Radio România Internațional

Tag: Delta Dunarii

  • Locuri care merită vizitate (UPDATE – film YouTube)

    Locuri care merită vizitate (UPDATE – film YouTube)


    În ultimii ani, capitala României a devenit o destinaţie de city break din ce în ce mai atractivă, datorită conexiunilor aeriene, unor hoteluri din ce în ce mai confortabile, dezvoltării turistice a Centrului Vechi al Bucureştiului şi, nu în ultimul rând, unor evenimente culturale de amploare precum Festivalul internaţional George Enescu.




    O altă destinaţie aflată în topul preferintelor turiştilor străini este Delta Dunării, o imensă suprafaţă ocupată de ape şi stufărişuri, care oferă adăpost şi loc de cuibărit multor specii de păsări, unele dintre ele pe cale de dispariţie. Aici se află şi cel mai estic oraş al Uniunii Europene, Sulina, care, după instituirea liberei navigaţii pe Dunăre, în 1829, devenea, spre sfârşitul secolului al 19-lea, unul dintre cele mai prospere oraşe din România şi cel mai important port pe coasta occidentală a Mării Negre. Cea mai atractivă destinaţie din România rămâne însă Transilvania care grupează atracţiile naturale ale Muntilor Apuseni, bisericile fortificate săseşti, tradiţii culturale şi o gastronomie diversificată.


    Marian Constantinescu care este editorul revistei Traveller Magazin şi preşedinte al Clubului Presei de Turism FIJET România, organizaţie a jurnaliştilor de profil, crede că România are şi alte locuri care merită vizitate în acest an: “Foarte multă lume s-a familiarizat cu destinaţia anului 2016, Transilvania, este recomandată de către publicaţii şi de căţre site-uri internaţionale. Eu aş vrea să vă atrag atenţia că turiştii străini au deja mai multe conexiuni spre Iaşi. Iaşiul este o mare surpriză şi va fi o mare surpriză în viitorii ani. A făcut mari progrese. Există lanţuri hoteliere străine care au intrat în Iaşi şi, din punct de vedere urbanistic şi arhitectonic, Iaşiul se prezintă astăzi ca un oraş care poate să aspire la calitatea de oraş cultural european. Iaşiul merită vizitat, cu toate obiectivele de cult, religioase, cu toate obiectivele muzeale pe care le are şi, fără îndoială, şi datorită faptului că este un oraş nostalgic, există un număr din ce în ce mai mare de turişti care vin din Israel şi în momentul în care au apărut aceste lanţuri internaţionale în Iaşi, este un semnal că există posibilităţi de a face turism pe picior mare.”



    Situat în partea nord-estică a României, Iaşiul este unul dintre cele mai mari oraşe ale României şi un important centru universitar. Zona din jurul Palatului Culturii, o clădire emblematică a oraşului, a fost sistematizată şi a devenit un important vad comercial, cu multe spaţii pentru turismul de evenimente. Pe lista obiectivelor de vizitat adăugăm Mănăstirea Trei Ierarhi, Mitropolia, Mănăstirea Golia, Muzeul Unirii, Muzeul Tiparului şi clădirea Teatrului Naţional Vasile Alecsandri, astfel încât Iaşiul este cel puţin o destinaţie de city-break.



    Jurnalistul Marian Constantinescu nu s-a oprit doar la o singură destinaţie din România, care merită vizitată în acest an: “Un al doilea lucru care ar merita văzut, şi primăvara o să ne bată la poartă şi trebuie să ne îndreptăm acolo să vedem, îl reprezintă bisericile de lemn din Maramureş, care au făcut şi obiectul unor finanţări europene, ele sunt în patrimoniul UNESCO, iar un circuit al bisericilor şi al mănăstirilor din Maramureş trebuie neapărat făcut. Recomand o destinaţie prin care se trece de obicei, nu se opreşte, oraşul Târgu Mureş, care, de asemenea, are o cetate care începe să spună foarte multe.”



    Situat în nordul României, Maramureşul are un întins fond forestier, precum şi un important fond de vânătoare şi pescuit. De-a lungul secolelor, pădurile au asigurat locuitorilor Maramureşului materia primă pentru apariţia şi dezvoltarea unei adevărate “civilizaţii a lemnului”. Mărturii ale acestei civilizaţii stau bisericile din lemn şi impozantele porţi maramureşene din lemn, adevărate opere de artă populară. În afară de arta cioplitului în lemn, turiştii vor putea constata că orice gospodărie se transformă, mai ales în perioada sezonului rece, într-o ţesătorie miniaturală. În casă se produce totul, de la elementele costumului popular, purtat duminica la biserică sau la marile sărbători, la covoare, obiecte de artizanat şi la tradiţionalele cergi, albe sau cu dungi negre şi roşii. Pe lângă bisericile Maramureşene din lemn, Maramureşul are una dintre cele mai fascinante şi sălbatice zone din România – Valea Vaserului. Ea are 50 km şi nu se poate compara cu nicio altă vale din Carpaţi. Călătoria pe Valea Vaserului, fie cu mocăniţa, fie cu rucsacul în spate, rămâne o aventură.



    Jurnalistul de turism Marian Constantinescu ne invită să vizităm şi o destinaţie situată la nici două ore de mers din Bucureşti: “O mare surpriză este una dintre capitalele Ţării Româneşti, cetatea Târgoviştei care are la ora actuală un montaj foarte bun din punct de vedere al circuitului turistic, cu muzeele care sunt în acest oraş. Ea este vândută ca o cetate legată de numele lui Vlad Ţepeş. Se vinde bine pentru că există o confuzie între Vlad Ţepeş şi Dracula şi, să fim sinceri, Dracula este şi rămâne marca cea mai bine vândută şi publicitată fără a cheltui bani pentru acest lucru. Cetatea este bine valorificată şi refăcută, ruinele cetăţii şi, mai mult decât atât, muzeele, muzeul de istorie, muzeul de arheologie şi muzeul de artă vin şi sustin acest lucru. Organizatorii de turism de acolo au gândit aşa ceva şi este o mare surpriză dacă te duci la Târgovişte.”



    Marea atracţie a Târgoviştei este Curtea Domnească, un ansamblu de construcţii din secolele 15-18. Prima casă domnească cu incintă, cu turnuri, din care se văd astăzi o parte a vechilor ziduri si subsolul, a fost clădită de Mircea cel Batrân (1386-1418). Domnitorii care au urmat au renovat construcţiile din vremea lui Mircea cel Bătrân şi au adăugat altele noi. De exemplu, în timpul domniei lui Vlad Ţepeş (1456-1462) a fost construit, în scop de apărare, Turnul Chindiei, care domină astăzi vestigiile Curţii Domneşti de la Târgovişte. Biserica Domnească, aflată, de asemenea, în incinta Curţii, a fost ridicată de domnitorul Petru Cercel (1583-1585).




  • România, destinaţie turistică apreciată

    România, destinaţie turistică apreciată

    Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism, Anca Pavel-Nedea
    apreciază că anul care se încheie a fost bun pentru industria turismului
    românesc. Ea speră, acelaşi timp, ca strategia guvernului să se concretizeze, în viitor, în creşterea
    substanţială a turiştilor români care aleg România pentru vacanţe. 2015 este,
    de altfel, ultimul în care Autoritatea Naţională pentru Turism a putut
    beneficia de fonduri europene pentru promovarea brandului turistic de ţară.
    Creşterea semnificativă a segmentului turistic se datorează, într-adevar, nu
    doar reducerii de la 24% la 9% a serviciilor de cazare şi a celor annexe, dar
    şi unei mai bune promovări a turismului românesc în ţară şi în străinătate.
    Suma alocată de Autoritate pentru a-i atrage pe turiştii străini depăşeşte 13
    milioane de euro. Nu mai puţin de 2,6 milioane de euro au fost destinate
    conceperii şi difuzării de spoturi publicitare la 3 posturi de televiziune din
    Statele Unite, dar şi pentru cumpărarea unor pagini de publicitate în
    principalele oraşe de peste Ocean. În acelaşi scop, au fost cheltuite în Italia
    3,1 mil euro, în Marea Britanie – 2,8 milioane şi în Germania – 3,9 milioane
    euro.

    Recent, ediţia online a reţelei internaţionale de televiziune CNN a
    publicat un clasament intitulat Where to go in 2016 care recomandă
    16 destinaţii, între care se numără şi România. Potrivit CNN, cele mai bune
    poveşti provin din călătoriile realizate în locuri mai puţin vizitate. Din
    România, între recomandări se numără Munţii Carpaţi, Delta Dunării sau oraşul
    transilvan Cluj-Napoca. Sunt amintite, totodată, unele dintre cele mai
    cunoscute mituri româneşti, cum ar fi cel al lui Dracula. Peisajele vaste şi
    variate din Transilvania care încadrează castele şi biserici nu vor dezamăgi, de
    asemenea, turiştii, se mai arată în materialul CNN.

    În ţară, după un
    Crăciun caracterizat de autorităţi drept
    unul dintre cele mai liniştite din ultimii ani, românii fac pregătiri pentru
    petrecerea Revelionului. 90% dintre locurile de cazare disponibile sunt deja
    ocupate şi, în premieră, cei mai mulţi turişti au ales, anul acesta,
    destinaţiile autohtone pentru trecerea dintre ani. Pe primele locuri în
    preferinţele lor se află, în continuare, zonele cu bogate tradiţii folclorice:
    Maramureş, Bucovina, Transilvania. Mulţi sunt încurajaţi să călătorească, de
    Revelion, după ce Căile Ferate Române au anunţat ieftinirea generală a
    biletelor de tren cu 4% şi introducera unor trenuri suplimentare de vacanţă cu
    tarife reduse, între 25 si 56 la sută.

  • Jurnal românesc – 4.08.2015

    Jurnal românesc – 4.08.2015

    Banca Naţională a României a decis, marţi menţinerea dobânzii de politică monetară la nivelul actual de 1,75% pe an. Banca Centrală a mai decis păstrarea ratelor actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută, deşi analiştii economici aşteptau o reducere a acestora. Pe de alta parte, BNR a anunţat, luni, că rezervele valutare au scăzut cu aproape un miliard de euro luna trecută, faţă de luna iunie, şi au ajuns la 29,1 miliarde de euro. Reducerea a fost determinată, în principal, de rambursarea unei emisiuni de obligaţiuni în euro a Ministerului Finanţelor, scadentă pe 29 iulie. Rezerva de aur Romaniei s-a menţinut la 103,7 tone, valoarea acesteia fiind de aproape 3,3 miliarde de euro.



    Educaţia trebuie să fie un pilon al României puternice a subliniat preşedintele Klaus Iohannis într-un mesaj transmis, luni, cu ocazia celebrării a 15 de ani de existenţă a Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România şi a celei de-a zecea ediţii a Forumului Organizaţiilor Studenţeşti din România. Seful statului a apreciat importanţa implicării studenţilor atât în reforma sistemului de învăţământ superior românesc, cât şi în transformarea democratică a societăţii.



    PNL a invitat partidele parlamentare, pe data de 17 august, la consultări privind temele care ţin de macrostabilitatea economică a României, între care absorbţia fondurilor europene, dezvoltarea infrastructurii şi reforma administraţiei publice locale. O altă temă de discuţie va fi Codul Fiscal. Alina Gorghiu, copreşedinte PNL, a declarat că liberalii vor vota documentul, dar numai în anumite condiţii. Alte teme propuse de liberali în cadrul consultărilor publice sunt aderarea la Spaţiul Schengen şi pregătirea agendei pentru preluarea preşedinţiei Consiliului UE de către România în 2019.



    Cei mai mulţi imigranţi care au ajuns anul trecut în Germania au fost din Polonia şi România, arată cifrele publicate luni de Oficiul Federal de Statistică de la Berlin. Numărul străinilor care trăiesc în Germania a ajuns anul trecut la aproape 11 milioane. Aproximativ 620 de mii din noii veniţi anul trecut sunt din UE, în special din Polonia, România, Italia şi Bulgaria. Ministerul de Interne de la Berlin se aşteaptă anul acesta la 450 de mii de noi cereri de azil.



    3,9 milioane de turisti straini au venit in Romania in primele 6 luni ale anului, in crestere cu 10,1% fata de semestrul I din 2014, potrivit datelor publicate luni de Institutul National de Statistica. Cei mai multi vizitatori au fost din Germania, Italia, Israel, Franţa, Statele Unite, Marea Britanie şi Ungaria. In primul semestru al anului, numarul turistilor romani care au calatorit in strainatate a fost 6,23 milioane, în urcare cu 11,1% compartiv cu aceiasi perioada din 2014. Durata medie a unui sejur a fost de 2,6 zile pentru turiştii români şi de 2 zile pentru cei străini.



    Mai multe nave de croazieră din Germania şi Austria cu destinaţia Tulcea-Delta Dunării sunt blocate pe sectorul Corabia – Turnu Măgurele din cauza cotelor foarte scăzute ale Dunării. Operatorul turistic de la Tulcea a decis transferul turiştilor cu autocarul, însă mulţi dintre ei au refuzat, fiind persoane de vârsta a treia. În această lună sunt programate nu mai puţin de 40 de sosiri de nave de croazieră, însă dacă nivelul Dunării va rămâne la fel de scăzut este foarte probabil ca toate aceste croaziere să fie anulate. O situaţie similară s-a înregistrat în 2010, fapt care a dus în anul următor la o scădere drastică a numărului de turişti care au ales croaziera pe Dunăre cu destinaţia Tulcea şi Delta Dunării.

  • Vacanţa pe litoralul Mării Negre

    Vacanţa pe litoralul Mării Negre

    Litoralul românesc
    al Mării Negre este o destinaţie potrivită pentru o vacantă cu familia. Pe
    lângă plajă, litoralul oferă locuri de
    joacă pentru copii şi parcuri de distracţie, precum şi clinici balneare pentru
    diferite tratamente. Vizitele la delfinariu, herghelie şi muzee sau chiar o
    excursie în Delta Dunării pot completa programul de vacanţă. Pentru tineri,
    cluburile deschise în special în staţiunea Mamaia înseamnă distracţie, la fel
    ca şi sporturile nautice. De altfel, în luna februarie, Asociaţia Litoral -
    Delta Dunarii a participat în premieră la Târgul de Turism de la Tel Aviv, unde
    a promovat staţiunea Mamaia şi unde a decis demararea unei campanii de
    publicitate în Israel. Toate aceste acţiuni au dus la dublarea numărului de
    turişti israelieni care vor veni să-şi petreacă vacanţa pe litoralul românesc.
    În vara aceasta, pe aeroportul Mihail Kogălniceanu din Constanţa, vor ateriza
    câte două chartere, care vor aduce în acest sezon estival 5.000 de turişti din
    Israel. Corina Martin, preşedintele Asociaţiei Litoral-Delta Dunării.

    Sunt turişti buni consumatori de servicii hoteliere şi servicii de masă,
    pentru că, în general, au preferat hotelurile care asigură pensiune completă
    sau all inclusive. Ei vor să aibă toate serviciile incluse, dar sunt şi foarte
    buni consumatori de excursii, tururi locale, atracţii turistice. Au solicitat
    cu toţii excursii la Bucureşti, excursii de o zi în Delta Dunării. Vor să vadă
    inclusiv spectacole de circ, vor să meargă în cazinouri, vor shopping la
    Constanţa, vor degustări de vinuri, croaziere pe mare, atracţii destinate
    familiilor cu copii: aqua parkuri şi parcul de aventură din sudul litoralului.


    Cel mai nou punct
    de atracţie, parcul de aventură din sudul litoralului, s-a deschis în staţiunea
    Neptun, în acest an, şi se numeşte Paradis Land. Este un parc de aventură
    despre care ne vorbeşte Aurelian Marin, director general: Putem
    spune că am adus, în sfârşit, aventura la Marea Neagră. Parcul se adresează în
    egală măsură copiilor, adolescenţilor şi adulţilor. Vorbim despre un parc de
    aventură în pădure. Totul se întâmplă acolo în copaci. Există 14 trasee de
    dificultate diferită, atât pentru copii foarte mici, începând de la vârsta de
    patru ani cât şi pentru sportivi, alpinişti şi alte categorii de profesionişti.
    Acest parc de aventură presupune ca turiştii să parcurgă diverse de trasee
    între copaci, la înălţime fiind pregătite pentru ei poduri, tiroliene,
    obstacole, frânghii, cabluri, jocuri. Toate acestea au şi o anumită tematică pe
    unele trasee. În acest moment, parcul este cel mai mare din ţară, fiindcă are
    14 trasee şi aproape 200 de jocuri. Este un parc extraordinar, întins pe două
    hectare de pădure. Am convingerea că turiştii care vor sosi la mare şi vor afla
    de acest parc vor fi foarte încântaţi să ne treacă pragul.


    Litoralul românesc
    se adresează tuturor categoriilor de turişti, spune Mariana Gorbănescu,
    secretar general al Asociaţiei Delta Dunării: Pe
    litoralul românesc se face turism balneo. Avem multe locuri în care turiştii
    pot veni special pentru tratament şi pentru relaxare. De asemenea, pentru
    copii, din Mamaia şi până în Mangalia, sunt multe hoteluri care au înţeles că
    familiile cu copii sunt importante pentru ei şi au încercat să creeze
    facilităţi special pentru copii. În staţiunea Mamaia, care este cea mai
    apropiată de Constanţa, se deschid în fiecare an hoteluri cu facilităţi pentru
    copii. Pentru distracţie avem cluburi care au înţeles şi ele că trebuie să se
    promoveze, au înţeles că destinaţia litoralul românesc este un segment
    important pentru turistul român şi pentru cel străin. Prin urmare, fac eforturi
    să fie cunoscute şi să ofere programe deosebite.


    Una dintre
    destinaţiile turiştilor care ajung pe litoralul românesc al Mării Negre rămâne
    Delta Dunării. Aceasta a fost inclusă în patrimoniul UNESCO din anul 1991,
    fiind unica deltă din lume declarată în întregime rezervaţie a biosferei.
    Spectacolul oferit de speciile de floră şi faună este, bineînţeles, atracţia
    principală. Oferta turistică a Deltei Dunării este însă mult mai variată şi cuprinde
    birdwatching, plimbări cu barca şi şalupa, relaxare, pescuit sau vânătoare. Fie
    că veţi alege o excursie de o zi, sau una de trei zille, la bordul unui hotel
    plutitor, experienţa va rămâne una deosebită. Doru Vlădescu este
    administratorul unei societăţi de turism, turoperatoare în Delta Dunării.
    Aceasta are în dotare un hotel plutitor numit Arca, de patru stele, un
    remorcher amenajat şi el pentru croaziere, bărci rapide, dar şi bărci pentru
    pescuit în lagune. Ce arată însă un hotel plutitor? El este un
    vas mai mic, pentru croazieră. Are doar nouă camere, însă fiecare cameră e
    dotată cu aer condiţionat şi baie proprie. Totul este în regim all inclusive:
    masă, open bar. Avem facilităţi ca internet wi-fi gratuit, instalaţie pentru
    karaoke. La ultimul etaj avem un jacuzzi, un beach bar, şezlonguri. În timpul
    şederii pe hotelul plutitor, turiştii pot beneficia de plimbări cu bărcile
    pescăreşti, de un ghid ornitolog vorbitor de engleză, franceză sau germană. De
    asemenea, le putem oferi turiştilor noştri diferite jocuri sociale, o
    bibliotecă plină cu cărţi de specialitate, DVD-uri, filme artistice, desene
    animate. Programul depinde de timpul alocat: poate fi un weekend prelungit, de
    trei nopţi şi patru zile, de joi până duminică sau o săptămână. Cu cât timpul
    alocat vizitei este mai mare, cu atât mai largă va fi şi zona din Delta Dunării
    pe care o putem acoperi.


    Avantajul acestui
    hotel plutitor este că el se mişcă permanent, spune Doru Vlădescu. Nu trebuie
    să stai într-un singur loc, iar traseul se stabileşte de la bun început astfel
    încât să se atingă cele mai multe obiective de interes. De
    exemplu, pe Canalul Sulina se poate ajunge până la Marea Neagră, unde este o
    plajă superbă, amenajată cu nisip foarte fin. Se poate vizita Pădurea Letea,
    care este un monument UNESCO. Pe braţul Sfântul Gheorghe, se poate ajunge la
    mare. Există o mulţime de variante care pot fi discutate. Turişti au fost din
    Franţa, Italia, Germania, Austria, Anglia, chiar SUA, Ucraina, Republica
    Moldova. În jurnalul nostru de impresii au scris că, în primul rând, le-a
    plăcut mâncarea şi natura săbatică. Condiţiile de cazare au spus că au fost
    excelente. Ospitalitatea românească este recunoscută, mai ales în această zonă
    cu oameni simpli, locuită de lipoveni.


    Aşadar, tradiţii, aventură,
    distracţie, natură sălbatică, cluburi de noapte renumite, de toate vă puteţi
    bucura rezervându-vă chiar acum un sejur pe litoralul românesc al Mării Negre
    şi în Delta Dunării.

  • Plăcintă cu carne de peşte

    Plăcintă cu carne de peşte

    În România se pregătesc plăcinte umplute cu
    brânză, dulce sau sărată, cu legume, cu fructe, cea mai populară fiind cea cu
    mere, însă există şi plăcinte umplute cu carne, ba chiar cu carne de peşte.
    Acest fel de plăcintă poate fi preparat cu aluat dopsit sau cu piure de
    cartofi.


    În toate variantele, folosim file de peşte,
    cam un kg. Dacă alegem varianta cu cartofi, atunci mai avem nevoie de două
    cepe, de un morcov, de un pahar cu smântână şi de un kg de cartofi. Ungem cu
    unt forma în care vom coace plăcinta şi apoi aşezăm un strat de bucăţi de file
    de peşte. Mărunţim morcovul, tocăm ceapa şi le călim uşor în ulei. Întindem
    încă un strat de legume călite şi turnăm deasupra puţină smăntână pe care am
    încălzit-o într-un ibric, în care am am amestecat piper râşnit şi puţină sare.
    Ultimul strat din vas este din piure de cartofi. Vasul trebuie lăsat în
    cuptor, la foc mediu, între 20 şi 30 de minute.


    Pentru plăcinta de peşte cu aluat, vă
    propun o reţetă din Delta Dunării, obtinută numai din carne de peşte
    alb, adică şalău sau ştiucă. După dezosare, trecem prin
    maşina de tocat bucăţile de peşte. Mai avem nevoie de ceapă şi de morcovi pe
    care îi curăţăm şi îi tocăm mărunt. Călim legumele în unt sau ulei. Punem în
    tigaie morcovii, apoi ceapa şi le rumenim. Le lăsăm să se răcească, apoi
    amestecăm legumele cu carnea tocată de peşte, adăugăm piper şi sare. Spargem
    două ouă şi le adăugăm în acest amestec pe care îl omogenizăm.

    Pe o foaie de
    plăcintă, întindem umplutura, rulăm şi punem apoi plăcinta într-o tavă unsă cu
    puţin ulei sau cu unt. Rulourile de plăcintă trebuie unse, de asemenea, şi pe
    partea superioară. Lăsăm tava în cuptor la foc mic, circa 45 de minute.
    Plăcinta poate fi servită caldă sau rece.

  • Plăcintă cu carne de peşte

    Plăcintă cu carne de peşte

    În România se pregătesc plăcinte umplute cu
    brânză, dulce sau sărată, cu legume, cu fructe, cea mai populară fiind cea cu
    mere, însă există şi plăcinte umplute cu carne, ba chiar cu carne de peşte.
    Acest fel de plăcintă poate fi preparat cu aluat dopsit sau cu piure de
    cartofi.


    În toate variantele, folosim file de peşte,
    cam un kg. Dacă alegem varianta cu cartofi, atunci mai avem nevoie de două
    cepe, de un morcov, de un pahar cu smântână şi de un kg de cartofi. Ungem cu
    unt forma în care vom coace plăcinta şi apoi aşezăm un strat de bucăţi de file
    de peşte. Mărunţim morcovul, tocăm ceapa şi le călim uşor în ulei. Întindem
    încă un strat de legume călite şi turnăm deasupra puţină smăntână pe care am
    încălzit-o într-un ibric, în care am am amestecat piper râşnit şi puţină sare.
    Ultimul strat din vas este din piure de cartofi. Vasul trebuie lăsat în
    cuptor, la foc mediu, între 20 şi 30 de minute.


    Pentru plăcinta de peşte cu aluat, vă
    propun o reţetă din Delta Dunării, obtinută numai din carne de peşte
    alb, adică şalău sau ştiucă. După dezosare, trecem prin
    maşina de tocat bucăţile de peşte. Mai avem nevoie de ceapă şi de morcovi pe
    care îi curăţăm şi îi tocăm mărunt. Călim legumele în unt sau ulei. Punem în
    tigaie morcovii, apoi ceapa şi le rumenim. Le lăsăm să se răcească, apoi
    amestecăm legumele cu carnea tocată de peşte, adăugăm piper şi sare. Spargem
    două ouă şi le adăugăm în acest amestec pe care îl omogenizăm.

    Pe o foaie de
    plăcintă, întindem umplutura, rulăm şi punem apoi plăcinta într-o tavă unsă cu
    puţin ulei sau cu unt. Rulourile de plăcintă trebuie unse, de asemenea, şi pe
    partea superioară. Lăsăm tava în cuptor la foc mic, circa 45 de minute.
    Plăcinta poate fi servită caldă sau rece.

  • Proiect de dezvoltare a comunităţilor rurale din Delta Dunării

    Proiect de dezvoltare a comunităţilor rurale din Delta Dunării

    Formată la vărsarea Dunării în Marea Negară, în jurul a trei braţe de apă, Delta Dunării este cea mai mare rezervaţie umedă din Europa. Este singura Deltă declarată Rezervaţie a biosferei, sub egida UNESCO şi ocupă locul trei în lume în privinţa bogăţiei biodiversităţii, după Marea Barieră de Corali şi Arhipelagul Galapagos. Deşi potenţialul turistic este enorm, localnicii de aici sunt prea săraci; nu au canalizare, apă potabilă, locuri de muncă sau asistenţă medicală… O zonă precum Delta Dunării defavorizată, din punct de vedere economic, are nevoie de proiecte de dezvoltare şi de suport din partea autorităţilor. Valorificarea meşteşugurilor, a tradiţiilor deltaice, excursiile pe lacuri şi canale, bucătăria pescărească sunt doar câteva activităţi care ar spori şansele de dezvoltare a Deltei Dunării. Din păcate, oferta serviciilor de calitate este redusă, în primul rând din cauza lipsei infrastructurii, dar şi din cauza lipsei personalului calificat în unitătile existente..




    Si pentru că tot mai mulţi turişti din ţară şi din străinătate sunt interesaţi de vacanţe petrecute în mijlocul naturii, Asociaţia Ivan Patzachin — Mila 23” propune o nouă modalitate de a face turism în Delta Dunării. Un turism responsabil care să stabilească un echilibru între valorificarea economică a patrimoniului local (de biodiversitate, tradiţie locală, comunităţi pescăreşti) şi partea economică care ar însemna un turism de calitate care să aducă bani zonei. Este vorba de proiectul “Lotca Habitat: Pescaturism în Delta Dunării”, un concept nou în România, dar din ce în ce mai răspândit la nivel european. Teodor Frolu, vicepreşedintele Asociaţiei Ivan Patzaichin — Mila 23”, ne explică în ce constă acest proiect: “Inseamnă un sejur, o experienţă oferită turistului de jumătate de zi sau de o zi pe care o petrece împreună cu pescarul. Merg împreună la pescuit folosind bărcile tradiţionale (lotcile) şi pescuiesc împreună. După cum ştiţi, pescarii au mai multe puncte de pescuit, au în jur de 20-30 de vârşe care sunt răspândite în baltă, deci pescuitul propriu-zis înseamnă şi o plimbare foarte frumoasă prin aceste zone. Apoi cu peştele prins merg împreună şi îl gătesc cu familia pescarului la gospodăria acestuia şi îl transformă în produs cu valoare adăugată, din puncţ de vedere economic, adică într-un produs tradiţional din gastronomia locală. Este un altfel de sejur… va fi memorabil pentru orice turist din România sau din lume”.



    Reprezentanţii Asociaţiei “Ivan Patzaichin Mila 23” au calculat şi câteva beneficii de pe urma acestui proiect. Teodor Frolu: ”In primul rând, scade presiunea pe stocul de peşte pentru că vorbim de o cantitate mult mai mică de peşte care se pescuieşte dar e pusă în circuitul economic, adică este vândută către turist cu o valoare mare, are o valoare adăugată, pentru că este pregătit şi gătit acolo. Deci, pescuind mai puţin, pescarul câştigă mai mult. Al doilea lucru foarte important se referă la faptul că este un serviciu specific de ecoturism, adică pui în valoare o componenţă foarte importantă a tradiţiei locale, a patrimoniului local. Puţină lume ştie că partea de gastronomie se cheamă patrimoniul imaterial al unei zone, este unul dintre valorile acelei zone. Apoi, prin acest proiect, dai o alternativă la pescuit, o altă sursă de venit pentru pescarii din Deltă. Si chiar dacă cantitatea de peşte care pleacă din Deltă a scăzuă, aici avem o comunitate de aproape 1800 de pescari acreditaţi… Dacă măcar un procent dintre ei vor diversifica activitatea economică, e un câştig pentru zonă şi pentru comunitate.”



    Cinci familii de pescari vor face parte din acest proiect. Ei au fost deja identificaţi şi sunt pregătiţi, din această primăvară, să ofere turiştilor posibilitatea de a experimenta viaţa unui pescar din rezervaţie. Lotca a fost proiectată să poată transporta 10 persoane, iar motorul de cinci cai putere poate asigura o autonomie de aproximativ şase ore, la o viteză de opt kilometri/oră. In timpul plimbărilor cu lotcile tradiţionale, turiştii au posibilitatea să observe păsările şi să le fotografieze, o pasiune din ce în ce mai răspândită în Delta Dunării. Si asta pentru că Delta Dunării este paradisul păsărilor şi al peştilor. Delta este vizitată de peste 325 de specii de păsări, dintre care 70 sunt din afara Europei. Aici poposeşte, în fiecare primăvara, pe lângă alte specii de păsări, pelicanul, simbolul Deltei Dunării, care formează cea mai mare colonie din Europa. Delta este cu adevărat spectaculoasă primăvara, spun ornitologii. Acum are loc migraţia, când Delta se umple de păsări venite din Africa sau bazinul mediteranean. Si tot în lunile de primăvară păsările cântă până în luna iunie când se termină sezonul de împerechere. In aprilie-mai, totul se înverzeşte; creşte stuful şi papura, apar nuferii, iar malurile se umplu de flori de primăvară. Reprezentanţii Asociaţiei doresc ca prin acest proiect să creeze un model care să fie apoi replicat în întreaga Deltă. La final se va realiza un film de prezentare a felului în care funcţionează această activitate de pescaturism şi se va face o caravană în alte zece localităţi din Deltă unde vor fi întâlniri şi discuţii cu comunităţile de pescari de acolo astfel încât experienţa pescarilor din Mila 23 să poată fi folosită şi de către alte comunităţi de pescari. Teodor Frolu: ”Noi le dăm o asisţenţă şi aducem experţi care îi pot ajuta să-şi creioneze o ofertă turistică. Le mai punem la dispoziţie trei lotci pe care le-am regândit ca o barcă turistică. Ne dorim ca lotca să devină un fel de gondolă de Veneţia, adică simbolul Deltei. Orice turist care trece pe acolo are măcar o poză lângă gondolă, deci aşa ar trebui şi în Deltă, lotca să devină încet, încet un punct de atracţie în tradiţia locală şi ca serviciu turistic.”



    Proiectul “Lotca Habitat: Pescaturism în Delta Dunării” este finanţat de Agenţia germană de Cooperare Internaţională prin Platforma de Cooperare în domeniul turismului din regiunea Dunării. Proiectul a demarat în octombrie 2014 şi se va finaliza în iulie 2015, iar bugetul total este de 29.320 de euro, din care 25% din contribuţia proprie a Asociaţiei Ivan Patzaichin-Mila23.


  • Mâncăruri din Dobrogea

    Mâncăruri din Dobrogea

    Dobrogea are o zestre gastronomică diferită de cea a celorlalte provincii româneşti. Teritoriu aflat sub administrare otomană până în a doua jumătate a secolului al 19-lea, Dobrogea are multe mâncăruri pe bază de peşte, în special în Delta Dunării şi pe bază de lapte şi carne de oaie, datorită tradiţiilor minorităţii turco-tătare. Unele preparate au trecut dincolo de limitele geografice ale Dobrogei, păstrându-şi însă denumirea. Oriunde în România, găsim în rafturile magazinelor salamuri uscate din carne de oaie denumite babic şi ghiudem. Există şi preparate cu denumire de origine, precum plăcinta dobrogeană”, care poate fi considerată un brand gastronomic. Această plăcintă are fie umplutură de brânză dulce, fie de brânză sărată, cu foi subţiri de aluat, puse în straturi sau răsucite în jurul umpluturii sau, pur şi simplu, încreţite cu mâna după ce în mijlocul foii a fost pusă umplutura.



    Pentru această ediţie vă oferim o reţetă potrivită pentru perioada iernii şi anume musacaua dobrogeană. În general, musacaua este o mâncare cu carne tocată de porc, vită sau amestec, cu felii de cartofi sau, în perioada verii, cu vinete sau dovlecei. La musacaua dobrogeană se pune însă carne de oaie. Cuvântul musaca provine din turcă (musakka), ceea ce dă dimensiunea geografică a acestui preparat gastronomic pe care îl putem întâlni în spaţiul balcanic. Avem nevoie de 2 kg de cartofi, 1 kg de carne tocată din pulpă de oaie, o ceapă mare, două roşii mari sau suc de roşii, ulei, sare, piper, cimbru, smântână. Dacă folosiţi alte cantităţi ale principalelor ingrediente, e bine să păstraţi raportul de 1 la 2 între cantitatea de carne şi cantitatea de cartofi folosită.



    Ceapa este tocată mărunt şi călită în ulei, apoi este amestecată cu carnea tocată şi cu sucul de roşii. Se adaugă, după gust, sare, piper şi cimbru. Cartofii, tăiaţi rondele, trebuie rumeniţi uşor în tigaie după care sunt puşi într-o cratiţă, în straturi, alternând cu carnea tocată. Se pot pune şi cartofi cruzi, însă este important ca primul şi ultimul strat să fie de cartofi. Cratiţa trebuie lăsată în cuptor pentru circa jumătate de oră, iar spre sfârşit poate fi presărat caşcaval ras deasupra ultimului strat de cartofi. După ce se rumeneşte, musacaua trebuie scoasă din cuptor, porţionată şi, înainte de a fi servită, se poate turna deasupra fiecărei porţii fie sos tomat, fie smântână. Musacaua este servită caldă, alături de orice fel de murătură. Poftă bună!

  • Mâncăruri din Dobrogea

    Mâncăruri din Dobrogea

    Dobrogea are o zestre gastronomică diferită de cea a celorlalte provincii româneşti. Teritoriu aflat sub administrare otomană până în a doua jumătate a secolului al 19-lea, Dobrogea are multe mâncăruri pe bază de peşte, în special în Delta Dunării şi pe bază de lapte şi carne de oaie, datorită tradiţiilor minorităţii turco-tătare. Unele preparate au trecut dincolo de limitele geografice ale Dobrogei, păstrându-şi însă denumirea. Oriunde în România, găsim în rafturile magazinelor salamuri uscate din carne de oaie denumite babic şi ghiudem. Există şi preparate cu denumire de origine, precum plăcinta dobrogeană”, care poate fi considerată un brand gastronomic. Această plăcintă are fie umplutură de brânză dulce, fie de brânză sărată, cu foi subţiri de aluat, puse în straturi sau răsucite în jurul umpluturii sau, pur şi simplu, încreţite cu mâna după ce în mijlocul foii a fost pusă umplutura.



    Pentru această ediţie vă oferim o reţetă potrivită pentru perioada iernii şi anume musacaua dobrogeană. În general, musacaua este o mâncare cu carne tocată de porc, vită sau amestec, cu felii de cartofi sau, în perioada verii, cu vinete sau dovlecei. La musacaua dobrogeană se pune însă carne de oaie. Cuvântul musaca provine din turcă (musakka), ceea ce dă dimensiunea geografică a acestui preparat gastronomic pe care îl putem întâlni în spaţiul balcanic. Avem nevoie de 2 kg de cartofi, 1 kg de carne tocată din pulpă de oaie, o ceapă mare, două roşii mari sau suc de roşii, ulei, sare, piper, cimbru, smântână. Dacă folosiţi alte cantităţi ale principalelor ingrediente, e bine să păstraţi raportul de 1 la 2 între cantitatea de carne şi cantitatea de cartofi folosită.



    Ceapa este tocată mărunt şi călită în ulei, apoi este amestecată cu carnea tocată şi cu sucul de roşii. Se adaugă, după gust, sare, piper şi cimbru. Cartofii, tăiaţi rondele, trebuie rumeniţi uşor în tigaie după care sunt puşi într-o cratiţă, în straturi, alternând cu carnea tocată. Se pot pune şi cartofi cruzi, însă este important ca primul şi ultimul strat să fie de cartofi. Cratiţa trebuie lăsată în cuptor pentru circa jumătate de oră, iar spre sfârşit poate fi presărat caşcaval ras deasupra ultimului strat de cartofi. După ce se rumeneşte, musacaua trebuie scoasă din cuptor, porţionată şi, înainte de a fi servită, se poate turna deasupra fiecărei porţii fie sos tomat, fie smântână. Musacaua este servită caldă, alături de orice fel de murătură. Poftă bună!

  • Delta Dunării, ca aplicaţie pentru mobile

    Delta Dunării, ca aplicaţie pentru mobile

    Delta Dunării este în permanenţă un punct de atracţie pe harta turistică a României. Dacă până acum ea putea reprezenta şi un pericol pentru aceia ce se aventurau fără un ghid local, odată cu crearea aplicaţiei pentru mobile sub forma unui manual digital al turistului, Delta îşi dezvăluie secretele în format electronic. Manualul Digital al Turistului în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării este o aplicaţie informatică transferabilă pentru dispozitivele mobile, instrument de ghidare al vizitatorilor, ce oferă informaţii utile despre Rezervaţie şi permite poziţionarea acestora în teren utilizând dispozitivul mobil.




    Cristian Dinu, cofondator al companiei Read Forward şi unul dintre realizatorii proiectului ne spune ce văd vizitatorii aplicaţiei: Atunci când deschid aplicaţia, vizitatorii văd un meniu mare, care conţine imagini şi titluri pentru zonele importante ale aplicaţiei. Este vorba despre câteva secţiuni pe care le-am ordonat în ordinea cea mai relevantă pentru oameni: este vorba despre trasee navale, trasee terestre, adică drumeţii, harta deltei şi respectiv alte secţiuni informative turistice despre Deltă. Ideea a fost a Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Ei au văzut aplicaţiile în alte ţări şi au spus că şi delta trebuie să aibă una. Suntem mândri că a ieşit cea mai frumoasă aplicaţie, cel puţin pentru Dunăre.”




    Informaţiile utile disponibile în Manualul Digital al Turistului se referă la: harta Deltei Dunării, traseele turistice autorizate: 15 trasee navale şi 9 trasee terestre, informaţii despre zonele strict protejate ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, informaţii detaliate despre cultura şi istoria zonei, sfaturi de călătorie, localizarea în teren, reguli de vizitare, şi vizualizare fotografii reprezentative. Aplicaţia conţine o secţiune “Urgenţe” unde sunt prezentate informaţii esenţiale în cazul în care un vizitator se rătăceşte sau are nevoie de ajutor. Cristian Dinu: Delta este un teritoriu foarte interesant şi foarte divers, dar în care te rătăceşti uşor. Trebuie să ai un ghid. Sunt foarte multe atracţii, sunt foarte multe drumeţii pe care trebuie să le faci, dar zona este protejată, sunt foarte multe locuri în care nu trebuie să mergi pentru a proteja biodiversitatea şi otate aceste trasee şi zone şi drumeţii sunt evidenţiate ca atare. Practic este ca şi cum ai căra un ghid de zeci şi sute de pagini cu tine, dar în buzunar, pe telefon sau pe tabletă. Şi este mult mai convenabil. În plus, tot ceea ce este în aplicaţie poate fi accesat fără a avea nevoie de transfer de date, de telefonie, de wireless sau de altceva. Atunci când descarci aplicaţia de acasă gratuit, ea rămâne pe telefon şi atunci când mergi în deltă nu mai trebuie să accesezi niciun fel de date. Asta este o caracteristică foarte importantă pentru cei care vin din străinătate: ei au telefoanele aduse de acasă, iar tarifele de roaming pentru străinătate sunt extraordinar de mari şi informaţiile sunt cu atât mai valoroase pentru ei. Întreaga hartă a Deltei Dunării este accesibilă în format off-line oriunde. Şi în plus are şi localizarea.”



    Aveţi astfel de ales între utilizarea unui ghid local sau a acestei aplicaţii. L-am întrebat pe Cristian Dinu dacă acestă aplicaţie este mai bună decât un ghid local: “Acestă aplicaţie este un ghid local, dar cu mult mai multe avantaje. Peste ghidul local care este inclus în aplicaţie am introdus câteva module suplimentare. Cel mai important mi se pare acela de localizare, atunci când vizualizezi harta sau un traseu, apare un punct albastru care clipeşte pe hartă, acolo eşti cu precizie de câţiva metri, deci poţi vedea inclusiv, într-un canal dacă eşti pe partea stângă sau pe partea dreaptă. Acesta este nivelul de precizie. Drept urmare, nu numai că poţi să-ţi faci traseele mult mai bine având această funcţie de localizare, dar poţi să foloseşti şi modulul de asistenţă de urgenţă, să spunem. Nu e vorba neapărat de urgenţe serioase medicale. Dar se poate întâmpla şi asta. În cazul nefericit în care te rătăceşti, ai posibilitatea să vezi coordonatele la nivel de jumătate de metru şi să le trimiţi fie gazdei, hotelului, fie autorităţilor ca să poată să te recupereze de acolo.”



    Aplicaţia este disponibilă pentru telefoanele cu sistem de operare IOS, Iphone, Ipad şi alte tablete, respectiv telefoanele cu sistem de operare android. Ambele variante sunt uşor de descărcat de pe magazinele de aplicaţii oficiale ale Apple şi respectiv Google. Pur şi simplu trebuie să intre şi să caute Danube Delta, este o aplicaţie bilingvă şi în română şi în engleză, o descarcă pe telefonul lor sau pe tableta lor, după care pot să o acceseze direct. Nu mai trebuie nicio altă operaţie, în cadrul aplicaţiei poţi să comuţi între limba engleză şi limba română.



    Cristian Dinu ne-a povestit care au fost paşii în dezvoltarea aplicaţiei: “Înainte de a porni dezvoltarea aplicaţiei, am speriat şi colegii şi clientul, am plecat în Deltă fără nicio pregătire. Am vrut să vedem care este situaţia în fapt şi să învăţăm anumite lucruri pe propria piele, pentru că altfel nu putea să le includem în aplicaţie. Au fost câteva observaţii pe care le-am perceput şi care sunt acum incluse în aplicaţie: ca de exemplu acel modul de localizare cu informaţii de urgenţă. Ne-am dat seama că, fără sprijinul unui localnic, am fi pierduţi şi există situaţii când nu ai sprijinul unui localnic: fie că eşti prea curajos şi ai pierdut lucrurile de sub control, fie că faci o plimbare cu lotca singur, sunt anumite situaţii în care chiar ai nevoie să fii localizat şi să apelezi la cineva. Şi acest lucru l-am inclus în aplicaţie. Apoi am văzut că sunt anumite orare pentru vapoare şi în Deltă se merge preponderent cu vaporul, aceste informaţii sunt de asemenea accesibile în aplicaţie sub formă de informaţii despre cum să ajungi în deltă, cum să mergi. Ne-a folosit foarte mult această primă experienţă. Apoi, în momentul în care am făcut o predare a aplicaţiei, am fost din nou în Tulcea şi am probat să vedem dacă toate lucrurile merg. Şi merg. Am fost pe aceleaşi drumuri şi am fost încântat să văd alţi oameni folosind aplicaţia. Satisfacţia noastră cea mai mare a fost să vedem oameni descărcând şi folosind aplicaţia acolo şi, evident, mirându-se, de cât de bine merge. Singura plângere a fost că nu le pune peşte în cârlig.”



    Odată ce am aflat povestea aplicaţiei Delta Dunării, nu ne mai rămâne decât să o descărcăm gratuit şi să o folosim cu prima ocazie.


  • Centru european de cercetare în Delta Dunării

    Centru european de cercetare în Delta Dunării

    Comună din sud-estul României, Murighiol se află într-o zonă unică în Europa — rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Inclusă în patrimoniul mondial al Unesco, aceasta este considerată un muzeu al biodiversităţii compus din 30 de tipuri de ecosisteme. Bancă de gene naturală pentru patrimoniul natural mondial, Delta Dunării este, de asemenea, una dintre puţinele delte populate din lume, dar şi una dintre cele mai mari zone umede de pe mapamond.



    Într-un cadru de o frumuseţe rară, ocolit de modernizări galopante, oamenii locului trăiesc cu predilecţie din agricultură, pescuit, turism şi agroturism. Or, decizia amplasării la Murighiol, în viitor, a unui centru de comandă al unui proiect de cercetare paneuropean este cât se poate de inspirată. Oameni de ştiinţă români şi europeni vor studia Dunărea, Delta Dunării şi Marea Neagră şi vor căuta soluţii la probleme precum inundaţiile, alunecările de teren sau poluarea cu deşeuri din plastic. Adrian Stănică este coordonatorul proiectului:


    “Încercăm să facem măsurători în natură în Delta Dunării, care va deveni, astfel, un fel de laborator viu. Ce se întâmplă în Europa, să zicem, când vine o viitură? Mor 50 – 100 de oameni. Gândiţi-vă, asta este o problemă globală. Aici vorbim doar despre nucleul care va fi în Delta Dunării, dar nodurile acestui proiect vor fi în diferite laboratoare din Europa, în instituţii de cercetare şi universităţi din 15 ţări europene.“



    Centrul, care va constitui punctul de întâlnire a mii de doctoranzi, studenţi şi cercetători, ar urma să aibă şi menirea de a pregăti specialişti în domeniu. Implicarea celor de la nivel internaţional este cu atât mai necesară cu cât în România nu există cercetători specializaţi pentru numărul impresionant, de ordinul miilor, al speciilor de floră şi faună din Delta Dunării. Guvernul de la Bucureşti a alocat, deja, primele fonduri pentru construcţia proiectului declarat reprezentativ în Uniunea Europeană.



    Este comparat ca amploare cu cel de la Măgurele, de lângă capitală, unde, din 2017, va exista cel mai mare laser din lume. Puterea acestuia va fi atât de mare încât ar putea duce, teoretic, la teleportare. Odată ce va fi terminat, super-laserul de la Măgurele va fi folosit în cercetare, dar va avea şi scopuri practice, laserul urmând să fie utilizat, între altele, pentru identificarea la distanţă a materialelor nucleare, pentru inspectarea neintruzivă a containerelor cu mărfuri şi pentru managementul deşeurilor radioactive.



    Nu în ultimul rând, oamenii de ştiinţă se gândesc la apariţia unor metode inovatoare de tratament în medicină, odată ce laserul de la Măgurele va permite producerea unor noi tipuri de radioizotopi sau noi tehnici de imagistică medicală.

  • Jurnal românesc – 30.09.2014

    Jurnal românesc – 30.09.2014

    Organizarea congresului românilor de pretutindeni, pe care Guvernul îl pregătea pentru 30 noiembrie, de Sfântul Andrei, la Palatul Parlamentului, continuă să fie incertă, din cauza neînţelegerilor dintre Executiv şi Comisia parlamentară pentru diaspora. În timpul vizitei făcute zilele acestea în Grecia, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, a declarat că discuţiile se poartă asupra datei, metodologiei şi bugetului evenimentului, care, prin lege, este organizat sub auspiciile Parlamentului de la Bucureşti. Recent, mai mulţi membri ai Comisiei parlamentare pentru românii de pretutindeni au cerut demisia ministrului Stanoevici, pe care l-au acuzat că nu a consultat Legislativul în privinţa alegerii datei congresuluii. Organizarea anuală a unui congres al românilor din întreaga lume este prevăzută în Legea privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, aprobată încă din 2007.



    Situaţia comunităţii româneşti din Portugalia s-a aflat pe agenda discuţiei pe care şeful diplomaţiei, Titus Corlăţean, a avut-o, la Bucureşti, cu vicepremierul lusitan, Paulo Portas. Cei doi au apreciat că românii din Portugalia, care formează cea mai numeroasă comunitate provenită dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene, este un exemplu de integrare reuşită. Cu acestă ocazie, ministrul Corlăţean a mulţumit pentru modul în care autorităţile portugheze s-au implicat, în special în ultimul deceniu, în procesul de integrare a cetăţenilor români.



    30 septembrie este ultima zi în care impozitele pe clădiri, terenuri şi mijloacele de transport pot fi plătite fără penalităţi, atrag atenţia autorităţile locale. De miercuri, pentru sumele neachitate se aplică majorări de întârziere de 2% pentru fiecare lună. Plata impozitelor se poate face şi online, la adresa www.ghiseul.ro.


    Primii militari români care vor fi instruiţi pentru a pilota avioane F-16 au plecat, astăzi, în Portugalia. Este vorba de un detaşament de 23 de ofiţeri şi maiştri militari ai Forţelor Aeriene Române. În total, peste 80 de piloţi, membri ai personalului tehnico-ingineresc şi specialişti în planificare vor participa la cursul organizat, în următorii doi ani, în Portugalia. Avioanele F-16 urmează să intre în dotarea Forţelor Aeriene Române începând din 2016.



    Delta Dunării este vulnerabilă în faţa schimbărilor climatice preconizate pentru următoarele decenii, relevă un studiu al organizaţiei World Wide Fund România. Potrivit cercetării, creşterea temperaturii medii anuale afectează atât calitatea apei, florei şi faunei, cât şi sănătatea oamenilor sau economia zonei. ONG-ul apreciază că o măsură esenţială ar fi refacerea zonelor umede, îndiguite în perioada comunistă şi transformate în terenuri agricole. Cu cele 5.400 de specii de plante şi animale, această zonă este a treia din lume în ceea ce priveşte biodiversitatea, după Bariera de corali din Australia şi Arhipelagul Galapagos din Ecuador. Rezervaţia biosferei Delta Dunarii a fost inclusă, la începutul anilor ’90, în patrimoniul UNESCO.



    Primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, participă, zilele acestea, la cea de-a X-a Conferinţă a Oraşelor şi Regiunilor Europene, organizată de Primăria din Viena. Printre temele majore se numără imigraţia, deschiderea IMM-urilor în zonele sărace şi tendinţa oraşelor de a se mări prin zone metropolitane.

  • ”Stuful e beton!” – campanie de informare privind utilizarea stufului în construcţiile tradiţional

    ”Stuful e beton!” – campanie de informare privind utilizarea stufului în construcţiile tradiţional

    Delta Dunării este cea mai mare rezervație naturală din Europa. In anul 1991 a dobândit recunoașterea internațională și a fost înscrisă în Patrimoniului Natural Mondial. Este o regiune de mare frumusete turistică și de un real interes științific. Rezervația Biosferei Delta Dunării se află pe locul 5 între zonele umede ale Terrei și pe locul 2 în Europa, dar ca importanță ecologică este a 3-a din lume.



    Delta Dunării reprezintă o zonă interesantă, datorită unei vegetații și faune bogate, precum și a unor caracteristici care îi conferă unicitate în întreaga lume. Stuful (Phragmites australis) ocupă mari întinderi din suprafața Deltei, cca. 78% din suprafața totală. Datorită însuşirilor sale fizice stuful reprezintă un material de construcţie ideal, calități care îl fac apreciat în arhitectura modernă. Numai că românii nu mai sunt interesați de această resursă regenerabilă. In fiecare iarnă, stuful este adunat și vândut constructorilor de case din întreaga Europă. Casele de vacanță de aici au demonstrat că folosirea stufului în construcţii nu este depaşită ci, din contră, ea reprezintă o tehnologie orientată spre viitor care să respecte mediului înconjurător. Loredana Pană, coordonator de proiect la Asociația Letea în UNESCO: “ Noi încurajăm folosirea stufului ca materie primă. Poate fi folosit pentru a face brichete din stuf și pentru încălzirea locuinţelor, pentru acoperișuri sau alte amenajări sau izolări termice. Stuful are o proprietate foarte bună, cel puțin acoperișurile din stuf, de a rezista până la 100 de ani pe casă, dacă sunt bătute foarte bine și nu se infiltrează apa. Vara mențin răcoare în locuințe, deci reprezintă un bun izolator termic iar iarna păstrează căldura. Mi-au povestit mulți localnici că și-au înlocuit acoperișurile din stuf cu tablă și vara este foarte cald și regretă decizia pe care au luat-o. Este un acoperiș la modă care se folosește foarte mult prin Marea Britanie”.



    Din păcate, meșteşugul realizării acoperișurilor din stuf este o meserie care se pierde. Doar localitatea Letea din Delta Dunării – parte a comunei Rosetti – mai păstrează încă aspectul rural deltaic cu case căptușite pe dinafară cu scânduri şi acoperite cu stuf, după tehnicile tradiționale locale. Meșteșugul stufului ar putea fi inclus pe lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO în următorii ani, într-o încercare de a salva tradiția împletiturilor care se mai păstrează în satele izolate din Deltă. Pentru a salva această meserie, Asociatia Letea în UNESCO, în parteneriat cu Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis și Centrul de Resurse pentru Participare Publică, a lansat, recent, campania de informare “”Stuful e beton”. Campania face parte din proiectul cu același nume și își propune să promoveze peisajul rural din Deltă. Loredana Pană: ”Ideea cu proiectul nostru este că noi vrem să arătăm că aceste acoperişuri din stuf care se fac în Delta Dunării sunt unice. Intr-adevăr se fac şi în Ungaria și în Marea Britanie și în alte părți în Europa, dar metodele prin care se fac la noi, în România, sunt unice. Sunt tehnici tradiționale, meșterii folosesc unelte traditionale confecționate tot de ei, dar care riscă să se piardă. Prin Letea, de exemplu, mai este un singur meșter. Ar fi, pur și simplu, un prestigiu pe care vrem să-l aducem zonei, să aducem în atenția publicului peisajul tradițional rural care din păcate în România se pierde și nu sunt multe programe care să păstreze satul rural autentic. Asta ne propunem, prin acest proiect, să promovăm patrimoniul cultural al Deltei Dunării și, astfel, pe termen lung, să scadă presiunea asupra ecosistemelor și a mediului și să crească turismul cultural.”



    In apropierea satului de pescari Letea se află pădurea Letea — cea mai nordică pădure subtropicală din Europa și singura pădure de stejar din lume crescută pe un grind. Turiștii care vin aici au posibilitatea să se cazeze la casele tradiționale, astfel se pot dezvolta pensiuni turistice având la bază folosirea stufului ca materie primă, speră inițiatorii proiectului. Loredana Pană: Pentru UNESCO noi pregătim un studiu care va fi gata în noiembrie legat de tehnicile de lucru, de metodele tradiționale de realizat acoperișuri, care sunt meșterii că este important să identificăm câți mai mulți și să arătăm că este un meșteșug care nu a murit și se practică în continuare. Va fi destul de greu. Noi am identificat doar doi meșteri până acum și Ministerul Culturii va trebui să decidă dacă acest meşteşug îl punem pe lista României pentru UNESCO sau nu. Din discuțiile pe care le-am mai avut până acum, ne-au spus că sunt șanse. Este un meștesug unic și ăsta este un criteriu foarte important.”



    La nivel declarativ, proiectul a atras susținerea tuturor autorităților locale și centrale cu competențe în domeniul cultural. La nivel de implicare directă, însă, mobilizarea este dificilă. Protejarea peisajului rural tradițional din Delta Dunării nu pare a fi o prioritate, spun reprezentanții Asociației Letea în UNESCO. Important este ca localnicii din Letea să înteleagă că tradiția locală trebuie să dăinuiască mai ales că zona este frecventată de mii de turiști în fiecare vară.

  • Toamnă în Delta Dunării

    Toamnă în Delta Dunării

    Vă invităm astăzi în paradisul păsărilor, în paradisul verde, într-un loc unic în România şi Europa, Delta Dunării. Vom explora păduri cu aspect tropical, vom cunoaşte bucătăria locală şi vom vorbi despre cum ne putem petrece toamna în acest loc. Cele mai noi oferte de cazare, cele mai atractive activităţi de agrement, toate într-un singur loc: în Delta Dunării. Intrată în patrimoniul UNESCO în 1991, este considerată rezervaţie a biosferei la nivel naţional. Aici, în sud-estul României, pe o arie de peste 1.500 de km pătraţi aveţi ocazia să vedeţi sute de specii de păsări, de peşte de apă dulce şi locuinţe lacustre. Iată doar câteva dintre motivele pentru care Delta Dunării poate fi destinaţia ideală de vacanţă.



    Dragoş Olaru, administratorul unei firme care oferă servicii turistice, spune că ne putem programa vacanţa în orice parte a anului, întrucât fiecare sezon are frumuseţea lui. Iată însă de ce să mergem în această perioadă.



    Toamna, când vremea este mai plăcută, se fac plimbări în Deltă. Este mai plăcut pentru cei mai în vârstă şi pentru copii. Pescuitul sportiv este motivul principal pentru care turiştii vin toamna în Delta Dunării. Bird watching-ul este, de asemenea, în faza lui de final. Unele specii au plecat deja, dar sunt şi unele specii care se pot observa mai uşor fiindcă se strâng în grup pentru migraţie. Agitaţia din vară a dispărut şi ne putem apropia mai mult de ele.”



    Alături de colaboratorii săi, ghizi specializaţi, Dragoş Olaru vă propune zece trasee speciale, toate concepute în aşa fel încât să cunoaşteţi cât mai îndeaproape flora şi fauna. Programele sunt concepute în aşa fel încât să vă ocupe o zi întreagă şi se întind pe o perioadă cuprinsă între trei şi opt ore. Iată un exemplu: Fiecare traseu are farmecul şi obiectivele lui turistice speciale. Un traseu pe care îl practic în mod obişnuit cu turiştii străini şi cu cei români şi care îmi place deosebit este cel spre Mila 23. Asta ar însemna să plecăm dimineaţa pe la 9-10 pe canalul Dunării. Vom vedea pescarii sportivi care se întrec să prindă crap. Ne îndreptăm apoi spre Lacul Bogdaproste. Pe canal putem exemplifica diferite ecosisteme: plaurii şi grindurile pe care le întâlnim. Pe lacurile mai mici, din jur, putem observa grupuri de pelicani. Lacul cel mai mare pe care îl vom traversa se numeşte Trei Iezere. Iar vom întâlni pelicani. Va trebui să ne croim apoi drum prin porţiuni pline de nuferi. Vom ajunge la Mila 23, un sat tradiţional pescăresc. Se pot vedea vechile case, se poate vizita biserica. Ne vom opri în refugiul unui lipovean din Mila 23, cu grădină, unde gătim împreună cu turiştii o ciorbă tradiţională de peşte. Traseul ţine cam până pe la ora 15.00. Nu respectăm un orar anume, ci mergem atât cât suportă turiştii traseul pe barcă.”



    În privinţa cazării, puteţi alege un hotel plutitor, o pensiune tradiţională sau un complex. Noi ne-am oprit la un complex de patru stele din comuna Murighiol, cu o privelişte superbă asupra lacului cu acelaşi nume şi a parcului propriu. Preţul unui apartament de patru stele este 90 de euro în cursul săptămânii şi 110 euro în weekend. Însă în preţ nu intră doar internetul wi-fi şi micul dejun, ci multe altele, despre care aflăm de la Mihaela Andrei, responsabil marketing: Avem o piscină de dimensiuni olimpice pentru cei care iubesc apa, avem locuri de joacă pentru copii. Pe malul lacului Murighjiol se poate pescui. Avem, de asemenea, hidrobiciclete şi bărcuţe cu vâsle pentru plimbări. Avem centru SPA cu piscină interioară, saună, salină, jacuzzi, masaj. Avem servicii atât pentru doamnele care vor să se relaxeze cât şi pentru domnii care vor să pescuiască. În afară de aceste servicii incluse în oferta de cazare, putem organiza excursii de la trei până la opt ore pe canalale din Delta Dunării. La Sf. Gheorghe, turiştii pot vedea cum se varsă Dunărea în mare.”



    În afară de peisajele deosebite şi de bogăţia florei şi faunei, delta încântă şi prin savoare. Veţi avea ocazia să vă bucuraţi de un meniu pescăresc, cu icre la aperitiv, chifteluţe de peşte, borş de peşte, scrumbie de Dunăre sau crap la proţap. Dacă nu vă place peştele, puteţi alege mielul sau berbecuţul, cu zacuscă, salată de fasole şi ciorba de afumătură.



    În general, preţul unui sejur în Delta Dunării este mai ridicat decât cel din alte zone ale României din cauza transportului pe apă, spune Dragoş Olaru, administratorul unei companii de turism. Însă nu e deloc prohibitiv, iar turiştii vin de peste tot: Vin din Franţa, Spania, Germania, America, Africa de Sud, vin din toate colţurile lumii. Turiştii străini sunt foarte mulţumiţi. Pentru ei nu e foarte mare preţul. Anul trecut m-a vizitat un cuplu din Anglia, care a stat nouă zile. Anul acesta au revenit şi mi-au spus că este singurul loc din lume unde au revenit. Au făcut din timp rezervarea pentru a se întoarce. Acum am avut un grup de armeni din America tocmai pentru că cineva mă recomandase. Până la urmă, satisfacţia clientului e cea mai importantă.”



    Turiştii care aleg Delta Dunării pentru petrecerea concediului rămân dedicaţi acestei destinaţii an de an. Este o ofertă pentru persoanele active care iubesc natura, dar şi pentru cei care doresc să se relaxeze. În speranţa că v-am convins, vă recomandăm să vă adresaţi chiar acum agentului de turism pentru a beneficia de cele mai atractive oferte, toamna, în Delta Dunării.

  • Preparate din Delta Dunării

    Preparate din Delta Dunării

    Delta Dunării reprezintă una dintre marile atracţii turistice ale României. Împărăţie a apelor şi a păsărilor, Delta Dunării înseamnă pentru vizitatori posibilitatea de a admira natura, o partidă de pescuit, relaxare, dar şi şansa de a descoperi o gastronomie specifică bazată, desigur, pe peşte. Locuitorii deltei sunt în stare să pregătească peştele într-o diversitate culinară greu de imaginat, de la traditionalul borş pescăresc până la preparate din carne tocată, precum chifteluţe, ardei umpluţi sau ştiucă umplută, un preparat care se obţine cu multă muncă şi pentru care este nevoie de dexteritate.



    Cel mai la îndemână fel de mâncare este borşul pescăresc, pregătit acasă sau pe un grind, într-un ceaun pus pe pirostrii. Se pun în oală, la fiert, mai întâi peşti mărunţi, evisceraţi, necurăţaţi de solzi, dar bine spălaţi. Zeama astfel obţinută este strecurată, iar apoi sunt adăugate apă şi legume tăiate mărunt, de obicei ceapă, ardei graşi, roşii, orez. Când legumele sau zarzavatul sunt aproape fierte, sunt adăugate şi bucăţi mari de peşte. Se lasă la fiert la foc potrivit, îndepărtându-se în permanenţă spuma. Zeama trebuie acrită spre final, fie cu borş, fie cu roşii, dar cel mai des cu oţet, aşa cum se obişnuieşte în Delta Dunării. Se lasă să mai dea un clocot, se retrage oala de pe foc, se adaugă frunze de pătrunjel, tăiate mărunt. Zeama este servită într-un castron şi, alături, pe un platou, sunt aduse bucăţile de peşte pentru a fi consumate împreună cu mujdei de usturoi.



    De multe ori, în Delta Dunării peştele este pregătit pe o tablă încinsă de foc, pe care se presară un strat de sare de 2 … 3 milimetri grosime. Este vorba de saramură, care se pregăteşte din diferite specii de peşte, unii mai mici, precum biban, caras, roşioară, alţii mai mari, precum plătica, şalăul, somnul sau crapul. Înainte de fi puşi la fript, peştii trebuie curăţaţi de intestine şi de branhii, dar nu şi de solzi în cazul bibanului şi şalăului. Se lasă pe plită până se rumenesc, după care bucăţile de peşte sunt întoarse pe partea cealaltă cu grijă, pentru a nu se rupe. Acum sunt îndepărtaţi şi solzii de pe bucăţile de peşte care sunt aşezaţe apoi într-un vas în care se toarnă apă fierbinte, atât cât să le acopere. Pentru condimentare, în saramură poate fi adăugat ardei iute sau usturoi, tăiat în feliuţe subţiri, frunze de pătrunjel, tocate mărunt, cimbru şi busuioc, bucăţi de roşie. Saramura de peşte este servită caldă, cu mămăligă şi cu un pahar de vin alb, sec sau demisec, bine răcit. Poftă bună!