Tag: democratie

  • 23.11.2020

    23.11.2020

    Pandémie – 4207
    nouveaux cas de contamination au coronavirus ont été rapportés lundi en
    Roumanie, sur près de 10.000 tests effectués. S’y ajoutent 130 décès recensés en 24 heures, ce qui porte le
    bilan des victimes à 10.177. Dans les rangs de Roumains vivant à l’étranger,
    les cas confirmés de covid-19 se maintiennent à 6864 alors que celui des décès
    n’a pas change non plus : 126.


    Ce lundi, le président roumain Klaus
    Iohannis a convoqué les ministres de la Défense, de la Santé et de l’Intérieur
    pour discuter de la stratégie de vaccination anticovid, une question ayant
    trait à la sécurité nationale, de l’avis des autorités roumaines. Cette
    vaccination se fera par étapes, a récemment précisé le chef de l’Etat, et elle
    commencera par les groupes de population établis selon des critères
    épidémiologique et médicaux. La Roumanie recevra de la part de la Commission
    européenne, par tranches, 10,7 millions de doses de vaccin anticovid.

    Budget – Le gouvernement de Bucarest présente aujourd’hui le Plan national de
    relance et résilience, un projet par lequel la Roumanie bénéficiera l’année
    prochaine de 30 milliards d’euros de fonds européens pour le développement. L’argent
    sera investi dans la Santé, l’Education, l’infrastructure routière et la
    numérisation. D’ailleurs, le secteur sanitaire touchera les fonds les plus
    consistants lors du 3e collectif budgétaire de l’année, qui doit
    être approuvé ce lundi par l’Exécutif. Sur toile de fond de la pandémie, le
    déficit budgétaire approche les 100 milliards de lei (plus de 20 milliards
    d’euros). Le ministre des Finances, Florin Cîtu table sur un déficit budgétaire
    de 9,1%. A son avis, à cause de la crise engendrée par la pandémie, les
    dépenses ont augmenté, alors que les recettes budgétaires ont diminué, vu que
    de nombreuses facilités fiscales ont été accordées aux compagnies touchées par
    la pandémie.


    Election parlementaire – Lors des élections
    parlementaires du 6e décembre prochain, les électeurs roumains
    pourront exercer leur droit de vote dans tous les localités confinées, aucune
    restriction ne leur sera imposée en ce sens, a précisé le premier ministre
    roumain Ludovic Orban. Les personnes malades ou placées en quarantaine ou
    confinées à domicile pourront voter à l’aide des urnes mobiles, a-t-il encore
    précisé. Cette déclaration survient dans le contexte où de plus en plus de
    localités roumaines entrent en quarantaine locale, en raison de la
    multiplication des cas de coronavirus parmi leurs habitants.


    Réunion – Le
    ministre roumain des AE, Bogdan Aurescu, doit ouvrir ce lundi la 32e
    réunion du Conseil gouverneur de la communauté des démocraties, qui se tient en
    visioconférence, sous l’égide de la présidence roumaine de la Communauté des
    démocraties. Deux jours durant, cette réunion sera l’occasion d’échanger sur la
    promotion par les Etats membres des principes de la Déclaration de Varsovie,
    l’acte fondateurs de la Communauté. La Roumanie assure la présidence de la
    Communauté des démocraties entre septembre 2019 et septembre 2021. Parmi ses
    objectifs figurent promouvoir de la démocratie au niveau international, faciliter
    la participation des jeunes dans les processus démocratiques et la relation
    entre les processus démocratiques et la technologie de l’information. Créée en
    2000, cette organisation réunit 106 Etats, étant la plate-forme la plus ample
    de débat et d’échange au sujet de la démocratie au niveau global.


    Gaudeamus – La
    27e édition de la foire du livre Gaudeamus s’est achevée dimanche.
    Organisé par Radio Roumanie, exclusivement en ligne, l’événement a réuni 7
    jours durant environ 50.000 utilisateurs uniques auxquels il a proposé plus de
    200 manifestations culturelles. Suite au vote du public, le livre le plus
    convoité de la foire a été élu le volume « Pardonne-moi pour d’avoir aimé
    », écrit par Ela E. H. une écrivaine née en Roumanie, mais établie en Grande Bretagne.






    Météo – Les
    températures sont légèrement à la hausse en ce début de semaine en Roumanie,
    avec de maxima qui iront de 1 à 11 degrés. Le ciel est couvert sur le centre et
    le nord-ouest, mais les précipitations sont peu nombreuses. 9 degrés et du
    soleil à midi à Bucarest.

  • O nouă abordare a migrației în Europa: Noul pact privind migrația și azilul

    O nouă abordare a migrației în Europa: Noul pact privind migrația și azilul

    Actuala politică UE de gestionare a migrației s-a dovedit deficitară în ultimii 5 ani, practic de când s-a declanșat criza migrației, de unde și nevoia de reformare a acesteia. Este important este ca Uniunea Europeană să reușească să construiască un sistem care să gestioneze migrația pe termen lung și care să se bazeze în întregime pe valorile europene – demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și drepturile omului. Valori pe care decidenții politici le cam uită în vremuri de criză, cum a fost cea a migrației.

    Pe 23 septembrie 2020, Comisia Europeană a propus un nou pact privind migrația și azilul, care are ambiția de a oferi o abordare cuprinzătoare a domeniului migrației și de a asigura echilibrul între responsabilitate și solidaritate. Acest pact este esențial pentru restabilirea încrederii între statele membre, dar și în capacitatea Uniunii Europene de a gestiona migrația.

    Noul pactul privind migrația și azilul are la bază consultări ale Comisiei cu Parlamentul European, cu parlamentele și guvernele naționale, dar și cu societatea civilă, cu partenerii sociali și cu mediul de afaceri.

    Ei bine, după toate acestea, este clar și trebuie să o spun: o soluție privind migrația care să satisfacă pe deplin pe toată lumea nu există. Trebuie să ne reunim în această chestiune și să discutăm și să găsim compromisuri: deci parlamentele naționale, Parlamentul European, guvernele naționale. Trebuie să ne recunoaștem diferențele și trebuie să le depășim. (Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene)


  • Uniunea Europeană și democrația în Belarus

    Uniunea Europeană și democrația în Belarus

    Şefii de stat şi de guvern ai celor 27 de state membre
    ale Uniunii Europene nu doresc să recunoască rezultatul controversatelor
    alegeri prezidenţiale din Belarus din luna august 2020. Cancelarul german
    Angela Merkel, a cărei țară deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii
    Europene, a declarat că alegerile nu au fost nici echitabile şi nici
    libere. Charles Michel, preşedintele Consiliului European, a spus că
    blocul european se află de partea poporului belarus și că Uniunea Europeană
    va decide curând sancţiuni împotriva unui număr substanţial de înalţi
    funcţionari din Belarus, din pricina fraudelor la urne şi a violenţei
    împotriva opoziţiei. Iar Parlamentul european a redactat o recomandare către
    celelalte instituții europene să reseteze relațiile cu Belarus.


    Europarlamentarul
    Rareș Bogdan este semnatar al recomandării legislativului comunitar:

    Am spus că susținem cu toată
    tăria noile recomandări prin care se solicită o revizuire cuprinzătoare,
    totală, a relațiilor UE cu Belarus. Iar viitoarele relații dintre Uniunea
    Europeană și Belarus să se facă pe baza valorilor comune pe care se întemeiază
    Uniunea Europeană, și anume democrație funcțională, stat de drept și
    respectarea drepturilor și libertăților omului și bineînțeles a libertății
    presei.

    Am afirmat categoric că Aleksandr Lukașenko trebuie să respecte voința
    poporului din Belarus și dacă este cazul să se retragă în mod pașnic. Este
    imperios necesar ca toate statele membre să condamne frauda electorală,
    suprimarea opoziției, de asemenea oprimarea societății civile, precum și
    restricțiile asupra drepturilor omului, a libertății de exprimare. A

    cest îndemn
    adresat de Parlamentul European guvernului din Belarus de a respecta
    standardele internaționale privind drepturile omului și de a asigura respectarea
    drepturilor civile este esențial în funcționarea unui stat. Există suspiciuni
    cu privire la corectitudinea alegerilor și practic nu avem niciun motiv să-l
    recunoaștem pe Aleksandr Lukașenko în calitate de președinte legitim după
    expirarea mandatului actual.


    Relația
    Uniunii Europene cu Belarusul este însă influențată și de relația cu Rusia.

    Rareș Bogdan: Noi am propus
    câteva rezoluții, chiar grupul românilor, eu, Eugen Tomac, legat de modalitatea
    prin care Rusia a acționat împreună cu China pe durata pandemiei, începând din
    februarie, printr-un fake news grosolan pornit din peste 80.000 de conturi
    fictive. Eu am învățat în scurta mea carieră de europarlamentar că totul se
    face pas cu pas. Dacă în cazul relaționării cu Rusia există încă rezerve în
    cazul multor state care au business cu Rusia, în cazul a aceea ce s-a întâmplat
    în Belarus situația este mult mai de comun acord. Ne-a fost greu să impunem
    anumite chestiuni pe relația cu Rusia, a fost mult mai simplu s-o facem în
    cazul Belarusului.


    Măsurile
    vizate acum sunt: interdicții de călătorie pe teritoriul Uniunii Europene,
    restricții de schimburi economico-financiare și de muncă cu anumite entități
    financiare din Rusia și Belarus.


  • Premiul Saharov pentru Libertatea de Gândire 2020

    Premiul Saharov pentru Libertatea de Gândire 2020

    Premiul Saharov pentru Libertatea de Gândire este acordat anual, de către Parlamentul European. Distincția
    a fost înființată în anul 1988, cu scopul de a aduce un omagiu persoanelor și
    organizațiilor care apără drepturile omului și libertățile fundamentale. Premiul
    este denumit în onoarea fizicianului și disidentului politic Andrei Saharov.
    Explică


    Eliza Vaş, expert în cadrul Institutului European din
    România:

    Valorile pe care este întemeiată Uniunea
    Europeană, precum democrație, drepturile omului, toleranță, respect pentru
    statul de drept, demnitate, reprezintă și modalități de recunoaștere a
    activității organizațiilor și a activiștilor din afara Uniunii care promovează
    aceste valori în țările și în comunitățile din care fac parte. Astfel, pentru
    recunoașterea eforturilor deosebite ale acestor persoane și entități, este
    acordat Premiul Saharov.

    Scopul premiului este acela de a promova, în primul
    rând, libertatea de gândire și se acordă anual pentru realizări excepționale
    într-unul din următoarele domenii: apărarea drepturilor omului și a
    libertăților fundamentale, apărarea drepturilor minorităților, apărarea
    dreptului internațional sau dezvoltarea educației și punerea în practică a
    statului de drept.



    În ediția din acest an, Premiul Saharov este acordat opoziției democratice
    din Belarus, stat aflat în plină criză politică de la alegerile prezidențiale
    din 9 august. Scrutinul din această vară a condus la o revoltă împotriva președintelui
    autoritar Aleksandr Lukașenko și a represiunii brutale ulterioare a demonstranților
    de către regimul acestuia. Ceilalți doi finaliști ai Premiului Saharov de anul
    acesta au fost grupul de activiști pentru mediu Gapinol și Berta Caceres, din
    Honduras, respectiv Najeeb Michaeel Moussa, arhiepiscopul catolic al Mosulului,
    cel care a participat la evacuarea creștinilor și a sirienilor în timpul
    ocupației Daesh, din 2014.

    Revine cu detalii Eliza Vaș: Opoziția democratică din Belarus este reprezentată de Consiliul de coordonare
    și reunește femei din Belarus și personalități ale vieții publice, între care
    și laureata Premiului Nobel pentru Literatură, Svetlana Alexievici, respectiv
    candidata la alegerile prezindențiale, Svetlana Tihanovskaia.
    De altfel, Parlamentul European a adoptat și o rezoluție prin care condamna
    reprimarea violentă a protestelor pașnice din Belarus, care au pornit după
    alegerile prezidențiale din august 2020, la care au participat, până acum, sute
    de mii de certățeni belaruși.


    La ediția din 2019, Premiul Saharov a fost acordat lui Ilham Tohti, un economist uigur care luptă pentru
    drepturile minorității uigure din China. Anul acesta, ceremonia de decernare a
    Premiului Saharov opoziției democratice din Belarus va avea loc pe 16
    decembrie.


  • Uniunea Europeană și jurnalismul independent din Eritreea

    Uniunea Europeană și jurnalismul independent din Eritreea

    În
    1993, în urma referendumului pentru independență, Eritreea devenea un nou stat
    pe harta lumii. De atunci, țara a urmat un parcurs politic care părea că se va
    îndrepta către democrație. Însă așteptările au fost înșelate iar apariția
    cazului scriitorului și jurnalistului Dawit Isaak este ilustrativ. Isaak a
    plecat în 1991 în Suedia și a revenit în 1998 în Eritreea unde a început să
    publice un ziar de opoziție, un ziar liber, în care denunța corupția și
    derapajele antidemocratice. Tată a trei copii, Isaak este arestat în 2001,
    eliberat în 2005 și rearestat după 2 zile. De atunci se află într-o închisoare
    de maximă securitate și despre el nu s-a știut nimic timp de 9 ani. Recent s-a
    aflat că este în viață și într-o stare precară de sănătate.


    Parlamentul European a propus o
    rezoluție prin care se condamnă încălcarea drepturilor omului în Eritreea, cu
    trimitere la cazul special al lui Dawit Isaak.

    Europarlamentarul Rareș Bogdan a
    detaliat în ce constă demersul legislativului comunitar: Este dorința noastră de a veni cu un mesaj ferm prin care
    să atragem atenția că toți cei care sunt închiși pe motive de conștiință să fie
    eliberați imediat. E vorba de libertatea de expresie, e vorba de drepturile
    omului, e vorba de o situație tragică cum nu cred că există foarte multe la
    nivel mondial. Practic, Dawit este un deținut politic, este un deținut religios
    pe motive de conștiință. Este un crez al Parlamentului european care este cea
    mai evoluată instituție a democrației reprezentative, este pe un continent în
    care libertatea de expresie este garantată.


    Ce
    mijloace are la dispoziție Parlamentul european pentru a forța guvernul
    Eritreii să-l elibereze pe Dawit Isaak?

    Rareș Bogdan: Sigur că noi nu putem impune, în schimb putem să cerem
    Comisiei, guvernelor statelor care formează Uniunea Europeană, să vină cu
    penalități economice, cu penalități legate de relațiile diplomatice ale
    Eriterii cu țările din Uniunea Europeană. De asemenea, se poate ajunge până la
    sancționarea misiunilor Eritreii pe continentul european. Nu ne vom opri, avem
    sprijinul total al Comisiei, sunt convins că vom sensibiliza și Consiliul
    European, locul unde sunt premierii și președinții de stat și ai puterii
    executive și care conduc în cele din urmă Europa. Aceștia vor reacționa
    deoarece cazul este flagrant.


    Încălcarea
    drepturilor omului este infracțiunea pe care democrația europeană nu o poate
    tolera. Iar în cazul lui Dawit Isaak evidențele încălcării sunt zdrobitoare.


  • Les fonds européens, conditionnés par le respect de l’Etat de droit

    Les fonds européens, conditionnés par le respect de l’Etat de droit

    Mercredi,
    le Parlement européen (PE) a voté une résolution contenant des propositions
    pour créer un mécanisme censé protéger et renforcer la démocratie, l’Etat de
    droit et les droits fondamentaux. La raison en est très simple : les mécanismes
    actuels de contrôle de la démocratie sur le territoire de l’UE n’ont pas prouvé
    leur efficacité, puisqu’ils ne sont pas suffisamment contraignants lorsque les
    gouvernements s’écartent des normes. Dans le texte de cette résolution, le Législatif
    communautaire réaffirme sa préoccupation quant à ce qu’il décrit comme « l’ascension
    et l’enracinement des tendances autocratiques et non-libérales », amplifiées aussi
    par la crise causée par la pandémie de coronavirus ; s’y ajoutent « la corruption,
    la désinformation et l’accaparation de l’Etat » dans plusieurs Etats membres.








    Selon le
    document, l’UE ne dispose pas des instruments nécessaires pour faire face à une
    crise continue et sans précédent de ses valeurs fondamentales. En témoigne l’incapacité
    du Conseil de faire des progrès concrets en ce qui concerne les procédures
    déclenchées contre la Hongrie et la Pologne. Par conséquent, il est nécessaire
    d’avoir des recommandations spécifiques pour chaque pays afin de déclencher le
    mécanisme de protection des valeurs européennes, des procédures d’infraction et
    aussi pour conditionner l’octroi des fonds européens, estime le PE. Il propose
    donc la création d’un accord institutionnel sur un « Cycle annuel de suivi
    (du respect) des valeurs de l’Union ». Ce document comportera les aspects
    préventifs et correctifs fondés sur les recommandations spécifiques pour chaque
    Etat membre, ainsi que des objectifs visant des mesures concrètes, les
    procédures d’infraction et les conditions budgétaires. Ces propositions devraient
    renforcer et compléter les mécanismes existants, tels le récent rapport de la
    Commission européenne sur l’Etat de droit. Au cas où des problèmes graves
    restent sans solution, des mesures correctives spécifiques pourraient être mise
    en place.








    Somme
    toute, le PE propose que les pays qui ne respectent pas les valeurs européennes
    et le libéralisme de type européen ne puissent plus avoir accès aux finances d’une
    communauté fondée sur les mêmes principes qu’ils transgressent. Plus encore, le
    PE validera le budget pour la période 2021-2027 uniquement s’il existe un
    mécanisme qui conditionne de manière correcte l’octroi des fonds et qui
    permette de diminuer ou de suspendre le financement communautaire au cas où un membre
    ne respecte pas les principes de l’Etat de droit. Parmi ceux qui sont directement
    visés par cette proposition, notamment pour leurs tentatives de subordonner
    politiquement la justice et les médias publics, comptent les régimes
    conservateurs de Hongrie et de Pologne. Ceux-ci ont menacé de bloquer le vote sur
    le futur budget pluriannuel de l’Union et sur le fonds européen pour le
    redressement post-pandémie chiffré à 750 milliards d’euros si des conditions
    liées à l’Etat de droit étaient mises en place. Et pour cause, l’Europe du sud-est
    ex-communiste a tendance à réinterpréter les normes à son propre bénéfice. Même
    si des procédures d’infraction n’ont pas encore été déclenchées contre certains
    pays tels la Roumanie, la Bulgarie et la Slovaquie, ils ont été sévèrement critiqués
    pour la corruption qui y règne ou encore pour les modifications nombreuses et controversées
    apportées aux lois de la justice par l’ancienne gouvernance de gauche de Bucarest.
    (Trad. Valentina Beleavski)





  • Primul raport european anual privind statul de drept

    Primul raport european anual privind statul de drept

    Uniunea Europeană are la bază atât ideea unei piețe comune, care în condiții de stabilitate le aduce beneficii economice tuturor membrilor, cât și de un set comun de valori asumate de statele membre. Aceste valori privesc în primul rând statul de drept și democrația. Criteriile care definesc standardele UE în domeniu le pot fi impuse statelor care vor să facă parte din Uniunea Europeană, însă până acum au existat relativ puține mecanisme care să monitorizeze respectarea respectivelor standard de către statele membre. Raportul privind statul de drept este un astfel de mechanism, după cum a subliniat vicepreședintele Comisiei, Vera Jourova:

    Democrația, statul de drept și drepturile fundamentale sunt baza pe care se sprijină totul în Uniunea noastră: drepturile noastre, libertatea presei și independența sistemului judecătoresc. Istoria democrației reprezintă o căutare permanentă a unui mod echilibrat de a limita puterile celor puternici. Este o căutare a celui mai potrivit sistem de control și echilibru, astfel încât drepturile cetățenilor sunt protejate iar aceștia își pot exercita puterea pe cât de liber este posibil. De aceea prezentăm, astăzi, primul raport anual privind situația statului de drept în care acoperă toate statele membre UE.

    Printre țările acuzate de încălcarea valorilor fundamentale ale UE sunt Ungaria și Polonia, împotriva cărora au fost pornite proceduri prevăzute de Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene.

    Raportul Comisiei a arătat, printre altele, că unele țări membre au probleme cu independența justiției și sunt necesare reforme – iar unele dintre acestea sunt în curs de implementare – pentru a reduce influența puterii executive sau a celei legislative asupra sistemului judecătoresc. Există, de asemenea, probleme legate de lupta împotriva corupției în unele state membre, precum și motive de îngrijorare legate de independența și pluralismul mass-media. Raportul atrage atenția și că în unele state membre societatea civilă s-a aflat sub asalt: i-a fost limitată posibilitatea de a obține finanțări și a fost, totodată, ținta unor campanii de denigrare în presa pro-guvernamentală.

    Respectarea statului de drept ar trebui, teoretic, corelată cu accesul statelor membre la fondurile UE, însă Parlamentul European a atras atenția că, pentru moment, nu există un instrument practic pentru a obține acest lucru.


  • Qu’est-ce que la démocratie ?

    Qu’est-ce que la démocratie ?

    La démocratie est un forme de régime politique spécifique. Il implique une certaine configuration social, un certain rapport entre le pouvoir et la population. Elle n’est pas qu’une structure formelle. Pour comprendre ces aspects, nous allons mener la réflexion avec notre invité Samuel Hayat qui est chercheur au CNRS et auteur d’un livre remarquable dédié à ce sujet



  • Qu’est-ce que la démocratie ?

    Qu’est-ce que la démocratie ?

    Un constat se dégage depuis plusieurs années : les démocraties semblent peiner à soutenir les aspirations placées en elles. Comment comprendre cet effritement ? Les régimes dits démocratiques peuvent-ils encore se prévaloir de cette revendication ? C’est à cette question que nous allons répondre avec notre invité, Samuel Hayat, qui est chercheur en sciences politiques.



  • Îngrijorări privind libertatea presei în Europa Centrală și de Est

    Îngrijorări privind libertatea presei în Europa Centrală și de Est

    Libertatea
    presei în Europa Centrală și de Est a suscitat îngrijorare în mediile politice
    europene. Un clasament recent al organizației Reporters sans frontières arată o
    depreciere a calității presei în Europa Centrală și de Est. Iar o inițiativă
    semnată de europarlamentari din toate grupările politice care a întrebat Comisia
    europeană despre evaluarea statului de drept în Bulgaria a inclus și libertatea
    presei.

    Am întrebat-o pe Ramona Strugariu, europarlamentar din partea grupului
    Renew Europe, dacă starea actuală a libertății presei în Europa Centrală și de
    Est ar trebui să ne îngrijoreze:

    Ar
    trebui să fim mult mai mult decât îngrijorați pentru că
    sănătatea și libertatea presei sunt indicele unei democrații sănătoase în orice
    țară din Europa și din lume. Bulgaria este pe ultimul loc în spațiul Uniunii
    Europene, acel loc 111 este ultimul loc din Uniunea Europeană, 111 din 180 de
    poziții dintre toate țările care au fost evaluate.

    Ungaria nu e departe deloc
    și nici România nu stă neapărat foarte bine, ba dimpotrivă. Cred că în
    vremurile pe care le trăim acum vedem cât de importantă de fapt este liberatea
    presei și finanțarea presei independent de presă pentru a combate propaganda,
    deziformarea și știrile false. Nu cred că există un mijloc mai eficient de a
    combate dezinformarea și știrile false decât acela de a crește presă de
    calitate, de a finanța proiectele jurnaliștilor, inclusiv pe dimensiunea de știri,
    pentru ca aceste știri de calitate să ajungă la oameni.

    Ca să nu mai vorbim de
    presa de investigații și tot ce înseamnă acel segment care a fost ignorat multă
    vreme de la finanțări. A trebuit să avem situații dramatice în care au murit
    oameni luptând să apere adevărul ca să ne uităm și către jurnalismul de investigații
    și să căutăm și protecție pentru jurnaliști și finanțare pentru jurnaliști.

    Dacă vrem să depășim cumva sănătos criza, inclusiv din perspectivă democratică,
    unul dintre lucrurile fundamentale pe care trebuie să le facem este să fim
    foarte grijulii cu libertatea presei și cu mecanismele de finanțare ale
    proiectelor media. Nu guvernelor care dau bani la presă, ca să fie clar că asta
    e greșit ci bani europeni care să fie disponibili pentru proiectele presei
    independente, fie ele de știri, producția și diseminarea de știri de calitate,
    fie proiecte de investigații sau televiziuni, radio și alte proiecte de acest
    tip.



    În acest
    clasament, din 11 țări din Europa Centrală și de Est membre ale Uniunii
    Europene, Estonia ocupă cea mai bună poziție, 14, în timp ce Bulgaria este pe
    111, ultimul loc din Uniunea Europeană. România este a 7-a din cele 11 țări din
    Europa Centrală și de Est și se află pe locul 48 din cele 180 de țări
    monitorizate.


  • 21.09.2020

    21.09.2020

    Belarus – Les présidents roumain, Klaus Iohannis, lituanien, Gitanas Nauseda et polonais, Andrzej Duda affirment dans une déclaration commune leur appui au peuple de la Biélorussie dans la construction d’un parcours démocratique. Ils lancent un appel à la communauté internationale à rejoindre l’UE et ses états membres dans la démarche de préparer un agenda positif pour le Belarus, aux côtés d’un paquet d’appui pour la transition politique, économique et sociale du pays. Les trois chefs d’Etat offrent au Belarus leur expérience et leurs connaissances acquises durant leur propre parcours de réformes politiques et économiques pour bâtir des institutions indépendantes et pour assurer un milieu où le respect des droits de l’Homme et de la liberté d’expression soient une norme fondamentale intouchable de la société. Cette déclaration commune survient sur toile de fond d’accusations fréquentes quant à la transgression des droits de l’Homme et de fraudes électorales commises par le régime de Minsk. Au pouvoir depuis 26 ans le président de la Biélorussie Aleksandr Loukachenko est jugé comme dernier dictateur d’Europe.

    Diplomatie – Le chef de la diplomatie roumaine Bogdan Aurescu participe ce lundi, à Bruxelles, à la réunion des ministres des Affaires étrangères de l’UE. Avant la rencontre, les ministres européens prendront un petit-déjeuner avec Svetlana Tikhanovskaïa, leader de l’opposition biélorusse. Lors de la réunion, les ministres et Josep Borrell, le Haut représentant de l’Union pour les affaires étrangères et la politique de sécurité, évoqueront la situation dans l’est de la Méditerranée, au Liban et au Venezuela, ainsi que les relations UE-Chine et respectivement UE- Russie. Egalement à l’ordre du jour figure un débat concernant le futur des partenariats de l’Union avec ses voisins du sud. En marge de la réunion, Bogdan Aurescu rencontrera Miroslav Lajčák, le représentant spécial de l’Union pour le dialogue entre Belgrade et Pristina et les autres questions régionales concernant les Balkans occidentaux.

    Elections – Le gouvernement de Bucarest doit décider aujourd’hui du nombre de jours pendant lesquels les élèves ne seront pas présents dans les écoles où des bureaux de vote seront organisés pour les élections municipales de dimanche. Vu qu’il faut au moins un jour pour désinfecter et préparer les salles de classe après le scrutin, les élèves étudieront enligne depuis leur domicile. A Bucarest, la préfecture a décidé de suspendre les cours deux jours avant et après le jour du scrutin. Par ailleurs, une semaine après la rentrée scolaire, dans plus de 300 écoles les cours se tiendront exclusivement enligne, alors que près de 4.400 institutions d’enseignement appliquent le scénario hybride, qui combine le présentiel au distanciel. Dans 13.000 écoles, tous les enfants se rendent physiquement à l’école. Les Roumains devront élire 41 présidents de Conseils départementaux, 3200 maires, plus de 1300 conseillers départementaux et 40 mille conseillers locaux. Les municipales étaient prévues pour juin, mais elles ont été ajournées à cause de la pandémie. Les mandats des élus locaux ont été prolongés de six mois.

    Collectif budgétaire – En Roumanie, le projet du gouvernement libéral de collectif budgétaire sera débattu cette semaine par le Parlement. Il a été radicalement modifié par les commissions spécialisées dominées par le PSD, d’opposition. La loi du budget rectificatif prévoit désormais une majoration des retraites de 40% et la majoration des salaires des enseignants à compter par le 1er septembre. Le premier ministre libéral Ludovic Orban a averti qu’il était impossible de soutenir financièrement les propositions du PSD. Par ailleurs, le leader social-démocrate Marcel Ciolacu a annoncé que les sociaux-démocrates envisageaient aussi d’introduire un autre projet de loi prévoyant un stimulus financier pour les professeurs compte tenu de la pandémie de coronavirus.

    Coronavirus en Roumanie – A Bucarest, le Groupe de Communication Stratégique a annoncé lundi avoir enregistré 808 nouveaux cas d’infections au coronavirus les dernières 24 heures par rapport au précédent rapport. Jusqu’ici plus de 113.500 cas de personnes infectées ont été recensées en Roumanie, dont plus de 90.600 ont guéri. 23 personnes infectées au coronavirus sont décédées, portant le nombre total des décès à 4.458. Le Groupe de Communication Stratégique a annoncé aussi que 464 malades sont actuellement hospitalisés en soins intensifs. Les autorités de Bucarest exhortent les Roumains à respecter les mesures de sécurité sanitaire afin de limiter le plus que possible la propagation de la Covid-19. Les autorités roumaines appellent les autorités roumaines à respecter les mesures de sécurité sanitaire afin de limiter le plus que possible la propagation de la Covid-19. Le ministre de la Santé, Nelu Tataru, a souligné aussi l’importance de la vaccination contre la grippe saisonnière, pour qu’elle ne se superpose à l’épidémie de Covid-19.

    Météo – Il fait beau en Roumanie avec des températures inhabituellement élevées pour cette période de l’année. Elles vont actuellement de 22 à 28 degrés. 22 degrés et du soleil à Bucarest.

  • La réunion de la diplomatie roumaine

    La réunion de la diplomatie roumaine

    Les principaux repères de l’action des autorités de Bucarest à l’étranger demeurent inchangés : approfondir le rôle que joue la Roumanie au sein de l’UE et de l’OTAN et consolider le partenariat stratégique avec les Etats-Unis. C’est ce qu’ont souligné le président roumain Klaus Iohannis, le premier ministre Ludovic Orban et le ministre des Affaires Etrangères Bogdan Aurescu, à l’issue de la réunion annuelle de la diplomatie roumaine, organisée cette semaine en visioconférence.

    Dans un message transmis aux participants, l’ancien diplomate roumain Mircea Geoană, actuel Secrétaire général adjoint de l’OTAN, a souligné que la Roumanie était un membre essentiel de l’Alliance et qu’elle jouait un rôle d’Etat pivot pour la défense et la dissuasion des menaces à l’adresse de celle-ci. Il a souligné que d’anciens risques sécuritaires ont été amplifiés par la pandémie de COVID-19, y compris dans la région de la mer Noire. La Russie, a ajouté Mircea Geoană, poursuit son modèle agressif de politique en faisant usage de campagnes de désinformation, d’attaques cybernétiques et d’actions militaires. Ancien chef de la diplomatie roumaine au début des années 2000, le Secrétaire général adjoint de l’OTAN a ajouté que l’ascension mondiale de la Chine modifiait les équilibres internationaux valables jusqu’ici et que les alliés devraient faire bien attention à ce processus.

    Invité d’honneur à la réunion, le Haut représentant de l’Union pour les Affaires étrangères et la politique de sécurité, Josep Borrell, a affirmé que les membres de l’UE devraient continuer à travailler ensemble d’une manière intégrée afin de donner une réponse commune aux nouveaux défis géopolitiques.

    Elle aussi invitée à la réunion, la ministre espagnole des Affaires étrangères, Arancha Gonzales Laya, a précisé au sujet de la situation au Belarus que Madrid n’avait aucune « ambition géopolitique » dans ce pays et que son implication dans le contexte des tensions de cette ancienne république soviétique visait le respect des valeurs précieux à l’UE. C’est le message qu’a transmis implicitement, ce mercredi, l’ambassadeur de Roumanie à Minsk, Viorel Moşanu, qui s’est rendu aux côtés de ses confrères d’autres Etats membres de l’UE au domicile d’une des personnalités de proue de l’opposition biélorusse, l’écrivaine Svetlana Aleksievitch. Lauréate du Nobel de littérature il y a cinq ans, cette farouche opposante du président Aleksandre Loukachenko craint à tout moment d’être arrêtée par la police politique de celui-ci. Détail intéressant : le service de renseignements du Belarus a gardé le sinistre acronyme de KGB, celui du service de renseignements soviétique.

    Le ministre roumain des Affaires Etrangères, Bogdan Aurescu, a précisé que le but de la visite du diplomate roumain a été de s’assurer que les droits de l’Homme étaient respectés à Belarus. « Je crois qu’il faut continuer à mettre de la pression sur le régime pour que celui-ci porte un dialogue ouvert avec l’opposition et n’utilise pas les moyens de la répression », a ajouté le chef de la diplomatie roumaine. Les abus du président Loukachenko, au pouvoir depuis pas moins de 26 ans et souvent qualifié de dernier dictateur d’Europe, ont fait l’objet de déclarations adoptées récemment par les deux chambres du Parlement de Bucarest. Les parlementaires roumains exigeaient ainsi des autorités de Minsk de respecter les droits de l’Homme et de cesser la répression contre leurs propres citoyens.

  • Naissance de la citoyenneté démocratique. Les femmes et le pouvoir dans la Roumanie moderne

    Naissance de la citoyenneté démocratique. Les femmes et le pouvoir dans la Roumanie moderne

    Un nouveau volume consacré au féminisme en Roumanie a été lancé en mars dernier, aux librairies Humanitas-Cismigiu. Il s’agit de « Naissance de la citoyenneté démocratique. Les femmes et leur pouvoir dans la Roumanie moderne » de Maria Bucur et Mihaela Miroiu, un ouvrage qui se penche sur la perception à l’égard de la femme à travers l’Europe postcommuniste. Maria Bucur, professeure d’histoire à l’Université de l’Indiana, des Etats-Unis, salue l’opportunité de réaliser un tel travail.« Dès le départ, ce projet s’est déroulé sous le signe de l’amitié que je porte à Mihaela Miroiu avec laquelle j’ai beaucoup discuté là-dessus. C’est un volume lancé au bout de dix ans de travail pendant lesquels j’ai énormément appris. Moi, je n’avais pas l’habitude d’énoncer des jugements comme j’ai fini par le faire, et ça, c’est un gain. Mon niveau d’interdisciplinarité a augmenté, et cela aussi, c’est extraordinaire. Et le fait de connaître toutes ces femmes que Mihaela connaissait déjà m’est apparu comme une chance unique dans la vie ».

    La recherche menée sur le terrain a débouché sur la mise en page d’une histoire de la femme roumaine après 1990. L’actuel ouvrage signé Maria Bucur et Mihaela Miroiu constitue aussi une démarche singulière dans la littérature roumaine : « Le chapitre consacré à l’histoire, plus précisément au contexte historique, n’était pas prévu dans un premier temps. Nous avions commencé par entamer une enquête sur le terrain que l’on souhaitait présenter en détails par la suite. Sauf que voilà, on a fini par se rendre compte qu’il n’y avait aucun ouvrage en roumain qui parle de l’histoire des femmes, qui explique comment faire pour mieux comprendre leurs voix, pourquoi ces voix étaient celles que l’on entendait, quelles étaient les structures et les normes légales, éducationnelles ou encore politiques de l’époque ».

    Mihaela Miroiu est professeure de Sciences politiques à l’Ecole nationale d’études politiques et administratives de Bucarest. Son nom se rattache principalement à la mise en place du premier master d’études féministes de Roumanie. Cosignataire de l’ouvrage récemment lancé aux librairies Humanitas-Cismigiu, elle avoue que ce projet est issu d’une démarche personnelle. « Dans un premier temps, je souhaitais revenir sur les femmes primordiales. A toutes ces femmes qui m’ont élevée, à la génération des femmes qui sont mes contemporaines, et ensuite aux femmes issues des générations suivantes. Il s’agit, si vous voulez, des trois générations : grand-mères, mères et filles. Cette démarche n’a pas été préméditée, ce fut la façon dont cet ouvrage a fini par se construire. Personnellement, j’aime beaucoup les trois entretiens très longs dont chacun a duré en moyenne 5 à 6 heures. »

    Tout au long de l’histoire moderne, les femmes ont bataillé pour la reconnaissance de leurs droits moraux, intellectuels, civiques ou encore politiques. Et, surprise, les Roumaines, même les plus âgées, ont apparemment un sens civique inné. Mihaela Miroiu :« La culture politique de toutes ces femmes est méritoire. Sans être trop sophistiquées, elles ont des intérêts à solutionner politiquement. Par exemple, il est évident que de leur point de vue, une démocratie ou encore une gouvernance dont on a supprimé la moralité n’a rien à voir avec le bien collectif. Toutes ces femmes dont on parle mériteraient vivre dans des pays à démocratie renforcée, comme par exemple les pays nordiques. Leurs valeurs, leur façon de considérer la politique, tout cela nous fait penser au modèle scandinave. »

    Le travail d’enquête sur le terrain mené dans le village transylvain de Sâncrai a offert à Maria Bucur et à Mihaela Miroiu la chance d’entendre des histoires de toute une pléiade de femmes simples et extraordinaires à la fois.
    « Ces histoires nous ont permis de voir l’évolution de la femme, quel que fût son destin. On a parlé aussi bien avec des femmes de 80 ans, presqu’illettrées, de Sâncrai, qu’avec des villageoises travaillant comme médecins, professeurs, ingénieurs, bref hautement qualifiées. Eh bien, ces femmes se ressemblent beaucoup dans leurs aspirations et dans leurs contraintes et aucune ne supporte la séparation entre moralité et politique. Une idée que notre ouvrage encourage ».

    Paru fin 2018 aux Etats-Unis, à la Maison d’édition Indiana University Press, le livre a été traduit en roumain et publié par les Editions Humanitas dans la collection d’Histoire contemporaine. La traduction porte la signature de Magda Dragu et de la même Mihaela Miroiu. « Bien évidemment, nous avons été tenues de reprendre les entretiens tels qu’ils ont été réalisés initialement, pour éviter leur retraduction en roumain depuis l’anglais afin de ne pas perdre de leur charme. La langue est vivante et très intéressante et on n’a pas voulu la bloquer dans un registre trop formel. Nous, on a mené les recherches à Sâncrai à une époque où toutes ces mamies retraitées se donnaient la peine d’aider leurs petits-enfants qui avaient du mal à trouver un emploi. Ce n’était pas encore la période de l’exode vers l’Occident. Le livre présente donc une histoire vivante telle qu’elle est perçue par ces femmes selon lesquelles la notion de citoyenneté s’accompagne en égale mesure de droits et de soucis. En fait, le concept de soucis fait partie de leur quotidien et marque leur façon de réfléchir. »

    Pour tous ceux intéressés par l’histoire de l’Europe postcommuniste, l’ouvrage « Naissance de la citoyenneté démocratique. Les femmes et leur pouvoir dans la Roumanie moderne » de Maria Bucur et Mihaela Miroiu constitue un repère. Disons enfin que le livre dresse également une comparaison entre l’histoire roumaine et celle de deux autres pays de l’ancien bloc soviétique, la Pologne et la Hongrie. (trad. Ioana Stancescu)

  • Alegerile, în vremea pandemiei

    Alegerile, în vremea pandemiei

    Este atinsă grav, în formele sale
    moderne şi democratice, şi viaţa societăţii, de la simpla coeziune socială la
    procese esenţiale cum ar fi cele electorale.

    Alegerile libere, cu vot
    universal, sunt esenţa unei vieţi democratice. Ele reglează mecanismele fine şi
    esenţiale ale vieţii sociale, ale activităţii politice şi ale economiei. Omenirea
    are deja o experienţă remarcabilă în desfăşurarea alegerilor pentru funcţiile
    de decizie şi reglementare în stat, în situaţii complicate sau de pace şi
    bunăstare. Nu există, însă, vreo experienţă similară pandemiei internaţioanale
    pe care, din păcate, încă o trăim. Este şi un teribil paradox, aici.

    În timp ce
    alegerile sunt expresia democraţiei şi a libertăţii, măsurile impuse de teribila
    pandemie induc tocmai restrângerea, limitarea şi eliminarea unor astfel de
    libertăţi. Uniunea Europeană se străduieşte de mai bine de şapte decenii să
    ducă aceste libertăţi dincolo de graniţele dintre state, în timp ce pandemia
    acestui an a făcut să fie suspendate libera circulaţie şi alte libertăţi puse
    în comun de statele europene. Şi la nivel de politici comune au fost luate măsuri
    şi au apărut poziţii care par a face drumul înapoi, spre interesele proprii,
    naţionale, ce nu ţin cont de străduinţele comunitare. În materie de alegeri,
    Europa a adus experienţa unică a unui parlament continental, cu alegeri în
    aceleaşi luni mai sau iunie, din 5 în 5 ani, în toate statele membre.

    Cele mai
    recente alegeri pentru Parlamentul Europei s-au desfăşurat în 2019, când nici
    nu se pomenea despre vreo pandemie, subiectele la ordinea zilei fiind unele
    clasice. Noul coronavirus este o problemă globală care aparţine strict anului
    2020, cu care riscă să se confunde. Desigur, măsurile stricte, luate de
    urgenţă, au prevăzut amânarea alegerilor.

    Franţa a marcat o tentativă eşuată de
    a desfăşura alegeri sub ameninţarea straniei maladii, dar prelungirea situaţiei
    a complicat situaţia, tot mai multe termene electorale, din tot mai multe ţări,
    ajungând la un moment ce impunea decizii ferme. Trecerea perioadei de strictă
    izolare în faţa pandemiei a adus complicarea situaţiei, care cere argumente
    noi. Mai ales că relaxarea a adus creşterea semnificativă a numărului de cazuri
    de îmbolnăvire. Altfel spus, oamenii nu mai suportă situaţia dar virusul nu
    pare să fi fost înfrânt. Nu avem nici mult aşteptatul vaccin şi nici un
    tratament extrem de eficient, care să fie aplicat masiv şi semnificativ.

    Deşi
    se vorbea despre un al doilea val, se pare că nu am terminat cu prima apariţie
    a virusului, ce nu dispare nici la căldură, nici la frigul vreunui anotimp şi
    nici nu pare a fi afectat de trecerea timpului. Cei vindecaţi acuză o serie de
    efecte secundare sau revenirea, pur şi simplu, a bolii.

    În noua situaţie, care
    seamănă teribil cu cea veche, libertăţile sunt mai mari dar răspândirea a
    crescut şi ea. De fapt, tocmai din acest motiv au fost luate acele decizii
    stricte, care, o dată ridicate, au dus la un fenomen previzibil, resurecţia
    COVID 19.

    Discuţia despre desfăşurarea alegerilor revine şi ea la momentul
    iniţial doar că societatea şi viaţa politică dau semne de epuizare a răbdării.
    Alegerile recente din Serbia sunt ilustrarea perfectă a noilor condiţii în care
    se vorbeşte despre alegeri. Organizarea scrutinului din Serbia este strict
    legată de creşterea explozivă a îmbolnăvirilor cu COVID 19 din această ţară ce
    a fost foarte puţin afectată, până atunci. Revenirea la o serie de restricţii,
    ce amintesc de perioada de început, de acum trei luni, a produs reacţia
    violentă a populaţiei, nemulţumită de acest efect. De fapt, din momentul în
    care circulaţia şi reuniunile au fost din nou posibile, protestele au apărut şi
    ele, acolo unde au fost posibile, în cele mai democratice societăţi. Este
    revenirea la o normalitate democratică, reclamată de oameni, o normalitate din
    care fac parte şi alegerile pentru forurile care conduc oraşele şi satele,
    parlamentele şi statele.

  • UE își intensifică eforturile de combatere a dezinformării legate de Covid-19

    UE își intensifică eforturile de combatere a dezinformării legate de Covid-19

    Valul de dezinformare care a însoțit pandemia de coronavirus a fost descris drept unul fără precedent, o adevărată infodemie care s-a răspândit în principal prin intermediul rețelelor de socializare, ceea ce nu înseamnă, însă, că nu au fost utilizate și altfel de mijloace, inclusiv mass-media tradițională, iar în acest caz EU vs. Disinformation, un program lansat în 2015 de Serviciul European de Acțiune Externă pentru a combate dezinformările Rusiei, a constatat că mass-media pro-Kremlin a fost implicată în răspândirea dezinformărilor legate de pandemia. Serviciul European de Acțiune Externă constata că nu mai puțin de 550 de astfel de narațiuni au fost răspândite de surse pro-Kremlin. Narațiunile sunt menite să exploateze anxietățile generate de pandemie și de izolare și duc la confuzie și neîncredere în autorități, ceea ce în cele din urmă subminează nu doar societățile europene ci și eforturile autorităților sanitare.

    Șeful diplomației europene, Josep Borrell: Pandemia de coronavirus a fost însoțită de o infodemie masivă. Am fost martori la un val de informații false și menite să inducă în eroare, înșelătorii și teorii ale conspirației, precum și operațiuni de influențare țintite ale unor actori externi. O parte dintre acestea sunt menite să facă rău Uniunii Europene și statelor membre și se încearcă, prin ele, subminarea democrațiilor noastre, a credibilitătii Uniunii Europene și a autorităților naționale.

    Mai mult, dezinformarea în perioada coronavirusului poate ucide. Informații eronate privind sănătatea, fraudarea consumatorilor, infracțiuni informatice sau campanii țintite de dezinformare ale unor actori externi prezintă câteva riscuri potențiale pentru cetățenii noștri, sănătatea lor și încrederea lor în instituțiile publice.


    Printre marile narațiuni false răspândite de la debutul pandemiei sunt cele care trimit la teorii ale conspirației, între care cea că miliardarul Bill Gates și UE ar fi în spatele coronavirusului pentru a impune un sistem global de supraveghere prin intermediul vaccinării. Alte narațiuni spun că măsuri de prevenție, cum ar fi purtarea măștilor, sunt inutile, că în UE ar fi o penurie alimentară, că închiderea granițelor e definitivă, ceea ce înseamnă sfârșitul Uniunii Europene, sau că restricțiile și măsurile de distanțare socială semnifică sfârșitul democrațiilor europene și abandonarea valorilor liberale.