Radio România Internațional

Tag: demisie

  • Retrospectiva săptămânii 12.07 – 18.07.2015

    Retrospectiva săptămânii 12.07 – 18.07.2015

    Vizită
    oficială a preşedintelui Klaus Iohannis în Spania



    Preşedintele
    Klaus Iohannis a făcut, la începutul săptămânii, o vizită oficială în Spania.
    Discuţiile cu regele Felipe al VI-lea şi cu premierul Mariano Rajoy au fost
    dominate de cooperarea economică şi de situaţia importantei comunităţi
    româneşti din Spania. Şeful statului român a amintit că, la finalul anului
    trecut, investiţiile spaniole în România au depăşit 1,3 miliarde de euro şi a
    pledat pentru o prezenţă şi mai consistentă a acestora, în special în domenii
    precum energia, industria sau agricultura. La rândul său, regele Felipe al
    VI-lea a declarat că Bucureştiului i se cuvine aderarea la Schengen pentru
    eforturile coerente şi susţinute depuse de România, din poziţia de frontieră
    externă a Uniunii. Premierul Mariano Rajoy a apreciat modul în care s-au
    integrat cei aproximativ 1 milion de români care au ales să trăiască în ţara sa
    şi rolul lor în dinamica economică a Spaniei. În timpul convorbirilor cu
    reprezentanţi ai comunităţii româneşti, Klaus Iohannis le-a spus acestora că la
    nivelul administraţiei prezidenţiale s-a început gândirea unei viziuni coerente
    despre diaspora.


    Klaus Iohannis în Serbia



    Joi,
    şeful statului român a mers în Serbia vecină, pe care o consideră un partener
    cheie în regiune. Discuţiile cu omologul sârb, Tomislav Nikolići, cu prim-ministrul
    Aleksandar Vučići şi cu preşedintele Parlamentului, Maja Gojkovići au vizat
    stabilitatea regională, cooperarea economică, perspectiva integrării europene a
    Serbiei şi situaţia minorităţii româneşti. România şi Serbia îşi propun să
    realizeze o serie de proiecte comune – a declarat preşedintele Klaus Iohannis,
    iar domeniile vizate sunt infrastructura, cooperarea transfrontalieră şi
    interconectivitatea energetică. Şeful statului a mai declarat că România
    susţine perspectiva europeană a Serbiei şi speră ca negocierile de aderare să
    înceapă în acest an. Mai mult, Bucureştiul este dispus să acorde Belgradului
    asistenţă în procesul de integrare. Situaţia minorităţii româneşti din Serbia,
    pentru ale cărei drepturi depline Bucureştiul militează consecvent, a
    reprezentat un punct important pe agenda vizitei. Klaus Iohannis a subliniat că
    minoritatea românească din Serbia trebuie să se bucure, în integralitatea ei,
    de toate drepturile prevăzute în documentele internaţionale, fie că este vorba
    de reprezentare, acces la educaţie, serviciu religios sau presa de limba
    maternă.


    Grevă
    a controlorilor de trafic



    Mai multe zboruri
    programate, miercuri, în prima parte a zilei, pe aeroportul internaţional Henri
    Coandă din Bucureşti au fost afectate de o grevă de avertisment de două ore a
    controlorilor de trafic aerian. Printre revendicările greviştilor se numără întocmirea unui nou contract colectiv
    de muncă, protecţia salariaţilor, siguranţa traficului
    aerian, dar şi anumite drepturi, precum cel legat de vârsta pensionării. Patronatul şi sindicatul trebuie să
    prezinte până marţi, 21 iulie, clarificări şi soluţii la revendicările
    sindicatelor, ce vizează zona profesională.


    Nou
    ministru la Transporturi


    Iulian Matache este, din această
    săptămână, noul titular la Ministerul Transporturilor. Fost secretar de stat în
    acelaşi minister, Matache a fost a doua propunere a premierului Victor Ponta,
    după ce preşedintele a respins numirea lui Mihai-Viorel Fifor în această
    funcţie, motivând că acesta nu are experienţa managerială necesară. Iulian
    Matache îl inlocuieşte la Transporturi pe Ioan Rus, care a demisionat după o
    serie de declaraţii considerate jignitoare referitoare la românii care muncesc
    în străinătate şi la familiile acestora rămase în ţară.


    Demisie
    a premierului Victor Ponta din funcţia de preşedinte al PSD



    Lider al social-democraţilor din
    februarie 2010, premierul Victor Ponta a ales să renunţe la orice funcţie în
    PSD până când îşi va demonstra nevinovăţia faţă de acuzaţiile de corupţie pe
    care DNA i le aduce. Premierul este în prezent urmărit penal într-un dosar
    privind suspiciuni de fals în înscrisuri sub semnatură privată, complicitate la
    evaziune fiscală şi spălarea banilor, fapte pe care le-ar fi comis în calitate
    de avocat şi care privesc un dosar în care învinuit principal este colegul său
    de partid, senatorul Dan Şova, fost ministru al Transporturilor în guvernul
    Ponta. Preşedintele Klaus Iohannis şi opoziţia de dreapta i-au cerut să
    demisioneze pentru a nu dăuna imaginii ţării. Deocamdată, funcţia de preşedinte
    interimar al PSD este îndeplinită de Rovana Plumb, cea care a asiguratul
    interimatul şi pe perioada în care, săptămânile trecute, Victor Ponta a lipsit
    din ţară pentru a se opera la genunchi în Turcia. Revenit în România, premierul
    a fost audiat de procurorii anticorupţie, care au dispus instituirea
    sechestrului asigurător pe averea sa.


    Situaţia
    Greciei



    Ministrul român de
    Externe, Bogdan Aurescu, a salutat acordul istoric cu privire la noul program
    de asistenţă financiară pentru Grecia. Aurescu a amintit că, în toată perioada
    crizei greceşti, Bucureştiul a sperat că va fi găsită o soluţie favorabilă
    pentru viitorul european al Greciei. Liderii zonei euro au ajuns, în această
    săptămână, la un acord istoric privind un nou program de asistenţă financiară
    pentru Grecia, în condiţiile în care Atena risca, în caz contrar, ieşirea din
    uniunea monetară. Parlamentul
    elen a aprobat în noaptea de miercuri spre joi măsurile de reformă cerute de
    creditori în schimbul reluării finanţării Greciei, după dezbateri tensionate şi
    pe fondul protestelor violente anti-austeritate de pe străzile Atenei. Măsurile economice dure cerute de
    finanţatorii internaţionali includ, în principal,
    majorări de taxe şi creşterea vârstei de pensionare.

  • Premierul renunţă la şefia PSD

    Premierul renunţă la şefia PSD

    După aproape 5 ani şi jumătate la conducerea celui mai mare partid din România, Victor Ponta a ales să renunţe la orice funcţie în PSD până la momentul — a precizat el într-o postare pe internet – în care îşi va demonstra nevinovăţia faţă de acuzaţiile de corupţie aduse de DNA. Premierul este în prezent urmărit penal într-un dosar privind suspiciuni de fals în înscrisuri sub semnatură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălarea banilor, fapte pe care le-ar fi comis în calitate de avocat şi care privesc un dosar în care învinuit principal este colegul său de partid, senatorul Dan Şova.



    Ponta mai spune în mesaj că şi alţi membri ai PSD au renunţat temporar la funcţiile politice pentru a-şi lămuri situaţia juridică, iar el nu poate să ceară altora să facă un sacrificiu pe care nu ar fi dispus să şi-l asume, la rândul său. Este primul său pas în spate după momentul alegerilor prezidenţiale, când a început, practic, declinul unuia din cei mai promiţători tineri politicieni autohtoni. Eşecul răsunător în competiţia pentru funcţia supremă, cauzat de grava eroare tactică de a trata electoratul din diaspora cu nepermis dispreţ, aşa cum l-au catalogat comentatorii, i-a şubrezit poziţia în partid.



    Totuşi, în pofida tradiţiei pesediste care spune că liderul perdant la prezidenţiale rămâne şi fără partid, Victor Ponta a reuşit, miraculos, să domolească elanul contestatar din PSD şi să se menţină la cârmă. O premieră absolută în istoria PSD, urmată, însă, recent, de o alta, tristă pentru România, avându-l ca protagonist tot pe Ponta. Acesta devine primul şef de guvern în funcţie împotriva căruia procurorii declanşează urmărirea penală. Preşedintele Klaus Iohannis şi opoziţia de dreapta i-au cerut să demisioneze pentru a nu dăuna imaginii unei ţări aflate în plin efort de a-şi convinge partenerii occidentali că lupta anticorupţie nu e una de faţadă.



    Ponta refuză şi încearcă o eschivă, neinspirată, care-i fragilizează o dată în plus poziţia politică. Exact în ziua în care urma să fie audiat la Direcţia Anticorupţie, el merge în Turcia pentru a se opera la genunchi. Revine după aproape o lună, răstimp în care coaliţia formată în jurul PSD suferă şi o primă serioasă defecţiune: votul favorabil al UNPR acordat lui Mihai Răzvan Ungureanu, propunerea preşedinţiei la şefia Serviciului de Informaţii Externe. După anunţul că renunţă la conducerea PSD, PNL i-a cerut din nou lui Ponta să plece şi din guvern.



    “Victor Ponta înţelege că rămânerea în funcţia de preşedinte PSD creează probleme de imagine acestui partid, în mod logic ar trebui să înţeleagă că şi pentru Guvern şi pentru România daunele sunt mult mai mari decât atât”, a declarat copreşedintele liberal Alina Gorghiu. Un deznodământ al poveştii aşa cum şi-l doresc liberalii nu este exclus, chiar pe termen scurt. Fără a mai fi lider în PSD, Victor Ponta riscă pagube majore la capitolul autoritate şi în guven, dar mai ales în interiorul unei coaliţii ce pare departe de armonia iniţială şi care ar putea intra, curând, în regim de avarie.

  • Jurnal românesc – 12.06.2015

    Jurnal românesc – 12.06.2015

    Ministrul român al
    Transporturilor, social-democratul Ioan Rus a demisionat din funcţie în urma
    declaraţiilor jignitoare pe care le-a făcut, miercuri seara, în timpul unei
    emisiuni televizate, la adresa românilor plecaţi la muncă în străinătate şi a
    familiilor acestora rămase în ţară. Demisia fusese solicitată de opoziţie şi de
    diaspora, care au calificat declaraţiile drept iresponsabile, arătând că Ioan Rus nu cunoaşte situaţia românilor din afara
    graniţelor şi nici nu se simte responsabil pentru plecarea lor. Ioan Rus a
    transmis un comunicat de presă în care şi-a cerut scuze, precizând că intenţia
    sa a fost doar de a semnala o situaţie gravă cu care se confruntă multe familii
    de români.




    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste
    hotare, Angel Tîlvăr, a discutat cu membrii comisiilor parlamentare reunite cu
    atribuţii în domeniu pe tema metodologiei privind organizarea procesului de
    desemnare a delegaţilor pentru primul Congres al românilor de pretutindeni. În cadrul
    discuţiilor, s-a insistat pe necesitatea elaborării unui mecanism prin care
    procesul de stabilire a participanţilor la eveniment să fie unul transparent şi
    lipsit de orice influenţă din partea factorilor politici. Propunerea de
    Metodologie va fi supusă dezbaterii publice, iar punctele de vedere venite din
    rândul comunităţilor româneşti din afara graniţelor vor fi cele care vor
    stabili textul final al documentului.




    Ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, s-a întâlnit cu ambasadorul
    Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Paul Brummell, în
    cadrul discuţiilor apreciindu-se că în domeniul cooperării bilaterale cele două
    state au viziuni convergente privind priorităţile în dezvoltarea capacităţilor
    militare. În contextul desfăşurării exerciţiilor militare comune, ministrul
    Mircea Duşa a salutat prezenţa în România a contingentelor britanice. Paul
    Brummell a subliniat buna colaborare între armatele Marii Britanii şi României
    şi şi-a exprimat speranţa ca nivelul ridicat de cooperare militară să
    continue pe aceleaşi coordonate.




    Peste 31 de mii de permise de reşedinţă temporară au fost eliberate de
    România în ultimii trei ani, ţara noastră situându-se pe locul 21 în ierarhia
    ţărilor UE în ceea ce priveşte fenomenul migraţionist. Principalele motive de
    migrare în România au fost educaţia – circa 3.000 persoane în fiecare an,
    întregirea familiei – numărul a scăzut în ultimii ani sau angajarea în muncă -
    în scădere din cauza recesiunii economice. În perioada 2011 – 2013, cel mai
    mare număr de imigraţi în România a fost înregistrat în rândul cetăţenilor
    moldoveni, turci şi chinezi, însă a crescut în perioada amintită şi numărul
    cetăţenilor din Siria, Afganistan şi Irak.




    Peste 90 de specialişti s-au reunit la Bucureşti, la cel mai amplu festival
    dedicat internetului, comunicării, marketingului digital şi tehnologiilor
    aferente acestora, abordând domenii de interes maxim pentru companiile care se
    confruntă cu transformările radicale pe care le aduce internetul. Alături de
    aceştia – artişti cunoscuţi, actori şi comedianţi, cu misiunea de a anima
    atmosfera pentru cei peste 2.000 de participanţi din 14 ţări.

  • Scandal politic la Bucureşti

    Scandal politic la Bucureşti

    O
    situaţie imposibilă pentru România – astfel a definit preşedintele Klaus
    Iohannis anunţul DNA că primul-ministru Victor Ponta, preşedinte al PSD, este
    învinuit de fapte penale. Solicit demisia premierului – a conchis, într-o
    scurtă declaraţie publica, şeful statului, vineri, la amiază, după o scurtă
    întrevedere cu şeful Guvernului. Pentru ca situaţia să devină cu adevarat
    imposibilă, acesta a declarat, într-o postare pe Facebook, că a fost numit în
    funcţie de Parlament şi că doar Parlamentul îl poate demite.

    Cred că respectarea
    principiilor constituţionale este esenţială pentru societatea noastră şi în
    niciun caz nu pot accepta că un procuror DNA este deasupra Parlamentului,
    Guvernului şi a cetăţenilor acestei ţări! Astfel a parat premierul după ce
    procurorii anticorupţie au anunţat că e e urmărit penal pentru infracţiuni de
    corupţie. Ponta, la data faptelor avocat, ar fi comis fals în înscrisuri sub
    semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi
    spălare de bani, într-un dosar de
    corupţie la companiile energetice Turceni şi Rovinari (sud-vest), privind
    încheierea unor contracte de asistenţă juridică.

    În aceeaşi cauză, procurorii
    au constatat că se impune continuarea urmăririi penale faţă de Victor Ponta şi
    sub aspectul săvârşirii a trei infracţiuni de conflict de interese, dintre care
    una în formă continuată, fapte aflate în legătură cu funcţia sa de
    prim-ministru. Toate infracţiunile ar fi legate de un alt personaj politic
    care, săptămâna aceasta, a ţinut prima pagină a ziarelor de la Bucureşti,
    senatorul PSD Dan Şova. Marţi, colegii de partid din Senat au făcut zid în
    jurul lui, respingând, a doua oară în trei luni, cererea DNA privind arestarea
    lui Şova, pentru complicitate la abuz în serviciu, tot în dosarul
    Turceni-Rovinari.

    El ar fi încasat sute de mii euro în contul unor achiziţii la
    cele două complexuri enegetice, care ar fi prejudiciat statul român cu
    echivalentul a peste 16 milioane de euro. Parte din bani, afirma presa de
    săptămâni întregi, ar fi ajuns la Ponta însuşi, iar numirea ulterioră a lui
    Şova în funcţia, efemer exercitată, de ministru al Transporturilor ar fi fost o
    forma de gratificaţie din partea premierului. Ei înşişi descumpăniţi de refuzul
    lui Ponta de a pleca, analiştii nu se hazardează deocamdată în pronosticuri.
    Alături de partenerii juniori din UNPR, PC şi PLR, PSD deţine o majoritate
    confortabilă în Parlament, iar moţiunea de cenzură depusă, tot vineri, de
    opoziţia liberală nu-i creditată cu şanse de reuşită.

    Rezolvarea situaţiei
    imposibile depinde, mai spun comentatorii, exclusiv de social-democraţi şi de
    disponibilitatea acestora de a-şi salva imaginea, deja grav maculată de
    nenumărate scandaluri de corupţie, chiar cu preţul sacrificării unui lider
    care, acum trei ani, îi readucea la guvernare.

  • Integritate şi corupţie

    Integritate şi corupţie

    Direcţia Anticorupţie din România (DNA) îşi continuă marşul triumfal, lăsând în urmă victime de soi din lumea administraţiei publice, îmbibată, pare-se, cu oameni pe care preocupările ilegale nu-i recomandă nicicum. Iar ţintele DNA nu fac parte doar din marea categorie a politicienilor, fie ei parlamentari ori miniştri, primari ori şefi de consilii judeţene, ci chiar din sistemul construit să combată practicile ce au pus stăpânire pe administraţie, în sfertul de veac post-comunist.



    Ca dovadă, procurorii anticorupţie au deschis, luni, un dosar pe numele preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, bănuit de abuz în serviciu. În perioada 2008–2009, când lucra la Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), Georgescu ar fi aprobat rapoarte în care mai multe imobile au fost supraevaluate. Prejudiciul este estimat la 75 de milioane de euro. Cazul nu şochează, în măsura în care experienţa recentă demonstrează că oricine poate ajunge pe mâna procurorilor DNA, dar intrigă, fiindcă Georgescu avea profilul unui funcţionar dotat cu o excelentă pregatire profesională şi bune intenţii, ce inspirau încredere.



    Dosarul, pe de altă parte, ar putea arunca ANI într-o zonă foarte periculoasă, de neîncredere publică, unde un întreg regiment de politicieni, subiecţi de casă ai instituţiei, s-au străduit din răsputeri s-o aducă. Mângâiată pe creştet în rapoartele pe justiţie ale Comisiei Europene, ANI este considerată, mai întâi de toate, o entitate obligatorie în sistemul juridic românesc. Lucru valabil şi în cazul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), al cărei fost şef, Alina Bica, a fost reţinută la finele anului trecut. Iar similitudinile între Georgescu şi Bica nu se opresc aici. Cea din urmă este acuzată tot de abuz în serviciu, pe când presta, la fel, la ANRP, şi, nimic nou, pentru acordarea unor despăgubiri supraevaluate.



    Totuşi, dincolo de petele de pe imaginea publică a celor două instituţii, ANI şi DIICOT, există şi o parte plină a paharului. Justiţia demonstrează că este capabilă să îşi asigure şi propria igienă, prin evacuarea, de la cel mai înalt etaj, a unor persoane devenite incompatibile. Tot luni, DNA a deschis mai multe dosare pe numele Radu Mazăre, primar al Constantei (sud-est), oraş-port la Marea Neagră. Cu oarece influenţă în PSD (la co-guvernare), el este acuzat de infracţiuni precum luare de mită, abuz în serviciu şi conflict de interese.



    Bine înşurubat în fotoliul primăriei, funcţie pe care o ocupă de 15 ani, Mazăre este genul de politician căruia întotdeauna i-a placut să fie altfel: prin vestimentaţie, prin hobby-uri şi, mai ales, prin discurs.


  • Demisie şi anchete în noi dosare de corupţie

    Demisie şi anchete în noi dosare de corupţie

    Fragil politic după eşecul surprinzător al social-democratului Victor Ponta în alegerile prezidenţiale, guvernul condus de acesta primeşte, acum, o lovitură dureroasă. Nu de la adversari, ci din interior. Presupusele păcate penale ale ministrului de finanţe, Darius Vâlcov, din perioada în care era primar al Slatinei, l-au ajuns pe acesta din urmă. Duminică, la două zile după ce DNA a anunţat că este urmărit penal pentru că ar fi luat mită consistentă de la un om de afaceri, în schimbul facilitării unor contracte, Vâlcov a demisionat.



    Şeful său, premierul Ponta, susţine că o făcuse înainte ca preşedintele Klaus Iohannis să-i ceară să-l revoce din funcţie, pe motiv că aduce atingere credibilităţii executivului. Victor Ponta(TRACK): “Domnul Vâlcov, astăzi, la prânz (duminică – n.red.) a fost la mine la birou, mi-a prezentat demisia sa. I-am spus: Ok, vreau doar să termini textul Codului Fiscal şi al Codului de procedură fiscală, după care sigur voi numi un înlocuitor în funcţia de ministru de finanţe. Nu pot să zic că îl am astăzi pe înlocuitor, pentru că e o funcţie mult prea importantă ca să zici că imediat găseşti pe cineva pe care să-l pui în loc, dar cu siguranţă, în zilele următoare, voi decide pe cine propun. L-am anunţat de acest lucru şi pe preşedintele Iohannis”.



    Anterioară sau nu intervenţiei publice a preşedinţiei, demisia lui Vâlcov va deveni efectivă în cateva zile, şi numai după definitivarea Codului fiscal. Un proiect, altminteri, bine privit de către oameni de afaceri şi cu care cabinetul Ponta este hotărât să puncteze decisiv în competiţia sa cu liberalii. Aceştia încearcă să demanteleze majoritatea parlamentară, încă funcţională, din jurul PSD, iar DNA, prin acţiunile sale, pare să-i ajute involuntar.



    Ziarul ADEVĂRUL remarcă, pe de altă parte, faptul că nu mai puţin de 13 miniştri din diversele cabinete conduse de Ponta în aceşti trei ani au avut sau au probleme cu justiţia. Unul din ei este însuşi senatorul PSD Dan Şova, fost membru al cabinetului responsabil cu marile proiecte de infrastructură, pentru care procurorii cer încuviinţarea arestării preventive deoarece este acuzat de complicitate la abuz în serviciu.



    Între toate aceste veşti proaste, Victor Ponta a primit, graţie aceleiaşi Direcţii Anticorupţie, instituţia vedetă a vieţii publice româneşti, şi una bună. Marian Vanghelie, primarul sectorului 5, a fost arestat preventiv, sub acuzaţia că, din 2007 încoace, ar fi transformat activitatea de edil într-una extrem de profitabilă pentru propriul buzunar. El acorda, spun procurorii, preferenţial, contracte, în schimbul a 20% din valoarea acestora. Personaj pitoresc, inclusiv prin relaţia sa conflictuală cu gramatica, Vanghelie a fost un critic constant şi nedisimulat al lui Ponta şi pregătea, după excluderea din PSD, crearea unei formaţiuni concurente pe zona de stânga.

  • Jurnal românesc – 18.11.2014

    Jurnal românesc – 18.11.2014

    Teodor Meleşcanu şi-a anunţat marţi demisia din funcţia de ministru de externe şi a cerut, din nou, scuze românilor din diaspora care, pe 16 noiembrie, în turul doi al prezidenţialelor, au stat la coadă ore în şir pentru a-şi exercita dreptul de vot. El a explicat că MAE a luat toate măsurile pentru ca procesul să se desfăşoare în condiţii de corectitudine, legalitate şi neutralitate, dar nu a fost posibilă suplimentarea secţiilor de vot în diasporă. Meleşcanu a precizat ca in turul doi al alegerilor prezidentiale, în străinătate s-a înregistrat un record absolut de participare, aproape 400 de mii de oameni, raportat la toate scrutinele care au avut loc în diaspora după 1990. El a mai spus că responsabilitatea nu aparţine cetăţenilor, ci rigidităţii cadrului juridic existent. Meleşcanu a preluat portofoliul MAE în 10 noiembrie, după ce Titus Corlăţean şi-a dat demisia, în urma criticilor privind organizarea primului tur al alegerilor prezidenţiale în diaspora. După alegeri, premierul Victor Ponta şi preşedintele ales al Romaniei, Klaus Iohanis, au declarat că alegerile din acest an au arătat că România are nevoie de o nouă legislaţie şi logistică privind votul din diaspora. Mii de români au stat la coadă pentru a vota pe 2 şi 16 noiembrie în multe oraşe europene, o parte dintre ei nereuşind să-şi exprime opţiunea, ceea ce a dus la incidente. In unele oraşe fortele de ordine locale au recurs la gaze lacrimogene pentru a-i indeparta pe protestatari. In semn de solidaritate cu diaspora, mii de romani din ţară au organizat proteste de stradă.



    Preşedintele Germaniei, Joachim Gauck, l-a felicitat pe Klaus Iohannis pentru câştigarea alegerilor prezidenţiale din România, relatează Deutsche Welle. Intr-un mesaj adresat lui Iohannis, seful statului german a promis că Berlinul va continua să sprijine reformele din România, mai ales în privinţa îmbunătăţirii statului de drept. Gauck şi-a exprimat încrederea că relaţiile bune, de prietenie, între Germania şi România vor fi dezvoltate şi aprofundate atât la nivel european, cât şi internaţional. Iohannis a fost felicitat pentru victoria în alegerile de duminică şi de preşedintele în exerciţiu al Consiliului European, Herman Van Rompuy, care s-a declarat increzator ca acesta va depune toate eforturile şi se va implica în întregime, împreună cu guvernul, pentru a ajuta România să facă faţă viitoarelor provocări politice, economice şi sociale, si va contribui la dezvoltarea în continuare a UE. Preşedintele Rep.Moldova, Nicolae Timofti, l-a invitat pe preşedintele ales al României să facă în viitorul apropiat o vizită la Chişinău. Timofti şi-a exprimat încrederea că relaţiile bilaterale de prietenie şi de bună înţelegere care au cunoscut o ascensiune puternică în ultimii ani, vor continua să se dezvolte cu aceeaşi intensitate.



    Exerciţiile militare bilaterale, prezenţa navelor militare americane în portul Constanţa şi a militarilor americani la “Mihail Kogălniceanu”, ca şi sprijinul acordat de partea americană în cadrul NATO sunt acţiuni care demonstrează că Parteneriatul româno-american este unul valoros, funcţional şi important pentru România. Declaraţia îi aparţine ministrului apărării naţionale, Mircea Duşa, şi a fost făcută la întâlnirea cu Rose Gottoemuller, subsecretar de stat pentru controlul armamentului şi securitate internaţională şi cu alţi înalţi oficiali ai Departamentului de Stat şi ai Departamentului Apărării din SUA, aflaţi la Bucureşti. Duşa a subliniat că partea română doreşte permanentizarea, extinderea şi întărirea rolului bazei de la Mihail Kogălniceanu.

  • Jurnal românesc – 10.11.2014

    Jurnal românesc – 10.11.2014

    Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, şi-a prezentat, luni dimineaţă, demisia din funcţie. Solicitată insistent de preşedintele Traian Băsescu, de Opoziţie şi de numeroase organizaţii non-guvernamentale, demisia survine după ceea ce presa numeşte haosul înregistrat, pe 2 noiembrie, la secţiile de votare din străinătate organizate pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale, când sute de alegători n-au putut vota. Sâmbătă, Biroul Electoral Central precizase că nu există impedimente legale privind înfiinţarea de noi secţii în străinătate, fapt infirmat de ministrul Corlăţean. Acesta afirmă că părăseşte funcţia pentru a nu fi nevoit ca, la presiunile adversarilor politici, să încalce legea. Manifestaţii de solidaritate cu românii din străinătate au avut loc, la acest sfârşit de săptămână, în faţa sediului ministerului de Externe de la Bucureşti, precum şi la Cluj, Timişoara, Iaşi, Braşov şi Râmnicu-Vâlcea. Participanţii au cerut autorităţilor să asigure condiţii pentru ca românii din diaspora să-şi poată exercita dreptul de vot.



    La Bucureşti a fost lansat Acordul de Parteneriat între România şi Comisia Europeană, document care reglementează modul în care vor fi folosite fondurile europene alocate în intervalul 2014-2020. În perioada menţionată, România va primi de la UE aproximativ 43 de miliarde de euro, din care aproape 22 de miliarde sunt fonduri de coeziune. Banii ar urma să fie folosiţi pentru proiecte de infrastructură, în sănătate şi educaţie, dezvoltarea şi modernizarea comunităţilor locale, crearea de noi locuri de muncă şi pentru a recupera decalajele de dezvoltare faţă de Uniunea Europeană.



    Prezentă la lansarea Acordului de Parteneriat, comisarul european pentru Politică Regională, Corina Creţu, a anunţat că Bucureştiul va beneficia, în următorii cinci ani, de sprijin din partea Comisiei Europene şi pentru cercetare şi dezvoltare. Ea a spus că o a doua tranşă, de peste 110 milioane de euro, din banii alocaţi de forul comunitar construirii, la Măgurele, lângă Bucureşti, a celui mai mare laser din lume, va fi disponibilă cel mai probabil în 2015. Clădirea care va adăposti laserul va fi finalizată anul viitor, iar la noul centru vor lucra cercetători din întreaga lume.



    Sâmbătă au fost inaugurate trei noi puncte de trecere a frontierei dintre România şi Serbia. Amenajate în localităţile timişene Lunga, Valcani şi Foeni, acestea vor funcţiona în regim permanent. Deschiderea lor a fost solicitată în repetate rânduri de autorităţile locale din cele două ţări, fiindcă în zonă trăiesc zeci de mii de locuitori ai Banatului istoric care au rude de cealaltă parte a graniţei. Riveranii români din mediul rural merg să lucreze în campaniile agricole în Serbia, iar sârbii vin la muncă în construcţii, mai ales în sezonul estival. În context, Guvernul de la Bucureşti şi-a reiterat sprijinul pentru admiterea Serbiei în Uniunea Europeană. Susţinător consecvent al acestei cauze, România este unul dintre cele cinci state membre ale Uniunii care n-au recunoscut independenţa fostei provincii sârbe Kosovo, cu populaţie majoritar albaneză. Bucureştiul pledează, însă, pentru respectarea drepturilor minoritaţilor etnice din ţara vecină, in special ale numeroasei comunităţi româneşti din Voivodina şi Valea Timocului.



    Guvernul României a promis că va aloca fonduri pentru reabilitarea şi repararea Casei Aron Pumnul din Cernăuţi. Vechi de circa două secole şi abandonat în urmă cu câţiva ani de ultimul locatar, imobilul este foarte deteriorat. Găzduit de marele său profesor bucovinean, acolo a locuit, în adolescenţă, Mihai Eminescu. Pe de altă parte, Bucureştiul a anunţat că pentru şcolile româneşti din nordul Bucovinei vor fi trimise din ţară microbuze şcolare, manuale şi cărţi.

  • Jurnal românesc – 04.11.2014

    Jurnal românesc – 04.11.2014

    Preşedintele în exerciţiu, Traian Băsescu, a apreciat că se impune demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean, şi a ministrului delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici. El le reproşează ceea ce a numit gravele deficienţe de organizare a procesului electoral în secţiile de votare din străinătate. Lipsa materialelor necesare şi personalul insuficient, precum si numărul mic de secţii de votare organizate în străinătate au făcut ca, duminică, la primul tur al algerilor prezidenţiale, mulţi români să nu-şi poată exercita dreptul de vot – acuză Băsescu într-un comunicat de presă.



    Premierul Victor Ponta a declarat că ministrul Corlătean şi echipa sa de la Externe îi garantează cu funcţiile lor că, pe 16 noiembrie, niciun cetăţean român care vrea să voteze nu va rămâne în afara secţiilor de vot. Ponta a anunţat că i-a cerut lui Corlăţean să-i convoace la Bucureşti, vineri, pe ambasadorii, consulii şi preşedinţii secţiilor de votare din Franţa, Germania, Marea Britanie, Austria şi Republica Moldova, pentru a fi instruiţi astfel încât situaţii precum cele de duminică să nu se mai întâmple. Premierul a mai spus că ministrul Corlăţean şi alte persoane din conducerea ministerului se vor afla în ziua celui de-al doilea tur de scrutin în capitalele europene în care au fost probleme la vot.



    Înmatriculările de pe piaţa franceză a autoturismelor noi marca Dacia au crescut, în octombrie, cu 6,8% faţă de perioada similară a anului trecut — arată datele publicate de Comitetul Constructorilor Francezi de Automobile. Cu aproape 87 de mii de maşini Dacia comercializate, şi vânzările în perioada ianuarie-octombrie 2014 sunt în creştere cu 19,8% faţă de perioada similară a anului trecut. Compania românească low-cost Dacia a fost preluată de celebra firmă franceză Renault în anul 1999 şi a fost relansată în 2004 cu modelul Logan.



    Sosirile şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare din România au înregistrat, în luna septembrie 2014, creşteri cu 10,8%, respectiv cu 5,4%, comparativ cu luna corespunzătoare din anul 2013, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică(INS). Comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, în septembrie 2014, la punctele de frontieră s-a înregistrat o creştere atât la sosirile vizitatorilor străini, cu 7,7%, cât şi la plecările în străinătate ale vizitatorilor români, cu 14,5%. În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei de pe continent, aproape 76% din totalul turiştilor străini, majoritatea fiind din ţările membre ale Uniunii Europene.



    Peste 60 de agenţii de turism din România participă la ce-a de-a 35-a ediţie a World Travel Market de la Londra. Sunt prezenţi peste 50 de mii de specialişti din industria turismului din 178 de ţări. La nivel global, World Travel Market este una dintre cele mai importante reuniuni de acest gen, care permite crearea unor reţele de agenţii de turism în întreaga lume, întâlniri de afaceri şi parteneriate. România a luat parte la acest târg încă de la prima sa ediţie, în urmă cu 34 de ani. Anul acesta, la prestigiosul eveniment vor fi promovate în premieră, litoralul românesc şi Delta Dunării, precum şi oraşul Sibiu, ca destinaţie turistică şi culturală.

  • Mobilizare pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor

    Mobilizare pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor

    Ploile torenţiale care au cazut în ultimele zile în sudul şi sud-vestul României au făcut prăpăd şi s-au soldat cu victime. Cele mai afectate au fost judeţele Vâlcea, Teleorman, Olt, Argeş şi Gorj. În aceste zone a plouat foarte mult, iar multe râuri au ieşit din matcă.



    Peste două mii de case şi anexe gospodăreşti din aproape două sute de localităţi au fost afectate, mii de hectare de teren arabil au fost inundate, iar peste o mie de persoane au fost evacuate. Nici reţeaua rutieră nu a scăpat de furia apelor. Au fost distruse mai multe porţiuni de drumuri naţionale, judeţene şi comunale, iar mai multe poduri au dispărut luate de şuvoaie. Zeci de localităţi au rămas fără curent electric, după ce mai mulţi stâlpi de înaltă tensiune au fost doborâţi de vântul puternic.



    Efective importante de pompieri, jandarmi şi poliţişti acţionează pentru salvarea persoanelor aflate în pericol şi pentru diminuarea pagubelor. Sunt pregătite să intervină şi forţe suplimentare în judeţele vecine celor afecate, cărora li se alătură militari şi mijloace tehnice de la Ministerul Apărării.



    Autorităţile locale şi centrale sunt în alertă maximă şi au fost luate măsuri pentru avertizarea populaţiei din localităţile aflate în zonele vulnerabile sau expuse riscului la inundaţii. Au fost identificate locurile de refugiu, traseele de evacuare şi zonele de acordare a primului ajutor pentru persoanele care ar putea fi surprinse de ape.



    Specialiştii de la Apele Române au încercat să explice undele de viituri prin creşterea rapidă a debitelor râurilor. Unele cursuri au crescut şi de aproape 400 de ori – spun ei. Însă viituri s-au produs inclusiv în zone declarate sigure. Spre exemplu, pentru judeţul Argeş, unul din cele mai afectate, regia Apele Române a realizat, chiar în acest an, harţi de risc de inundaţii, care au costat zeci de milioane de euro şi care au consemnat că nu există nici un pericol. Iată că realitatea acestor zile a contrazis flagrant părerile specialiştilor!



    Directorul aceleiaşi regii şi-a dat demisia: se afla în concediu, în condiţiile în care sudul şi sud-vestul ţării sunt grav afectate de inundaţii.



    În plus, vicepremierul Liviu Dragnea a anunţat o anchetă la Apele Române, fiind nemulţumit de modul greoi în care au fost ridicate sau consolidate, în ultimii ani, digurile de protecţie. A cerut, totodată, structurilor implicate şi autorităţilor locale din sudul ţării să rămână în alertă.



    La Bucureşti, Comandamentul pentru situaţii de urgenţă este, şi el, în stare de alertă maximă pentru a afla de la autorităţile locale evoluţia situaţiei pe teren şi dacă acestea au nevoie de ajutor. În următoarea perioadă, vremea nu se va îmbunătăţi, iar meteorologii avertizează că ploile nu se vor opri până pe 1 august.

  • Scandaluri la nivel înalt

    Scandaluri la nivel înalt

    În cei 10 ani de mandat prezidenţial, al căror sfârşit se apropie, preşedintele Traian Băsescu a fost pus, adesea, în situaţii delicate. Fie şi dacă inventarul acestora s-ar rezuma la cele două suspendări din funcţie, din care a doua a fost urmată de un covârşitor vot pro-demitere – nevalidat, însă, din cauza prezenţei insuficiente la urne – e suficient pentru a da măsura unui deceniu de turbulenţe politice, în care personajul principal a fost mai mereu şeful statului.



    Ce e diferit acum este faptul că lovitura, extrem de dură, nu a venit de la adversarii tradiţionali, ci de la propriul frate, Mircea Băsescu, arestat şi cercetat pentru trafic de influenţă. Procurorii anticorupţie îl acuză pe acesta că ar fi primit 250 de mii de euro în schimbul promisiunii că va determina o sentinţă favorabilă în procesul în care un cunoscut interlop a fost condamnat pentru tentativă de omor.



    Preşedintele a negat, categoric, că a intervenit în vreun fel în acest proces, dovadă că interlopul ispăşeşte ani grei de închisoare. El a respins ferm şi ideea că trebuie să platească pentru faptele altei persoane, fie ea şi frate. Reacţia a survenit după ce preşedintele Senatului a anunţat că va propune Parlamentului adoptarea unei declaraţii în care preşedintelui să i se ceară demisia. Traian Băsescu pare hotărât să-şi ducă la bun sfârşit mandatul şi, potrivit propriilor spuse, misiunea de a consolida justiţia.



    Alternativa, avertizează Traian Băsescu, ar fi aceea ca Dan Voiculescu, omul de afaceri cu care se află într-un conflict deja clasic şi care este implicat în câteva procese, să instaleze în fruntea ţării un preşedinte marionetă, care să facă numirile de procurori şi de judecători pe care şi le doreşte. Încolţit, dar nu învins, Traian Băsescu contraatacă punând la îndoială credibilitatea şi căderea morală de a-l judeca a unor aleşi care în atâtea rânduri au refuzat cererea Direcţiei Naţionale Anticorupţie de a ancheta parlamentari.



    Pe de altă parte, preşedintele a declarat că nu a avut niciun fel de informaţii de la structurile specializate despre legăturile toxice dintre fratele său şi respectivul interlop. O declaraţie surprinzătoare, pentru că permite speculaţii privind relaţiile, odată excelente, dintre serviciile de informaţii şi preşedintele aflat la sfârşit de mandat.



    Cu mai puţin de jumătate de an înaintea alegerilor prezidenţiale, scena publică se clatină periculos sub tropăitul politicienilor intraţi deja în excitaţie electorală. Scandalul provocat de arestarea fratelui îi şubrezeşte preşedintelui poziţia şi ameninţă, totodată, să-l excludă de la negocierile în curs pentru unificarea dreptei şi găsirea unei soluţii de contracarare a dominaţiei stângii.

  • O decizie surprinzătoare

    O decizie surprinzătoare


    Al 265-lea papa din istoria Bisericii Romano-Catolice, Benedict al XVI-lea, a anunţat că renunţă la Pontificat, decizia fiind una fără precedent în epoca modernă. Anunţul a fost făcut chiar de Suveranul Pontif, în limba latină, motivul principal al acestei demisii fiind starea de sănătate. Papa Benedict al XVI-lea: Am ajuns la certitudinea că, din cauza vârstei avansate, nu mai am forţele necesare pentru a exercita, aşa cum se cuvine, misiunea de la Vatican. Sunt foarte conştient că această misiune, prin natura sa spirituală, trebuie dusă la bun sfârşit nu doar cu fapte şi cuvinte, ci şi în aceaşi măsură cu suferinţă şi rugăciune. Preaiubiţi fraţi, vă mulţumesc din inimă pentru toată iubirea şi strădaniile cu care m-aţi susţinut în misiunea mea şi vă cer iertare pentru toate defectele mele.” Benedict al XVI-lea a fost ales în fruntea Bisericii Catolice în urma Conclavului din 2005, ca succesor al lui Ioan Paul al II-lea. Acum, anunţul privind iminenta retragere din funcţie a papei a luat prin surprindere lumea catolică şi nu numai.




    Părintele Adrian Dancă, şeful Secţiei în limba română de la Radio Vatican, apreciază într-un interviu pentru Radio România că gestul Papei va conduce la rescrierea legilor Bisericii astfel încât să se clarifice statutul celui care renunţă la Sf. Scaun: Gestul său a luat prin suprindere legislaţia Bisericii, în sensul că nu este prevăzută o asemenea posibilitate, dar el a anunţat deja într-o carte de interviuri “Lumina lumii” din 2010 că şi Papa trebuie să aibă libertatea de a-şi da demisia. Statutul său va crea un precedent de extraordinară importanţă şi pentru viitorul Bisericii.” Adrian Dancă a vorbit şi despre importanţa anilor petrecuţi de Papa Benedict al XVI-lea în fruntea Bisericii Catolice: Este un pontificat de mare importanţă pentru că pentru prima dată Papa şi-a asumat deplina libertate de a fi el însuşi, de a fi coerent cu ceea ce a spus şi de a da un semnal de speranţă celor care fac parte din Biserica Catolică. Este un mare om, un mare teolog şi un mare păstor. Papa arată că Biserica Catolică trebuie să fie liberă, să răspundă în modul cel mai bun posibil la exigenţele de vestire a Evangheliei în timpurile noastre. Din punct de vedere social, se poate spune fără nicio îndoială că rolul său a fost determinant în multe lucruri, inclusiv la nivelul societăţii civile în Europa. În cadrul călătoriilor sale apostolice, peste tot, el ţinea foarte mult să întâlnească reprezentanţii lumii politice, reprezentanţii culturii şi să le transmită tocmai un mesaj de încredere în om. Din punct de vedere politic, Sf. Părinte s-a ţinut departe de gâlcevile de fiecare zi, a încercat să transmită în mediile politice acele valori fundamentale fără de care o democraţie modernă nu poate sta în picioare şi a spus de mai multe ori că un stat liberal şi democratic se alimentează din valori pe care el însuşi nu şi le poate da şi aceste valori vin tocmai din rădăcinile iudeo-creştine ale culturii europene şi ale statului modern.”




    Decizia Papei Benedict al XVI-lea de a se retrage din scaun corespunde canoanelor Bisericii Catolice, care prevăd că un Pontif poate să demisioneze cu condiţia să o facă de bunăvoie. Profesorul de teologie Radu Preda crede că alegerea actualului Papă de a-şi încheia în acest mod Pontificatul va aduce un plus de imagine Bisericii Catolice, confruntată în ultima vreme cu mai multe scandaluri. Radu Preda: Este un gest demn şi care arată tuturor, la un asemenea nivel, că nimeni nu este de neînlocuit, pe de o parte. Iar pe de altă parte, că trebuie, ca păstor, dar şi ca lider politic sau de oricare alt fel, să fii tot timpul într-o permanentă căutare a echilibrului dintre interesul personal şi interesul comun. Or, din acest punct de vedere, Benedict a ales o cale proprie, care îl va înscrie şi cu atât mai abitir în cartea de istorie, pentru că, iată, putea să meargă pe modelul predecesorului său, carismaticul Ioan Paul al II-lea, adică să moară în funcţie, în ciuda faptului că ultimii ani ar fi fost, atât cât se vede, deja marcaţi de boală, de bătrâneţe, de neputinţă. Ar fi putut da şi el, precum Ioan Paul al II-lea, repet, o mărturie a limitelor şi fragilităţii umane. Dar ştiindu-se pe sine, cred, mai bine de cât oricine, a ales, repet, această a doua cale, a retragerii înainte de a fi prea târziu. Fapt pentru care, repet, merită stima noastră.”




    Benedict al XVI-lea a condus Biserica într-o perioadă extrem de dificilă, când lumea, în continuă schimbare, a dus nenumărate provocări pentru o instituţie cu tradiţii de peste 2.000 de ani. Pe parcursul Pontificatului său, s-a remarcat în special prin multitudinea de mesaje şi rugăciuni pentru pace şi dialog între religii, dar şi cu nenumărate discursuri pentru drepturile omului, protecţia mediului, lupta împortiva sărăciei.




    Întrebările care persistă acum la Vatican sunt legate de succesorul lui Benedict al VXI-lea. Acesta va fi nevoit să răspundă provocărilor mai vechi şi mai noi care stau în faţa Bisericii Catolice, legate, între altele, de conflictul între reformişti şi tradiţionalişti sau de scandalurile sexuale şi de corupţie.