Radio România Internațional

Tag: demisie

  • Reacţii după cazul Caracal

    Reacţii după cazul Caracal

    La Caracal, autorităţile -
    procurori DIICOTşi poliţie -continuă ancheta în cazul crimelor care au zguduit micul oraş din sudul României: Gheorghe Dincă, un
    mecanic auto de peste 60 de ani, a mărturisit că ar fi omorât două tinere de
    15, respectiv 18 ani – Alexandra şi Luiza – după ce le-a răpit de pe stradă în scopul exploatării sexuale, le-a sechestrat la el acasă şi le-a violat.


    În lipsa unei comunicări periodice a anchetatorilor, opinia publică, plecând de
    la extrem de puţinele date existente, pare că a devenit un criminalist colectiv
    ce încearcă să descâlcească iţele parcă tot mai încurcate ale poveştii.
    Reţelele de socializare abundă în variante dintre cele mai sumbre, în
    condiţiile în care trupurile neînsufleţite ale fetelor nu au fost nici până
    acum găsite. În paralel, nemulţumirea oamenilor la adresa felului în care au
    acţionat autorităţile a atins cote foarte mari, iar dovezi legate de lipsa lor
    de profesionalism nu încetează să iasă la iveală.


    Unchiul uneia dintre victime,
    persoană publică, a publicat pe Facebook stenogramele apelurilor disperate făcute
    de nepoata sa către Serviciul de urgență. Alexandra, răpită miercuri,
    a reuşit să sune joi la 112,
    gestionat de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Nu numai că STS nu a
    stabilit locul exact în care se afla tânăra, dar operatorul de la celălalt
    capăt al firului şi, apoi, poliţistul cu care i-a făcut tinerei legătura telefonic, nu au ştiu să
    gestioneze cu profesionalism situaţia. Apoi, după ce au intrat la trei adrese
    greşite indicate de STS, polițiștii au avut nevoie de 19 ore pentru a pătrunde
    în imobilul suspectului.     Forţele de ordine au pus întârzierea inclusiv pe seama
    procurorului de caz din acel moment, care, invocând prevederi ale legii, nu
    le-a permis să descindă în casa bărbatului înainte de ora 6 a zilei de vineri.


    Seria aceasta nepermisă de sincope a condus, deja, la demiteri sau demisii. Ministrul de Interne, Nicolae Moga, şi-a dat demisia pentru a salva
    o parte din prestigiul puternic afectat al acestei instituţii, în urma
    activităţii deficitare a unor angajaţi ai săi. Un gest similar a făcut
    directorul STS, Ionel Vasilca, şeful Poliţiei Române, Ioan Buda, a fost demis,
    la fel şefi ai poliţiei locale, precum şi prefectul judeţului Olt.


    În paralel,
    marţi, din analiza făcută în cadrul şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a
    Ţării, s-a constatat că instituţiile care au responsabilităţi în domeniul
    securităţii cetăţenilor nu au reuşit, în urma unui lung şir de erori
    inacceptabile, să asigure un drept fundamental prevăzut de Constituţia României
    – dreptul la viaţă şi integritate fizică şi psihică. De aceea, preşedintele ţării,
    Klaus Iohannis, a solicitat Guvernului ca, până la finalul lunii august, să propună
    măsuri, norme şi proceduri de reacţie rapidă şi de coordonare, astfel încât, în
    situaţii similare celei de la Caracal să nu mai existe întârzieri. La rândul
    său, premierul Viorica Dancilă a vorbit de posibile măsuri legislative care să
    elimine deficienţele de funcţionare a structurilor care se ocupă de siguranţa
    cetăţeanului.


    Numit interimar la Interne, Mihai Fifor a primit mandat din
    partea premierului Dăncilă să iniţieze un proces radical de luptă împotriva
    criminalităţii şi de reformare a sistemului.


  • Ministrul Educaţiei a demisionat

    Ministrul Educaţiei a demisionat

    De joi, a devenit vacant portofoliul Educaţiei în Executivul
    PSD-ALDE. A demisionat ministrul Valentin Popa, nume deja vehiculat în
    perspectiva unei eventuale remanieri guvernamentale, ce s-ar putea produce luna
    viitoare. Inginer, profesor universitar, rector al Universităţii din Suceava, Popa fusese învestit la începutul acestui an, odată cu instalarea
    echipei executive conduse de colega sa social-democrată Viorica Dăncilă. El e
    al doilea ministru care demisionează după ce, pe 31 august, Nicolae Burnete de
    la Cercetare îşi anunţa, discret, plecarea, fără să ofere detalii despre
    motivele acesteia. Presa a speculat, însă, că Burnete era nemulţumit de
    fondurile insuficiente acordate domeniului său şi că ar fi fost, oricum, el
    însuşi vizat de posibila remaniere. Demisia lui Popa a provocat, în schimb,
    rumori.


    În Transilvania, unde e concentrată cea mai mare parte a
    comunităţii maghiare din România, ce însumează circa 1,2 milioane de
    persoane, învăţătorii de această etnie intraseră în grevă japoneză. Ei anunţaseră
    că sunt decişi să continue protestul până când va fi suspendată ordonanţa de
    guvern care prevedea ca, la clasele primare cu predare în limba maghiară, ora
    de română să fie ţinută de profesori de română.


    Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a
    inclus tema pe agenda principalei formaţiuni politice a comunităţii şi a cerut
    revocarea lui Popa. În lipsa acesteia, a avertizat el, protocolul de colaborare
    parlamentară dintre Uniune şi majoritatea PSD-ALDE rămâne suspendat. Limba
    română şi România nu sunt de negociat     – a replicat Popa, care spune că a
    renunţat la funcţie tocmai pentru că nu este de acord cu solicitarea UDMR de
    modificare a ordonanţei.     Demisia este decizia corectă, afirmă, în schimb,
    Kelemen, adăugând că Popa trebuia să-şi asume consecinţele măsurilor ce ar fi provocat confuzie pentru zeci de mii
    de elevi, cadre didactice şi părinţi.


    De pe băncile Puterii, preşedintele ALDE,
    Călin Popescu-Tăriceanu, a afirmat că nu cunoaşte motivele care au dus la
    demisie, dar că liderul UDMR îi comunicase, deja, nemulţumirea sa faţă de
    predarea limbii române la clasele în limba maternă. Din Opoziţie, PNL susţine
    că demisia ministrului nu este un gest de onoare, ci unul de neputinţă şi
    incompetenţă şi că oricine va veni în locul său va prelua o moştenire grea.


    Analiştii
    cred că resorturile demisiei lui Popa sunt pur aritmetice. Graţie ponderii sale
    parlamentare de circa 6 procente, UDMR a fost cooptată, frecvent, de mai
    bine de 20 de ani, în cabinetele de coaliţie de la Bucureşti, fie acestea de
    dreapta ori de stânga. Iar când nu e la guvernare, Uniunea votează, în general,
    alături de Putere. Or, pentru omul forte al coaliţiei, liderul social-democrat
    Liviu Dragnea, voturile parlamentarilor maghiari ar putea deveni vitale, pe
    fondul dezertărilor tot mai frecvente din propriul său partid. Şi nu e întâmplător,
    cred comentatorii, că Popa a demisionat imediat după o discuţie între patru
    ochi cu Dragnea.

  • Anchetă privind evenimentele din 10 august

    Anchetă privind evenimentele din 10 august

    Iţele
    evenimentelor violente de la mitingul antiguvernamental al diasporei de la
    Bucureşti, din 10 august    , sunt încă departe de a fi descâlcite, în pofida celor
    aproape două săptămâni scurse de atunci şi a precizărilor făcute de ministrul
    de resort Carmen Dan. Duminică seara, ministrul de Interne a făcut o declaraţie
    de presă începută cu scuze adresate celor care au avut de suferit la miting,
    atât civili cât şi jandarmi militari    , urmată de o prezentare a filmului
    evenimentelor şi de o sinteză a unor falsuri şi minciuni, potrivit lui Carmen Dan, care au circulat atât în
    mediul online, cât şi în mass-media. Două zile mai târziu, la audierile la care
    a fost chemată în Parlament, a vorbit, din nou, despre evenimentele din 10
    august, precizând că raportul pe care l-a primit de la structurile competente
    din subordinea sa va fi pus la dispoziţia Comisiei din Camera Deputaţilor
    imediat ce procedura de la nivelul forului parlamentar va fi finalizată.


    Carmen
    Dan     a mai spus că nu a avut atribuţii operative ca ministru în timpul
    protestului, arătând că a avut atunci doar o şedinţă de informare cu cei care
    au coordonat acţiunea: Nu a
    fost o şedinţă operativă, a fost o şedinţă de informare, ocazie cu care am şi
    cerut pentru a doua zi un prim raport al misiunii. Nu este treaba ministrului
    să lămurească aspecte care ţin de misiunea operativă pentru că nu ministrul are
    competenţa legală de a interveni în deciziile operative.


    Opoziţia de
    dreapta de la Bucureşti, care consideră că ministrul ar trebui să-şi dea
    demisia    , s-a declarat, însă, nemulţumită de secretizarea documentului, dar şi
    de faptul că la audiere nu a fost prezent prefectul. Reprezentantul principalului
    partid de opoziţie, PNL, Victor Paul Dobre: Astăzi, aici nu a fost prezent un singur personaj, decident, respectiv
    prefectul capitalei, care este cel care a decis, aşa cum ne-a explicat doamna
    ministru, consultându-se şi cu comandantul de dispozitiv. Nu am avut cu cine
    clarifica motivele, nivelul intervenţiei, de ce s-a decis la opt seara şi s-a
    intervenit la 23:30. Dar, atenţie, prefectul capitalei nu este un personaj de
    sine stătător, prefectul capitalei este cel care reprezintă Guvernul României,
    în municipiul Bucureşti, capitala ţării.


    În opinia opoziţiei, Carmen Dan
    încearcă să muşamalizeze
    responsabilitatea Jandarmeriei pentru gazarea şi brutalizarea manifestanţilor
    paşnici    . Sute de persoane au depus plângeri penale la adresa jandarmilor, în
    timp ce PSD denunţă o presupusă tentativă de înlăturare prin forţă a guvernului
    legitim.

  • UPDATE 2 Mihai Tudose a anunţat că demisionează din funcţia de premier

    UPDATE 2 Mihai Tudose a anunţat că demisionează din funcţia de premier

    UPDATE 2


    Ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, a admis că Partidul Social Democrat ar putea recurge la suspendarea preşedintelui Klaus Iohannis, în cazul în care acesta va refuza să nominalizeze un nou prim-ministru din actuala majoritate parlamentară. Ea a declarat, luni seară, la TVR 1, că PSD va merge la Cotroceni cu o nouă propunere de premier, dar şi cu o listă de semnături din partea parlamentarilor coaliţiei pentru a demonstra că există o majoritate parlamentară.



    PNL susţine ideea alegerilor anticipate, a declarat luni preşedintele partidului, Ludovic Orban, după anunţul premierului Mihai Tudose privind demisia din funcţie. PSD s-a decredibilizat, susține Orban. Potrivit acestuia, România a ajuns pe “mâinile unui grup toxic”, care “tot ceea ce face face împotriva intereselor României”.



    Preşedintele Uniunii Salvați România, USR, deputatul Dan Barna, a declarat luni, că alegerile anticipate sunt singura alternativă prin care să se poată crea o majoritate “căreia să-i pese de guvernarea României”. USR îi cere preşedintelui Klaus Iohannis să refuze desemnarea unui nou prim-ministru din partea PSD-ALDE şi susţine soluţia alegerilor anticipate, deoarece coaliţia PSD-ALDE “şi-a pierdut orice fel de legitimitate de a mai guverna România”.



    Potrivit legii de organizare și funcționare a Guvernului, demisia premierului Tudose va fi transmisă Administraţiei Prezidențiale, în cursul zilei de marți. Președintele României, Klaus Iohannis, va lua act de demisia din funcție a prim-ministrului Mihai Tudose și va emite decretul de vacantare a postului, precum și decretul de numire a unui alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar pentru a îndeplini atribuțiile prim-ministrului până la formarea noului Guvern. Ambele decrete prezidențiale vor intra în vigoare odată cu publicarea lor în Monitorul Oficial.



    ————————


    UPDATE



    Liviu Dragnea, liderul PSD, a declarat luni seară că a fost o decizie care s-a luat după multe discuții și în final s-a supus la vot ca premierul să demisioneze. Hotărârea a fost adoptată cu 60 de voturi pentru, 4 împotrivă și 4 abțineri, și Mihai Tudose care nu a votat. Întrebat cu ce a greșit premierul Tudose, Liviu Dranea a spus că declarațiile televizate repetate ale lui Tudose, în afara cadrului de partid, au creat nemulțumire și au provocat o stare dde tensiune și o stare conflictuală între PSD și Guvern, cât și în interiorul Guvernului. Genul acesta de declarații trebuie făcute în CEX, chestiuni legate de relația cu unii miniștri sau alte subiecte, și după ce se iau deciziile se comunică, a adăugat liderul PSD.



    La întrebarea dacă crede că președintele Klaus Iohannis va accepta o a treia propunere de premier a PSD, Liviu Dragnea a răspuns că crede că președintele va respecta Constituția și va ține cont de o majoritate care va susține propunerea pe care o va face coaliția majoritară.



    ——————-


    Comitetul Executiv Naţional al PSD i-a retras luni sprijinul politic lui Mihai Tudose, au precizat pentru agențiile de presă surse politice. În urma acestei situaţii, Tudose a anunţat că demisionează din funcţia de prim-ministru. Informația a fost confirmată oficial de ministrul Agriculturii din Guvernul Tudose, Petre Daea, primul care a ieșit din sediul PSD, după ședință.



    Mihai Tudose a afirmat “Plec cu fruntea sus” și a spus că nu va asigura interimatul funcției, pentru care, conform unor surse, va fi propus vicepremierul Paul Stănescu, ministru al Dezvoltării Regionale,. Dintre toți membrii CEx, au fost 4 voturi în favoarea demisiei și 4 abțineri, restul votând pentru retragerea sprijinului politic. Guvernul condus de Mihai Tudose a primit votul de învestitură al Parlamentului la 29 iunie 2017.



    Președintele PSD Dolj, senatorul Claudiu Manda, a anunțat, luni seară, că marți la ora 11.00 va avea loc o nouă ședință a Comitetului Executiv al PSD, pentru a nominalizarea noii propuneri de premier. El și-a exprimat convingerea că președintele Klaus Iohannis va face noua nominalizare de premier tot din partea PSD.

  • Puncte de vedere privind demnitarii cu probleme în justiţie

    Puncte de vedere privind demnitarii cu probleme în justiţie

    De
    vineri, vicepremierul român Sevil Shhaideh, ministru al Dezvoltării Regionale,
    şi ministrul delegat pentru Fonduri Europene, Rovana Plumb, sunt urmărite penal
    într-un dosar de corupţie. Potrivit DNA, vicepremierul Shhaideh, la
    data faptelor secretar de stat în ministerul Dezvoltării Regionale, este
    cercetată pentru abuz în serviciu, iar Rovana Plumb, pe atunci ministru al Mediului, pentru
    complicitate la abuz în serviciu.

    Procurorii anticorupţie susţin că, în 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel, situate în albia Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în cea a judeţului Teleorman, fief al actualului lider PSD, Liviu Dragnea. După ce au fost administrate, pentru doar câteva zile, de Consiliul Judeţean Teleorman, insula şi braţul au fost închiriate, tot ilegal, unei firme private. Cele doua suprafeţe fac parte din domeniul public al statului, prin urmare, conchid procurorii, nu puteau fi trecute în proprietatea vreunui consiliu judeţean prin hotărâre de guvern, ci doar prin lege.

    DNA a şi solicitat Camerei Deputaţilor să încuviinţeze începerea urmării
    penale în cazul Rovanei Plumb, care e şi parlamentar, iar presa, societatea
    civilă şi opoziţia au cerut, prompt, demisia celor două membre ale cabinetului.
    Conducerea PSD a decis, însă, să le acorde ceea ce a numit sprijin
    total şi le-a solicitat explicit să nu demisioneze, fiindcă acesta ar fi
    un precedent periculos.


    Şeful partidului, Liviu Dragnea: Mulţi
    colegi au spus că nu poate fi acceptată şi este periculoasă această abordare,
    că se pune problema unui prejudiciu adus statului când un astfel de transfer
    pleacă din public în public. Asta ar însemna că toate transferurile care au
    avut loc până acum reprezintă un prejudiciu adus statului român.


    Preşedintele Klaus Iohannis, în schimb, e categoric: miniştrii vizaţi de
    ancheta DNA ar fi trebuit să demisioneze sau să fie retraşi din funcţie.
    Persoane care sunt urmărite penal sau care au fost condamnate penal nu ar
    trebui să se afle la conducerea ţării – a conchis şeful statului. Klaus
    Iohannis: Doamnele ministru trebuiau, în varianta optimală, să demisioneze. A
    doua variantă acceptabilă trebuia să fie retrase. Faptul că PSD face scut în
    jurul doamnelor ministru, nu este de bun augur. Nu ştiu dacă doamnele sunt
    vinovate sau nevinovate, nici nu-i treaba mea şi nu este nici treaba PSD să
    stabilească acest lucru. Vinovăţia se stabileşte de către judecători.


    Comentatorii remarcă, însă, lipsa de apetit pentru curăţenie în propriile
    rânduri a majorităţii guvernamentale PSD-ALDE. Chiar marţi, Comisia Juridică a
    Senatului a dat aviz negativ, cu şapte voturi împotrivă şi numai patru pentru,
    cererii DNA de începere a urmăririi penale a ministrului pentru Relaţia cu
    Parlamentul, liberal-democratul Viorel Ilie, acuzat că ar fi intervenit în
    organizarea unui concurs pentru angajarea unor funcţionari publici în minister.

  • Fotbal flash

    Fotbal flash

    Antrenorul Leo Grozavu şi-a
    anunţat demisia de la conducerea echipei de fotbal FC Botoşani. Gestul
    tehnicianului a venit în urma scandalului din ultima etapă a sezonului regulat,
    când l-a lovit pe atacantul Cătălin Golofca. Demisia antrenorului nu a fost însă
    acceptată, a declarat preşedintele AFC Botoşani, Cornel Şfaiţer. Situaţia va fi
    analizată, săptămâna viitoare, în cadrul unei şedinţe a conducerii clubului.


    Luni, în minutul 83 al
    meciului dintre Astra Giurgiu şi FC Botoşani, la scorul de 2-0 pentru echipa
    gazdă, Golofca a fost înlocuit de Grozavu cu Andrei Herghelegiu. Jucătorul,
    nervos, şi-a dat jos tricoul de joc şi l-a aruncat, aşezându-se pe banca de
    rezerve. Potrivit imaginilor TV, Grozavu, care a observat gestul fotbalistului,
    l-a apostofat şi l-a lovit peste faţă.


    Federaţia Română de Fotbal a
    precizat, într-un comunicat, că aşteaptă până vineri, 10 martie, un punct de
    vedere oficial în acest caz din partea Ligii Profesioniste de Fotbal, forul
    care organizează Liga I. În cazul în care acest punct de vedere oficial nu va
    fi făcut public, Federaţia Română de Fotbal îşi rezervă dreptul de a sesiza
    Comisia de Disciplină.


    Dinamo şi Steaua au fost din
    nou amendate de Comisia de Disciplină a Federaţiei Române de Fotbal. Sancţiunea
    a fost aplicată pentru pentru petardele aruncate în teren de suporterii
    dinamovişti la meciul direct din cadrul manşei secunde a semifinalelor Cupei
    Ligii de săptămâna trecută. Clubul Dinamo a fost amendat cu 22.500 de lei, deci
    undeva în jurul a 5000 de euro pentru comportarea suporterilor săi. Steaua va
    plăti 15.000 de lei, deci puţin peste 3300 de euro, în calitate de club
    organizator.

  • Fotbal flash

    Fotbal flash

    Antrenorul Leo Grozavu şi-a
    anunţat demisia de la conducerea echipei de fotbal FC Botoşani. Gestul
    tehnicianului a venit în urma scandalului din ultima etapă a sezonului regulat,
    când l-a lovit pe atacantul Cătălin Golofca. Demisia antrenorului nu a fost însă
    acceptată, a declarat preşedintele AFC Botoşani, Cornel Şfaiţer. Situaţia va fi
    analizată, săptămâna viitoare, în cadrul unei şedinţe a conducerii clubului.


    Luni, în minutul 83 al
    meciului dintre Astra Giurgiu şi FC Botoşani, la scorul de 2-0 pentru echipa
    gazdă, Golofca a fost înlocuit de Grozavu cu Andrei Herghelegiu. Jucătorul,
    nervos, şi-a dat jos tricoul de joc şi l-a aruncat, aşezându-se pe banca de
    rezerve. Potrivit imaginilor TV, Grozavu, care a observat gestul fotbalistului,
    l-a apostofat şi l-a lovit peste faţă.


    Federaţia Română de Fotbal a
    precizat, într-un comunicat, că aşteaptă până vineri, 10 martie, un punct de
    vedere oficial în acest caz din partea Ligii Profesioniste de Fotbal, forul
    care organizează Liga I. În cazul în care acest punct de vedere oficial nu va
    fi făcut public, Federaţia Română de Fotbal îşi rezervă dreptul de a sesiza
    Comisia de Disciplină.


    Dinamo şi Steaua au fost din
    nou amendate de Comisia de Disciplină a Federaţiei Române de Fotbal. Sancţiunea
    a fost aplicată pentru pentru petardele aruncate în teren de suporterii
    dinamovişti la meciul direct din cadrul manşei secunde a semifinalelor Cupei
    Ligii de săptămâna trecută. Clubul Dinamo a fost amendat cu 22.500 de lei, deci
    undeva în jurul a 5000 de euro pentru comportarea suporterilor săi. Steaua va
    plăti 15.000 de lei, deci puţin peste 3300 de euro, în calitate de club
    organizator.

  • Jurnal românesc – 10.02.2017

    Jurnal românesc – 10.02.2017

    Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, şi-a anunţat, joi, demisia, deşi, susţine el, toate initiaţivele asumate au fost legale şi constituţionale. Demisia lui Iordache a fost cerută inclusiv de politicieni ai arcului guvernamental, după ce a promovat modificări la legislaţia penală prin ordonanţă de urgenţă, demers care a generat cele mai ample proteste de stradă din România şi diaspora din ultimii 27 de ani. Preşedintele interimar al PNL, Raluca Turcan, apreciază că demisia lui Florin Iordache nu oferă nicio garanţie faţă de alte probabile abuzuri ale guvernului sau ale majorităţii PSD – ALDE. Într-o postare pe o reţea de socializare, ea afirmă că “a fost sacrificat unul dintre executanţii lui Liviu Dragnea”. Tot pe o reţea de socializare a reacţionat şi parlamentarul USR, Nicuşor Dan. El consideră că pericolul nu a trecut, atâta timp cât, după demisia ministrului justiţiei, rămân în funcţie liderul PSD, Liviu Dragnea şi premierul Sorin Grindeanu. În schimb, liderul senatorilor PSD, Şerban Nicolae, spune că nu este de acord cu această demisie.



    Curtea Constituţională a României a respins ca inadmisibilă sesizarea Avocatului Poporului, Victor Ciorbea, privind ordonanţa de urgenţă de modificare a Codurilor penale promovată pe 31 ianuarie de guvern. Potrivit preşedintelui CCR, Valer Dorneanu, în judecata sa, Curtea a pornit de la adevărul că ordonanţa nu mai există, pentru că aceasta a fost abrogată de guvern. Victor Ciorbea, anunţa, săptămâna trecută, că a atacat ordonanţa pentru că nu este îndeplinit criteriul de urgenţă al acesteia. În privinţa abuzului în serviciu, dezincriminat parţial prin ordonanţă, Avocatul Poporului a susţinut că textul acesteia nu defineşte ce înseamnă vătămare gravă, fapt care provoacă incertitudine. Anterior, Curtea Constituţională a respins şi sesizările depuse de preşedintele Klaus Iohannis şi Consiliul Superior al Magistraturii, constatând că nu există un conflict juridic de natură constituţională între puterile statului în urma adoptării ordonanţei.



    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a atras, din nou, atenţia că instabilitatea şi tensiunile politice din ţară vor afecta stabilitatea monetară, financiară şi chiar pe cea macroeconomică a României. Protestele din ultimele zile – generate de demersul Executivului de a modifica legislaţia penală prin ordonanţă de urgenţă – au impact asupra stabilităţii monetare şi financiare, impact care se va simţi şi în creşterea economiei din acest an, a avertizat şeful Băncii Centrale. Mugur Isărescu a mai precizat că prognoza BNR privind creşterea economică anul acesta este cuprinsă între 4 şi 5 la sută. Recent, Comisia Naţională de Prognoză a avansat o creştere de 5,2% pentru acest an, mai optimistă decât cea a guvernatorului.



    Guvernul a decis înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii. Va fi o entitate gigant care ar urma să grupeze cele mai profitabile companii de stat – aproximativ 200. Ministrul economiei, Alexandru Petrescu, a explicat că administratorii Fondului ar urma să fie aleşi în urma unei selecţii publice, iar fondul va reprezenta principalul partener pentru investitori. Executivul promite că Fondul va duce, printre altele, la apariţia a numeroase fabrici, dar şi la capitalizarea unor companii de stat precum Tarom, CFR sau Şantierul Naval Constanţa. Tot joi, Guvernul a aprobat un plafon de 50 de milioane de lei, drept garanţii pentru programul Prima Maşină, introdus din 2015 în scopul stimulării cumpărării de autoturisme noi. Până acum, însă, programul nu a avut prea mare succes. Anul trecut, de exemplu, din cele 100 de milioane acordate au fost folosite doar 1,4 milioane.

  • Ministrul Justiţiei a demisionat

    Ministrul Justiţiei a demisionat

    UPDATE: Ana Birchall a fost propusă ca interimar la Ministerul Justiției, după demisia lui Florin Iordache. “Premierul Sorin Mihai Grindeanu a transmis astăzi președintelui României, Klaus Werner Iohannis, propunerea de nominalizare a ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall, ministru interimar al Justiției”, se arată într-un comunicat al Guvernului României.


    —–



    Florin Iordache şi-a anunțat demisia din funcția de ministru al Justiţiei. “De când am venit la Ministerul Justiției mi-am propus și am efectuat toate demersurile legale pentru a remedia o serie de probleme existente și destul de sensibile. Toate inițiativele asumate sunt legale și constituționale. Proiectele propuse s-au aflat în dezbatere publică organizată de Ministerul Justiției, iar acum sunt în dezbatere parlamentară. Cu toate acestea, pentru opinia publică nu a fost suficient, drept pentru care am hotărât să îmi înaintez demisia din funcția de ministrul al Justiției“, a anunţat Iordache, joi după-amiază, la finalul şedinţei de guvern.



    Demisia lui Florin Iordache vine după mai bine de două săptămâni de proteste masive împotriva ordonanţei de urgenţă de modificare a Codurilor penale, adoptată iar apoi abrogată de guvern. Ordonanţa a adus critici atât din partea instutuţiilor juridice, cât şi de la partenerii României din UE şi NATO.



    Tot joi, Curtea Constituţională (CCR) a respins sesizarea Avocatului Poporului, Victor Ciorbea, privind ordonanţa de urgenţă de modificare a Codurilor penale. Preşedintele CCR, Valer Dorneanu a declarat că sesizarea a devenit inadmisbiliă deoarece ordonanţa nu mai există, fiind abrogată de guvern prin OUG nr 14.

  • Retrospectiva săptămânii 25.09-01.10.2016

    Retrospectiva săptămânii 25.09-01.10.2016

    Co-preşedintele PNL, Vasile Blaga, a demisionat din
    această funcţie, el fiind cercetat într-un dosar de corupţie


    Cercetat sub control judiciar într-un dosar
    de corupţie, vicepreşedintele liberal Vasile Blaga a demisionat din această
    funcţie şi din cea de coordonator al campaniei electorale. El a anunţat şi că nu mai candidează la legislativele din decembrie. Potrivit
    procurorilor DNA, faptele care i se impută ar fi fost comise în perioada
    2009-2012, când Blaga, pe atunci ministru de Interne şi ulterior şef al
    Senatului, ar fi intervenit pentru acordarea unor contracte de achiziţie
    publică în mod preferenţial. În schimbul acestui trafic de influenţă, ar fi
    primit comisioane de 10%, însumând şapte sute de mii de euro – bani obţinuţi
    pentru el personal, dar şi pentru partidul al cărui secretar general era şi
    care pe atunci se afla la guvernare. Este vorba despre fostul Partid Democrat
    Liberal, care între timp s-a scindat – majoritatea membrilor săi, cu Blaga în
    frunte, au optat pentru fuziunea cu naţional-liberalii, ceilalţi urmându-l pe
    fostul preşedinte Traian Băsescu în Partidul Mişcarea Populară. Evenimentele
    din PNL, survenite cu mai puţin de trei
    luni înainte de legislative, sunt considerate un seism în a doua
    formaţiune ca pondere în Parlamentul de
    la Bucureşti.



    Guvernul de la
    Bucureşti a adoptat măsuri menite să ducă la crearea de locuri de muncă



    În această
    săptămână, executivul României a aprobat stimulente şi măsuri menite să ducă la
    crearea de locuri de muncă. Acestea vor intra în vigoare la 1 decembrie şi vin în sprijinul categoriilor vulnerabile, în special al şomerilor care
    trebuie să-şi schimbe domiciliul pentru a se angaja sau al celor care vor să se
    întoarcă în ţară pentru a munci. Potrivit premierului
    Dacian Cioloş, este pentru prima dată când fondurile europene şi fondurile din
    bugetul României sunt direcţionate coerent pentru a avea un impact real în
    piaţă şi în viaţa oamenilor. Astfel, persoanele
    care sunt şomere şi hotărăsc să îşi schimbe domiciliul
    pentru a se angaja vor primi o primă de instalare în valoare de 12.500 de lei (circa 2800 de euro). Cei aflaţi în şomaj şi care vor dori să se
    angajeze la mai mult de 15 km de domiciliu vor putea să beneficieze de o
    subvenţie care să le permită să se deplaseze la locul de muncă.





    Primele aeronave F16 achiziţionate din Portugalia au ajuns în România


    Primele şase avioane de luptă F16 cu însemnul tricolor al Forţelor Aeriene
    Române au ajuns în această săptămână pe aerodromul militar de la Feteşti.
    Acestea au fost achiziţionate de la Forţele Aeriene Portugheze, după ce au trecut printr-un proces de modernizare, astfel încât vor putea
    interacţiona în aceleaşi condiţii cu toate celelalte avioane multirol pe care
    le deţin statele membre NATO. Timp de doi ani, specialiştii portughezi au
    antrenat nouă piloţi şi 80 de tehnicieni români care se vor ocupa de
    exploatarea acestor aparate. Până la sfârşitul anului, Forţele Aeriene
    Române vor mai primi încă 3 avioane, iar ultimele 3 vor sosi în septembrie anul
    viitor. Specialiştii apreciază că România are nevoie de cel puţin 36 de astfel
    de avioane de luptă, iar autorităţile caută deja variante pentru achiziţionarea
    unei a doua escadrile. F16 este cel mai de succes avion multirol din lume,
    fiind folosit în mod constant în majoritatea operaţiunilor militare ce au loc
    pe glob. Tot în această săptămână, în CSAT s-a decis transformarea Brigăzii 2 Infanterie Rovine, cu sediul la Craiova, în
    sudul României, în Brigadă Multinaţională NATO. Alături de România, la
    constituirea Brigăzii Multinaţionale şi-au anunţat, până acum, participarea
    Bulgaria şi Polonia.



    Preşedintele
    Klaus Iohannis şi şeful Senatului de la Bucureşti, Călin Popescu Tăriceanu, au
    participat la funeraliile fostului premier şi preşedinte israelian, Shimon
    Peres



    Preşedintele
    român, Klaus Iohannis, şi preşedintele Senatului de la Bucureşti, Călin Popescu
    Tăriceanu, au participat, vineri, la funeraliile fostului premier şi preşedinte
    israelian, Shimon Peres, care a încetat din viaţă, miercuri, la Tel Aviv, la
    vârsta de 93 de ani. Într-un un
    mesaj de condoleanţe adresat omologului său israelian, Reuven Rivlin,
    preşedintele Klaus Iohannis afirmă că Shimon Peres a fost un lider vizionar şi
    un luptător neobosit pentru o soluţie durabilă în procesul de Pace din Orientul
    Mijlociu. Poporul român – spune preşedintele Iohannis – îşi va aminti mereu de prietenia
    sinceră şi profundă a lui Shimon Peres, primul preşedinte israelian care a
    vizitat România, în 2010. La rândul său, şeful Guvernului de la Bucureşti,
    Dacian Cioloş, a evocat în mesajul de condoleanţe transmis omologului israelian
    Benjamin Netanyahu personalitatea emblematică a lui Shimon Peres, promotor al
    păcii, recunoscut pe plan internaţional inclusiv prin primirea Premiului Nobel
    pentru Pace.



    Festivalul
    RadiRo



    RADIRO – singurul
    eveniment european de anvergură dedicat în exclusivitate orchestrelor radio,
    organizat de Radio România, a adus în acest an la Bucureşti 6 orchestre
    simfonice din Europa şi Asia, dirijori şi solişti care ţin capul de afiş al
    scenei muzicale internaţionale. Prezentă pentru prima dată la această
    manifestare, Orchestra Simfonică din Shenzhen a fost aleasă pentru a deschide
    seria de concerte, cu lucrarea Rapsodia Română de George Enescu. Orchestra din
    China a fost urmată de cea a radioului din Norvegia, apoi de orchestrele
    radiodifuziunilor din Leipzig şi Viena. Pentru închiderea din 1 octombrie -
    Ziua Internaţională a Muzicii, a fost programată BBC Concert Orchestra. Una
    dintre cele mai spectaculoase lucrări din muzica tuturor timpurilor, cantata
    Carmina Burana a fost interpretată, pe 26 septembrie, de reprezentantele
    României – Orchestra Naţională Radio, Corul Academic şi Corul de Copii sub
    bagheta lui Cristian Măcelaru.

  • Lider de partid, anchetat pentru corupţie

    Lider de partid, anchetat pentru corupţie

    Vicepreşedintele
    liberal Vasile Blaga a anunţat, miercuri, ca demisionează din această funcţie,
    că renunţă la coordonarea campaniei electorale şi că nu mai candidează la
    legislativele din decembrie.

    Anterior, procurorii DNA anunţaseră că Blaga e
    cercetat sub control judiciar într-un dosar de corupţie. Faptele ar fi fost
    comise între 2009-2012, când Blaga, care a fost în acea perioadă ministru de
    Interne şi apoi preşedinte al Senatului, ar fi intervenit pentru acordarea unor
    contracte de achiziţie publică în mod preferenţial. În schimbul acestui trafic
    de influenţă, el ar fi primit comisioane de 10%, însumând şapte sute de mii de
    euro, din partea fostului primar al oraşului Piatra-Neamţ, Gheorghe
    Ştefan, deja protagonist al altor dosare penale, şi a unui om de afaceri.

    Comunicatul procurorilor anticorupţie afirmă că Blaga a obţinut banii pentru el
    personal, dar şi pentru partidul al cărui secretar general era şi care pe
    atunci se afla la guvernare. Or, acesta nu e Partidul Naţional Liberal, ci fostul
    Partid Democrat Liberal, considerat, în epocă, formaţiunea de suflet şi cutia
    de rezonanţă a fostului preşedinte Traian Băsescu. Ulterior, PDL avea să se
    scindeze, majoritatea membrilor săi, cu Blaga în frunte, optând pentru fuziunea
    cu naţional-liberalii, iar nostalgicii lui Băsescu urmându-l pe acesta din urmă
    în Partidul Mişcarea Populară.

    Într-un comunicat emis după demisia
    copreşedintelui lor, liberalii apreciază că decizia lui Vasile Blaga de a
    renunţa demostrează că acesta a pus mai presus de cariera politică principiile
    de integritate asumate de partid. La sfârşitul acestei săptămâni, liberalii au
    programată o reuniune a Biroului Politic Naţional.

    Comentatorii politici se
    aşteaptă la un conclav tensionat, fiindcă nici acum PNL n-a devenit un partid omogen,
    iar fuziunea cu democrat-liberalii a rămas formală. Vechii naţional-liberali
    reproşează noilor colegi că şi-au transferat în noul partid pasivul penal pe
    care-l acumulaseră în PDL. La rându-le, foştii pedelişti afirmă că sunt
    îndrituiţi să aleagă, exclusiv din rândurile lor, un nou copreşedinte, care s-o
    dubleze pe naţional-liberala Alina Gorghiu. Social-democraţii nu şi-au ascuns
    satisfacţia faţă de convulsiile din PNL. Ei domină confortabil partea stângă a
    spectrului politic, în timp ce dreapta, deja divizată între PNL, PMP şi ALDE,
    tocmai a mai încasat o lovitură.

    Unii analişti se aşteapta ca o parte a
    electoratului tradiţional liberal să migreze acum spre formaţiuni noi, precum
    fostul ONG, transformat în partid, Uniunea Salvaţi Bucureştiul. Şi care, la
    alegerile locale din vară, cu un virulent discurs anticorupţie, a devansat
    categoric PNL în Capitală.

  • Şeful SIE a demisionat

    Şeful SIE a demisionat

    Luni, demisia directorului SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, a fost depusă la Preşedinţia României, iar o copie a acesteia, însoţită de cererea preşedintelui Klaus Iohannis către Parlament, privind declararea postului ca vacant, a ajuns la Senat. Şeful statului a precizat că va face o propunere pentru funcţia de director al SIE doar după alegerile parlamentare, programate pe 11 decembrie. El a adăugat că nu s-a gândit, deocamdată, la cineva anume pentru ocuparea acestui post şi a afirmat că lucrurile sunt sub control la SIE, unde generalul Silviu Predoiu — formal numărul doi al serviciului, dar calificat de comentatori drept şeful de facto – va asigura, din nou, conducerea interimară.



    Klaus Iohannis: Am primit astăzi, în jurul prânzului, demisia de la domnul director Ungureanu. Domnia-sa a menţionat motive personale şi nu am informaţii suplimentare. Însă, având în vedere că SIE trebuie să lucreze permanent şi să fie în permanenţă pregătit pentru a interveni în orice situaţie, mi s-a părut important să reacţionez foarte repede. Aşadar, imediat ce am primit această demisie am acceptat-o, am comunicat că am acceptat-o şi în continuare serviciul va fi condus interimar, sigur, până când se îndeplinesc toate procedurile birocratice.”



    La rândul său, preşedintele Comisiei parlamentare de control al SIE, Mihăiţă Calimente, susţine că directorul a invocat motive medicale pentru demisia sa: Am primit un telefon din partea domnului director Mihai Răzvan Ungureanu care mi-a comunicat să îl cred pe cuvânt că demisia domniei sale a intervenit în urma stării de sănătate pe care o are. Mi-a spus că trebuie să stea la pat şi că este o problemă serioasă şi în consecinţă este singurul motiv pentru care şi-a înaintat demisia. Nimeni nu a pomenit că ar fi existat sau că există un conflict între serviciu şi preşedinţie.”



    Totuşi, speculaţiile privind răceala dintre Iohannis şi Ungureanu apăruseră de câteva luni. Profesor universitar şi istoric poliglot, cel numit, cu familiaritate, MRU fusese unul dintre răsfăţaţii fostului şef al statului, Traian Băsescu. În cei zece ani de preşedinţie Băsescu, Ungureanu a fost ministru de Externe, între 2004 şi 2007, premier efemer, între februarie şi mai 2012, şi longeviv şef al SIE, între 2007 şi 2012.



    Nu-i lipsea din CV decât preşedinţia României — ricanau comentatorii, speculând că tocmai ambiţiile prezidenţiale manifeste i-ar fi atras căderea în dizagraţie. În plus, deşi infirmate public de şefa Direcţiei, Laura Codruţa Koveşi, între SIE şi DNA ar fi apărut disfuncţii instituţionale, din cauza lipsei de suport din partea serviciului pentru investigaţiile privind corupţia transfrontalieră. Din toate aceste motive, afirmă presa, demisia lui Mihai Răzvan Ungureanu nu trebuie să suprindă pe nimeni.

  • Retrospectiva săptămânii 28.08-3.09.2016

    Retrospectiva săptămânii 28.08-3.09.2016

    2 septembrie -
    zi de de doliu naţional în România



    Vineri – zi de doliu naţional în România,
    în memoria cetăţenilor români care au murit în urma cutremurului produs
    săptămâna trecută în Italia şi în semn de solidaritate cu poporul italian.
    Toate instituţiile şi autorităţile publice au obligaţia să arboreze drapelul în
    bernă iar posturile naţionale de radio şi de televiziune să îşi adapteze
    pragramele în mod corespunzător. Seismul produs în centrul Italiei s-a soldat
    cu aproape 300 de morţi, dintre care 11 români. Guvernul de la Bucureşti a decis să-i
    sprijine pe românii afectaţi de cutremur şi a aprobat, în această
    săptămână, un prim pachet de măsuri cu ajutoare financiare. Copiii rămaşi
    orfani vor primi câte 6.000 de euro. Câte 1.000 de euro vor primi familiile
    celor decedaţi, iar 10.000 de euro vor fi acordaţi pentru familiile ale căror
    case au fost distruse în proporţie de peste 50%. Tot câte 1.000 de euro vor
    primi şi cei care se deplasează în Peninsulă pentru sprijinirea membrilor
    supravieţuitori ai familiilor afectate.



    Priorităţile diplomaţiei româneşti



    România nu va face niciodată jocuri
    netransparente, nu va folosi dublul limbaj sub pretextul diplomaţiei, nu va
    face compromisuri de la valori şi nu va considera acceptabilă încălcarea
    dreptului internaţional. Declaraţia îi aparţine preşedintelui României, Klaus
    Iohannis, prezent la Reuniunea Anuală a
    Diplomaţiei, desfăşurată la Bucureşti. El a apreciat că România trebuie să contribuie activ la efortul
    de acţiune al comunităţii internaţionale, al UE şi al NATO. Interesele României
    ne obligă să acţionăm pentru asigurarea securităţii naţionale şi a
    organizaţiilor esenţiale, UE şi NATO, din care facem parte, a mai spus şeful
    statului. Pe de altă parte, preşedintele
    Iohannis a afirmat că Bucureştiul trebuie să acţioneze, în continuare,
    cu prioritate pentru a sprijini stabilitatea Republicii Moldova (ex-sovietică,
    majoritar românofonă) şi parcursul ei european, precizând că România a stimulat
    constructiv reluarea reformelor în această ţară. In acelaşi timp, Iohannis le-a
    cerut ambasadorilor români să practice o diplomaţie mai viguroasă şi mai
    eficientă în promovarea intereselor naţionale. Invitatul special al reuniunii a
    fost secretarul general adjunct al NATO, Alexander Vershbow, care a evidenţiat
    că cea mai importantă resursă a Alianţei Nord-Atlantice NATO este unitatea sa,
    iar adoptarea, în urma Summitului de la Varşovia, a unei poziţii comune, atât
    în ceea ce priveşte provocările din vecinătatea estică, cât şi cele din vecinătatea
    sudică, demonstrează faptul că Alianţa este mai unită ca niciodată. La Reuniune
    a fost present şi ministrul slovac de externe, Miroslav Lajcak, care a declarat
    că ţara sa, care în prezent
    deţine preşedinţia semestrială a UE, sprijină puternic aderarea României la Spa’iul Schengen.


    11 decembrie – data alegerilor
    parlamentare din România



    Guvernul de la Bucureşti a stabilit ca pe
    11 decembrie să aibă loc alegerile parlamentare. Campania electorală urmează să
    se desfăşoare în perioada 11 noiembrie – 10 decembrie. De asemenea, executivul
    a adoptat o ordonanţă de urgenţă care dă posibilitatea înfiinţării de secţii de
    votare peste hotare şi în locuri în care s-a constatat, în trecut, o prezenţă
    semnificativă a alegătorilor. Ordonanţa mai dă posibilitatea alegătorilor
    români din străinătate să voteze la orice secţie, prin înscriere pe liste
    suplimentare. Cererea de înscriere în Registrul electoral şi copiile după
    actele de identitate vor putea fi trimise inclusiv pe cale electronică.



    Ultima sesiune
    ordinară a legislaturii 2012 – 2016



    Parlamentul României s-a reunit, joi, în a doua sesiune
    ordinară a acestui an şi ultima din legislatura 2012 – 2016. Sesiunea va fi una destul de scurtă având în vedere că, la începutul
    lunii noiembrie, va începe campania electorală pentru alegerile parlamentare.Liderii principalelor formaţiuni spun că pe lista de priorităţi figurează
    proiecte care vizează mai multe domenii – social-economic, medical sau
    educaţional. Pe lista de proiecte ce aşteaptă să fie dezbătute de Parlament se
    află şi reducerea CAS cu 5%, legea avocaţilor, proiectul care va permite
    fumatul în spaţiile închise sau proiectul de lege privind prevenţia în
    sănătate.



    Ministrul român de
    Interne, Petre Tobă, a demisionat



    Ministrul român de Interne Petre Tobă a
    demisionat, joi, din funcţie, la câteva ore după ce DNA a cerut şefului
    statului urmărirea sa penală. Procurorii îl acuză pe ministrul de Interne că a
    refuzat, în mod discreţionar, să declanşeze procedura de declasificare parţială
    a unor documente solicitate de anchetatori în dosarul în care, predecesorul
    său, Gabriel Oprea, şi alte persoane din minister au fost trimise în judecată.
    Dosarul vizează deturnarea de fonduri de la Departamentul de Informaţii şi
    Protecţie Internă din Minister. De asemenea, DNA a cerut sesizarea Senatului
    pentru începerea urmăririi penale a lui Oprea, intr-un nou dosar, sub acuzatia
    de ucidere din culpă. Un poliţist şi-a pierdut viaţa, anul trecut, într-un
    accident de motocicletă, în timp ce făcea parte din coloana oficială a lui
    Oprea, pe atunci ministru de Interne. Oprea ar fi făcut, în acel moment, o
    deplasare în interes privat, ce nu-i dădea dreptul la coloană oficială.



    31 august – Ziua limbii române



    Limba română este
    sărbătorită pe 31 august, din 2013, în urma unei propuneri legislative. Exista
    28 de milioane de vorbitori în întreaga lume. În
    România, este limbă oficială şi limbă maternă pentru mai mult de 90% din
    populaţie. Limbă romanică, româna
    este a cincea după numărul de vorbitori, după spaniolă,
    portugheză, franceză şi italiană. Şi
    în Republica Moldova, stat ex-sovietic, majoritar românofon, vecin cu România,
    se sărbătoreşte, pe 31 august, Ziua Limbii Române, care a devenit limbă de stat
    în 2013. Ziua Limbii Române a fost sărbătorită în România,
    în Republica Moldova şi în comunităţile din străinătate. Au avut loc spectacole
    de muzică şi dansuri populare şi s-au recitat poezii.

  • Demisia ministrului de interne

    Demisia ministrului de interne

    Guvernul
    de tehnocraţi de la Bucureşti mai schimbă un ministru – Petre Tobă şi-a dat
    demisia, joi, de la şefia Ministerului Afacerilor Interne după ce Direcţia
    Naţională Anticorupţie a cerut aviz pentru începerea urmăririi sale penale. Acuzaţia este de favorizare
    a infractorului, Tobă refuzând în mod discreţionar, spun procurorii, să declanşeze
    procedura de declasificare a unor documente solicitate de anchetatori în
    dosarul în care predecesorul său, Gabriel Oprea, şi alte persoane din minister
    sunt acuzate de deturnare de fonduri. Este vorba despre un dosar privind
    Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă, serviciul secret al
    Ministerului.

    Am decis să-mi prezint demisia primului-ministru pentru a evita
    implicarea MAI într-un scandal public în prag de alegeri. Resping cu tărie
    acuzaţiile aduse şi sunt la dispoziţia organelor de anchetă pentru clarificarea
    oricărei situaţii. Menţionez că toate faptele prezentate sunt anterioare
    mandatului meu, iar procurorul de caz a avut acces la toate documentele necesare
    instrumentării cauzei susţine Petre Tobă.

    Anunţul survine la câteva ore după
    ce premierul Dacian Cioloş aprecia că cel mai bine ar fi ca Petre Tobă să plece
    din guvern, iar justiţia să-şi spună cuvântul.

    Nici fostul titular de la
    Interne, Gabriel Oprea,
    nu a primit veşti bune, în aceeaşi zi procurorii DNA solicitând Senatului aviz
    pentru începerea urmăririi sale penale într-un nou dosar. Oprea, fost vicepremier şi ministru de
    Interne în guvernul condus de Victor Ponta, este acuzat de ucidere din culpă în
    dosarul privind moartea unui poliţist, Bogdan Gigină. Acesta şi-a pierdut
    viaţa, anul trecut, într-un accident de motocicletă, în timp ce făcea parte din
    coloana oficială a lui Oprea. Ancheta declanşată după moartea poliţistului a
    investigat, printre altele, dacă Oprea ar fi avut, la momentul respectiv,
    dreptul la coloană oficială, întrucât ar fi fost vorba despre o deplasare în
    interes personal.

    Potrivit şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, Gabriel Oprea este
    cel care a impus implicit, cu încălcarea dispoziţiilor legale, ca deplasarea să
    se facă cu viteză foarte ridicată, cauză ce a contribuit la producerea
    accidentului rutier în care poliţistul a decedat. Ancheta a arătat că Bogdan
    Gigină se deplasa cu 84 de km/h în momentul producerii accidentului.

    Din analiza
    documentelor rezultă că ministrul Oprea realiza în medie aproximativ cinci
    deplasări zilnice pe parcursul cărora era însoţit de echipaje ale poliţiei
    rutiere.

    Potrivit DNA, numărul total al acestor misiuni era de aproximativ trei
    ori mai mare decât cele realizate în aceeaşi perioadă pentru însoţirea
    preşedintelui României şi de aproximativ două ori mai mare decât cel
    corespunzător prim-ministrului – demnitari îndreptăţiţi la însoţire permanentă,
    conform prevederilor legale.

  • Criza fotbalului românesc

    Criza fotbalului românesc

    În România, nimic nu stârneşte pasiuni mai aprinse decât politica şi fotbalul. Domenii la care, afirmă o butadă celebră, se pricepe toată lumea. Dacă în politică, însă, adeziunile şi antipatiile se distribuie între stânga şi dreapta, între putere şi opoziţie, între un personaj sau altul, echipa naţională de fotbal e percepută drept a tuturor românilor. Şi toţi par să împărtăşească convingerea unui fost mare jucător, Sorin Cârţu, potrivit căruia avem cea mai modestă echipă naţională din 1970 şi până azi”, după ce reprezentativa a ratat lamentabil calificarea în optimile de finală ale Campionatului European din Franţa.



    Învinşi, pe 19 iunie, cu 0-1, de Albania – contraperformaţă fără precedent după 1948 -, fotbaliştii români au terminat pe ultimul loc în Grupa A a turneului final, cu un singur punct din trei partide. În primele două jocuri, România pierduse cu echipa ţării-gazdă, cu 1-2, în partida inaugurală a turneului, şi remizase cu Elveţia, 1-1. Fără idei în atac, cu gafe in apărare şi în poartă şi cu un selecţioner, Anghel Iordănescu, defazat — astfel s-a prezentat România la Euro 2016, scria cotidianul bucureştean Gazeta Sporturilor, înainte de a cere demisiile antrenorului şi şefilor de la Federaţie.



    Abia după o săptămâna de la eliminare, preşedintele FRF, Răzvan Burleanu, a binevoit să spună că lui Iordănescu nu-i va fi prelungit contractul, care expiră în această vară. Numele antrenorului care se va ocupa de echipa naţionala va fi anunţat până la finalul Euro 2016 — a mai spus Burleanu, într-o conferinţă de presă în care a preferat să acuze vehement greaua moştenire lăsată de predecesorul său, Mircea Sandu, ce s-a retras în 2014 după aproape un sfert de veac de domnie discreţionară la şefia Federaţiei.



    Un deşert” sau o mlaştină” spune Burleanu c-a preluat de la Sandu şi, până la un punct, comentatorii îi dau dreptate, notând că fotbalul românesc e profund corupt şi se află la un pas de falimentul sportiv şi financiar. Atât Sandu, cât şi fostul şef al Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir, fac obiectul mai multor dosare de corupţie. Sumedenie de foşti impresari, preşedinţi sau finanţatori de cluburi au ajuns, deja, după gratii.



    Înglodate în datorii, echipele agonizează în insolvenţă şi multe sucombă în faliment. Dacă predecesorii lor din anii 90 erau titulari la Real Madrid, Barcelona, AC Milan ori Ajax Amsterdam, internaţionalii români de azi sunt mai mult rezerve la echipe din Balcani sau Golf. Toate acestea, însă, nu scuză amatorismul actualei conduceri de la Federaţie, apărută de nicăieri, de nimic recomandată şi instalată, acum doi ani, mai speculează ziarele, cu susţinerea politicului şi a serviciilor speciale.



    Pe 4 septembrie încep, deja, preliminariile pentru Cupa Mondială 2018 din Rusia. Şi, dintr-o grupă cu Polonia, Danemarca, Muntenegru, Armenia şi Kazahstan, reprezentativa României pare să aibă şanse minime de calificare.