Radio România Internațional

Tag: demisie

Marea Britanie a votat pentru ieșirea din UE/Cameron demisionează

UPDATE: Președintele României Klaus Iohannis a transmis că România regretă, dar respectă votul britanicilor: Noi regretăm acest vot, dar, în același timp, vreau să spun foarte clar că respectăm acest vot. UE este un proiect foarte valoros, România a fost de la bun început o țară care a dorit să fie membră în UE, o țară care a susținut puternic ideea europeană. Și, în acest context, vreau să spun după aceste consultări foarte clar: România rămâne atașată proiectului european

Șeful statul a mai spus că nu există motive de teamă pentru economia României: Din discuțiile pe care le-am avut cu domnul guvernator (n.r Mugur Isărescu, BNR) am înțeles că nu sunt motive de îngrijorare pentru economia României și pentru finanțele românești

UPDATE: Efectele votului pentru ieșirea Marii Britanii din UE nu se lasă așteptate. Premierul David Cameron și-a anunțat demisia din funcție, vineri dimineața.

Voi face tot ce îmi stă în puteri, în calitate de prim-ministru, să stabilizez nava în lunile care vor urma, dar nu cred că ar fi corect pentru mine să fiu căpitanul acestei nave. Avem nevoie de alți lideri, de un nou premier înainte de începutul conferinței Partidului Conservator. Voi continua să fiu premier în urmatoarele 3 luni, a anunțat Cameron după numărarea voturilor.

Premierul Cameron a mai adăugat că voința poporul trebuie respectată și i-a felicitat pe cei din campania LEAVE (pro Brexit) pentru eforturile depuse.

Comisia Electorală din Marea Britanie anunță că Regatul Unit a votat pentru ieșirea din Uniunea Europeană. Conform rezultatelor definitive, 51,9% dintre alegători au votat în favoarea Brexit-ului.

Rata de participare la vot a fost de 72,2%. Numărul votanților care s-au pronunțat pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană se ridică la 17.410.742 milioane.

Uniunea Europeană este hotărâtă să-și păstreze unitatea în 27 de membri, a declarat vineri președintele Consiliului European, Donald Tusk.

24 June 2016
Politica românească după alegerile locale

Văzute exclusiv prin prisma rezultatelor obţinute la nivelul
întregii ţări, alegerile locale desfăşurate, duminică, în România, au fost un
succes pentru PNL, principala formaţiune a Dreptei. Cu 32-33 procente,
liberalii sunt în urma câştigătorului, PSD, cu doar cinci puncte. O poziţie
care le-ar permite să atace parlamentarele de la toamnă cu încredere.

Perspectiva se schimbă radical atunci când este analizat scorul din Bucureşti.
În capitala cândva fief tradiţional al Dreptei liberale, PSD şi-a adjudecat tot
– primăria generală, cele şase primării de sector, consiliile locale sectoriale
şi consiliul general al municipiului. Şi ameninţă să impună toate deciziile pe
care le doreşte, fără ca vreo forţă politică să i se opună, graţie alianţei cu
dizidenţa liberală ALDE. Ceea ce dă frisoane PNL nu este numai rezultatul,
calificat unanim de comentatori drept un dezastru, ci faptul că acest partid
riscă să nu mai reprezinte alternativa la PSD.

La nivelul capitalei, acest
statut este revendicat, după locale, de Uniunea Salvaţi Bucureştiul, fost ONG
transformat în partid. USB, prin tenacele său lider Nicuşor Dan şi
profesioniştii oneşti pe care i-a promovat, se anunţă capabil să răspundă
exigenţelor de integritate ale acelui segment de electorat instruit şi decis să
nu mai tolereze politica de talcioc, corupţia şi incompetenţa partidelor
tradiţionale. Mesajul transmis de acest electorat PNL este limpede: ori se supune unei schimbări profunde de
mentalitate şi abordare, ori intră în vrie cu riscul dezarticulării şi
extincţiei, de facto, aşa cum s-a întâmplat cu PNŢCD, vioara întâi a guvernării
la sfârşitul anilor 90 şi extraparlamentar astăzi.

Şefii filialelor de sector
şi preşedintele pe Bucureşti şi-au asumat eşecul şi au demisionat. Voci critice
din partid au cerut şi plecarea secretarului general, Ilie
Bolojan, considerat responsabil pentru eşec în calitatea sa de şef al campaniei
electorale. Acesta a fost, însă, reconfirmat, un semnal clar că orice revoltă
internă împotriva conducerii PNL, incluzându-i aici pe copreşedinţii Alina
Gorghiu şi Vasile Blaga, va fi
înăbuşită.

În tabăra stângii, care jubilează după scrutinul local, prioritatea
este constituirea de alianţe la nivel local şi judeţean cu partenerii loiali de
până acum, UNPR şi ALDE. Ar mai fi, totuşi, una: eliminarea de la şefia Camerei
Deputaţilor a lui Valeriu Zgonea, înlăturat din partidul la vârful căruia s-a
aflat pentru curajul de a-i cere preşedintelui Liviu Dragnea să facă un pas în
spate după ce a fost condamnat cu suspendare în dosarul privitor la
referendumul din 2012 de demitere a preşedintelui de atunci, Traian Băsescu. Social-democraţii au modificat
regulamentul în aşa fel încât Zgonea să poată fi înlocuit, însă cel vizat
contestă noile reglementări, pe motiv că procedurile
parlamentare nu au fost respectate în acest caz.

9 June 2016
O nouă criză în Guvernul Cioloş

Victime ale unor infecţii contractate în spital vor fi fost destule în România: Serviciul Român de Informaţii a transmis, în ultimii cinci ani, autorităţilor în drept circa 100 de informări cu privire la disfuncţionalităţile din sistemul public de sănătate, inclusiv referitoare la problema infecţiilor nosocomiale intraspitaliceşti. Ministrul Patriciu Achimaş-Cadariu este, însă, prima victimă indirectă în scandalul uriaş declanşat recent privind folosirea de dezinfectanţi diluaţi.

O anchetă jurnalistică a dezvăluit că acestea ar avea o concentraţie chiar şi de zeci de ori mai mică decât normele în vigoare. Or, după şase luni de mandat, ministrul Achimaş-Cadariu a luat decizia de a pleca de la Ministerul Sănătăţii, pentru că nu ar fi fost de acord cu modul în care s-a decis în Guvern gestionarea crizei. Sâmbătă, premierul Dacian Cioloş a cerut Ministerului să reia şi să extindă ancheta administrativă, toate produsele folosite în prezent la dezinfecţie în fiecare spital din ţară urmând să fie verificate din punct de vedere al concentraţiei şi eficacităţii.

Eşantioanele neconforme descoperite, deja, la 50 de unităţi sanitare au fost trimise pentru noi teste. În paralel, se derulează şi o anchetă a Parchetului General. Au fost făcute percheziţii la spitale şi la sediile companiei HexiPharma, care furnizează substanţele dezinfectante. Extinzând problematica, premierul Cioloş are în vedere modificarea legislaţiei şi măsuri care să scoată la lumină problemele sistemului sanitar, mult mai numeroase şi extrem de grave.

Dacian Cioloş: ‘Vreau să folosim următoarele şase luni şi pentru a lua şi alte tipuri de măsuri structurale care, chiar dacă nu vor reforma din temelii sistemul de sănătate, cel puţin vor scoate la lumină probleme şi le vor clarifica. Şi vreau să-i asigur pe toţi că n-o să ascund nimic, că n-o să neglijez nimic. Am intenţia să-mi formez un grup de oameni care cunosc bine sistemul, unii din sistem, alţii din afara sistemului, pentru a avea o înţelegere cât mai precisă a ceea ce se poate face în şase luni şi voi face lucrul acesta.’

Pe de o parte, pe termen scurt, este nevoie de recâştigarea încrederii românilor în sistem. Sunt necesare, pe de alta, măsuri ce ţin de reabilitarea infrastructurii spitaliceşti vetuste prin construcţia de spitale inclusiv cu finanţare europeană. Apoi, este momentul ca disfuncţionalităţile manageriale să nu mai fie neglijate. De aceea, este nevoie de o regândire a modului în care sunt respectate contractele de management în spitalele publice şi a modului în care unităţile spitaliceşti se subordonează autorităţilor centrale şi locale.

Potrivit primului ministru Cioloş, în ultimii şase sau şapte ani, la Sănătate, în România, s-au succedat cel puţin zece miniştri. Niciunul pare că nu a fost capabil să o reformeze, astfel încât să nu mai existe scandaluri de anvergură. De câteva luni, însă, ele se ţin lanţ.

9 May 2016
Fondurile europene şi problema atragerii lor

După aderarea României la Uniunea
Europeană, în 2007, atragerea şi absorbţia fondurilor europene par să fie o
mare provocare pentru autorităţile de la Bucureşti. Situaţia e cu atât mai
gravă cu cât e vorba de unul dintre domeniile de importanţă majoră pentru
dezvoltarea economică a ţării.

Ultimul ministru al Fondurilor Europene, Aura
Răducu, şi-a depus, în această săptămână, demisia din functie, la solicitarea
premierului Dacian Cioloş, nemulţumit de obiectivele pe termen scurt ale
acesteia. Aura Răducu îşi propusese, printre altele, să introducă o nouă
abordare şi un nou tip de management în domeniul fondurilor europene. Cea mai
dificilă parte este, însă, accesarea banilor pentru
proiectele de lungă durată pentru a căror punere în aplicare este nevoie de
mulţi bani. Nici micile proiecte nu par
a fi ușor de realizat, în condiţile în care solicitanţii acuză proceduri
complicate şi birocraţie excesivă.

Despre stadiul actual al fondurilor europene
a vorbit, la Radio România, comisarul european pentru politici regionale Corina
Creţu: In ceea ce priveşte perioada de programare 2007-2014,
care încă nu s-a încheiat, avem peste 70% absorbţie dar, sigur, sunt în risc de
pierdere între 2,6 şi 3,4 miliarde de euro, care probabil vor fi dezangajate.
S-au creat foarte multe locuri de muncă, peste 14.000 de locuri de muncă în
ultimii ani, 850.000 de persoane au fost instruite, consiliate. Peste 2.000 de
întreprinderi mici şi mijlocii au fost sprijinite pentru investiţii directe.
Cel mai prost stăm la capitolul transporturi, doar 122 kilometri de cale ferată
refăcuţi, 368 kilometri de noi drumuri. Aş vrea să adaug şi instituţiile de
sănătate, educaţie şi sociale, care au fost renovate, peste 400 de proiecte.

Corina
Creţu a lansat un apel către autorităţile de la Bucureşti să grăbească
pregătirea şi lansarea cererilor de proiecte, dar şi să intensifice eforturile
pentru simplificarea şi reducerea poverii administrative pentru beneficiarii
banilor europeni: Faptul că în următorii şapte ani România va
beneficia de peste 22 de miliarde de euro ar trebui să determine autorităţile
române să grăbească viteza cu care se pregătesc proiectele. În primul rând
trebuie desemnate instituţiile care vor gestiona banii în perioada următoare,
pentru că, practic, Comisia nu a fost încă notificată în legătură cu desemnarea
acestor instituţii de management. Comisia Europeană este în dialog şi în
colaborare constantă cu autorităţile române, a punctat Corina Creţu.

Ea a mai
spus că, pentru instituţia europeană, este important ca autorităţile de la
București să ducă la îndeplinire ceea ce şi-au asumat prin Acordul de
parteneriat, în aşa fel încât cetățenii să beneficieze la maximum de fondurile
europene și să aibă un beneficiu direct
în viaţa lor de zi cu zi.

27 April 2016
Panama, exotismul afacerilor

Deşi sună îngrozitor,
paradisul poate fi şi fiscal. La fel de nepotrivit este să asociem exoticul cu
potlogăriile financiare. Şi, totuşi, este deja un domeniu consacrat, acesta al
manipulării banilor în locuri superbe din lume, asociate mai ales cu turismul
şi petrecerea timpului în moduri foarte plăcute. Exotismul a migrat astfel din
peisaj şi turism în teoria economică şi în practica afacerilor. Colţurile de
lume care atrag prin taxe şi legislaţie extrem de permisive au apărut încă din
secolul al XlX-lea. În secolul XX s-au
înmulţit rapid, stimulate de soare şi peisajul exotic.

Cel mai recent nume
venit în această galerie este Panama, ţara, canalul, colţul din America
Centrală, unde activează firma germano-panameză Mossack Fonseca. Partea germană
a fost creată în 1977 iar în 1986 a intrat în afacere şi Ramon Fonseca, avocat
şi scriitor. La fix 40 de ani de existenţă comună, germano-panameză, firma a
fost făcută celebră de o publicaţie germană care i-a publicat listele de
clienţi şi foarte multe alte documente secrete. Sediul principal al firmei este
în Panama dar birourile şi afacerile ei se desfăşoară în întreaga lume, în cele
mai neaşteptate locuri şi niveluri. Pe listă, aşadar, găsim persoane cunoscute
sau de-a dreptul celebre, din toată lumea şi din toate domeniile. Dar şi mai
multe sunt companiile de tip offshore, nume asociat aproape unanim cu
încercarea de evaziune fiscală sau de ieşire de sub rigoarea unor legi stricte,
cum sunt cele care funcţionează prin ţările cu performanţă economică reală.

Acum
un an, fiscul german, care ancheta ceva speţe de spălare de bani şi evaziune
fiscală la o mare bancă gemană, ajunge şi la Mossack Fonseca. Se pare că atunci
s-a produs şi scurgerea masivă de informaţii care a dus la afacerea Dosarelor
Panama de astăzi. Oricum, publicaţia germană recunoaşte că deţine aceste
informaţii de un an. Informaţiile publicate sunt extrem de diverse, cum diverse
sunt şi situaţiile prezentate şi punctele de vedere asupra faptelor revelate.
Firma în cauză spune că nu este nimic ilegal în ce a făcut, că şi-a făcut
datoria profesională de a ajuta clienţii să îşi minimizeze pierderile fiscale
şi să-şi maximizeze profitul. Pentru unii, însă, această intenţie dă foarte rău
la locul de muncă. Mai ales când în discuţie sunt oameni politici şi mai şi
exercită funcţii în care au fost aleşi de cei care nu au folosit serviciile
unei firme de paradis fiscal pentru a avea mai mulţi bani în buzunar şi a plăti
mai puţine taxe şi impozite ţărilor lor.

Premierul islandez şi-a dat, deja,
demisia, premierul britanic a trebuit să dea explicaţii, iar preşedintele rus,
fost şi el premier, pentru un mandat, a oferit acuzaţii. Miniştri şi alţi
oficiali îşi dau, la rândul lor, demisia sau se retrag mai spre umbră,
încercând să dispară din atenţia iscată de dosarele din Panama. Efectele asupra
vieţii politicienilor sunt imediate, rapide şi vizibile, dar s-ar putea să fie
singurele. Se fac anchete şi reproşuri dar nu sunt aşteptate inculpări sau
măsuri juridice mai serioase. Desigur, anchetele naţionale ar putea evidenţia
situaţii de neacceptat pentru un stat sau altul, fiecare ţară şi-a evidenţiat
propriii cetăţeni sau chiar lideri pe listele din Panama şi îi priveşte, acum,
cu alţi ochi.

Şi totuşi, mai avem un alt efect cert, ba chiar de anvergură şi
de perspectivă, este vorba de punerea în discuţie a fenomenului offshore. Dacă
până acum acest tip de companii era acceptat şi utilizat, după Panama va exista
mereu o prezumpţie de vinovăţie faţă de companiile offshore. S-a produs o clară
şi radicală schimbare de percepţie şi nu este exclus ca ţările mai hotărâte să
ia chiar măsuri legislative împotriva acestui tip de afaceri, cu spaţii ample
şi nevăzute, sinonime cu ilegalitatea.

17 April 2016
Retrospectiva săptămânii 10.04- 16.04.2016

Noi legi pentru români

Discuţii privind reformarea legilor
siguranţei naţionale române se impuneau: s-a constatat, în diverse ocazii, că
unele acte normative sunt învechite, inadecvate sau greu de aplicat. Plecând de
la această premisă, preşedintele Klaus Iohannis
a avut, săptămâna aceasta, consultări cu formaţiunile parlamentare pe
marginea respectivelor acte normative. Concluzia a fost că legile care vizează
securitatea naţională trebuie actualizate. Vor
exista două pachete. Cu precizări, Klaus Iohannis: Un prim pachet,
care este format din trei legi, este în procedură avansată în Guvern. Este vorba de îmbunătăţirea
legii de combatere a terorismului, a doua lege este cea care clarifică situaţia
cartelelor PrePay şi a treia este legea care se referă la securitatea informatică.
Din discuţiile cu partidele am ajuns la concluzia că este fezabil să se încerce
finalizarea acestor legi încă în această sesiune parlamentară. Al doilea pachet
conţine legi, care sunt cel puţin la fel de importante, dar nu sunt, încă, în
faze atât de avansate. Şeful
statului român a mai subliniat că legislaţia în domeniul siguranţei naţionale poate fi stabilă doar dacă
este însuşită de cea mai mare parte a politicienilor şi are aprobarea societăţii
civile. Pe de altă parte, deputaţii de la Bucureşti au adoptat, miercuri,
controversatul proiect al legii dării în plată. Documentul a suferit câteva
modificări, după ce preşedintele Klaus Iohannis l-a trimis Parlamentului pentru
reexaminare. De prevederile actului normativ beneficiază persoane fizice care
au luat un credit ipotecar de maximum 250 de mii de euro pentru achiziţionarea
sau construirea unei locuinţe. Cei în incapacitatea de a-şi plăti ratele pot să
închidă creditul prin simpla cedare a imobilului la bancă sau să cedeze băncilor
bunurile ipotecate. După votul din Camera Deputaţilor, care a avut valoare
decizională, legea a fost trimisă spre promulgare şefului statului. Preşedintele Iohannis nu
mai are dreptul să ceară o nouă reexaminare. Documentul poate fi, însă,
eventual, contestat la Curtea Constituţională.

Ministrul
muncii demisionează

Ministrul român al Muncii, Ana Costea, şi-a înaintat demisia, iar premierul
Dacian Cioloş i-a acceptat-o. Gestul survine în contextul în care sindicatele
şi-au exprimat nemulţumirea în legătură cu un proiect de ordonanţă privind
salarizarea din sectorul bugetar, iar Ana Costea şi-a retras susţinerea faţă de
document. Preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, a punctat: Aşteptam
lucruri bune din poziţia de ministru al muncii. Am constatat însă că,
uşor-uşor, i s-au luat, din mandat, lucruri importante, cum ar fi acest demers
de scriere a unui proiect de lege a salarizării în sectorul bugetar. Am aflat
că, de aproape două luni, răspunderea aceasta fusese mutată la Secretariatul General
al Guvernului, iar pe de altă parte, când eu i-am cerut doamnei ministru să
retragă acest proiect, domnia sa a condiţionat retragerea proiectului de
demisia domniei sale. Pentru mine a fost mai mult decât evident că proiectul
respectiv nu era al ei. A fost obligată să şi-l asume. Până la urmă, a făcut
bine că a plecat, ar fi putut să facă lucruri bune, dar n-a fost lăsată.
Între timp, premierul Dacian Cioloş a anunţat că executivul va continua
săptămâna viitoare discuţiile cu partenerii sociali despre salarizarea
bugetarilor, pentru a găsi o soluţie acceptabilă şi fezabilă din punct de
vedere bugetar şi legal.

PNL şi alegerile locale

Marian Munteanu este, de
săptămâna aceasta, noul candidat al liberalilor la Primăria Bucureştiului, după
retragerea din cursa electorală a lui Ludovic Orban, acuzat într-un dosar de
corupţie. Un portret succint i-a făcut co-preşedintele PNL, Alina Gorghiu: Opţiunea este către domnul Marian Munteanu, reprezentant al societăţii
civile, un om care este un simbol al anilor ’90, unul din liderii mişcărilor de
studenţi de la acea vreme şi un simbol, de asemenea, al mişcării anticomuniste,
un om cu care cred că PNL are create toate premisele pentru câştigarea bătăliei
în Bucureşti. Mai multe organizaţii civice şi pentru apărarea drepturilor
omului au făcut un apel către conducerea PNL să îl retragă pe Marian
Munteanu din cursa pentru Primăria Capitalei, acuzându-l de simpatii de
orientare fascistă. Pentru gestionarea Bucureştiului şi-au mai anunţat candidaturile
social-democrata Gabriela Firea, Nicuşor Dan din partea ‘Uniunii Salvaţi Bucureştiul’
şi Ciprian Ciucu, independent, susţinut de partidul M10. Înscrierile electorale
se pot face până pe 26 aprilie. Alegerile locale vor avea loc pe 5 iunie.

Artă românească la superlativ

Luni, la Bucureşti, a fost lansată oficial o subscripţie naţională pentru
cumpărarea operei celebrului sculptor român Constantin Brâncuşi Cuminţenia pământului.
Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu: Noi am deschis
conturile în euro, dolari şi, bineînţeles, în lei la Trezoreria Statului şi la încă
şase bănci comerciale care au acceptat să lucreze cu noi fără niciun fel de
comisioane. Conturile sunt, deja, anunţate pe site-ul Ministerului Culturii şi
sunt anunţate şi pe o pagină de Internet dedicată, pagina cuminteniapamantului.ro, implicată în toată campania de comunicare pe care o vom începe în
curând. Din
cele 11 milioane cât costă sculptura, de la buget vor fi scoase 5, restul de 6
milioane urmând să fie adunate, până pe 30 septembrie, de la români. Pe de altă parte, cinci filme au fost
selecţionate la cel mai mare festival internaţional de gen – al 69-lea de la
Cannes, din 11-22 mai. Lungmetrajele Bacalaureat de Cristian Mungiu şi
Sierra Nevada de Cristi Puiu vor concura în competiţia oficială, iar Câini
al lui Bogdan Mirică, în secţiunea Un Certain Regard.În competiţia oficială de
scurmetraje figurează 4:15 P.M. Sfârşitul lumii, regizat de Cătalin Rotaru şi
Gabi Virginia Sarga, iar la secţiunea Cinéfondation,
România este reprezentată de Toate fluviile curg în mare, în regia lui
Alexandru Badea.

16 April 2016
Demisia ministrului Muncii

Ministrul român
al Muncii, Ana Costea, şi-a înaintat demisia, iar
premierul Dacian Cioloş i-a acceptat-o. Gestul survine în contextul în care
sindicatele din sistemul bugetar şi-au exprimat nemulţumirea în legătură cu
proiectul de ordonanţă privind salarizarea din sector, iar Ana Costea şi-a
retras susţinerea faţă de document.

Sindicaliştii spun despre acest proiect că
măreşte diferenţa între cei cu venituri mari şi cei cu venituri mici. Potrivit
proiectului, dascălii ar pierde bani, în timp ce în sănătate majorările
salariilor vor fi de doar câţiva lei, au acuzat sindicaliştii.

Preşedintele
Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, a declarat că Ana Costea ar fi
putut să facă multe lucruri la Ministerul Muncii, dar nu a fost lăsată. Dumitru
Costin: ‘Aşteptam lucruri bune din poziţia de ministru al muncii. Am constatat
însă că, uşor-uşor, i s-au luat, din mandat, lucruri importante, cum ar fi
acest demers de scriere a unui proiect de lege a salarizării în sectorul
bugetar. Am aflat că, de aproape două luni, răspunderea aceasta fusese mutată
la Secretariatul General al Guvernului, iar pe de altă parte, când eu i-am
cerut doamnei ministru să retragă acest proiect, domnia sa a condiţionat
retragerea proiectului de demisia domniei sale. Pentru mine a fost mai mult
decât evident că proiectul respectiv nu era al ei. A fost obligată să şi-l
asume. Până la urmă, a făcut bine că a plecat, ar fi putut să facă lucruri
bune, dar n-a fost lăsată’.

Un fost ministru al muncii, vicepreşedintele
PSD, Rovana Plumb, a declarat că demisia Anei Costea amână rezolvarea
dezechilibrelor din sistemul de salarizare a bugetarilor. În schimb,
copreşedintele PNL, Alina Gorghiu, spune că gestul este firesc pentru că prin
acţiunile sale ministrul demisionar ar fi prejudiciat imaginea guvernului.

Între timp, premierul Dacian Cioloş a anunţat că executivul va continua
săptămâna viitoare discuţiile cu partenerii sociali despre salarizarea
bugetarilor, pentru a găsi o soluţie acceptabilă şi fezabilă din punct de
vedere bugetar şi legal.

Purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu, a
precizat că discuţiile despre majorarea salariilor din sistemul bugetar trebuie
să ţină cont şi de resursele financiare existente. Dan Suciu: ‘Acest guvern a preluat un buget deja făcut pentru 2016 de fostul
guvern. În bugetul deja făcut, nu există elemente care să susţină majorări
salariale. Ceea ce vom încerca să facem, dacă ajungem la un acord cu partea
sindicală, este să găsim surse suplimentare. După ce vom revedea structura
bugetului, vom vedea dacă găsim şi ce surse suplimentare de finanţare găsim
pentru eventualele modificări pe care le facem în buget’.

Într-un comunicat de presă, ministerul Muncii
a precizat că, în total, a elaborat cel puţin zece variante ale legii
salarizării. Din lipsă de fonduri s-a ales, însă, varianta unei ordonanţe de
urgenţă care trebuia să uşureze aplicarea unei viitoare legi a salarizării.

15 April 2016
Evenimentele interne ale anului 2015

Evenimentul anului
2015, în România, este incendiul devastator din clubul bucureştean Colectiv,
soldat cu peste 60 de morţi. În noaptea de 30 octombrie,sute de tineri care aleseseră să participe la un concert rock au fost
victimele incendiului produs din cauza unui spectacol pirotehnic desfăşurat în
condiţii improprii, pe fundalul supraaglomerării localului. Solidaritatea spontană a oamenilor, care s-au
mobilizat într-un efort umanitar fără precedent, a fost impresionantă. Au fost
decretate trei zile de doliu naţional, iar locul tragediei a fost transformat
într-un imens altar în aer liber, unde români obişnuiţi, dar şi personalităţi
autohtone şi de peste hotare au depus flori şi au aprins lumânări. La o zi după
tragedie, a avut loc şi un marş spontan al tăcerii: circa 10 mii de persoane de
toate vârstele, multe îmbrăcate în negru, au mărşăluit într-o linişte mai
zguduitoare decât un urlet de durere.

Imediat încheiat doliul naţional, de
aproape 3 ori mai mulţi români au ieşit,
din nou, în stradă pentru a-şi exprima, de
această dată, revolta faţă de corupţia şi indiferenţa autorităţilor, care au condus, în opinia lor, la unul din cele mai
grave dezastre din Bucureşti din ultimele decenii. Explicând că ar fi o greşeală să
ignore nemulţumirea oamenilor, premierul
social-democrat Victor Ponta şi-a dat demisia. După consultări cu
reprezentanţii partidelor parlamentare şi – în premieră – ai societăţii civile,
preşedintele Klaus Iohannis l-a însărcinat, pe 10 noiembrie, pe Dacian Cioloş, fost comisar european pentru agricultură, să
formeze un nou Guvern, neînregimentat politic, format
din miniştri performanţi, asupra cărora să nu planeze niciun dubiu. Cabinetul
Cioloş a primit votul de învestitură al Parlamentului pe 17 noiembrie. Circa o
lună mai târziu a repurtat şi un prim succes, Legislativul adoptând cu o
largă majoritate proiectele bugetului de stat şi al asigurărilor
sociale pe 2016. Sănătatea, educaţia, apărarea
şi investiţiile sunt considerate priorităţi. Se
doreşte, în egală măsură, o creştere economică care să se
reflecte în nivelul de trai al fiecărui român. Iar, în viziunea preşedintelui
Iohannis, anul care începe trebuie să fie şi unul al schimbării prin recâştigarea încrederii românilor în politică.

Cum înnoirea ideilor, practicilor şi
oamenilor politici nu se poate face fără eradicarea corupţiei, justiţia din România şi-a continuat în 2015 ofensiva, dând măsura flagelului care macină de ani buni societatea.
Politicieni atât de dreapta, cât şi de stânga cărora adăpostul imunităţii le
crea iluzia că ar fi mai presus de lege sau potenţi oameni de afaceri care îşi
imaginau că pot cumpăra orice sau pe oricine s-au văzut, în 2015, nevoiţi să
dea explicaţii la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Totodată, pe lista condamnaţilor instanţelor
de judecată au figurat numeroase nume grele de foşti miniştri, parlamentari,
primari, consilieri locali şi judeţeni, procurori, judecători, notari, poliţişti,
generali de armată şi din Interne, înalţi funcţionari ai statului sau directori
de companii şi regii de stat.

În plan extern,
România s-a declarat solidară cu celelalte ţări din Uniunea Europeană, care s-a
confruntat, în 2015, cu cel mai mare val de refugiaţi de la sfârşitul celui
de-al Doilea Război Mondial. Pe de o parte, Bucureştiul a acceptat să
găzduiască pe teritoriul românesc peste 4 mii din refugiaţii veniţi din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Pe de alta, a pledat pentru o rezolvare a situaţiei
la sursă, adică în ţările de origine ale migranţilor. Concomitent, după masacrul,
din ianuarie, din redacţia săptămânalului satiric parizian Charlie Hebdo şi
după atentatele, tot de la Paris, din noiembrie, revendicate de organizaţia
teroristă Statul Islamic şi printre ale căror numeroase victime s-au numărat şi
doi români, România s-a raliat măsurilor adoptate de comunitatea internaţională
pentru a încerca să prevină reeditarea unor orori similare. De spus şi că, pe 1
decembrie, la
Bucureşti a fost activat Comandamentul
Diviziei Multinaţionale de Sud-Est. Activarea
acestei structuri a NATO de comandă şi control a survenit celei din septembrie,
tot de la Bucureşti, a Unităţii de Integrare a Forţelor NATO. Totodată, pe 18 decembrie, a fost declarată
capabilitatea tehnică a scutului american antirachetă de la
Deveselu, din sudul României, principalele sale componente fiind finalizate.

Nu putem
încheia retrospectiva evenimentelor româneşti din 2015 fără a aminti de
Festivalul Internaţional de muzică clasică George Enescu care, organizat odată
la doi ani, a adus la Bucureşti, în perioada 30 august-20 septembrie, 7 orchestre de top ale lumii, aproximativ 2.500 de artişti străini şi 500
români. Nici pasionaţii sportului nu au fost dezamăgiţi! Naţionala femininǎ de handbal a României a obţinut
bronzul la Campionatul Mondial din Danemarca. În Anglia, la Cupa Mondială de
rugby, românii au făcut spectacol: în partida cu Canada, au întors scorul de la
0-15 la 17-15, reuşind cea mai spectaculoasă revenire într-un meci din intreaga
istorie a Cupei. Jucătorul român de tenis Horia Tecău, şi partenerul său,
olandezul Jean-Julien Rojer, au ajuns pe primul loc în ierarhia de dublu ATP,
după ce au câştigat Wimbledon-ul şi Turneul Campionilor. În fine, după o pauză
de 8 ani, România s-a calificat direct la Campionatul European de Fotbal din
2016, din Franţa. Pe 10 iunie, tricolorii vor juca partida inaugurală împotriva
reprezentanţilor ţării-gazdă. Va fi pentru prima oară în istorie când România
va deschide un turneu final.

2 January 2016
Retrospectiva săptămânii 1.11 – 7.11.2015

Tragedie
într-un club bucureştean

Zeci de tineri au
murit şi aproape două sute de persoane au fost rănite în incendiul produs în
urmă cu o săptămână într-un club bucureştean. Organizat într-un spaţiu
impropriu, concertul trupei rock Goodbye to Gravity s-a sfârşit tragic odată cu aprinderea accidentală a
materialului cu care era antifonat un stâlp de susţinere, incendiul
propagându-se apoi cu repeziciune la plafonul clubului. Sute de oameni – de
cinci ori mai mulţi decât ar fi avut dreptul clubul să primească, potrivit
actelor de funcţionare pe care le deţineau – au fost prinşi sub bucăţile
incandescente de material desprinse din tavan. Fumul gros şi combinaţia de gaze
toxice rezultate din arderea buretelui de antifonare, care nu corespundea
standardelor, alături de numărul insuficient de căi de evacuare au transformat
clubul, aflat la demisolul unei clădiri, într-o capcană a morţii din care doar
puţini au scăpat neatinşi. Un număr impresionant de echipe de intervenţie a
fost mobilizat, acestea fiind ajutate de trecători, de asistentele de la o
maternitate aflată în apropiere, dar şi de persoane care se aflaseră la concert
dar care reuşiseră să iasă din club. Victimele, cele mai multe resuscitate pe
caldarâm în faţa clubului, au fost repartizate la mai multe spitale, iar
părinţii au început să-şi caute cu disperare copiii care se aflaseră la
concert. Între aceştia şi minori, deşi legea nu le permite accesul în astfel de
cluburi. Încă de la primele declaraţii de presă, secretarul de stat în
ministerul de Interne, Raed Arafat, care a gestionat situaţia alături de
ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a subliniat că nu exista avizul
pompierilor pentru clubul în care s-a produs dezastrul. Tragedia a şocat
întreaga societate românească, dar şi comunitatea internaţională care a
transmis mesaje de condoleanţe şi şi-a oferit sprijinul pentru salvarea
răniţilor.

Măsuri după
tragedie, pe fondul anchetelor aflate în derulare

Tragedia a scos
în evidenţă lacune legislative şi a ridicat serioase semne de întrebare asupra
modului în care sunt acordate autorizaţiile de funcţionare. Preşedintele Klaus
Iohannis le-a cerut autorităţilor responsabile ca ancheta să se desfăşoare cu
maximă eficienţă, fermitate şi celeritate în aplicarea legii. Şeful statului a
solicitat, de asemenea, autorităţilor competente măsurile necesare pentru ca
astfel de evenimente tragice să nu se mai repete. Klaus Iohannis: Nu mai avem
voie să tolerăm incompetenţa unor autorităţi, ineficienţa unor instituţii, nu
mai putem lăsa corupţia să se întindă până ucide. Trebuie să ne asumăm fiecare,
pe deplin, rolul de cetăţeni activi şi implicaţi, care ştiu să acţioneze
împreună pentru că le pasă de societatea şi ţara în care trăiesc. În paralel cu eforturile pentru salvarea răniţilor, autorităţile s-au mobilizat
pentru a remedia deficienţele scoase la iveală de această dramă. Inspectorii au
început ample controale la restaurante, cluburi, discoteci, cinematografe,
baruri sau mall-uri în care se organizează evenimente, pentru a vedea dacă respectă
condiţiile legale de funcţionare. Acţiunile de control au un caracter
preventiv, fiind verificate documentele de funcţionare şi avizele pentru
spectacole cu materiale pirotehnice şi inflamabile. Legislaţia privind
funcţionarea unor astfel de localuri, care se afla deja în proces de schimbare,
a fost înăsprită, amenzile au fost sporite considerabil, proprietarii de
cluburi care nu respectă regulile pot fi acuzaţi de infracţiuni penale, iar
localurile închise.

Demisia
guvernului, sub presiunea amplelor proteste

Profund marcată de pierderea de vieţi nevinovate din cauza
corupţiei, societatea românească s-a mobilizat într-un efort umanitar fără
precedent, a organizat un marş al tăcerii într-una dintre cele trei zile de
doliu decretate, iar apoi, marţi seară, a ieşit în stradă într-un amplu miting
paşnic în cadrul căruia peste 20 de mii de oameni au cerut, la Bucureşti,
demisia premierului Victor Ponta, demisia ministrului de Interne, vicepremierul
Gabriel Oprea, şi demisia primarului unuia dintre sectoarele Capitalei,
Cristian Popescu Piedone – consideraţi exponenţi ai unei clase politice
vinovate de tragedia din club. Protestul nu a rămas fără efecte. Primul-ministru a depus mandatul său şi implicit al
întregului cabinet, gest urmat la scurt timp de unul similar al edilului
sectorului în care a avut loc incendiul. Zecile de mii de protestatari
antisistem, în Bucureşti dar şi în mari oraşe din România sau din diaspora, au
revenit însă în stradă şi în zilele următoare, spunând că o vor face până când
întreaga clasă politică va fi reformată. Paleta cererilor este foarte
diversificată, dominante fiind, însă, scandările antisistem – Toate partidele, aceeaşi
mizerie. Şeful statului l-a desemnat pe
ministrul Educaţiei, Sorin Câmpeanu, să asigure interimatul până când va decide, în urma consultărilor cu
partidele parlamentare, dar şi, în premieră, cu reprezentanţi ai societăţii
civile, cine va forma viitorul executiv român. PSD – numărul unu în coaliţia de
guvernământ – se pronunţă pentru stabilirea unui pachet de obiective economice,
sociale şi politice de atins în perioada imediat următoare, obiective care să
răspundă marilor întrebări care vin din societate. Din opoziţie, principalul
partid, PNL, crede că cea mai bună soluţie ar fi cea a anticipatelor.

7 November 2015
Evoluţii după demisia guvernului de la Bucureşti

Demisia
premierului social-democrat Victor Ponta echivalează cu ieşirea din scenă a
unuia dintre cele mai controversate personaje ale politicii româneşti.

În
primăvara lui 2012, el se instala în fruntea Executivului drept cel mai tânăr
premier al României postcomuniste. Născut în 1972, Ponta era, în propria-i
prezentare, exponentul unei generaţii neatinse de tarele morale ale sistemului
comunist şi suscita oarecare simpatie şi încredere chiar printre cei care nu agreaseră
niciodată stânga. Procuror, a fost cooptat în politică, în primii ani 2000, de
liderul PSD din epocă, premierul Adrian Năstase, ulterior condamnat şi
întemniţat pentru corupţie.

La scurt timp după învestirea lui Ponta, a izbucnit
scandalul tezei sale de doctorat, despre care specialiştii spun că e un
plagiat. Sub acuzaţii similare, un preşedinte al Ungariei şi un ministru al
Apărării din Germania demisionaseră. Ponta n-a făcut-o. N-a plecat nici după ce
cumnatul său a fost arestat, într-un dosar de corupţie, nici după dezastrul
organizării în diaspora a alegerilor prezindenţiale de acum un an, nici după
ce-a pierdut scrutinul şi nici măcar după ce, în vară, DNA l-a acuzat de fals în înscrisuri sub semnătură privată,
complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani.
Cel mai tânăr premier devenea şi cel dintâi şef de Guvern al României
post-comuniste urmărit penal în timpul exercitării mandatului.

Ponta a
demisionat abia după ce, marţi seară, zeci de mii de oameni au denunţat, în
stradă, corupţia administraţiei centrale şi locale, pe fondul uriaşei emoţii
colective provocate de incendiul dintr-un club de noapte, în care peste 30 de
oameni au murit şi aproape 150 au fost răniţi. Tardivă demisie, a apreciat
preşedintele Klaus Iohannis, înainte de a anunţa declanşarea consultărilor cu
partidele parlamentare în vederea desemnării unui nou premier.

Din opoziţie,
copreşedintele PNL Alina Gorghiu pledează pentru un scrutin legislativ
anticipat: Credem că astăzi cel mai rezonabil lucru, cel mai echilibrat şi cel
care vine în aşteptarea solicitărilor societăţii civile nu este altceva decât
soluţia alegerilor anticipate printr-un acord politic.

Coaliţia
PSD-UNPR-ALDE, care a susţinut Guvernul demisionar, spun, însă, că anticipatele
ar însemna o criză prelungită. Liderul PSD, Liviu Dragnea: Nu
agreăm propunerea PNL de a se organiza alegeri anticipate, pentru că ar însemna
ca începând de astăzi, câteva luni de zile, să fie un guvern instabil, cu un
premier interimar, în condiţiile în care trebuie adoptată legea bugetului, în
condiţiile în care vine iarna şi un guvern instabil nu poate ţine toate
lucrurile sub control.

Consultările şi rezultatul acestora vor fi,
avertizează la unison analiştii, un test major pentru o clasă politică grav
decredibilizată. Paşnică, dar vehementă în stradă, societatea civilă devine de
la zi la zi mai exigentă.

5 November 2015
A doua zi de proteste masive după tragedia din Club Colectiv

Peste 20.000 de persoane, conform Agerpres, peste 35.000 conform Realitatea TV, s-au adunat din nou, miercuri seară, în Bucureşti după demisiile premierului Victor Ponta, a Guvernului şi a primarului sectorului 4.

A fost a doua zi de proteste după tragedia de la Club Colectiv. Protestatarii au cerut o schimbare reală şi adoptarea unor măsuri dure împotriva corupţiei. Dincolo de mesaje anticorupţie s-au scandat şi sloganuri pentru dizolvarea Parlamentului şi alegeri anticipate.

În afară de Bucureşti, zeci de mii de persoane au ieşit în stradă la Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Slatina, Buzău, Vaslui, Piatra Neamţ, Braşov, Sibiu, Bacău, Timişoara, Piteşti, Botoşani, Constanţa, Focşani, Petroşani, Galaţi, Oradea, Brăila, Tulcea, Târgovişte, Hunedoara. Unele surse TV estimează la 70.000 numărul protestatarilor din ţară. S-au înregistrat proteste, între altele, la Chişinău, Londra, Madrid şi Paris, anunţă televiziunile de ştiri.

4 November 2015
Premierul Ponta demisionează

Premierul social-democrat al României, Victor
Ponta, şi-a dat demisia. Acuzat de corupţie, el era sub presiune de mai multe
luni. Însuşi şeful statului, Klaus Iohannis, precum şi opoziţia îi ceruseră în
mod repetat să îşi depună mandatul.

Au făcut-o, aseară, şi aproximativ 25 de
mii de români, care după trei zile de doliu naţional şi un marş al
tăcerii în memoria victimelor tragediei de
vineri seara, din clubul Colectiv, au ieşit,
din nou, în stradă pentru a-şi exprima, de
această dată, revolta.

Până târziu în noapte, o mulţime eterogenă formată din adolescenţi, tineri, familii cu copii mici şi
oameni în vârstă au mărşăluit pe străzile Bucureştiului, animaţi de acelaşi gând: corupţia este duşmanul comun,
iar schimbarea trebuie să aibă loc fără întârziere. Ei au cerut, pe lângă demisia lui Victor
Ponta şi pe cele ale ministrului de interne Gabriel Oprea şi a lui Cristian
Popescu Piedone, primarul sectorului 4, unde a avut loc incendiul devastator.
‘Ponta demisia’, ‘Oprea demisia’, ‘Criminalii’, ‘Corupţia ucide’ – au strigat
manifestanţii adunaţi, succesiv, în Piaţa Universităţii, loc emblematic al
Bucureştiului, în faţa sediilor Guvernului, ministerului de Interne,
Parlamentului şi al primăriei sectorului 4.

Alături de steaguri naţionale, protestatarii au agitat pancarte pe care
se mai putea citi România fără ei, Corupţia, indiferenţa şi
lăcomia ucid toată România, Politicieni, toţi sunteţi vinovaţi de
masacrarea României, Nu plecăm până nu plecaţi, Să vă
fie frică, poporul se ridică, N-aveţi coloană, decât
oficială, Voi daţi afară tinerii din ţară, Ultima
soluţie, înc-o revoluţie.

Nu
e ok ce se întâmplă în ţara noastră şi trebuie făcută o schimbare./ Mi se pare că ţara o ia din ce în ce mai rău, nu se respectă regulile
… Cred că e singura şansă să schimbăm ceva, să ieşim toţi în stradă şi să ne
cerem drepturile./ E prea urât ce se întâmplă şi se
plăteşte prea mult…eu, cel puţin, vreau să rămân în ţară, am lucrat afară,
vreau să rămân în România, o iubesc şi îmi doresc un viitor mai bun, îmi doresc
un viitor normal.

Furioşi după
unul din cele mai grave dezastre din Bucureşti din ultimele decenii – incendiul
de la Colectiv – protestatarii spuneau că s-au săturat de corupţia şi indiferenţa din rândul
autorităţilor, care au condus la o asemenea tragedie. Responsabilii politici -
au întărit ei – trebuie să înţeleagă că interesul public este cel care contează,
nu cel personal.

Proteste,
marşuri sau comemorări au avut loc, marţi seara, şi în numeroase alte oraşe din
ţară.

Impresionat de amploarea lor, preşedintele României,
Klaus Iohannis, aprecia că politicienii nu pot ignora acest sentiment de revoltă,
prin care oamenii cer să le fie
respectate condiţia şi demnitatea. Iar al treilea om din Stat, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, afirma că
a venit momentul ca întreaga clasă politică românească să înţeleagă că nu mai
merge cu jumătăţi de măsură. Regulile nu mai trebuie aplicate discreţionar, iar
legile nu mai trebuie acoperite de corupţie şi şpăgi

4 November 2015
Un accident cu implicaţii politice

Ministrul român de Interne, vicepremierul Gabriel Oprea, a anunţat că nu va demisiona în contextul decesului poliţistului din coloana sa oficială, după ce preşedintele Klaus Iohannis l-a sfătuit să-şi dea demisia din cauza modului defectuos în care a fost gestionată comunicarea în această problemă. Gabriel Oprea a declarat că nu se consideră vinovat. El a precizat că deplasarea sa a avut loc în scop strict profesional şi a respins acuzaţiile potrivit cărora ar fi utilizat fără temei legal echipajul de însoţire în trafic.

Oprea a vorbit despre momentul producerii tragediei: ‘La un moment dat, coloana s-a oprit. Nu am ştiut de ce. Eu nu am văzut accidentul. Am văzut doar maşina de poliţie din faţă oprită şi pe cei doi poliţişti coborând şi alergând. Unul dintre ei mi-a făcut semn să continuăm deplasarea şi maşina în care mă aflam a pornit de pe loc. Abia după ce depăşisem locul accidentului am aflat ce s-a întâmplat’.

După producerea tragicului accident şeful statului, societatea civilă şi lideri politici i-au cerut explicaţii lui Oprea privind dreptul acestuia de a beneficia de coloana oficială. Parchetul a început urmărirea penală pentru ucidere din culpă. Opoziţia liberală a cerut ca lunea viitoare, la Ora premierului, Victor Ponta să vină în parlament şi să spună în ce situaţii demnitarii beneficiază de coloană oficială. PNL doreşte înfiinţarea unei comisii de anchetă privind accidentul.

Liderul deputaţilor PNL, Eugen Nicolăescu, este de părere că cetăţenii trebuie să cunoască adevărul: ‘Eu cred că, până la urmă, toţi cetăţenii ţării sunt interesaţi să afle cu adevărat despre ce este vorba. Vom înainta proiectul de hotărâre al Camerei Deputaţilor privind constituirea comisiei de anchetă, astfel încât să fie discutat în şedinţa Biroului Permanent de miercuri după-amiază şi de aici să se declanşeze toate procedurile fireşti’.

De asemenea, PNL a depus la Senat o moţiune simplă la adresa ministrului Gabriel Oprea. In schimb, liderul PSD (numărul unu în coalţia la putere,)Liviu Dragnea a afirmat că procurorii au la dispoziţie toate informaţiile pentru a stabili adevărul. El a admis, însă, că întârzierea explicaţiilor din partea Ministerului de Interne a fost o greşeală de comunicare. Liviu Dragnea: ‚În ceea ce priveşte eventuale demisii, care ar trebui să fie date sau asumate, repet, este o problemă strict legată de cei care ar trebui sau nu să-i dea această demisie. Iar în ceea ce priveşte retragerea sprijinului politic sau nu, răspunsul este foarte clar: dacă premierul consideră că domnul vicepremier Gabriel Oprea trebuie să fie demis, are instrumentul constituţional’.

Duminică, aproape o mie de oameni au participat la un marş organizat în Bucureşti, în semn de solidaritate cu familia poliţistului, şi au cerut, la rândul lor, demisia ministrului Oprea.

27 October 2015
Guvernul îşi continuă mandatul

Instalat
la şefia Executivului de la Bucureşti în primăvara lui 2012, social-democratul
Victor Ponta a supravieţuit, marţi, fără emoţii, celei de a patra moţiuni de
cenzură depusă împotriva sa de Opoziţie. A fost, de data aceasta, o moţiune mai
curând atipică, menită să sancţioneze nu atât erorile tehnice ale guvernării,
ci problemele penale ale premierului însuşi.

Iniţiatorii liberali au afirmat că
acuzaţiile procurorilor DNA la adresa lui Ponta – fals în înscrisuri,
complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani – nu-i mai permit acestuia
să semneze acte normative sau să gireze bugetul ţării şi că trimiterea în
judecată a primului-ministru afectează grav credibilitatea României. Alături de
fostul senator PSD Dan Şova, Ponta e acuzat de implicarea, pe cand era avocat,
în ilegalităţile prin care statul a fost
prejudiciat cu peste 16 milioane de euro la companiile energetice de la
Rovinari şi Turcen. Dar,
de pe 5 iunie, când DNA a anunţat public începerea urmăririi penale, premierul
a respins categoric atât acuzaţiile procurorilor, cât şi cererile repetate ale
Opoziţiei şi ale preşedintelui Klaus Iohannis de a-şi da demisia.

De altfel
previzibil şi anticipat de mai toţi comentatorii, eşecul moţiunii intitulate
‘Alege între România şi Ponta, un premier compromis. Demite-l pe Victor Ponta!’
îi acordă acestuia un răgaz confortabil să-şi continue mandatul. Fiindcă
Opoziţia nu va mai putea depune un document similar decât în sesiunea
parlamentară din primăvara anului viitor. Pentru a fi adoptată de Parlament,
moţiunea avea nevoie de votul favorabil exprimat de cel puţin 276 de senatori
şi deputaţi, adică jumătate plus unu din
numărul total al aleşilor. N-a adunat decât 207 sufragii pentru şi 8
împotrivă, fiindcă, după ce şi-au reiterat
susţinerea pentru echipa executivă, parlamentarii arcului guvernamental,
PSD-UNPR-ALDE, au rămas rămas în bănci, refuzând să voteze.

Odată confirmată menţinerea miniştrilor în funcţii,
titularul de la Finanţe, Eugen Teodorovici, a anunţat că România va cere în mod
oficial FMI încheierea unui nou acord de împrumut. Negocierile, a precizat el,
se vor concentra asupra reformelor structurale şi nu a menţinerii deficitului
bugetar.Ultimul acord, de tip preventiv, încheiat de România cu FMI în
2013, în valoare de două miliarde de euro, a
expirat sâmbătă. Scopul acestuia a fost de a proteja
economia românească de eventuale şocuri pe pieţele externe.

De la declanşarea
crizei economice, în 2009, şi până în prezent, România a încheiat trei acorduri
consecutive de împrumut cu FMI şi UE, care au servit ca o ancoră pentru
politicile guvernamentale în domeniile bugetului, privatizării companiilor de
stat şi stabilităţii macroeconomice. În prima parte a acestui an, autorităţile
române au adoptat, însă, un amplu pachet de reduceri de taxe prin noul Cod
Fiscal, iar atât banca centrală de la Bucureşti şi Consiliul Fiscal, cât şi
reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale au criticat acest
demers, ceea ce a provocat o anumită răceală în relaţiile dintre Guvern şi
Fond.

30 September 2015
Jurnal românesc – 7.09.2015

Magistraţii Tribunalului Bucureşti au decis, duminică, arestarea preventivă pentru 30 de zile a primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu, acuzat de procurorii DNA de luare de mită. Decizia nu este definitivă, însă este executorie. Potrivit procurorilor anticorupţie, în perioada 2013-2015, un grup bine organizat, la care a aderat şi primarul, a creat un sistem prin care operatorii economici ce doreau să primească contracte din partea instituţiilor publice aflate în subordinea primarului trebuiau să remită, cu titlu de mită, o parte din profitul realizat din execuţia acelor contracte. Iar Oprescu ar fi pretins 10% din fiecare contract încheiat. Fost membru al PSD (la co-guvernare), el a devenit, ca independent, primarul Capitalei în 2008 şi a fost reales în 2012. Sorin Oprescu a fost reţinut în noaptea de sâmbătă spre duminică, în timp ce primea mită 25.000 euro. În acelaşi dosar, au fost reţinuţi Mircea Octavian Constantinescu, director în cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, fostul şofer al primarului şi şefii Centrului Cultural Palatele Brâncoveneşti.

Zeci de mii de persoane au manifestat, duminică, în centrul Chişinăului cerând demisia preşedintelui Nicolae Timofti, acuzat că serveşte interesele oligarhilor şi că nu luptă eficient împotriva corupţiei. Manifestarea a fost organizată de platforma civică Demnitate şi Adevăr” – o mişcare de opoziţie creată de jurnalişti, politologi şi militanţi ai societăţii civile din Republica Moldova care militează pentru valorile integrării europene. La începutul lui aprilie, Banca centrală a Moldovei a descoperit că trei instituţii reprezentând circa o treime din activele bancare ale ţării au acordat credite în sumă totală de un miliard de dolari, respectiv circa 15% din PIB, unor destinatari care nu au fost niciodată identificaţi. Anunţarea acestei dispariţii” a provocat atunci importante manifestaţii de protest la Chişinău, la care participanţii au cerut demisia procurorului general, acuzat că nu este în măsură să-i găsească pe vinovaţi. După acest scandal financiar, cota de popularitate a lui Nicolae Timofti, care nu a depăşit niciodată 2% de la venirea sa la putere în 2012, a scăzut şi mai mult.

Un exerciţiu inter-instituţional de nivel strategic, condus de Ministerul Apărării, se desfăşoară în următoarele două săptămâni în sud-estul României. Aproximativ 7.000 de angajaţi din Ministerele Apărării, Interne, de la SRI, SPP, SIE, STS, dar şi din MAE, Justiţiei, Transporturilor, Finanţelor Publice, Economiei, Sănătăţii şi din Ministerul pentru Societatea Informaţională de Externe vor fi angrenaţi în “Histria 15”, împreună cu 800 de mijloace tehnice. Este cel mai mare exerciţiu de acest fel desfăşurat până acum pe teritoriul României, iar scopul său este antrenarea structurilor de conducere şi execuţie la nivel naţional pentru planificarea şi executarea unei game diversificate de misiuni.

Ministrul român al Agriculturii, Daniel Constantin, solicită oficialilor europeni soluţii de sprijin urgente atât pentru fermierii din România afectaţi de secetă, cât şi pentru producătorii cărora criza din sectorul laptelui le-a diminuat considerabil veniturile. Seceta a produs deja pagube considerabile în toate regiunile României, acestea fiind estimate de producători la peste două miliarde de euro.

7 September 2015