
    din Europa şi nu numai. Iar asociaţia tocmai asta face, încearcă să promoveze
    turismul în care localnicii să aibă ocazia să promoveze tradiţia, gastronomia,
    frumuseţea locală, pentru că Delta este un loc foarte întins şi fiecare
    colţişor reprezintă câte ceva. Foarte puţină lume ştie lucrul acesta. Încercăm
    să atragem turişti care înţeleg că turismul de o zi nu e bine-venit în Deltă.


    Aşadar, pe lângă un
    peisaj mirific şi o incursiune într-o lume arhaică, reprezentată de sate, Delta
    Dunării oferă posibilităţi multiple de petrecere a timpului liber. Adresaţi-vă
    agenţiilor de turism şi veţi găsi programe flexibile, construite în funcţie de
    preferinţele fiecărui turist Posibilităţile de cazare sunt variate. Există
    numeroase pensiuni, iar pentru cei care vor să trăiască o experienţă deosebită
    există şi varianta hotelurilor plutitoare. Cu cât vă veţi face rezervarea mai
    din timp, cu atât vor fi mai atractive şi reducerile.

  • Locuri preferate de turiştii străini

    Locuri preferate de turiştii străini

    Interesul
    turiştilor străini pentru România a crescut constant în ultimii ani. De
    exemplu, în primele şase luni ale acestui an, numărul străinilor a fost cu
    10,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2016. Cei mai mulţi au venit din statele
    Uniunii Europene: Germania, Israel, Italia, Franţa şi Marea Britanie. Şi
    numărul turiştilor români care au preferat să îşi petreacă zilele libere sau
    concediile în ţară a urcat cu 13,3%, arată datele publicate de Institutul
    Naţional de Statistică în acelaşi raport.


    George Sorin
    Nicolescu, vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din
    România ne vorbeşte despre preferinţele turiştilor străini care vizitează
    România: Avem câteva dorinţe speciale, fiindcă sunt grupate pe zone de
    călătorie. Avem o cerere foarte mare pentru Transilvania, Delta Dunării,
    Oltenia de sub munte şi nordul Moldovei şi Maramureşul. Acestea sunt zonele
    cele mai căutate. Turiştii care pleacă din Bucureşti şi se îndreaptă spre
    Transilvania vor să viziteze castelele din Buşteni, Sinaia, Bran, Sighişoara şi
    Hunedoara. De asemenea, mulţi doresc să viziteze satele săseşti, bisericile
    fortificate. Sunt trasee diferite. Propunem şi Sibiu cu împrejurimile sale,
    Mărginimea Sibiului, Cisnădie. Sunt multe circuite de interes în Transilvania.


    În
    partea de sud a României sunt Munţii Parâng. Pe lângă turism de aventură în
    munţi, mănăstirile şi monumente istorice şi de arhitectură reprezintă o altă
    atracţie. Iar mulţi dintre turişti îşi încep sejurul chiar din municipiul Târgu
    Jiu, unde se opresc să admire operele lui Constantin Brâncuşi, sculptorul român
    care a revoluţionat arta modernă a primei jumătăţi a secolului XX. Sunt destul de mulţi cei care doresc să ajungă să vadă ansamblul
    sculptural lui Brâncuşi şi casa memorială de la Hobiţa. La întoarcere, se
    vizitează mănăstiri ce reprezintă un patrimoniu deosebit, aşa cum este
    patrimoniul UNESCO. Se vizitează mănăstirea Hurezi, Arnota, Bistriţa, Govora şi,
    bineînţeles, una dintre cele mai mari, Tismana. Tot în această zonă se pot
    vizita peşterile de la Polovragi şi Peştera Muierii de pe Cheile Olteţului,
    culele de la Măldăreşti şi, bineînţeles, se admiră vestita ceramică de Horezu.


    Nordul
    României este recunoscut pentru tradiţii şi obiceiuri. Este căutat de turiştii
    străini şi români deopotrivă în special în perioada sărbătorilor de iarnă. Nici
    în celelalte anotimpuri nu lipsesc. Atracţiile turistice de aici fac ca în
    nordul României să nu existe sezoane turistice. George Sorin Nicolescu,
    vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România. În privinţa Moldovei, toată lumea cunoaşte tradiţia mănăstirilor din
    nordul regiunii, pictate în interior, dar şi mănăstirile din centru sunt
    căutate. Cea mai recunoscută e Agapia, pictată de Grigorescu. În nord, se
    vizitează mănăstirea Voroneţ, celebră pentru albastrul unic folosit în pictură,
    Humor, Suceviţa. Apoi, prin Obcinele Bucovinene se trece în Maramureş. Acestea
    sunt zone şi circuite de interes pentru străini, pe care noi le prezentăm la
    târgurile internaţionale, în broşuri, pe internet. Turiştii îşi aleg destinaţiile şi îşi pot crea propriile
    circuite pe traseele pe care noi le sugerăm.


    De asemene, de
    interes este Delta Dunării, continuă George Sorin Nicolescu: Pe traseu se pot vizita şi monumentele vechi de la Histria, monumentul
    de la Adamclisi, o istorie interesantă a
    părţii Dobrogei. În afară de acestea, frumuseţea naturală a Deltei este unicat
    în Europa şi e mereu căutată, chiar şi de către cei care doresc să vadă numai
    natură, fără să fie pescari profesionişti. Marea reprezintă şi ea un obiectiv,
    poate mai puţin important decât celelalte. Însă, în ultimul timp, mulţi turişti
    străini, măcar în tranzit sau pentru scurte sejururi se opresc şi pe litoral.


    Există,
    de asemenea, mulţi turişti străini care ajung în România pentru anumite
    evenimente. La Untold, Neversea, Festivalul George Enescu, Festivalul
    internaţional de teatru de la Sibiu, Festivalul de Jazz rezervările se fac cu
    luni de zile înainte, iar numărul biletelor cumpărate din afara României este
    foarte mare.

  • Delta Dunării (reluare)

    Delta Dunării (reluare)

    Cele mai solicitate programe turistice din Delta
    Dunării includ plimbările cu hotelurile
    plutitoare, tururile cu şalupe de agrement, pescuitul sau excursiile de
    fotografie cu ghid. Inclusă în lista patrimoniului mondial cultural şi natural
    al UNESCO, rezervaţia este considerată un muzeu viu al biodiversităţii, având
    în vedere cele peste 30 de tipuri de ecosisteme. Având în vedere şi caracterul unic al zonei, FIJET, Federaţia Internaţională a
    Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism, a acordat distincţia
    internaţională Mărul de Aur, premiul de excelenţă în turism.


    Pe măsură ce se apropie de zona Deltei, Dunarea se
    divide în trei braţe. Braţul cel mai nordic formează graniţa cu Ucraina, braţul
    mijlociu duce în portul Sulina, iar braţul cel mai sudic curge către portul
    Sfântu Gheorghe. Din aceste braţe se formează numeroase canale cu lacuri, insule
    de răchită şi bazine acoperite cu nuferi de apă. Mălin-Matei Muşetescu,
    guvernatorul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta
    Dunării subliniază că, în primul rând, Delta Dunării este un loc special
    din punct de vedere al turismului. Nu este neapărat un loc de distracţie.
    Este un loc în care intri aşa cum se intră într-un muzeu, într-un templu
    natural. Cei care vin aic trebuie să înţeleagă în primul rând lucrul acesta.
    Trebuie să respecte natura, locurile, iar prin asta e foarte uşor să respecte
    şi regulile speciale ale unei rezervaţii.



    Există o evidenţă
    a turiştilor foarte bine făcută în cadrul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei
    Delta Dunării. Mălin-Matei Muşetescu, guvernator: În
    anul 2016 am avut peste 73.000 de turişti, din care peste 51 de mii au fost
    români şi peste 22 de mii au fost turişti străini. În mod oficial, avem
    înregistrate 6.609 locuri de cazare, împărţite între 13 hoteluri, 119 pensiuni,
    69 de pontoane-dormitor, două hidrobuze, nouă campinguri şi o tabără de
    tineret. Acestea sunt cifrele. Turismul în Delta Dunării este tradiţional, nu
    este recent, numai că acum se aplică modelul unei rezervaţii. Primează grija
    faţă de impactul asupra mediului. Aici turismul nu poate călca totul în
    picioare, întrucât avem de-a face cu arii strict protejate. Sunt zone în care
    turiştii pot intra fără probleme, pe când în altele se merge numai în scop
    ştiinţific. Există 24 de trasee turistice oficiale în rezervaţie: 15 trasee pe
    apă, nouă trasee pe uscat. Evident, subliniez că deocamdată, nu există o
    interdicţie totală de a ieşi din traseul ales. Vizitarea Deltei se poate face
    şi individual, nu numai în grupuri organizate. Sunt foarte mulţi turişti
    străini care vin să viziteze Delta din caiac. Este cea mai frumoasă modalitate
    de a vedea Delta, de la nivelul apei, fără a face zgomot şi fără a polua.



    Mălin-Matei Muşetescu, guvernatorul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei
    Delta Dunării, a declarat pentru Radio România Internaţional că este
    foarte ataşat de un traseu, prin intermediul căruia a descoperit destinaţia
    noastră în anul 1978. Zona Şontea-Fortuna. Satul Mila 23, care este un sat
    tradiţional, pescăresc. Evident, sunt de vizitat Pădurea Letea, zona
    Letea-Rosetti, dar şi Caraormanul cu dunele sale de nisip. Delta e un mozaic. E
    greu să alegi doar un ciob dintr-un mozaic. Însă e evident că de la Tulcea la Letea
    vezi deja o bună parte din Deltă. Şi, atenţie, accesul este în proporţie de 99%
    pe apă.



    Reacţia turiştilor este una extraordinară, spune
    Mălin-Matei Muşetescu, guvernatorul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta
    Dunării. Sunt uimiţi de ceea ce văd, dar mulţi ne întreabă de ce nu facem
    mai mult. Ei cred că dacă ar fi avut aşa ceva în ţara lor ar fi făcut mult mai
    multe pentru Deltă, pentru a proteja şi, în acelaşi timp, pentru a da o şansă
    locuitorilor ei, fiindcă Delta Dunării este o rezervaţie a biosferei. Cuvântul
    biosferă nu e întâmplător pus acolo. E o rezervaţie unde există omul, nu e ca
    munţii stâncoşi, unde există numai faună şi floră. Oamenii trebuie să aibă o
    şansă la o viaţă decentă, fiindcă numai aşa accesul lor la resursa naturală va
    fi unul moderat.



    Paul Branovici
    este administratorul unor hoteluri plutitoare din Delta Dunării şi spune că, în
    2017, Delta Dunării are un grad de ocupare de 70%. Toate grupurile s-au
    programat din 2016. Delta, chiar dacă există prohibiţie la pescuit acum, oferă
    multe alternative de relaxare în rezervaţie. Păsările, nuferii, splendoarea
    naturii, toate atrag turiştii. Însă cum arată un sejur la bordul unui hotel
    plutitor? Acest hotel se ia din Tulcea şi se pleacă pe un traseu stabilit
    împreună cu turiştii. Avem anumite puncte de acostare, pe traseele turistice
    aprobate de administraţie. De acolo, lăsăm hotelul plutitor, ne urcăm în bărci
    şi mergem la vizitare, în linişte, pe toate canalele. De exemplu, miercuri se
    pleacă la ora 12.00 din Tulcea. Se ia masa în timpul mersului, se vizitează
    canalul Sulina, cu localităţile adiacente. Seara ajungem aproape de Letea, unde
    înnoptăm. A doua zi, dimineaţa, mergem şi vizităm Pădurea Letea. La ora 14.00
    se ia masa, iar hotelul plutitor se mută. Se fac vizite în noua destinaţie până
    la masa de seara. A doua zi dimineaţa, pentru ca turiştii să vadă natura, mutăm
    hotelul în altă parte. Spre exemplu, satul Mila 23. Acolo vizităm satul,
    lacurile dimprejur şi ne întoarcem la masa de prânz. Apoi ne mutăm iar. Şi tot
    aşa. Îţi iei practic casa şi te plimbi prin toată Delta. Tariful pentru o
    persoană pe noapte porneşte de la 300 de lei (66 euro), ceea ce include
    cazarea, croaziera, trei mese pe zi, plimbările cu bărcile cu motor. Turistul
    nu va trebui să plătească decât o taxă de acces la Administraţie, de cinci lei
    pe zi, şi băuturile alcoolice. În rest totul e inclus.



    Dragoş Olaru,
    operator de turism în Delta Dunării şi ghid turistic apreciază îmbunătăţirea
    activităţii de transport din acest an: Excursiile pe apă sunt foarte
    importante. Modernizările din ultimii ani s-au văzut la nivelul
    ambarcaţiunilor, care acum oferă un confort sporit şi o siguranţă
    corespunzătoare. Delta Dunării este deschisă turiştilor începând din martie
    până în decembrie. Sunt mulţi turişti străini care vin în perioada aprilie -
    iunie pentru observarea de păsări. În perioada de vară se vine la relaxare, iar
    toamna se vine la pescuit de răpitori. Prin comparaţie cu turiştii români, am
    remarcat că turiştii străini sunt în primul rând atraşi şi de fenomenul
    cultural. În aproape fiecare localitate există ansambluri populare de cântece
    şi dansuri, păstrând tradiţiile comunităţilor de ruşi lipoveni, ale
    ucrianenilor şi chiar şi ale grecilor sau italienilor.



    Invitaţia a fost lansată. Delta Dunării este una dintre cele mai mari
    zone umede din lume ca habitat al păsărilor de apă şi cea mai întinsă zonă
    compactă de stufărişuri de pe planetă.

  • Gura Portiţei

    Gura Portiţei

    Astăzi vă invităm într-o destinaţie
    mai puţin cunoscută, unde vă puteţi bucura de mare şi deltă în acelaşi timp. La
    50 de km sud de municipiul Tulcea, există satul de vacanţă Gura Portiţei. Locul
    în care este amplasat complexul a conservat farmecul şi naturaleţea pe care a
    avut-o dintotdeauna, valorificând limba de nisip dintre Lacul Goloviţa şi Marea
    Neagră.


    Gura Portiţei a
    fost iniţial sat de pescari şi a preluat în timp denumirea de sat de vacanţă.
    Departe de aglomeraţia staţiunilor de la Marea Neagră, Gura Portiţei este un
    paradis pentru cei ce iubesc litoralul sălbatic, unde singurul zgomot este
    acela al brizei şi al valurilor, lucru subliniat şi de Codruţ Cursaru, manager
    de rezervări al complexului: Vă întâmpinăm cu multă linişte. Complexul
    nostru este un pic mai atipic decât toată zona de litoral a Mării Negre,
    deoarece accesul nu se face cu maşina şi atunci, din start, avem o selecţie a
    clienţilor. Ca să ajungeţi la Gura Portiţei trebuie si veniţi până la
    Jurilovca, unde avem parcare. În port avem o recepţie care primeşte clienţii,
    organizăm transport către Gura Portiţei de trei ori pe zi, cu vaporaşul sau cu
    şalupele de viteză. Dacă se merge cu vaporaşul, durata transferului este de o
    oră şi douăzeci de minute, iar dacă se alege varianta de transfer rapid,
    călătoria durează cam treizeci de minute.


    Fiind amplasat
    în spaţiul rezervaţiei Biosfera Delta Dunării, fiecare turist care vine la Gura
    Portiţei trebuie să achite permisul de acces în Deltă, eliberat de
    Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, ce trebuie achiziţionat
    înainte de îmbarcarea pe vapor, de la automatul amplasat în Portul Jurilovca.


    Pe parcursul
    călătoriei până la destinaţie, puteţi admira Lacul Goloviţa, ne-a mai spus
    Codruţ Cursaru şi a adăugat: Odată ajuns la Gura Portiţei, clientul se
    bucură de liniştea mării, de o plajă curată, iar pentru cei care sunt
    interesaţi să vadă şi partea de Deltă, organizăm cu hidrobuzele excursii către
    zona de sud a deltei, în zona Dranov – Dunavăţ, ce durează aproximativ 4 ore, cu
    traversarea Lacului Razem, şi al doilea traseu ar mai fi colonia de pelicani de
    la Lacul Sinoe, care durează cam 2 ore.


    În sat aveţi
    posibilitatea să vă cazaţi la căsuţele de pe plajă sau la vile cu
    confort de 3 stele, amenajate cu aer conditionat, baie proprie, televizor LCD
    şi televiziune prin cablu. Restaurantul din apropierea debarcaderului, vă oferă
    o varietate impresionantă de mâncăruri din peşte proaspăt dar şi preparate
    clasice precum tradiţionalul borş lipovenesc sau saramurile cu mămăliguţă. Vine
    cu detalii Codruţ Cursaru: Din punct de vedere gastronomic,
    vedeta este clar peştele de Razem şi de
    Marea Neagră. Saramura este deosebit de gustoasă, de doi ani am introdus o
    reţetă nouă pentru complexul nostru şi foarte apreciată de lipoveni, storceacul
    (n.r. ciorbă de peşte făcută în principal din sturion, sau alt peşte cu carne
    albă, numai dezosat), care este foarte apreciat de clienţi şi, bineînţeles,
    scrumbia de Dunăre, care are un gust deosebit şi poate fi preparată la grătar.



    La Gura Portiţei nu există un mare număr de
    restaurante, nu există cluburi, mall-uri sau supermarket-uri, dar există marea,
    briza şi nisipul, un colţ de sălbăticie, atins doar sporadic pentru amenajări
    necesare, dar care nu au tulburat ordinea naturală a lucrurilor.

  • Arii naţionale protejate din România

    Arii naţionale protejate din România

    România
    adăposteşte unele dintre cele mai valoroase ecosisteme din Europa, pe nu mai
    puţin de 1,6 milioane de hectare: rezervaţii ştiinţifice, rezervaţii naturale,
    parcuri naţionale, parcuri naturale, monumente ale naturii, la care se adaugă
    Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Este, poate, cea mai bogată ţară europeană
    din punct de vedere al biodiversităţii.


    Ne oprim mai
    întâi în Parcul Natural Bucegi. Acesta se întinde pe un masiv întreg şi a fost
    constituit tocmai datorită valorii deosebite de patrimoniu. Conform datelor
    administraţiei, această arie naturală protejată este una dintre cele mai
    vizitate, după Delta Dunării. Vorbim despre mai mult de 32.000 de hectare, de la
    zona dealurilor înalte până în zona Vârfului Omu, la 2.500 de metri altitudine.
    În paralel cu patrimoniul natural, turiştii beneficiază de infrastructura
    turistică pusă la dispoziţie de autorităţile locale, dar şi de domeniul
    schiabil, care în ultima perioadă de timp a cunoscut o modernizare
    considerabilă. Horia Iuncu, directorul administraţiei Parcului Natural Bucegi,
    unitate în subordinea Regiei Naţionale a Pădurilor ROMSILVA: Parcul
    Natural Bucegi este prima arie protejată din România, cu plan de management
    legal, aprobat prin hotărâre de guvern. Are un capitol bine definit privind
    turismul, regulile de vizitare şi, în egală măsură, găsirea sau adoptarea unor
    forme de turism alternativ care să ducă la diminuarea impactului negativ asupra
    mediului. Promovăm ecoturismul. Nu se practică vânătoarea în adevăratul sens al
    cuvântului. Turiştii fac doar fotografii animalelor, se bucură de prezenţa lor.
    Avem trasee tematice pentru a prezenta elementele de faună, de geologie, astfel
    încât impactul negativ să fie minim.



    Şi ajungem acum
    la aria naturală protejată din România pe locul doi ca număr de vizitatori:
    Delta Dunării. O reţea de canale, de lacuri, de insule acoperite cu stuf, de
    păduri, de păşuni şi de dune de nisip. Este o arie care adăposteşte peste trei
    sute de specii de păsări şi nenumărate specii de peşti, în timp ce varietatea
    de 1.150 de specii de plante cuprinde de la liane împletite pe trunchiurile
    copacilor în padurile de stejar până la nuferi. Nu e, deci, de mirare că UNESCO
    a desemnat Delta Dunării Rezervaţie a Biosferei. Plimbările cu hotelurile
    plutitoare, tururile cu şalupe de agrement, pescuitul sau excursiile de
    fotografie cu ghid sunt printre cele mai solicitate programe turistice din
    Delta Dunării. Dragoş Gociman, vicepreşedinte al Asociatia Patronala a
    Turismului din Delta Dunarii: Delta Dunării este o destinaţie
    unicat, nu numai pentru România, ci pentru întreaga lume. Turistul care ajunge
    la noi ar trebui să ştie că Delta nu este numai pentru pescari şi vânători.
    Delta Dunării va fi un loc în care vă veţi simţi liber, veţi simţi că trăiţi în
    comuniune cu natura. Delta va fi locul în care veţi descoperi gustul borşului
    pescăresc. E diferită de la anotimp la
    anotimp. În anotimpuri diferite, veţi descoperi o altă deltă. De asemenea, e
    diferită de la o zonă la alta. Mi-e foarte greu să indic un loc anume, care
    mi-e foarte drag. Mă gândesc la pădurea de arini, la un apus de soare, la
    vărsarea Dunării în Marea Neagră, la Sulina, la pădurea Letea, la o plimbare pe
    lacuri, la toate zonele sălbatice, la salba de lacuri de la Mila 23. Sunt
    foarte multe locuri de văzut în Deltă. Turiştii străini care ne vizitează
    exclamă şi spun că descoperă o altfel de
    Românie. Nu le vine să creadă câte are de oferit natura în Delta Dunării, dar
    se miră şi de calitatea serviciilor turistice oferite în zonă.



    Ne
    întoarcem la munte. Vorbim în continuare despre unul dintre cele mai
    spectaculoase masive muntoase: Piatra Craiului. Aici veţi vedea singura creastă
    calcaroasă din România care depăşeşte 2000 de metri şi un peisaj unic, cu
    abrupturi mari. Aproape o treime din totalul speciilor de floră din România se
    află aici. Parcul Naţional Piatra Craiului se întinde pe aproape 15 mii de
    hectare, iar oferta turistică include vizitarea unor păduri virgine, excursii
    dedicate observării ursului brun din observatoare închise, alpinism şi
    escaladă, vizitarea stânelor româneşti şi turism ecvestru. Iar turiştii îşi
    încep călătoria din Centrul de Vizitare a Parcului. Mircea Vergheleţ,
    directorul administraţiei. Este practic un muzeu al masivului
    unde turiştii pot găsi informaţii despre Piatra Craiului, despre speciile de
    floră şi faună din parc, despre tradiţiile locale, despre modul în care se face
    brânza de burduf în coajă de brad, un produs tradiţional aici. Avem un
    documentar de peste zece minute cu tot procedeul de realizare a acestui produs.
    De asemenea, Centrul de Vizitare are foarte multe elemente interactive. Există
    şi diorame. Practic, cu palma poţi da drumul la un film, la diapozitive, poţi
    face un puzzle. Există şi o machetă tridimensională a masivului, care prinde
    viaţă cu ajutorul unui proiector amplasat în tavan. Pe această machetă se pot
    vedea hărţile traseelor turistice, cu refugiile din Parcul Naţional,
    distribuţia solurilor, a habitatelor. Absolut toate informaţiile sunt
    prezentate şi în limba engleză. Atât informaţia digitală de pe monitoare cât şi
    panourile din Centrul de Vizitare sunt bilingve: română-engleză. A fost o
    regulă pe care am adoptat-o şi pe care o respectăm. De asemenea, traseul de vizitare
    este marcat şi avem şi panouri în Braillepentru nevăzători.



    Iar dacă
    vă opriţi în capitala României şi nu aveţi timp să vă deplasaţi până la munte
    sau în Deltă, puteţi vizita Parcul Natural Comana. La numai 39 de km Bucureşti,
    oferta este bogată: trasee turistice printr-o pădure bogată în care se pot
    vedea arbori seculari, monumente ale naturii, trasee turistice, amenajări
    lacustre şi o mănăstire care aduce aminte de numele legendarului domnitor român
    Vlad Ţepeş. În apropiere, se află şi un parc de aventură pentru toată familia.
    Valentin Grigore, directorul administraţiei. În parc sunt
    aproximativ 8.000 de hectare de pădure, 2.000 de hectare de zone umede,
    mlaştini şi ape. Avem aici o a doua deltă a României. Este vorba de Balta
    Comana, un unicat la nivelul ţării noastre. Are 1.200 de hectare şi ea însăşi
    reprezintă o mică deltă a râului Neajlov. Este concentrată o foarte mare
    biodiversitate în zonă. Avem 212 specii de păsări de apă, flora este iarăşi
    foarte bogată, sunt 1250 de specii de plante.



    Fiecare arie naturală protejată are o pagină de
    internet actualizată cu cele mai noi informaţii. De asemenea, de la Centrele de
    Informare turistică zonale puteţi obţine hărţi, propuneri de trasee şi
    recomandări pentru cazare.

  • Jurnal românesc – 30.11.2016

    Jurnal românesc – 30.11.2016

    România trebuie să plătească peste 1,26
    miliarde de euro, în 2017, către Uniunea Europeană şi Banca Mondială, din
    împrumutul stand-by contractat în 2009, potrivit datelor Ministerului de
    Finante. Din această sumă, 1,15 miliarde de euro reprezintă rate de capital,
    iar restul dobânzi şi comisioane. Peste 1,25 miliarde de euro urmează să fie
    rambursate UE şi doar 9 milioane de euro Băncii Mondiale. În acest an, România
    a plătit 113 milioane de euro către UE şi Banca Mondială, sub formă de dobânzi
    şi comisioane. Cea mai mare
    parte a sumei a fost rambursată tot către Uniunea Europeană. România mai are de
    achitat, până în 2023, peste 4,77 miliarde de euro către cele doua
    instituţii.




    Aproximativ 2,5 milioane de români au emigrat pe
    perioadă îndelungată din ţară şi alţi circa 500.000 au plecat pe termen scurt
    în alte ţări în ultimul deceniu. Potrivit Ziarului Financiar, mirajul
    salariilor mari, dar şi lipsa locurilor de muncă din ţară au determinat
    populaţia cu vârstă de muncă să părăsească ţara, iar consecinţele au fost atât
    pozitive, cât şi negative. Printre efectele negative ale migraţiei sunt
    amintite problemele legate de situaţia copiilor rămaşi singuri acasă pentru că
    părinţii le-au plecat la muncă în străinătate sau creşterea numărului
    divorţurilor în zonele în care s-au înregistrat plecări masive ale
    locuitorilor. Ca efect pozitiv, de cealaltă parte, e menţionat faptul că, din
    2006 până în 2015, românii din străinătate au trimis acasă peste 52 de miliarde
    de euro, cu mult peste nivelul investi­ţiilor străine din aceeaşi perioadă (de
    circa 41 de miliarde de euro în ultimii zece ani).




    Delta Dunării, cu cele peste 5.400
    specii de plante şi animale pe care le găzduieşte, este a treia zonă a planetei
    în ceea ce priveşte diversitatea biologică după Marea Barieră de Corali şi
    Arhipeleagul Galapagos. Delta Dunării are o suprafaţă de aproape 4.200 de km2
    şi se întinde pe teritoriul a două ţări vecine, România (82%) şi Ucraina (18%),
    fiind a treia deltă a Europei după Delta Volgăi şi Delta Kubanului. Rezervaţia
    biosferei Delta Dunării a fost inclusă, la începutul anilor ’90, în patrimoniul
    UNESCO.




    Agenţia Naţională de Presă lansează miercuri, la
    sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite din New York, primul Facebook Messenger
    NewsBot din România – AGERPRES NewsBot, precum şi documentarul video
    Tărâmul dintre ape, o poveste despre Delta Dunării. NewsBot,disponibil
    începând cu data de 1 decembrie, îi ajută pe utilizatorii de Facebook să
    identifice cele mai importante ştiri ale agenţiei româneşti într-un mod uşor,
    interactiv şi practic. AGERPRES NewsBot este parte a proiectului AGERPRES
    Innovation Lab, o iniţiativă a Agenţiei Naţionale de Presă care vizează
    testarea şi implementarea celor mai noi tehnici de producţie şi distribuţie media
    la nivel naţional şi internaţional.




    Magiunul din prune Topoloveni
    depăşeşte graniţele ţării şi ale Uniunii Europene şi arborează steagul României
    la World Trade Centre în Dubai, unde va reprezenta cu mândrie tradiţia
    gastronomică românească, în perioada 29 noiembrie – 1 decembrie, la expoziţia
    internaţională Menope, cel mai amplu eveniment din Orientul Mijlociu dedicat
    produselor organice. Magiunul de Topoloveni participă la această expoziţie ca
    parte a programului de promovare cu fonduri europene ‘I love European Fine Foods’, care a fost accesat de Sonimpex
    Topoloveni pentru primul produs românesc recunoscut la nivelul UE pentru
    respectarea tradiţiei, pentru unicitate şi autenticitate, prin acordarea
    Indicaţiei Geografice Protejate. Pe lângă această recunoaştere europeană a
    calităţii, Magiunul din prune Topoloveni deţine şi o certificare HALAL, primită
    de la Mufiatul Cultului Musulman în România, dar şi două din maximum trei stele
    Michelin oferite de Institutul International pentru Gust şi Calitate din
    Bruxelles.

  • Sport Club RRI: Ivan Patzaichin

    Sport Club RRI: Ivan Patzaichin

    Anul şcolar a început, la Universitatea
    Naţională de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti, cu un moment aparte. Unul
    dintre cei mai mari sportivi ai României, canoistul Ivan Patzaichin, multiplu
    campion olimpic şi mondial, a primit titlul de Doctor Honoris Causa al
    instituţiei academice amintite.


    Rectorul UNEFS, profesor universitar doctor
    Florin Pelin, a motivat decizia Universităţii caracterizându-l pe Patzaichin
    drept: un sportiv de excepţie, care şi-a prelungit succesul în sport la
    nivelul antrenoratului, dar şi ca iniţiator de proiecte de dezvoltare durabilă,
    de interes local şi regional, ce promovează tradiţiile româneşti.


    Ivan Patzaichin este cel mai titrat canoist
    român, cu 30 de medalii obţinute la Campionatele Mondiale şi la Jocurile
    Olimpice.


    A câstigat 8 titluri de campion mondial,
    între 1970 si 1983, precum şi 4 medalii olimpice de aur, la cele 5 ediţii ale
    Olimpiadei la care a participat, între 1968 şi 1984.


    A făcut primii paşi în sport în 1967, în
    martie, înscriindu-se la clubul bucureştean Dinamo. A fost inspirat de faptul
    că trei băieţi din satul său natal din Delta Dunării, Mila 23, deveniseră, cu
    puţin timp în urmă, campioni mondiali la Berlin. Prima sa performanţă
    importantă s-a înregistrat exact după trei luni, când a sosit pe locul 2 la
    campionatul naţional de juniori. Un an mai târziu, în ’68, în Mexic, câştiga
    deja prima sa medalie olimpică de aur, la canoe dublu, pe distanţa de 1000 de
    metri, alături de Serghei Covaliov.


    Ultima sa mare victorie s-a înregistrat 16
    ani mai târziu, la Olimpiada de la Los Angeles, când a câştigat aurul, la
    dublu, cu Toma Simionov. Până atunci, mai cucerise medalii olimpice de aur la
    Munchen, în 72, la simplu, pe 1.000 de metri, şi la Moscova, în ’80, alături de
    Simionov, tot pe 1.000 de metri.


    După încheierea carierei competiţionale, Ivan
    Patzaichin a fost, ani de zile, antrenorul loturilor naţionale de caiac – canoe
    ale României, cu care a câştigat alte
    zeci de medalii la întrecerile continentale, mondiale şi olimpice.


    Mai apoi, a devenit unul dintre principalii
    promotori ai Deltei Dunării, ai oamenilor şi tradiţiilor de acolo. Organizează concursuri cu
    ambarcaţiuni tradiţionale şi susţine proiecte privind turismul durabil în regiune.

  • Vacanţă în Delta Dunării

    Vacanţă în Delta Dunării

    Astăzi vă invităm în Delta Dunării. Majoritatea
    turiştilor care au ales o dată această desinaţie pentru petrecerea concediului
    s-au întors. Oferta turistică a Deltei
    este foarte variată. Este destinată persoanelor active, care iubesc
    natura. Într-un sejur se pot organiza chiar excursii cu elicopterul, bicicleta,
    barca rapidă, lotca pe canale şi lacuri, în căutarea cailor sălbatici şi a
    coloniilor de păsări.


    Doru Vlădescu este unul dintre administratorii unui
    hotel plutitor de patru stele. Cunoaşte foarte bine zona pe care o promovează
    turiştilor şi este îndrăgostit de ea. Şi nu e de mirare, căci Delta Dunării
    este una dintre cele mai mari zone umede din lume ca habitat al păsărilor de
    apă şi cea mai întinsă zonă compactă de stufărişuri de pe planetă. Poate fi considerată un muzeu viu al biodiversităţii, cu 30 de tipuri de
    ecosisteme. Este o valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural universal.
    Delta Dunării este limitată la sud-vest de Podişul Dobrogei, la nord formează
    graniţa cu Ucraina, iar în est se varsă în Marea Neagră. De asemenea, Delta
    Dunării se încadrează în spaţiul cu climat temperat, semiarid, specific
    stepelor pontice. Spaţiile acvatice plane şi foarte întinse, acoperite în
    diferite grade cu vegetaţie, sunt întrerupte de insule nisipoase ale câmpurilor
    marine, alcătuind o suprafaţă activă, specifică deltei şi lagunelor. Este cu
    totul diferită de cea a stepelor pontice. De asemenea, foarte important este că
    Delta Dunării este unica deltă din lume declarată rezervaţie a biosferei în
    1990, prin includerea ei în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei,
    în cadrul programului Omul şi biosfera, lansat de UNESCO.



    Este o destinaţie
    în care se practică un turism mai special, tocmai pentru că Delta Dunării este
    o zonă specială, spune Doru Vlădescu: Aici putem vorbi despre
    păsări. Sunt peste 30 de specii. Este foarte multă natură, vegetaţie. Este un
    aer foarte curat. Se pare că este cel mai curat aer din ţară. S-au făcut
    măsurători şi este mai curat chiar decât la munte. Turistul poate face
    cunoştinţă cu locuitorii Deltei, cu obiceiurile şi cu preocupările lor. El
    poate, totodată, să vadă cum se pescuieşte cu metode vechi, de sute de ani.
    Poate cunoaşte câte ceva despre marele nostru sportiv Patzaichin.
    Există un muzeu al lotcii. Poate vizita oraşul Sulina, care este cosmopolit, un
    oraş deosebit, vechi, cu câteva repere turistice foarte importante:Farul turcesc, Farul vechi, clădiri vechi şi foarte
    reprezentative. La Sulina există şi o plajă foarte frumoasă, la Marea Neagră.
    Pot vizita şi Sfântul Gheorghe, o localitate despre care ai impresia că e la
    capătul lumii. Se poate gusta mâncarea locală, nu neapărat formată numai din
    peşte, bucătăria dobrogeană este bogată.



    Clipe de
    neuitat, într-un ambient special proiectat. Aşa se promovează hotelul plutitor
    administrat de Doru Vlădescu. Însă, concret, ce înseamnă hotel plutitor? Un hotel plutitor este un concept de cazare altfel. Asemenea melcului, te
    plimbi cu căsuţa în spinare. Poţi face o croazieră de o săptămână, de trei
    zile, văzând foarte multe fără a te deranja foarte tare: nu trebuie să iei
    barca, lotca sau şalupa. Savurezi o băutură răcoritoare, o şampanie sau un vin
    bun şi priveşti în jur, fiindcă aceste hoteluri plutitoare au acces pe canale.
    Practic, te culci într-un loc, iar a
    doua zi te trezeşti în altă parte. Sau iei masa de prânz şi, în acelaşi timp,
    admiri natura. E ceva deosebit. E un altfel de turism şi confort. Singura deosebire e că se organizează grupuri
    între 14 şi 18 persoane. Majoritatea hotelurilor plutitoare au maxim nouă
    camere. E adevărat, oferta cuprinde ambarcaţiuni de două până la cinci stele.
    De exemplu, hotelul nostru este de patru stele. Nu am primit cinci stele, fiindcă
    la vremea respectivă, acum câţiva ani, nu aveam lift şi parcare. Aveam jacuzzi,
    dar nu parcare. Pentru 18 persoane, în regim all inclusive, care înseamnă
    mâncare, băuturi, inclusiv alcoolice, incluse, plimbări cu barca, ghid
    specializat, preţul se ridică la aproximativ 60-65 de euro pe zi. Avem ghid
    specializat, internet WI-FI, televiziune prin satelit – în jur de 150 de canale
    TV.



    La nivelul întâi,
    hotelul dispune de camere duble mobilate, cu un design unic deosebit, bine
    izolate fonic şi termic, dotate cu aer condiţionat. Deasupra, la nivelul al
    doilea, se află restaurantul, barul, biblioteca vitrată, sala de conferinţe cu
    dotări de transmisie audio-video, antena-satelit, plasme tv, sistem karaoke,
    musical-ambient, internet wireless si o terasa sunproof, pentru observaţie şi
    relaxare. La ultimul nivel se găseşte terasa pentru plajă, dotată cu 20
    sezlonguri pentru plajă şi un jacuzzi-spa. Terasa ofera spaţiu pentru bird
    watching, landscape watching, petreceri, discotecă, jocuri de societate. Iar
    toţi turiştii, la plecare, sunt invitaţi să scrie în Cartea de Oaspeţi, spune
    Doru Vlădescu. Noi avem un caiet în care s-au scris de-a
    lungul timpului mai multe impresii. În ultimii patru ani, de când funcţionăm,
    putem vorbi despre cetăţeni americani, francezi, englezi, elveţieni. Nu a
    existat absolut niciun comentariu negativ. Toată lumea a lăudat şi mâncarea, şi
    să nu vă imaginaţi că avem cine ştie ce bucătari renumiţi. Este o mâncare
    tradiţională, gustoasă. Folosim pe cât putem numai ingrediente din Delta Dunării:
    telemea de capră, de oaie, ouă de ţară, curcan, găină, cocoş, porc, murături.



    Iar, dacă
    doriţi să alegeţi cazarea convenţională, iată oferta unui complex hotelier de
    patru stele, prezentată de Mihaela Andrei, administrator: Oferim
    o multitudine de servicii: de la cazare, până la agrement şi excursii în Delta
    Dunării. Avem piscină exterioară, de dimensiuni olimpice, piscină interioară
    încălzită, saună, salină, sală de fitness, jacuzzi, terenuri de sport.
    Complexul nostru se întinde pe o suprafaţă de zece hectare. Putem să organizăm
    excursii pe canalele din Delta Dunării, la Sfântu Gheorghe, unde turiştii pot
    vedea cum se varsă Dunărea în mare, la mănăstirile din zonă. Avem suficiente
    posibilităţi de a umple un sejur de şapte zile pentru o familie.



    Preţul unei
    camere duble este de 83 de euro pe noapte, pentru doi adulţi, iar al unui
    apartament este de 104 euro. Tarifele includ micul dejun, taxa hotelieră,
    prosop şi sezlong la piscina exterioară,
    internet wireless, parcare, acces gratuit la zona de relaxare şi pescuit
    pe Lacul Murighiol.

  • Informaţii de la CFR Călători

    Informaţii de la CFR Călători

    Compania
    de transport feroviar CFR Călători informează că, de curând, a intrat în
    vigoare programul estival de transport Trenurile Soarelui 2016, care va fi
    valabil până la 13 septembrie. Aşadar, timp de trei luni, turiştii vor putea
    călători spre litoral cu cele peste 40 de trenuri care vor asigura legături din
    toata ţara către staţiunile de la Marea Neagră, dar şi spre Delta Dunării. Pentru noi, sezonul estival este o oportunitate.
    Încercăm să răspundem nevoii de mobilitate a cât mai multor oameni şi dorinţelor
    acestora de a călători la standarde de calitate din ce în ce mai bune. Prin
    programul estival Trenurile Soarelui conectăm toate zonele ţării cu
    destinaţiile turistice de vară şi sperăm să le aducem românilor vacanţa cât mai
    aproape    , a declarat Iosif Szentes, directorul general al CFR Călători.

    Spre
    exemplu, pentru turiştii din Braşov, legătura cu destinaţia Constanţa
    şi retur va fi asigurată cu trei trenuri directe, iar pentru cei din Sighetu
    Marmaţiei legătura cu litoralul se va realiza direct prin grupa de
    vagoane de la trenul Satu Mare-Mangalia. Pentru a facilita accesul turiştilor
    către Delta Dunării, un tren direct InterRegio va circula suplimentar pe ruta
    Bucureşti Nord – Tulcea Oraş şi retur. Preţul întreg pentru o călătorie Bucureşti
    – Constanţa, fără reduceri, este de 33 de lei şi 40 de bani (7,4 euro) la tren
    Regio şi de 60 de lei (13,3 euro) la tren InterRegio. Un bilet dus-întors are
    10% reducere din tariful de transport şi costă la clasa a 2-a 60 de lei şi 90
    de bani (13,5 euro) la tren Regio şi 108 lei şi 80 de bani (24 de euro) la tren
    InterRegio.

    La cumpărarea de bilete cu o anticipaţie de peste 21 de zile
    reducerea este de 25% din tariful de transport şi biletul la clasa a 2-a costă
    46 lei (10,2 euro) la tren InterRegio şi 26 de lei şi 5 bani (5,8 euro) la tren
    Regio. De asemenea, CFR Călători a introdus în circulaţie Trenurile
    Tineretului, pentru elevi şi studenţi, biletele fiind tarifate ca pentru un
    tren Regio, iar pentru o călătorie la aceste trenuri pe ruta Bucureşti -
    Constanţa, biletul este de 18 lei şi 65 de bani (4,1 euro).

    În cadrul
    programului Trenurile Soarelui, există şi aşa-numitele Trenuri Litoral care
    circulă fără opriri intermediare, între Bucureşti Nord şi Constanţa, şi ajung
    la destinaţie în aproximativ două ore. Durata călătoriei cu celelalte trenuri
    InterRegio, pe aceeaşi rută, este în medie de aproximativ 2 ore şi 20 minute.
    Toate trenurile InterRegio sunt dotate cu instalaţii de climatizare şi prize,
    iar Trenurile Litoral, de viteză sporită pe ruta Bucureşti – Constanţa şi
    retur, au în compunere şi vagon bar. De asemenea, de la Bucureşti Nord la
    Constanţa şi retur, trenurile InterRegio 1585 si InterRegio 1586 dispun de
    Wi-Fi gratuit. Cu oferta Minigrup de două până la 5 persoane, reducerile
    acordate sunt de până la 25%, şi chiar de până la 30% la cumpărarea online a
    biletelor de tren, pentru că achiziţionarea de bilete prin Internet beneficiază
    de o reducere de 5%.

  • Vacanţă pe litoralul românesc al Mării Negre

    Vacanţă pe litoralul românesc al Mării Negre

    Ne îndreptăm
    atenţia către o destinaţie de vacanţă pentru toată familia – litoralul
    românesc. Marea noutate a acestui sezon estival este că plajele din zona sudică
    au fost extinse cu câteva zeci de hectare. Iar, pentru cei care nu-şi doresc o
    zi întreagă pe plajă, parcurile de distracţie, echitaţia sau excursiile în
    Dobrogea şi Delta Dunării pot fi oricând o altă opţiune.


    Corina Martin,
    preşedinta Federaţiei Asociaţiilor de Promovare Turistică din România ne vorbeşte despre experienţa de a fi turist pe litoral,
    în România: 245 de km de plajă, de la Sulina şi până la Vama
    Veche, la graniţa cu Bulgaria. Avem nouă staţiuni declarate de interes turistic
    naţional, care oferă vacanţe pentru toate buzunarele, dar şi pentru toate
    gusturile. În partea de nord avem Mamaia, regina litoralului românesc, dar şi
    a turismului românesc, pentru că este staţiunea cea mai complexă. Aici atragem
    turişti români, dar, din ce în ce mai mult, şi turişti străini. Israelieni,
    germani, dar şi britanici şi polonezi în ultimii doi ani, descoperă tot mai
    mult litoralul românesc în staţiunea Mamaia, polul distracţiei. Mergem apoi
    ceva mai la sud şi ajungem în staţiuni balneare: Eforie Nord, Eforie Sud, dar
    şi Techirghiol. Sunt binecunoscute curele cu Gerovital, despre care încă mai
    vorbesc turiştii străini care ne vizitau în număr mult mai mare cu ani în urmă.
    Aici găsim hoteluri care au o ofertă bogată de proceduri de SPA foarte căutate
    şi apreciate mai ales de către turiştii străini. Şi mai la sud găsim şase
    staţiuni turistice pe care noi le numim staţiunile verzi. Aici veţi găsi mai
    multă linişte, mai multă vegetaţie, vă veţi relaxa mai mult. Hotelurile de aici
    oferă în special facilităţi pentru familiile cu copii. Acestea sunt
    Jupiter, Saturn, Venus – staţiunea în care toate hotelurile au nume de flori,
    Mangalia, Neptun şi Olimp.



    În staţiunile din sudul litoralului nu au loc
    evenimente de talia celor din Mamaia. Totuşi, Venus a ajuns pe locul al treilea
    în topul primelor staţiuni de pe litoralul românesc. Topul este ocupat în
    ordine de Mamaia, Vama Veche şi Venus. În aceasta din urmă, au apărut în
    ultimii ani foarte multe hoteluri de patru şi cinci stele, adevărate resorturi care oferă toate
    serviciile pe care ni le dorim într-o vacanţă all inclusive. Iar o altă
    revelaţie a sezonului a fost Vama Veche, spune Corina Martin, preşedinta
    Federaţiei Asociaţiilor de Promovare Turistică: Imediat după
    Vama Veche începe şi graniţa cu Bulgaria. Vama Veche este în plină
    transformare. Are un farmec aparte. Nu este încă declarată staţiune turistică,
    dar este un pol al turismului altfel, uşor hippy, uşor romantic. Aceasta
    oferă o senzaţie de libertate, însă în confort, fiindcă şi aici au apărut foarte
    multe vile şi hoteluri care oferă servicii de foarte bună calitate.


    Creşterea
    numărului de turişti străini, spune Corina Martin, a făcut ca pe litoral să
    apară o ofertă de servicii turistice mai puţin întâlnită pe litoralul românesc
    anul trecut. În acest an am ajuns la 29 de hoteluri all inclusive.
    Pentru ei, dar şi pentru turiştii români, s-a dezvoltat tot mai ult acest
    segment. Avem foarte multe evenimente de top, mai ales în staţiunea Mamaia,
    care atrag aceşti turişti. În septembrie va avea loc la Mamaia Campionatul
    mondial de bob pe roţi, care ni-l va aduce şi pe prinţul Albert de Monaco. Sunt
    foarte multe evenimente nu numai sportive, dar şi muzicale, fashion, care atrag
    chiar zeci de mii de turişti. Staţiunea Venus e noutatea sezonului, întrucât e
    pentru prima dată când o staţiune din sud intră în top. Avem trei chartere pe
    săptămână dinspre Tel Aviv spre Constanţa. Sunt 7.000 de turişti israelieni
    care vor aduce venituri aproximative de şapte milioane de dolari, în special în
    staţiunile Mamaia, Eforie şi Neptun.



    În fiecare an, litoralul
    românesc al Mării Negre se schimbă în bine. Apar hoteluri noi şi se fac
    investiţii. Astfel, turiştii care au fost anul trecut şi revin anul acesta pot
    avea surprize plăcute, spune Traian Bădulescu, consultant în turism: Marea noutate constă în lărgirea plajelor în partea sudică a staţiunii Mamaia,
    Constanţa şi Eforie, în urma derulării unui proiect european. Plajele au acum o
    lăţime de peste 100 de metri şi pot spune că plajele de pe litoralul românesc
    sunt chiar printre cele mai de calitate plaje din Europa. Vă spun în cunoştinţă
    de cauză, fiindcă am călătorit şi eu în multe alte ţări. Am însoţit o delegaţie
    din Emiratele Arabe Unite, din Dubai, în Mamaia. Oamenii au rămas încântaţi de
    plaje şi de aspectul lor.


    Pe
    litoralul românesc vă aşteaptă o mare calmă, cu o salinitate redusă în
    comparaţie cu alte mări continentale. Înotătorii sunt şi ei avantajaţi. Nu
    există maree şi nici vieţuitoare marine periculoase. Litoralul românesc
    satisface toate gusturile, tocmai de aceea cucereşte piaţa externă, spune Corina Martin,
    preşedinta Federaţiei Asociaţiilor de Promovare Turistică din România: Asociaţia
    Litoral Delta Dunării organizează chiar în toamnă un infotrip, în premieră, cu
    agenţi de turism din Polonia în parteneriat cu Asociaţia patronală a agenţiilor
    de turism de acolo. Avem cereri tot mai mari de pe această piaţă. Putem vorbi
    deja despre o revenire spectaculoasă a pieţei poloneze pe litoralul românesc.
    Piaţa britanică este şi ea în atenţia noastră. Strategia noastră este una
    extrem de simplă, dar şi eficientă. Atragem zboruri pe aeroportul din
    Constanţa, după care mergem pe acele pieţe. De exemplu, în cazul Marii
    Britanii, am adus anul trecut un zbor direct Londra – Constanţa. Sunt două sosiri
    pe săptămână, iar gradul de ocupare este de 99%. În toamnă, vom avea al doilea
    infotrip cu agenţi de turism din Anglia şi chiar cu organizatori de evenimente
    care vor să decreteze Mamaia staţiunea petrecerilor pentru burlacii britanici.
    Vorbim despre o vară cu vânzări record pentru ultimii zece ani, pentru
    litoralul românesc. Anul a început foarte bine cu înscrierile timpurii. În
    sepembrie, la bilanţ, cred că vom încheia cu vânzări mai mari cu 60-70%.

    De pe litoral, puteţi
    alege excursii opţionale la peşterile din Dobrogea, în cei mai vechi munţi din
    România, munţii Măcinului, în satele pescăreşti sau chiar în Delta Dunării.

  • Jurnal românesc – 22.04.2016

    Jurnal românesc – 22.04.2016

    România
    este pregătită să sprijine Ucraina în procesul de reforme interne necesar
    îndeplinirii angajamentelor asumate de asocierea la Uniunea Europeană. Este
    mesajul pe care preşedintele Klaus Iohannis i l-a transmis omologului
    ucrainean, Petro Poroşenko, în timpul vizitei oficiale a acestuia la Bucureşti.
    Cei doi şefi de stat au semnat un protocol care prevede relansarea Comisiei
    mixte prezidenţiale româno-ucraineană, prin intermediul căreia se doreşte o
    impulsionare a relaţiei bilaterale, în contextul în care coperarea economică nu
    se situează la nivelul dorit. Potrivit preşedintelui Petro Poroşenko, trebuie
    folosite la maximum posibilităţile zonelor de liber schimb dintre Ucraina şi
    Uniunea Europeană, concomitent cu continuarea discuţiilor referitoare la interconectarea
    energetică.




    Institutul de Cercetări Nucleare de la Mioveni a devenit
    centru de pregătire în domeniul securităţii nucleare pentru toate ţările membre
    ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică. Documentul care îi conferă
    statutul a fost semnat de directorul general al agenţiei, Yukiya Amano, şi de
    ministul român al energiei, Victor Grigorescu. În baza lui, se vor organiza
    cursuri şi programe speciale de pregătire teoretică şi practică în situaţii de
    urgenţă. Directorul general al AIEA a făcut, în această săptămână, o vizită în
    România, unde a fost primit de preşedintele Klaus Iohannis şi s-a întâlnit cu
    ministrul de externe, Lazăr Comănescu. Cu acest prilej a fost reiterată
    aprecierea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică pentru rolul activ şi
    contribuţia semnificativă a României la susţinerea priorităţilor agenţiei
    legate de utilizarea paşnică a energiei nucleare, cu respectarea celor mai
    înalte standarde de siguranţă, securitate şi neproliferare nucleară.




    Delta Dunării îşi recăpătă încă 1.000 de hectare de luciu
    de apă, suprafaţă pierdută prin desecările făcute în perioada comunistă.
    Proiectul de reinundare a unei zone din raza comunei Mahmudia a durat aproape
    patru ani şi este văzut ca un model de reconstrucţie ecologică. Specialiştii în
    probleme de mediu susţin că există şi avantaje economice ale acestuia, printre
    care creşterea resurselor naturale, dezvoltarea turismului şi a producţiei
    meşteşugăreşti pe bază de stuf şi papură, la mare căutare în Occident.




    Proiectul de lege care obligă marile lanţuri de magazine
    să pună în vânzare cel puţin 51% produse româneşti urmează să intre la vot
    final în Camera Deputaţilor, săptămâna viitoare. Recent, documentul a primit
    aviz favorabil din partea comisiei parlamentare de specialitate. Autorităţile
    şi producătorii consideră că astfel vor reuşi să încurajeze economia proprie,
    prin promovarea mărfurilor autohtone. Potrivit ministrului agriculturii, Achim
    Irimescu, odată intrat în vigoare, actul normativ va deschide calea către hipermarketuri
    micilor producători, care până acum nu au avut acces la rafturi. Dacă va fi
    votată de plenul Camerei Deputaţilor şi promulgată de preşedinte, legea va
    putea intra în vigoare din toamnă.

  • Tulcea

    Tulcea

    Astăzi vă invităm să vizitaţi un oraş frumos, poartă către
    Delta Dunării. Poate că bănuiţi deja că este vorba de Tulcea, municipiul de
    reşedinţă şi cel mai mare oraş al judeţului Tulcea din zona Dobrogei, din
    sud-estul României. Oraşul este
    situat pe şapte coline din Dealurile Tulcei, pe o vatră populată continuu
    începând din perioada culturii Gumelniţa (2900-2200 Î.C.), continuând cu aşezarea greacă Aegyssus (secolul VIII î.C.), cu portul şi
    oraşul roman din secolele I – II d.C., cu oraşul numit Tulcea din vremea lui
    Mircea cel Bătrân.


    Cristina
    Mucileanu, şef birou sport, cultură şi relaţii externe în cadrul primăriei
    municipiului Tulcea ne-a recomandat Tulcea ca obiectiv turistic, oraş care
    reţine atenţia încă de la primii paşi: În primul rând vă recomand să
    vizitaţi Tulcea, noi încercăm să arătăm turiştilor că nu doar Delta Dunării
    merită vizitată. Pentru că aveam această problemă, turiştii, în general,
    consideră Tulcea un oraş de trecere, dar noi considerăm că avem multe de
    oferit. Avem o multitudine de obiective turistice. În Tulcea, cel mai cunoscut
    obiectiv turistic este Colnicul Horea, respectiv Monumentul Independenţei, o
    construcţie începută în 1879, de către Carol I, care a pus piatra de temelie,
    şi continuat 25 de ani mai târziu. Avem Piaţa Civică care a fost construită
    între 1970-1972 şi renovată în 2009, elementul central al piaţei îl constituie
    Fântâna Vie, un ansamblu de fântâni conceput ca o continuitate a Dunării către
    inima oraşului. Tot în această Piaţă Civică există statuia ecvestră a lui
    Mircea cel Bătrân, dezvelită în 1972, operă a sculptorului Ioan Jalea.


    Cristina Mucileanu, şef birou sport, cultură
    şi relaţii externe în cadrul primăriei municipiului Tulcea ne-a menţionat şi
    câteva dintre muzeele pe care nu trebuie să le ratăm odată ajunşi aici: :
    Avem Centrul Muzeal-ecoturistic Delta
    Dunării, în care se află cel mai mare acvariu de la ora actuală din România,
    iar centrul prezintă elemente specifice Deltei Dunării, unice în lume. Casa
    Avramide este fostul sediu al Muzeului Delta Dunării, oferă o viziune
    expoziţională modernă, elemente legate de istoria modernă a oraşului, povestea
    familiei Avramide, şi pune în valoare elemente de patrimoniu ale Institutului
    de cercetări muzeale din Tulcea. Şi casa memorială Constantin Găvenea, care a
    aparţinut marelui pictor, care are o expoziţie de lucrări şi poate fi vizitată
    şi reprezintă un obiectiv turistic foarte important.


    Un alt obiectiv de atracţie al oraşului îl
    constituie parcul şi lacul Ciuperca, o excelentă zonă de agrement, cu plajă,
    locuri de promenadă, un loc de desfăşurare a competiţiilor sportive pe apă, loc
    de joacă pentru copii şi piste pentru biciclişti.


    Iar în sezonul cald faleza Dunării devine
    punctul principal de atracţie, loc de desfăşurare a concertelor şi
    festivalurilor.


    Dincolo de obiectivele de vizitat, Tulcea
    este un oraş care se doreşte şi gustat, aici întâmpinându-vă o gamă largă de
    bucate din peşte, pornind de la obişnuitul borş şi ajungând la plachie sau
    grătar din lin, somn, biban, ştiucă sau şalău, crap, caras sau plătică, bucate
    udate cu celebra caisată de Dobrogea.


    În judeţ mai pot fi vizitate monumentul
    paleocreştin de la Niculiţel, Parcul Munţii Măcinului, precum şi, triunghiul
    mănăstirilor, Celic-Dere, Cocoş şi Saon. Cu speranţa că aţi adăugat
    Tulcea pe lista locurilor de vizitat în România, vă aşteptăm şi data viitoare
    cu o nouă destinaţie de călătorie.

  • Turism rural în România

    Turism rural în România

    Vă invităm azi într-o călătorie prin satele
    româneşti. Răsfirate la altitudine, în vârf de munte, pe culmile dealurilor, în Delta Dunării,
    acestea reprezintă oricând o destinaţie potrivită pentru cei ce caută o vacanţă
    liniştită. În multe dintre satele româneşti există centre meşteşugăreşti, de
    unde puteţi cumpăra obiecte de artizanat. Asociaţia Naţională pentru Turism
    Rural Ecologic şi Cultural (ANTREC) promovează de 20 de ani acest tip de
    turism. România are un peisaj deosebit, tradiţii populare, un folclor şi o
    gastronomie deosebite. Însă aceste lucruri se găsesc şi în alte ţări, spune Gabriel Zamfir, preşedinte ANTREC. Ne
    aflăm într-o competiţie uriaşă la nivel european şi mondial. Specificul
    României ar fi că am rămas în continuare oameni primitori, cu sufletul deschis,
    foarte comunicativi. Domeniul a început să se profesionalizeze. Proprietarii de
    pensiuni sunt tot mai atenţi la detalii, la siguranţa, confortul, activităţile
    conexe turismului în zona rurală. Reprezentantul biroului românesc de turism de
    la Roma îmi spunea că există mentalitatea că, în general, turiştii de vârsta a
    treia ar prefera acest gen de turism. Realităţile contrazic această
    mentalitate. Foarte mulţi oameni cu familii aleg să-şi petreacă vacanţe,
    weekenduri, iar uneori, afaceriştii preferă să facă diverse conferinţe în
    mediul rural.


    Evenimentele sunt ingredientele speciale ale
    turismului rural, pe care ANTREC le dezvoltă. Sunt promovate târgurile
    populare, festivalurile şi sărbătorile tradiţionale. Gabriel Zamfir, preşedinte
    ANTREC. Promovăm patrimoniul natural şi cultural, dar şi pe
    cel informal, imaterial: legende, poveşti, descântece, cântece de cătănie, de
    vitejie, vizite la meşteşugari, meşteri. Căutăm să păstrăm meşteşugurile şi să
    atragem tinerii către ele. Pe de altă parte, ne adaptăm vremurilor. Mai nou,
    dezvoltăm turismul nautic. Promovăm turismul nautic pe Dunăre. Avem un proiect
    amplu. Am format un cluster, Dunărea turistică, prin care încercăm să facem o
    rută de tip scenic route, de poveste, care să rămână în sufletul oamenilor.
    Traseul se desfăşoară de-a lungul a 1.000 de km, începând de la intrarea în ţară, în zona Cazanelor,
    destinaţie de excelenţă europeană, până în Delta Dunării. Avem produse
    excepţionale: plimbarea pe Dunăre cu Pânzarul Moldovenesc,
    cu vaporul cu zbaturi sau, mai nou, o plută dunăreană
    făcută, ca pe vremuri, din buşteni. Aceasta coboară pe Dunăre şi, la fiecare
    oprire, se organizează focuri de tabără. Pe de altă parte, vrem să dezvoltăm
    pentru tineri şi cu tinerii bio comunităţi prin care să organizăm tabere de
    creaţie în comuniune cu natura şi în respect pentru natură şi pentru tradiţii.


    Zona nordică a României este cel mai intens
    promovată prin prisma turismului rural. Cele două provincii istorice, Bucovina
    şi Maramureş, se întrec mereu în tradiţii, obiceiuri şi evenimente. Îndeosebi
    în perioada marilor sărbători religioase, Paştele şi Crăciunul, pensiunile sunt
    foarte solicitate, iar rezervările trebuie făcute din timp. Însă există multe
    alte zone din ţară, care merită atenţia noastră. Prin urmare, ne oprim acum în
    sudul României, în judeţul Dâmboviţa. Florina Teodora Brad este agent de turism
    la Centrul de informare turistică din comuna Potlogi. Vă
    aşteptăm în comuna Potlogi pentru Palatul Brâncovenesc. A fost construit în anul
    1689 şi a fost printre primelepalate construite de domnitorul Constantin
    Brâncoveanu. Alături, avem Biserica Brâncovenească, ridicată în 1683. Apoi, vă
    invităm şi în comunele alăturate, unde avem şi acolo bisericuţe ridicate între
    anii1510 – 1790. Palatul a fost reabilitat recent, se poate vizita. Avem
    unităţi de cazare unde avem piscine exterioară, interioară, se fac lecţii de
    echitaţie, se pratcică fotbalul, tenisul. Există sală de festivităţi, de
    conferinţe.


    Roxana Dogaru, de la Centrul de informare turistică
    Aninoasa, din Dâmboviţa promovează multe obiective importante şi cunoscute la
    nivel naţional. Mănăstirea Dealu, Mănăstirea Viforâta, stejarul de
    1.000 de ani de la Măneşti şi multe alte bisericuţe vechi, locale. În Aninoasa
    organizăm foarte multe evenimente unice în ţară: Festivalul primarilor artişti,
    Hora de la Aninoasa, seri de poezie în incinta Mănăstirii Viforâta, şezătoarea,
    care e premiată la nivel european. Am primit foarte mulţi turişti străini din
    Canda, Germania, Franţa, Italia. Noi le putem oferi informaţii în limba engleză
    şi le putem pune la dispoziţie câteva materiale traduse de noi şi ghiduri audio
    în limbile engleză şi franceză.


    Amelia Papazisu este creator popular, tezaur uman
    viu şi distinsă cu ordinul Meritul Cultural, din parte Preşedinţiei. Este din
    Buzău şi conduce un atelier meşteşugăresc, deschis mereu turiştilor. Avem foarte multe tradiţii meşteşugăreşti: ţesutul în păr de capră,
    încondeiatul ouălor, sculptură în lemn, pictură pe sticlă. În zona noastră sunt
    şi foarte mulţi producători de vinuri, se prepară produse româneşti
    tradiţionale, cum ar fi renumiţii Cârnaţi de Pleşcoi. covrigii de Buzău. De
    exemplu, eu primesc cu drag turiştii la mine acasă. Am un atelier muzeu în arta
    ţesusutului, mai nou ţesutul în păr de capră, unicat în Europa. Ţes la război
    vertical. E o ţesătură de tip scoarţă românească, foarte simplă, pe care o
    poate învăţa oricine. Am avut turişti din Franţa, din Japonia, din Anglia în
    atelierul-şcoală pe care-l reprezint şi-l conduc.


    În speranţa că v-am convins să alegeţi turismul
    rural, să vă opriţi în satele româneşti, vă aşteptăm şi data viitoare cu nouă
    destinaţie.

  • România, destinaţie turistică

    România, destinaţie turistică

    România
    are un potenţial turistic uriaş, astfel că, în ultimii ani, numeroase site-uri şi reviste de specialiate
    din întreaga lume au lansat potenţialilor turişti invitaţii atractive de a
    descoperi tot mai multe locuri şi tradiţii. Autorităţile din domeniu şi tour
    operatorii români încearcă să folosească la maximum acest moment propice şi să
    valorice acest potenţial, pentru a creşte numărul vizitatorilor străini.
    România prezintă la diverse Târguri şi Burse de profil din
    lume o ofertă bogată şi variată de pachete turistice.

    O prioritate pentru 2016
    a Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT) şi a Asociaţiei
    Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) este atragerea unui numar cât mai mare
    de turişti ruşi, considerând că România poate fi o alternativă la Turcia şi
    Egipt, două destinaţii pe care aceştia nu le mai frecventează ca în anii
    trecuţi, din cauza conjuncturii internaţionale. Oficiali români din domeniu şi
    tour operatori au mers, în ianuarie, în Federaţia Rusă pentru a-şi prezenta
    oferta. Atuurile României
    sunt în concordanţă cu interesul ruşilor pentru tratamente medicale, pachete
    fitness şi wellness, reabilitare şi recuperare. Dar au fost promovate şi turismul de business, circuitele
    culturale, turismul activ – vânătoare, pescuit.

    În aceste zile, România este prezentă la Târgul Internaţional de profil
    pentru Piaţa Mediteraneană, care are loc din Israel, de unde provine al doilea
    cel mai mare număr de turişti care ne vizitează ţara. Anul trecut aproape 220
    de mii de israelieni au venit în România, destinaţiile preferate ale acestora
    fiind Bucureştiul, litoralul românesc al Mării Negre şi Delta Dunării. La acest
    târg a fost organizată o conferinţă intitulată România – 365 de zile să
    explorezi Grădina Carpaţilor, prin care s-a dorit captarea interesului
    agenţiilor de voiaj şi a turiştilor israelieni asupra noilor oferte. Este vorba
    de regiunea Transilvaniei, declarată ‘Best Region to Travel în 2016’ de ghidul
    Lonely Planet, Târgu Jiu, oraş care găzduieşte operele de artă ale celebrului
    sculptor român Constantin Brâncuşi, dar şi staţiunile montane de pe Valea
    Prahovei.

    O oportunitate foarte bună pentru România în special pe segmentul
    turism activ şi de aventură, turism cultural şi circuite este şi Polonia, o
    alta piaţă dinamică, în creştere. Motiv pentru care, în această săptămână, România
    îşi prezintă oferta la Tour Salon Poznan. Este vorba de oraşele transilvănene -
    Braşov, Sibiu, Sighişoara, de zona Maramureşului, de Bucovina şi de Delta
    Dunării. Pe perioada evenimentului sunt organizate degustări de vinuri
    româneşti, ateliere interactive de artă tradiţională românească şi concursuri
    cu premii.

    De asemenea 15 companii româneşti
    prezente la Bursa Internaţională
    de Turism de la Milano promovează destinaţii turistice-cheie pentru piaţa
    italiană, precum circuite culturale în Transilvania şi Bucovina, city break,
    turismul rural, activ şi în natură.

  • Jurnal românesc – 4.02.2016

    Jurnal românesc – 4.02.2016

    Compania franceză Coface a menţinut la B calificativul privind
    riscul de ţară pentru România, ce indică un mediu microeconomic instabil.
    Raportul macroeconomic de ţara pe 2015 al companiei, lider mondial în asigurarea de credit, apreciază
    că, în ciuda echilibrului
    macroeconomic, a reculului în procesul de trecere la euro şi a îndeplinirii
    criteriilor de convergenţă nominală, România rămâne vulnerabilă, ca urmare a
    caracterului structural al dezechilibrelor interne la nivel microeconomic.
    Cauzele acestor dezechilibre ar fi nivelul foarte ridicat al creditului
    comercial, interdependenţa dintre companii, întreruperea accelerată a
    activităţii pentru multe dintre acestea şi numărul mare al instrumentelor refuzate
    la plată. Punctele forte, potrivit Coface, sunt piaţa internă relativ mare,
    forţa de muncă calificată şi ieftină, rezerva valutară semnificativă şi moneda
    locală relativ stabilă în comparaţie cu euro, gradul de îndatorare publică sub
    media UE şi dependenţa energetică redusă. Coface estimează o creştere economică de 4,2% pentru România în acest an.


    Direcţia Naţională Anticorupţie a fost sesizată de Corpul de
    Control al premierului în legătură cu modalitatea în care Comisia pentru
    Stabilirea Despăgubirilor, din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea
    Proprietăţilor, a stabilit drepturi presupus a fi supraevaluate în favoarea
    unor persoane. Inspectorii guvernamentali au constatat că ritmul de lucru al
    acestei comisii este extrem de lent, iar cele peste 42 de mii de dosare,
    înregistrate în baza legii privind imobilele preluate abuziv, ar putea fi
    soluţionate în următorii 24 de ani. Corpul de Control a mai anunţat că ANRP
    trebuie să plătească 300 de milioane de lei unui nepot al lui Gigi Becali, drept
    despăgubire pentru un teren supraevaluat de un expert deja trimis în judecată
    de DNA în dosarul fostei şefe DIICOT, Alina Bica, pentru complicitate la abuz
    în serviciu.


    Sosirile înregistrate în structurile de
    primire turistică din România au însumat, anul trecut, peste 9,8 milioane, în
    creştere cu 17 procente faţă de cele din 2014, conform datelor publicate de
    Institutului Naţional de Statistică (INS). Din numărul total de sosiri,
    turiştii străini au reprezentat 22,6%, pondere similară cu aceea din 2014.
    Aproape trei sferturi dintre ei sunt europeni, iar durata medie a şederiilor a
    fost de două zile.





    Litoralul românesc şi Delta Dunării vor fi
    promovate în această vară pentru turiştii ruşi care, din cauza situaţiei din
    Turcia sau Egipt, îşi caută o nouă destinaţie de vacanţă. Colaborarea este
    prevăzută într-un acord deja semnat cu turoperatori din Federaţia Rusă şi îşi
    propune să urmeze modelul programului Litoralul pentru toţi. La
    promovarea acestuia vor participa şi sportivii din lotul naţional de karate al
    Rusiei, care se vor pregăti în iunie la Sulina, într-un cantonament comun cu
    lotul naţional al României. Reprezentanţii hotelierilor sunt, însă, nemulţumiţi
    şi afirmă că tarifele avansate de Asociaţia Litoral – Delta Dunării pentru
    ruşi, respectiv 10 euro pe noapte pentru o persoană, în hoteluri de patru
    stele, nu pot fi susţinute. Ei spun că nu au fost consultaţi de către
    preşedintele Asociaţiei, Cortina Martin, înainte să lanseze programul la
    Moscova şi adaugă că această manieră de lucru riscă să pună la îndoială
    seriozitatea României în relaţiile externe şi să compromită industria hotelieră
    de pe Litoral.