Radio România Internațional

Tag: democratie

  • Istoria UE – ep 3: Tratatul de la Lisabona – despre democrația participativă

    Istoria UE – ep 3: Tratatul de la Lisabona – despre democrația participativă

    La 1 decembrie 2019 s-au împlinit 10 ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, care modifică tratatele precedente ale UE.

    Tratatul de la Lisabona a fost conceput pentru a crea o Uniune Europeană mai democratică, mai eficientă și mai transparentă. O Uniune mai capabilă să rezolve provocări globale precum schimbările climatice, securitatea și dezvoltarea durabilă.

    Una dintre cele mai importante schimbări vizează în mod direct cetățenii. Comentează prof. univ. dr. Iordan-Gheorghe Bărbulescu.


  • Débats en marge de la modification de la Constitution roumaine

    Débats en marge de la modification de la Constitution roumaine

    La révolution anticommuniste de décembre 1989 a placé la Roumanie sur le chemin de la démocratie et l’Etat de droit. Deux ans plus tard, l’ancienne Constitution du pays, celle d’août 1965, a été abrogée, suite à l’entrée en vigueur d’une nouvelle Loi fondamentale. Une année et demie a été nécessaire pour élaborer, débattre et adopter la première Constitution de la Roumanie d’après la chute du régime Ceausescu, approuvée par référendum national le 8 décembre 1991.

    Extrêmement nécessaire après le renversement de la dictature communiste, la nouvelle Constitution a constitué le cadre législatif fondamental à la réorganisation et au fonctionnement de l’Etat et de la société roumaine, consacrant la réinstauration de la démocratie constitutionnelle en Roumanie et générant le cadre général nécessaire à l’affirmation du pluralisme politique.

    La Loi fondamentale de 1991 a été révisée une seule fois, en 2003. Parmi les changements les plus importants, approuvés par référendum national, figurent la prolongation du mandat présidentiel de 4 à 5 ans, la limitation de l’immunité dont bénéficiaient les élus nationaux et la décision d’accorder aux minorités nationales le droit d’utiliser leur langue maternelle dans l’administration et dans la justice. C’est par le vote des députés et des sénateurs roumains qu’en 1995, la Journée de la Constitution roumaine a été instituée le 8 décembre.

    Dans un message à cette occasion, le premier ministre roumain Ludovic Orban a souligné que les valeurs constitutionnelles devraient être constamment défendues pour que tout dérapage de la démocratie et des principes de l’Etat de Droit ne soit plus possible. Il affirme que la Loi est la même pour tous et assure les Roumains que son cabinet cultivera le respect total pour celle-ci. Ce qui plus est, le premier ministre affirme qu’il serait extrêmement utile d’envisager une réévaluation du système constitutionnel et législatif, dès que le moment politique est approprié, pour que la démocratie soit renforcée.

    Dans son message, le président Klaus Iohannis précise que toute démarche de révision devrait être réalisée avec un maximum de responsabilité, afin d’obtenir une Loi fondamentale modernisée, censée permettre la construction d’un édifice étatique fort et efficace. Egalement au sujet de la révision constitutionnelle, le président du Sénat, Teodor Melescanu, affirme que s’adapter aux demandes de l’époque et de la société est tout à fait naturel. Pour le président de la Chambre des Députés, Marcel Ciolacu, la Loi fondamentale de l’Etat constitue plus qu’une simple affirmation formelle de plusieurs principes, elle assure l’équilibre démocratique et garantit les droits et les libertés citoyennes.

  • Refacerea culturii protestului în România

    Refacerea culturii protestului în România

    Alături de votul universal, protestul este forma maximă
    de manifestare liberă a opiniilor în societatea modernă. Rădăcinile protestului
    se află în timpul revoluţiei franceze de la finele secolului al 18-lea şi în
    tot secoulul următor. Protestul a fost întotdeauna indicatorul după care se
    măsoară gradul de libertate al unei societăţi moderne şi diversitatea ei.
    Tiranii secolului 20 au manifestat o aversiune patologică faţă de proteste,
    faţă de contestarea autorităţii lor. Această aversiune au moştenit-o şi liderii
    iliberali şi cei populişti ai perioadei actuale, care însă din fericire nu au
    putut să şi-o îndrepte către lichidarea pur şi simplu protestului, aşa cum au
    făcut-o comunismul şi fascismul.


    În
    România interbelică, protestul era o formă uzuală de manifestare a dezacordului
    unui grup social ori politic faţă de politica autorităţii. Însă din 1945, anul
    în care s-a instalat guvernarea comunistă, protestul a fost reprimat cu
    brutalitate. Cu toate acestea, între 1945 şi 1989 românii au protestat atunci
    când condiţiile de muncă şi viaţă au devenit insuportabile, aşa cum au fost
    grevele minerilor din 1977 şi greva muncitorilor de la întreprinderile
    braşovene Steagul Roşu şi Tractorul. În 1989, ca o răzbunare a istoriei,
    românii şi-au recâştigat libertatea de a protesta chiar printr-o serie de
    proteste masive care au dus la căderea regimului comunist. De atunci, istoria
    recentă a României poate fi scrisă şi din perspectiva revenirii la cultura
    protestului.


    Poeta
    Ana Blandiana, oponentă a regimului comunist şi una dintre cei care au
    contruibuit la renaşterea protestului în România, a inaugurat o expotiţie care
    a avut ca titlu Democraţie şi protest. Ana Blandiana a spus că scopul
    manifestării a fost aducerea aminte a momentelor care au dus la refacerea
    spiritului protestatar. Această idee, fără să fie originală, conţine
    nişte accente deosebite ale zilei de azi. Am vrut să strângem la un loc şi să
    înşirăm ca mărgelele pe aţă marile manifestaţii care au avut loc în România,
    marile proteste care au avut loc în România, de la 1945, primul protest
    împotriva comunismului care începea, şi până la protestele din Piaţa Victoriei
    care au reînceput în 2017. În această marjă de timp de mai mult de o jumătate
    de secol, între care 30 de ani sunt de libertate şi 45 de dictatură. Este un
    fel de pledoarie pentru a crea o cultură a protestului. O civilizaţie adevărată
    are şi o cultură a protestului, iar o cultură a protestului înseamnă
    recunoaşterea şi legarea între ele a momentelor de protest. Faptul că în timpul
    protestelor pentru Roşia Montană s-a vorbit într-o mare naivitate şi
    ingenuitate despre faptul că erau primele proteste din istoria modenră a
    României pe mine m-a uluit. Cu atât mai mult cu cât în Piaţa Victoriei jumătate
    din manifestanţi erau cei care fuseseră în Piaţa Universităţii cu 20 de ani
    înainte. Cei din 2017 pur şi simplu nu ştiau aceasta, trăim într-o societate
    care în mod programatic distruge memoria. Nu era vorba de rea-credinţă, era
    ceva de rău augur, era ceva care te putea nelinişti în legătură cu viitorul
    unor generaţii care nu voiau să se lege de ceea ce fusese înaintea lor.


    Dar existenţa protestului nu înseamnă
    că el este mereu benefic democraţiei. Ana Blandiana. Am primit din SUA un
    eseu, se numeşte The Language of Protest, care are pe copertă semnul
    anarhiei, celebrul cerc anarhist. Am avut revelaţia deosebirilor între
    proteste, cât de diferite sunt ele. Pentru americanul care scrisese cartea,
    protestul era o formă de a contesta societatea, anarhia este cea care vrea să
    distrugă societatea adesea fără a spune ce vrea să pună în loc. Protestele la
    care ne-am gândit noi sunt nişte proteste pentru statul de drept, pentru
    susţinerea lui, atunci, în 1945, când era ameninţat şi urma să fie distrus, şi
    pentru a putea trăi din nou în acest stat de drept. Căci pentru ce altceva au
    protestat cei de la Braşov din 1987 de exemplu? Erau aproape nişte copii cei
    care reprezentau organizaţia muncitorilor de la Braşov. Apoi tot deceniul
    Alianţei Civice n-a fost decât o pledoarie şi un protest împotriva refuzului de
    a reconstrui statul de drept care urma să se facă pe baza Proclamaţiei de la
    Timişoara. Iar protestele din 2017 nu sunt decât nişte proteste ale celor care
    nu vor să accepte că România nu este în stare să devină un stat de drept
    de-adevăratelea.



    Cultura protestului a revenit în comportamentul
    de fiecare zi al românilor după aproape 50 de ani de reprimare a sa. Anii 1990
    au fost dominaţi de etalarea protestului în formele sale diverse, de la cel
    paşnic, care rămâne cel mai constructiv, până la formele extreme, violente. Protestul
    politic a ţinut prima pagină a ziarelor şi a deschis jurnalele de ştiri ale
    posturilor de radio şi televiziune. Mitingul-maraton de 52 de zile din Piaţa
    Universităţii din aprilie-mai 1990 a rămas în continuare reperul cel mai
    important al dorinţei de a spune nu atunci când un grup de oameni simte că
    politica nu conduce societatea către binele comun. Se poate spune că renaşterea
    protestului în România de după 1989 a fost legată de renaşterea democraţiei şi
    a politicii, de reconectarea cetăţenilor la ceea ce este firesc: la urmărirea
    interesului public şi la binele comun. (

  • 27.09.2019 (mise à jour)

    27.09.2019 (mise à jour)

    Commissaires — La Commission européenne attend une lettre de la part du président du Parlement européen, David Sassoli, censée contenir les décisions du Législatif communautaire et les recommandations de la Commission JURI pour les candidats aux postes de commissaire européen proposés par la Roumanie, Rovana Plumb, et par la Hongrie, Laszlo Trocsanyi. Pour des raisons de conflits d’intérêts, ceux-ci n’ont pas reçu jeudi l’aval de la Commission juridique pour se présenter à l’étape suivante de la procédure d’audition, prévue la semaine prochaine. La Roumaine Rovana Plumb était proposée au poste de commissaire européen des Transports ; elle a dû expliquer plusieurs aspects concernant sa déclaration dintérêts, liés à un crédit contracté pour financer une campagne électorale. A Bucarest, le président Klaus Iohannis a demandé à la première ministre Viorica Dancila de retirer d’urgence la candidature de Mme Plumb.



    Bourse — La Bourse des valeurs de Bucarest a été promue par l’agence FTSE Russell de Marché de frontière au statut de Marché émergent secondaire, ce qui témoigne des progrès enregistrés ces dernières années sur le marché des capitaux de Roumanie. Cela fait environ une dizaine d’années que la Bourse de Bucarest vise ce statut et elle se trouvait sur une liste de suivi. Par ce qualificatif, la Roumanie a désormais accès à des fonds d’investissements 30 fois plus élevés. « C’est une décision historique, le marché roumain des capitaux entre dans un club plus prestigieux des bourses, l’équivalent de la catégorie « investment grade » dont la Roumanie est classée par les agences de notation et il a désormais la chance de contribuer davantage à la capitalisation de l’économie réelle de la Roumanie », a déclaré le ministre roumain des Finances, Eugen Teodorovici, se trouvant dans une visite de travail aux Etats-Unis. Notons que l’agence FTSE Russell est leader mondial en matière de classification des indices boursiers.



    Antisémitisme — Le gouvernement roumain continuera à lutter contre l’antisémitisme, la xénophobie et l’intolérance, a assuré la première ministre roumaine Viorica Dancila, lors de pourparlers avec Ronald Lauder, le président du Congrès juif mondial, avec Arthur Schneier, le Rabbin en chef de New York, et avec Malcolm Hoenlein, vice-président du Congrès Juif Américain. L’occasion pour la responsable roumaine d’affirmer que son exécutif continuerait de garder vive la mémoire de l’Holocauste et de lutter contre le négationnisme, entre autres par la création du Musée national d’histoire des Juifs et de l’Holocauste, mais aussi en développant des programmes d’étude de l’Holocauste. Viorica Dancila a également mis en évidence l’importance du Partenariat Stratégique existant entre la Roumanie et les Etats-Unis, et a présenté les opportunités du milieu des affaires de notre pays, les mesures prises par le gouvernement pour stimuler les investissements étrangers et les projets à mettre sur pied dans le cadre d’un partenariat public-privé.



    Présidentielle — Le Bureau électoral central a annoncé vendredi la liste des candidatures restées définitives à la présidentielle prévue en novembre en Roumanie, qui comprend 14 personnes. Le Bureau électoral central désignera, samedi, par tirage au sort, l’ordre des candidats sur les bulletins de vote. Le coup d’envoi de la campagne électorale sera donné le 12 octobre. Le premier tour aura lieu le 10 novembre, et le second — le 24 novembre. Selon un arrêté gouvernemental, les Roumains de l’étranger pourront voter au premier tour du 8 au 10 novembre, et pour le second — du 22 au 24 novembre.



    Diaspora — 433.000 Roumains sont enregistrés officiellement au Royaume Uni, mais leur nombre peut être plus grand. Cette déclaration a été faite vendredi par la cheffe du Bureau pour le Brexit du ministère des Affaires étrangères, Adina Bădescu, lors d’un débat sur l’impact de la sortie de la Grande Bretagne de l’Union européenne, organisé par le Bureau du Parlement européen en Roumanie. La responsable a expliqué qu’en ce moment, les Roumains sont la deuxième plus grande communauté d’étrangers au Royaume Uni. Jusqu’ici, a précisé Adina Bădescu, 187.000 Roumains se sont enregistrés pour un nouveau statut post-Brexit. Le gouvernement de Londres a assuré à maintes reprises que les droits des ressortissants roumains seraient protégés même après le Brexit.



    Chirac — L’ambassade de France en Roumanie ouvrira un livre de condoléances en ligne, sur son site, pour ceux qui souhaitent rendre hommage à l’ancien président français, Jacques Chirac, décédé jeudi à 86 ans, a-t-il été annoncé ce vendredi à Bucarest. A l’occasion de la journée de deuil national, décrétée pour lundi par le président Emmanuel Macron, les drapeaux de l’Ambassade de France seront en berne. « La France est en deuil suite au décès de Jacques Chirac, homme d’État, grand européen et ami de la Roumanie, pays qu’il a visité à plusieurs reprises et notamment pour le Sommet de la Francophonie en 2006 », lit-on sur la page Facebook de la mission diplomatique française en Roumanie.



    Visas — Les Roumains peuvent obtenir des visas touristiques entrées multiples en Arabie saoudite, valables un an, a déclaré vendredi l’ambassadeur de ce pays à Bucarest, Abdulaziz M. Al Aifan. Le diplomate a expliqué que la Roumanie était un des 38 Etats d’Europe, sur l’ensemble des 49, qui avaient été inclus dans une première étape d’ouverture du royaume vers le tourisme. Selon l’AFP, l’Arabie saoudite a annoncé, vendredi, qu’elle commencerait à délivrer pour la première fois des visas touristiques dans le cadre des démarches censées diversifier ses sources de revenus, actuellement complètement dépendantes du pétrole.



    Démocratie — La Roumanie accueillera en 2020 une réunion ministérielle de la Communauté des Démocraties pour marquer les 20 ans écoulés depuis la signature du Document de Varsovie jetant les bases de cette initiative. C’est ce qu’a déclaré la cheffe de la diplomatie roumaine, Ramona Manescu, lors de sa participation, jeudi, à la réunion extraordinaire du Conseil gouverneur de la Communauté des Démocraties, organisée en marge de l’Assemblée générale de l’ONU. La Communauté des démocraties est une structure intergouvernementale au niveau mondial, qui vise à promouvoir des sociétés pacifiques et inclusives pour un développement durable, laccès à la justice pour tous et la création dinstitutions efficaces, responsables et inclusives à tous les niveaux. Dans ce contexte, Bucarest encouragera la participation des jeunes dans le processus de prise de décisions, ainsi que l’implication active du secteur privé dans l’atteinte des Objectifs de développement durable, a déclaré la ministre roumaine des AE, Ramona Manescu. La Roumanie compte parmi les 106 Etats de l’ONU à avoir signé la Déclaration de Varsovie, document fondateur de la Communauté des démocraties.



    Tennis — La joueuse de tennis roumaine Sorana Cîrstea s’est qualifiée, vendredi, en finale du tournoi WTA de Tachkent, en Ouzbékistan, après avoir dépassé Katarina Zavatska (Ukraine), par 6-0, 6-3. Cîrstea, tête de série n° 8, jouera sa deuxième finale à Tachkent, après avoir conquis là l’unique titre individuel de sa carrière, en 2008. Au dernier acte, la Roumaine affrontera la Belge Alison van Uytvanck, 3e favorite.


  • Les jeunes de Roumanie – portrait collectif

    Les jeunes de Roumanie – portrait collectif

    Une récente étude sociologique réalisée à linitiative de la Fondation Friedrich Ebert Roumanie met sous la loupe une tranche dâge dont on parle beaucoup, mais dont on sait trop peu en fait et qui est aussi très peu représentée au niveau des politiques sociales: les jeunes. Menée en 2018, cette étude analyse leur approche de sujets tels la famille, léducation, le style de vie, la religion ou la démocratie. Qui plus est, létude cible non seulement des Roumains mais aussi des jeunes de 9 autres pays dEurope du sud-est, membres et non membres de lUE.



    On confirme une fois de plus ce que dautres statistiques ont déjà constaté : les jeunes restent une catégorie vulnérable, affirme Victoria Stoiciu, représentante de la Fondation Friedrich Ebert Roumanie : « Comme le constate notre étude et bien dautres, les jeunes forment sans doute une catégorie défavorisée, premièrement du point de vue économique. Le niveau de pauvreté est très accentué parmi les jeunes de 15 à 25 ans, en fait il est plus élevé que pour dautres tranches dâge. Dhabitude on pense aux personnes âgées ou aux retraités lorsque lon fait ces comparaisons. En fait, la situation économique des jeunes est beaucoup plus difficile. En plus, ils ne sont pas suffisamment représentés au niveau politique non plus. »



    Tous les indicateurs économiques et sociaux portant sur les jeunes de Roumanie sont très bas, constate le sociologue Gabriel Bădescu, un des auteurs de létude. Toutefois, il faut mettre ces indicateurs dans un contexte plus large, européen. Par exemple, plus de la moitié des participants roumains sont daccord avec lidée que la démocratie est une bonne forme de gouvernance. Mais 23% dentre eux estiment que, dans certaines conditions, la dictature serait une forme de gouvernance meilleure que la démocratie. A comparer les 9 Etats inclus dans la recherche, on constate que la Roumanie a un des niveaux les plus bas pour ce qui du soutien à la démocratie, dans le contexte, où lon remarque partout une tendance vers lautoritarisme.



    Ce qui est aussi remarquable, cest que le changement des générations napporte pas forcément de meilleurs citoyens, favorables à la démocratie, estime Gabriel Bădescu : «Ce déclin de lattachement à la démocratie nest pas uniforme à travers les différentes tranches dâge. Lorsque lon parle de la qualité de la démocratie, les jeunes sont une catégorie vulnérable et problématique. Problématique, parce quil existe des études qui indiquent quune fois imprimées certaines attitudes à un jeune âge, elles sont difficiles à changer ; au contraire, elles restent là et se perpétuent.»



    Outre lattitude socio-politique, létude de la Fondation Friedrich Ebert Roumanie analyse aussi le soutien aux minorités des jeunes. Gabriel Bădescu nous en parle : « Le soutien des droits des minorités est plutôt faible chez les jeunes. Pour plusieurs catégories de minorités, la Roumanie enregistre les valeurs les plus basses des dix pays étudiés. Il sagit notamment des droits des minorités ethniques et des droits des pauvres ».



    La même recherche a mis au jour les décalages existant en Roumanie non seulement entre les régions, mais aussi entre les milieux rural et urbain. Dailleurs, selon des études de 2017, le taux général du risque de pauvreté parmi les jeunes roumains était de 37% en milieu rural et de 6% seulement en milieu urbain. Dans ces conditions, la Fondation Friedrich Ebert Roumanie constate que 23% des jeunes vivant à la campagne font partie de la catégorie appelée NEETs (not in employment, education or training). Ce sont des jeunes qui ne suivent aucune forme denseignement, ni de formation, et qui nont pas non plus un emploi. Le taux en est double en milieu rural par rapport au milieu urbain. Aucun autre pays étudié nenregistre un décalage si important.Et cest toujours la situation économique précaire qui explique le fait quune grande partie des jeunes roumains rêve démigrer, affirment les auteurs de létude. A la différence de lannée 2014, lorsque 60% des jeunes de 14 à 29 ans souhaitaient partir à létranger, en 2018 ils nétaient que 30%.



    Partir à létranger est souvent un simple désir, qui ne se concrétise pas, souligne le sociologue Daniel Sandu, coauteur de létude dont il est question aujourdhui : « Avoir un fort désir de partir nest pas un élément essentiel pour savoir sils veulent vraiment quitter le pays ou pas. Cest plutôt la réponse à la question « comment évaluez – vous vos opportunités de développement dans votre propre pays ? » Si la situation économique de son pays est difficile, comme cétait le cas en 2014, et si les opportunités sont réduites, alors on a cette tendance de planifier son départ ou au moins de souhaiter partir. »



    Mais qui sont ces jeunes qui souhaitent tant quitter la Roumanie ? Les réponses sont tout aussi surprenantes, de lavis de Daniel Sandu : « En fait, à faire une analyse plus profonde, on constate que lintention de partir concerne deux groupes très différents et placés aux extrêmes. Un groupe est formé de jeunes provenant de familles aisées et qui souhaitent poursuivre leurs études à létranger. Lautre est formé de jeunes provenant de familles qui se débrouillent grâce à largent envoyé par certains membres qui travaillent à létranger. Cet argent permet aux jeunes davoir accès aux biens, mais il ne leur offre pas de stabilité, ni de perspective dans leur pays. » Dailleurs, la perception du présent est celle qui donne la perspective de lavenir. Ce qui explique beaucoup de choses. (Trad. Valentina Beleavski)

  • Încrederea cetăţenilor în UE

    Încrederea cetăţenilor în UE

    România se află pe locul doi, la egalitate cu Portugalia, în ceea ce
    priveşte imaginea pozitivă faţă de Uniunea Europeană. Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru
    publicat luni, numărul românilor care au o imagine pozitivă despre Uniune este
    în creştere şi peste media europeană – 60%, faţă de o medie la nivel comunitar de
    45%. Per ansamblu, studiul arată o creştere puternică a percepţiei pozitive a
    cetăţenilor faţă de Uniunea Europeană în toate domeniile – de la economie la
    starea democraţiei.


    Astfel, sondajul arată că mai mult de jumătate dintre
    români au încredere în Uniunea Europeană şi sunt optimişti cu privire la
    situaţia pieţei muncii, comparativ cu o medie la nivelul Uniunii Europene de
    44%. Încrederea în Uniune a crescut în 20 de state membre şi este în continuare
    mai mare decât cea în guvernele sau parlamentele naţionale. Cele mai mari
    niveluri s-au înregistrat în Lituania, Danemarca şi Estonia. Tind să aibă
    încredere în Uniune peste jumătate din respondenţii din 15 ţări, între care şi
    România. Majoritatea europenilor, 61%, sunt acum optimişti cu privire la viitorul
    Uniunii, în timp ce doar 34% sunt pesimişti. Optimismul este cel mai ridicat în
    Irlanda, Danemarca, Lituania şi Polonia. Cele mai scăzute niveluri se
    înregistrează în Regatul Unit şi în Franţa.


    Mai mult de jumătate dintre cetăţenii ţărilor membre sunt
    de părere că vocea lor contează în Uniunea Europeană, situaţie care reflectă o
    creştere atât faţă de toamna trecută cât şi faţă de iunie 2014. Totodată, mai
    mult de jumătate dintre europeni declară că sunt mulțumiți de modul în care
    funcționează democrația în Uniunea Europeană, scorul fiind cel mai mare
    înregistrat din toamna anului 2004 până în prezent.


    Cele mai mari realizări ale
    Uniunii sunt cetăţenia europeană şi libertatea de mişcare, mai consideră
    majoritatea oamenilor. La nivel european şi naţional principala preocupare
    rămâne imigraţia, menţionată de 34% din cei care au răspuns la întrebări, nivel
    în scădere faţă de toamna anului trecut. Printre principalele constatări ale
    studiului se numără un sprijin record pentru moneda euro şi transformarea
    schimbărilor climatice în a doua preocupare majoră la nivelul Uniunii Europene,
    după imigraţie.


    În sfârşit, în toate cele 28 de state membre, peste jumătate
    dintre respondenţi consideră că sunt cetăţeni ai Uniunii Europene. Acestea sunt
    cele mai bune rezultate de la sondajul Eurobarometru din iunie 2014, realizat
    înainte de intrarea în funcţie a Comisiei Juncker. Sondajul a fost realizat
    după alegerile europene, între 7 iunie şi 1 iulie 2019, în toate cele 28 de
    state membre ale Uniunii şi în cele cinci ţări candidate (Macedonia de Nord,
    Turcia, Muntenegru, Serbia şi Albania).

  • Sprijin de la Bucureşti pentru Republica Moldova

    Sprijin de la Bucureşti pentru Republica Moldova

    Când, pe 27 august 1991, după eşecul puciului neo-bolşevic de la
    Moscova, Chişinăul şi-a proclamat independenţa, România a fost prima ţară din
    lume care, în aceeaşi zi, a recunoscut statalitatea noului său vecin. Apoi,
    vreme de aproape trei decenii a fost, politic, diplomatic, financiar, cel mai
    energic şi consecvent susţinător al suveranităţii şi integrităţii acestuia,
    precum şi al aspiraţiilor sale de integrare europeană. Acolo trăiesc trei
    milioane de vorbitori de română, iar un milion dintre aceştia sunt şi cetăţeni
    români. Bucureştiul a fost, în mod firesc, îngrijorat de blocajul politic de
    luna aceasta, de la Chişinău, unde două guverne paralele îşi revendicau
    legitimitatea şi se acuzau reciproc de uzurparea puterii. Toată lumea, în
    România, s-a felicitat pentru deznodământul paşnic al crizei.


    Miercuri, Parlamentul
    bicameral de la Bucureşti a adoptat, în sedinţa comună în plen, o declaraţie în
    care îşi exprimă susţinerea pentru guvernul legitim al Republicii Moldova,
    constituit conform votului de încredere acordat pe 8 iunie. Cu 270 de voturi
    pentru, trei împotrivă şi 16 abţineri, senatorii si deputaţii români solicită
    Guvernului de la Bucureşti să continue implementarea Parteneriatului Strategic
    bilateral cu statul vecin.


    Preşedintele Comisiei pentru politică externă din
    Senat, Cristian Dumitrescu: Îndeamnă partidele şi forţele politice de
    la Chişinău aflate la guvernare sau în opoziţie la colaborare parlamentară şi
    politică, în conformitate cu regulile de bază ale democraţiei. Reiterează şi
    întăreşte sprijinul permanent al României faţă de aspiraţiile europene ale
    Republicii Moldova şi aşteaptă un angajament ferm din partea guvernului pentru
    continuarea parcursului european, prin implementarea reformelor structurale
    profunde în măsură să consolideze şi să dezvolte construcţia democratică de la
    Chişinău şi să aducă Republica Moldova mai aproape de Uniunea Europeană.


    Tot miercuri, preşedintele Klaus Iohannis a avut convorbiri telefonice cu
    premierul şi viceprim-ministrul Republicii Moldova, pro-europenii Maia Sandu şi
    Andrei Năstase, precum şi cu omologul său socialist filorus, Igor Dodon. Discuţiile
    au avut loc după ce, la summitul comunitar de săptămâna trecută, la iniţiativa
    preşedintelui Iohannis, liderii europeni au salutat transferul paşnic de putere
    de la Chişinău şi au agreat consolidarea sprijinului UE pentru Republica
    Moldova pe baza unor măsuri concrete. Premierul Sandu a decis, de altfel, ca
    prima sa vizită externă să aibă loc la Bucureşti, pe 2 iulie, deşi anterior
    anunţase că va merge prima oară la Bruxelles.


    Comentatorii remarcă faptul că
    însuşi preşedintele Dodon şi-a depăşit prejudecăţile, deopotrivă politice şi
    geopolitice, şi şi-a exprimat recunoştinţa pentru sprijinul acordat pentru
    dezvoltarea republicii sale, precum şidorinţa de a continua Parteneriatul Strategic
    bilateral cu România, care e şi principalul partener comercial al Chişinăului.

  • 1989 şi refacerea spiritului democratic societal

    1989 şi refacerea spiritului democratic societal

    Anul 1989 a
    marcat atât istoria României, cât şi a întregului continent european. Deschiderea
    graniţelor, căderea Zidului Berlinului, care a însemnat şi sfârşitul Războiului
    Rece, dar şi valul de proteste de mare amploare au avut ca urmare căderea
    regimurilor comuniste din Europa Centrală şi de Est. În România, spre deosebire
    de celelalte ţări din fostul bloc sovietic, ruptura de comunism s-a produs cu
    preţul a peste o mie de vieţi. Societatea românească, devenită democratică după
    decenii de represiune ideologică, şi-a găsit cu greu resursele necesare pentru
    a recupera ecartul faţă de Occident, prin conştientizarea şi asumarea trecutului
    sub un regim totalitar.



    Institutul
    Francez din Bucureşti a găzduit dezbaterea 1989. Punct de cotitură,     cu scopul
    de analiza situaţia societăţii europene de astăzi. Apelul la memorie pare,
    însă, greu de realizat, mai ales în rândurile tinerilor români. Elena Calistru,
    preşedintele ONG-ului Funky Citizens, explică acest fapt:

    Uitându-mă la tinerii cu care lucrăm noi în zona de educaţie civică,
    vreau să vă spun că nu este vina lor că nu au avut parte de educaţie despre
    istoria recentă, suficient de acoperitoare, astfel încât să compenseze faptul
    că nu au trăit acele vremuri. Noi poate că trăim cele mai bune dintre vremurile
    posibile, însă pentru mulţi dintre tinerii cu care noi lucrăm nu este suficient,
    pentru că nu au termen de comparaţie. Atunci, pe ei cred că îi vom pierde, dacă
    nu facem ceva. Putem să îi găsim în faţa unui laptop, în care au făcut un
    videoclip prin de ură şi de discriminare.


    Fluxul de
    informaţii parvenite publicului larg prin intermediul Internetului extinde
    mass-media în mediul virtual, în care mesajele transmise devin tot mai greu de
    controlat. Asaltul de fake news pare să fi luat pe nepregătite atât
    societatea occidentală, cât şi pe cea românească. În afară de fenomenul răspândirii
    ştirilor false, tot mai întâlnit în ultima vreme, mass-media se confruntă, fără
    precedent, şi cu efectele nedorite pe care informaţiile le pot avea asupra
    conştiinţei societăţii democratice. Cu detalii, Liviu Tofan, jurnalist care a
    lucrat, în perioada comunistă, în cadrul secţiei române a Radio Europa Liberă:

    În relaţie cu populismul, ar trebui să fim iarăşi mai atenţi la nuanţe,
    pentru că, în multe ocazii, media, mai ales atunci când are un accent comercial
    foarte puternic, cum este în România, au tendinţa de a prezenta lucrurile
    într-un mod critic sau chiar negativ. Este exact metoda pe care o folosesc
    populiştii atunci când vor să creeze emoţii negative şi proiectează pericole
    care, de fapt, nu există. Cum se întâmplă şi în cazul terorismului, când presa
    este complicele fără voie al teroriştilor, prin promovarea terorii.


    Cu toate acestea,
    societatea democratică de astăzi pare să aibă o capacitate tot mai puternică de
    a discerne. Românii, în calitatea lor de cetăţeni ai Uniunii Europene, se lasă
    tot mai puţin influenţaţi de discursul politic şi îşi analizează poziţia în
    raport cu ceilalţi europeni.

    Elena Calistru: Oamenii sunt interesaţi de subiecte care merg dincolo de viaţa lor
    imediată, de portofelul lor şi de banii disponibili de pe o zi pe alta. Acesta
    este adevărul, că societatea se schimbă şi se uită puţin mai departe. Problema
    este că societatea a luat-o cu ceva paşi înaintea clasei politice, iar acea
    distanţă se adânceşte, creşte. Societatea se schimbă şi se schimbă în bine, aş
    spune eu. Niciodată nu am avut mai mulţi oameni educaţi pe lumea asta.


    După criza
    economică, euroscepticismul a devenit principala ameninţare cu care se confruntă
    Uniunea Europeană. Uneori, acest scepticism este
    acompaniat de dorinţa de a păstra suveranitatea şi identitatea naţiunilor
    europene în detrimentul unui stat federal european. Societatea românească,
    însă, pare să nu se alinieze acestei tendinţe.

    Politologul Robert Adam
    explică: De ce nu prinde în mod substanţial
    discursul eurosceptic în România? Pentru că merge strict pe contrasensul
    etosului naţional românesc. Cu alte cuvinte, toată naraţiunea care fondează
    naţiunea română de la 1848 încoace este una modernizatoare şi de aliniere la
    Occident. Noi nu avem, ca în Ungaria, ca în Polonia, ca în alte părţi, ce
    contrapune. Am avut şi noi momente de balans spre identitar, dar nu s-au
    terminat deloc bine. În consecinţă, pentru a face popular acest discurs,
    trebuie să mergi în contra a ceea ce oamenii au învăţat la şcoală, în familie,
    şi care de multe ori este fals, îngroşat. Dar acesta este motivul fundamental.



    Dincolo de
    motivele desprinse din istoriografie sau din cercetările sociologice,
    societatea românească pare tot mai conştientă de valorile europene şi
    democratice care o definesc. La peste zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană,
    încrederea în blocul comunitar era în creştere, conform unui Eurobarometru realizat
    în anul 2017.

  • UE întărește normele privind securitatea

    UE întărește normele privind securitatea

    În perspectiva Consiliului European, Uniunea Europeană a prezentat progresele înregistrate în combaterea dezinformării și principalele învățăminte desprinse din alegerile europene.

    Protejarea proceselor și a instituțiilor democratice împotriva dezinformării este o provocare majoră pentru societățile de pe tot globul. Pentru a-i face față, Uniunea Europeană a instituit un cadru solid de acțiune coordonată, care respectă pe deplin valorile europene și drepturile fundamentale.

    Nivelul record al prezenței la vot la alegerile pentru Parlamentul European a subliniat interesul sporit al cetățenilor pentru democrația europeană. Iar acțiunile Uniunii, inclusiv înființarea de rețele electorale la nivel național și european, au ajutat să la protejarea democrației de tentativele de manipulare – se arată într-o declaraţie semnată de mai mulţi comisari europeni.

    Responsabilii europeni notează că, încă dinainte de alegeri, au constatat existența unui comportament neautentic coordonat care viza răspândirea de materiale ce instigau la dezbinare pe platformele online, inclusiv prin utilizarea de conturi false. Astfel că platformele online au o responsabilitate deosebită în ce privește combaterea dezinformării, iar Facebook, Google și Twitter, sprijinite de experţi ai Uniunii Europene, au făcut o serie de progrese în conformitate cu Codul de bune practici privind dezinformarea – spun oficialii europeni care se aşteaptă ca platformele online să își mențină dinamica, să își intensifice eforturile și să îndeplinească toate angajamentele asumate în cadrul codului.

    Deși este încă prea devreme pentru a trage concluzii finale cu privire la nivelul și impactul dezinformării în recentele alegeri pentru Parlamentul European, este clar că acțiunile întreprinse de Uniune – împreună cu numeroși jurnaliști, verificatori ai veridicității informațiilor, platforme, autorități naționale, cercetători și membri ai societății civile – au contribuit la împiedicarea atacurilor și la expunerea tentativelor de ingerință în procesele democratice. Sensibilizarea crescută a publicului a făcut mai dificilă manipularea dezbaterii publice de către actorii răuvoitori.

    Mai precis, acțiunea Uniunii Europene s-a concentrat pe patru componente complementare – a explicat comisarul Věra Jourová: În primul rând, o mai bună cooperare între statele membre şi un schimb de bune practici. În al doilea rând, mai multe eforturi din partea platformelor online de a detecta şi a combate acţiunile de dezinformare şi a îmbunătăţi transparenţa în publicitatea electorală. În al treilea rând, am dorit să ajutăm alţi actori cruciali în alegeri, precum partide politice, brokeri de date şi alţii, să respecte legile şi în special legile de protecţie a datelor. Iar în al patrulea rând, trebuie ca, în perioada următoare, să ne implicăm în a pregăti societatea pentru a face faţă dezinformărilor, în special prin difuzarea în mai mare măsură de mesaje bazate pe fapte și prin intensificarea eforturilor de promovare a educației în mass-media şi prin sprijinirea presei independente.


  • Blocaj politic la Chişinău

    Blocaj politic la Chişinău

    Creată pe o parte a teritoriilor româneşti
    răsăritene anexate de Uniunea Sovietică, în 1940, în urma unui ultimatum,
    Republica Moldova a ocupat întotdeauna un loc special pe agenda Bucureştiului.
    Când, pe 27 august 1991, după eşecul puciului neo-bolşevic de la Moscova,
    Chişinăul şi-a proclamat independenţa, România a fost prima ţară din lume care,
    în aceeaşi zi, a recunoscut statalitatea noului său vecin. Apoi, vreme de
    aproape trei decenii a fost, politic, diplomatic, financiar, cel mai energic şi
    consecvent susţinător al suveranităţii şi integrităţii acestuia, precum şi al
    aspiraţiilor sale de integrarea europeană. E, prin urmare, normală şi legitimă
    preocuparea produsă în România de blocajul politic fără precedent de la
    Chişinău, unde două guverne paralele îşi contestă reciproc legitimitatea şi se
    acuză de lovitură de stat.


    Parlamentul de la Bucureşti va lua în discuţie
    săptămâna viitoare evoluţiile de acolo. După ce s-a consultat cu preşedintele
    Klaus Iohannis, premierul Viorica Dăncilă a anunţat că a fost creată o comisie
    din care fac parte toţi factorii de decizie, inclusiv Administraţia
    Prezidenţială, ceea ce va permite prezentarea unei poziţii comune asupra situaţiei
    din statul vecin. Între timp, autorităţile de la Bucureşti fac apel la calm în
    asigurarea unei tranziţii paşnice pentru ieşirea din criză. România consideră
    că într-un stat democratic voinţa cetăţenilor, exprimată prin vot şi reflectată
    în configuraţia politică a Parlamentului, este singura care asigură un proces
    politic legitim.


    România vrea să continue parteneriatul strategic pentru
    integrarea europeană a Republicii Moldova, care este baza esenţială a relaţiei
    bilaterale, şi speră că autorităţile de la Chişinău vor aplica strict acest
    parteneriat şi vor continua ferm şi consecvent parcursul european, prin
    aplicarea acordurilor de asociere şi de liber-schimb cu Uniunea şi a reformelor
    necesare pentru apropierea de Europa.     De asemenea, Bucureştiul consideră foarte
    important angajamentul clar al Republicii Moldova pentru proiectele de cooperare
    derulate cu România.


    Ministerul de Externe de la Bucureşti ia în calcul şi
    posibile manifestaţii de protest în Republica Moldova şi le recomandă românilor
    care călătoresc acolo, mai ales la Chişinău, să evite mulţimile şi să se
    informeze din timp unde au loc demonstraţii, pentru a le putea evita.


    Între
    timp, noua majoritatea parlamentară de la Chişinău, formată din socialişti filoruşi
    şi dreapta pro-europeană şi care a instalat cabinetul Maiei Sandu, a adoptat o
    serie de acte legislative din aşa-numitul pachet de dezoligarhizare a
    ţării,     care-l vizează pe omul forte al regimului, Vladimir Plahotniuc. La
    rândul său, guvernul în exerciţiu, controlat de Plahotniuc şi condus, nominal,
    de Pavel Filip, a organizat o şedinţă a comisiei pentru situaţii excepţionale.
    Iar cetăţenii republicii, citaţi de presă, fac haz de necaz şi declară,
    textual, avem două guverne, în caz că unul se strică.

  • Uniunea Europeană și situația din Sudan

    Uniunea Europeană și situația din Sudan

    Istoria contemporană
    a Sudanului, de la proclamarea independenței în 1956, și până azi, este una a
    instabilității politice și economice, a succesiunii loviturilor de stat, a
    războaielor civile și a susținerii terorismului internațional. Mai mult,
    conflictul interetnic din Darfur, care a durat din 2004 până în 2010, s-a
    soldat cu 300.000 de morți și cu relocarea a aproximativ 3 milioane de oameni.
    În 2011, Sudul Sudanului, locuit în majoritate de populație non-arabă, a
    devenit, prin referendum, stat independent. În 2010, alegerile la nivel
    național pentru președinția Sudanului l-au adus în fruntea statului pe Omar
    al-Bashir.

    Militar de carieră, Al-Bashir a apărut în politica sudaneză în 1989
    când a condus o lovitură de stat militară. De atunci, a fost ales președinte de
    trei ori și a fost făcut responsabil de către comunitatea internațională de
    crime împotriva umanității în războiul din Darfur. Pe 11 aprilie 2019, al-Bashir
    a fost înlăturat de la putere de către armată după câteva luni de proteste și
    revolte civile, iar pe 23 mai procurorii l-au acuzat de incitarea și
    participarea la uciderea contestatarilor săi.


    Uniunea Europeană a
    reacționat la derularea evenimentelor din Sudan prin apelul la retrocedarea
    puterii, cât mai curând posibil, către autoritățile civile. Înaltul
    reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și securitate Federica
    Mogherini a spus în luna aprilie 2019 că blocul european nu va recunoaște
    legitimitatea actualului Consiliu Militar de Tranziție.

    Maja Kocijancic,
    purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a afirmat că pentru blocul comunitar
    posibilitatea ca autoritățile civile să revină la atribuțiunile lor este o
    prioritate: Pot repeta
    poziția Uniunii Europene prin care aceasta susține tranziția către guvernul
    civil. În acest sens, pe măsură ce tranziția către guvernul civil se produce,
    Uniunea Europeană va fi gata s-o asiste atât politic, cât și economic. Pot
    spune că prioritatea pentru Uniunea Europeană rămâne transferul rapid al
    puterii către autoritățile civile. Este ceva similar a ceea ce Uniunea Africană
    a făcut deja. Această chestiune cere atenția noastră constantă.


    Pe 15 ianuarie 2019, Parlamentul
    European a adoptat o rezoluție prin care președintele și guvernul sudanez erau
    somați să pună capăt reprimării demonstrațiilor, erau condamnați pentru
    încălcarea brutală a drepturilor omului, a libertății presei, a minorităților
    religioase și cereau să asigure un calendar pentru tranziția către democrație.
    Legislativul european cerea Comisiei măsuri pentru oprirea migrației ilegale,
    acțiuni umanitare pentru victimele războiului, embargou pe vânzarea de arme
    către Sudan, pe echipamente de supraveghere video și tehnologie informațională
    precum și susținerea organizațiilor civice care militează pentru democrație.


  • Reacţia preşedintelui K. Iohannis şi a Guvernului la criza politică din Republica Moldova

    Reacţia preşedintelui K. Iohannis şi a Guvernului la criza politică din Republica Moldova

    Faţă de evoluţiile politice recente din Republica Moldova, preşedintele Klaus Iohannis adresează tuturor forţelor politice din Republica Moldova un apel ferm pentru respectarea democraţiei şi a statului de drept.

    ”Faţă de evoluţiile politice recente din Republica Moldova, preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, adresează tuturor forţelor politice din această ţară un apel ferm pentru respectarea democraţiei şi a statului de drept. Stabilitatea Republicii Moldova este esenţială pentru continuarea parcursului european al acestui stat, care s-a angajat să ducă la îndeplinire un amplu proces de reforme, inclusiv în ceea ce priveşte statul de drept şi buna guvernare, în conformitate cu angajamentul său faţă de Uniunea Europeană, în baza Acordului de Asociere”, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale transmis duminică AGERPRES.

    Această situaţie de criză poate fi rezolvată în beneficiul cetăţenilor Republicii Moldova doar prin dialogul responsabil al tuturor forţelor politice, care trebuie să manifeste calm şi reţinere în această perioadă şi să acorde astfel prioritate stabilităţii politice a ţării.

    Şi Guvernul României face un apel la toate forțele politice din Republica Moldova să respecte procesul democratic

    Guvernul României urmărește îndeaproape evoluțiile politice din Republica Moldova.

    România, ca stat care deține Președinția Consiliului Uniunii Europene și care susține ferm parcursul european al Republicii Moldova, face un apel la toate forțele politice să respecte procesul democratic și voința cetățenilor exprimată prin vot la alegerile din februarie 2019.

    Cetățenii Republicii Moldova au nevoie de o soluție negociată politic care să le asigure prosperitatea, continuarea reformelor și consolidarea parcursului pro-european.

  • Turcia, tot mai departe de integrarea europeană

    Turcia, tot mai departe de integrarea europeană

    Turcia a continuat să se îndepărteze de Uniunea Europeană și să înregistreze regrese în ceea ce privește statul de drept, se arată într-un raport al Comisiei Europene. Aceasta constată că negocierile privind aderarea Turciei la UE rămân, pentru moment, blocate.

    Comisia Europeană a constatat că în Turcia a continuat deteriorarea situației în ceea ce privește statul de drept și drepturile omului, iar sistemul de control reciproc al puterilor în stat a fost șubrezit în urma amendării Consituției. Profesorul de științe politice Dragoș Mateescu, de la Universitatea Economică Izmir, notează că există, într-adevăr, probleme legate de independența justiției și unele libertăți fundamentale:

    Suspendarea convorbirilor pe tema intrării Turciei în Uniunea Europeană se datorează faptului că Turcia nu mai este un stat de drept, în primul rând – este un stat în care Justiția e controlată de executiv care la rândul său este controlat de către domnul Erdogan; bineînțeles că și legislativul este controlat de domnul Erdogan – libertatea presei, este o altă problemă, libertatea de exprimare în general, nenumăratele procese împotriva jurnaliștilor, împotriva academicienilor, împotriva oamenilor din justiție care au îndrăznit să se opună regimului, dar ne referim aici doar la suspendarea negocierilor privind aderarea, pentru că mai este un capitol referitor la înnoirea Uniunii Vamale cu Turcia și acolo s-ar putea înregistra anumite progrese, după ce se reconstituie Parlamentul European, unde extremiștii nu au câștigat atât de mult încât să poată să impună întreruperea completă a oricărui dialog cu Turcia, inclusiv pe tema Uniunii vamale.

    Este posibil ca acel proces să aibă loc, respectiv înnoirea unei uniuni vamale care a început în 1995 ca proiect și acum normal că trebuie ajustată pentru că avem și alți membri ai Uniunii Europene, care au intrat în UE, au apărut și alte capitole care trebuie să intre în această uniune vamală și sunt și niște chestiuni tehnice care trebuie renegociate pentru ca ambele părți să câștige.

    Dincolo de măsurile care au dus la deterioarea statului de drept, Recep Tayyip Erdogan a lansat și numeroase atacuri împotriva europenilor în ultimii ani, așa că l-am întrebat pe profesorul Mateescu cât de mult își doresc, cu adevărat, turcii integrarea europeană:

    Regimul Erdogan eu personal nu cred că-și dorește pentru că orice reformă care ar duce la independența Justiției l-ar pune sub acuzare mai devreme sau mai târziu pe domnul Erdogan însuși, cercul domniei sale, pentru că au făcut multe ilegalități. Există și oameni de afaceri care-și doresc de foarte mult timp, încă din anii ’60, și în anii ’80 a fost repetat acest angajament al lor către piața europeană. E normal că îi interesează, oamenii de afaceri doresc să facă parte din cea mai mare piață comună a lumii. Este Turcia oamenilor ignoranți în legătură cu acest subiect, care înclină unde îi duce vântul propagandei regimului, dar pot să vă spun că, în sondajele care au apărut în ultimii doi ani, procentul de oameni care se declară în favoarea intrării Turciei în UE a mai crescut puțin, să zicem că trece de 50% acum.

    Deși Turcia a înregistrat regrese în privința statului de drept și a instituțiilor democratice, există progrese în domeniul economic și continuă și procesul de aliniere la aquisul comunitar. Pentru moment, însă, Comisia Europeană consideră că sunt întrunite, în continuare, condițiile care au determinat Consiliul să constate înghețarea negocierilor de aderare.


  • “Stă în puterea ta să schimbi ceva!” la Colegiul Economic “Virgil Madgearu”

    “Stă în puterea ta să schimbi ceva!” la Colegiul Economic “Virgil Madgearu”

    Ultima destinație a Caravanei Stă în puterea ta să
    schimbi ceva!     din acest sezon a fost Colegiul Economic Virgil Madgearu din
    București, Școală Ambasador a Parlamentului European, unde pe 21 mai, am
    susținut o reprezentație de teatru forum.


    Cu câteva zile înainte de alegerile pentru Parlamentul
    European, tinerii actori amatori, elevi la Colegiul Național Ion Creangă,
    Liceul Teoretic Jean Monnet și Liceul Teoretic Mihail Sadoveanu i-au
    invitat pe elevii de la Colegiul Economic Virgil Madgearu ca, prin
    intervenția lor în piesă, să participe la o dezbatere non formală privind
    implicarea tinerilor în procesul electoral european.


    Piesa de teatru forum a fost primită cu mare entuziasm de
    public și ne-am bucurat să vedem receptivitatea gazdelor în depistarea firului
    problematic creionat de actori în piesă. Elevii de la Colegiul Economic Virgil
    Madgearu ne-au demonstrat că sunt interesați să îmbunătățească situația din
    societate, că pun preț pe transparență, profesionalism și obiectivitate, iar
    corupția și jocurile politice, în viziunea lor, sunt toxice pentru o
    democrație.


    Ideile tinerilor de la Colegiul Economic Virgil
    Madgearu au fost primite cu apreciere și entuziasm de tinerii actori amatori.
    Credem că piesa de teatru a fost privită ca o veritabilă lecție de educație
    civică pentru elevi. Sperăm că liceenii vor promova importanța participării la
    alegerile europene și în rândul colegilor lor iar cu toții, vor veni la vot pe
    26 mai!


    Pentru mai multe detalii, vă rugăm accesați pagina Europe Direct București


    (Loredana Licuța, coordonator Centrul Europe Direct
    București, IER)

  • Kenya – partener-cheie al UE în Cornul Africii

    Kenya – partener-cheie al UE în Cornul Africii

    Uniunea Europeană acordă o importanță deosebită Cornului Africii, o regiune de importanță strategică în care Bruxellesul este prezent militar, economic și diplomatic.

    Șefa diplomației europene, Federica Mogherini, a vizitat recent state din regiunea Cornului Africii – Somalia, Djibuti, Ethipoia – precum și Kenya. În Somalia, Uniunea Europeană are două misiuni – începând cu 2010 EUTM Somalia, care asistă guvernul somalez la formarea unor forțe armate profesioniste, precum și EUCAP Somalia, lansată în 2012 pentru a ajuta statele din Cornul Africii să își dezvolte securitatea maritimă. O a treia misiune europeană în regiune este o reprezintă Operațiunea Atalanta, lansată în 2008 pentru a proteja de pirați (în special somalezi) vasele din regiunea Cornului Africii și Oceanului Indian. În afară de pirați, o altă amenințare la adresa securității regionale o reprezintă gruparea teroristă Al Shabab, care este afiliată rețelei Al Qaida și a lansat numeroase atacuri în Somalia și în alte țări din regiune, în principal Kenya. De altfel, amenințarea grupării jihadiste reprezintă unul dintre motivele pentru care în Somalia a fost lansată o misiune militară a Uniunii Africane. Dacă Somalia este cea mai instabilă țară din regiune, Kenya se află la polul opus și este un partener important al Bruxellesului. Federica Mogherini a observat că noua ambasadă de la Nairobi este a doua ca mărime pe care o are Uniunea Europeană, ceea ce nu reprezintă o întâmplare:

    Investițiile economice, politice și în ceea ce privește cooperarea în domeniul securității sunt esențiale pentru Uniunea Europeană și prețuim parteneriatul și prietenia cu Kenya. Este o țară cu care împărtășim valori și avem abordări similare în ceea ce privește democrația, schimburile comerciale, investițiile, dar și multilateralismul și cooperarea în domeniul păcii și securității.

    De aceea suntem încântați și onorați să lucrăm împreună cu Kenya la mai multe dosare, atât regionale cât și globale, și am avut posibilitatea să discutăm despre câteva dintre aceste dosare importante pe care le considerăm esențiale pentru securitatea europeană și pacea globală: situația din Somalia, unde Uniunea Europeană continuă să fie principalul susținător al Misiunii Uniunii Africane, AMISOM, implementarea completă a foii de parcurs stabilite împreună cu partenerii noștri somalezi, atât în ceea ce privește economia cât și politica și securitatea, treaba bună pe care o putem face împreună în regiune și o implicare și mai mare a Kenyei în Autoritatea Interguvernamentală pentru dezvoltare, IGAD, și după cum știți Uniunea Europeană joacă întotdeauna un rol cheie în sprijinirea cooperării regionale și a platformelor care garantează o abordare comună, de colaborare, în regiuni atât de importante ca aceasta, unde există atâtea interese economice și de securitate.


    Federica Mogherini a mai adăugat că un success al Kenyei, la fel ca și un succes al Cornului Africii și al Africii ca regiuni, garantează că și Europa va beneficia de un mediu prosper și sigur.