Radio România Internațional

Tag: Dragos Pislaru

  • European Parliament election: How to convince young people to vote?

    European Parliament election: How to convince young people to vote?


    Radio Romania, the public service, won an editorial project, “YOU+EU 2024 and beyond”, co-financed by the European Parliament, providing information on the upcoming European elections scheduled for June 6-9, 2024.



    Under this project, Radio Romania produces podcasts, video animations and infographics on European topics, as well as 12 debates, in Romania, and two debates in Romanian and English, in Brussels.



    How



    The second debate in English was held in Brussels, on January 23, 2024, at the headquarters of the European Parliament, themed “What to expect from the European elections? How to convince the young people to vote?”.



    The debate was moderated by Vlad Palcu, Editor, Radio Romania International, and involved the participation of MEPs Alex Agius Saliba, Malta, Vice-Chair of the Group of the Progressive Alliance of Socialists and Democrats in the European Parliament, Dragoş Pîslaru, Romania, Renew Europe Group, Chair of the Committee on Employment and Social Affairs, Marian-Jean Marinescu, Romania, Group of the European Peoples Party (Christian Democrats), and Olivia Nouailhetas-Baneth, Associate Director at Verian Group, former Kantar Media.



  • O economie pentru oameni/O economie în slujba cetăţenilor

    O economie pentru oameni/O economie în slujba cetăţenilor

    Una dintre
    cele şase priorităţi comune ale instituţiilor europene este O economie în serviciul cetățenilor.
    Aceasta urmăreşte ca redresarea economiilor statelor membre după criza
    provocată de pandemie să se resimtă la nivelul
    întregii societăți, prin aprofundarea pieței unice și consolidarea ramurilor
    industriale, depunând eforturi pentru o mai mare echitate socială și
    prosperitate.


    Într-un recent birefing de
    presă, organizat la Biroul Parlamentului European în România, europarlamentarul
    Dragoş Pîslaru a menţionat două dosare-cheie, de pe agenda instituţiilor
    europene, mobilitatea lucrătorilor în Uniunea Europeană şi mobilitatea
    digitală, care se adaugă multor alte dosare din domeniul economico-social,
    aflate în diferite etape ale procedurilor de dezbatere, negociere şi adoptare.

    Disclaimer: Sprijinul Parlamentului European pentru producerea acestui podcast nu constituie o aprobare a conținutului, care reflectă doar opinia autorului. Parlamentul European nu poate fi făcut responsabil pentru nicio utilizare a informațiilor conținute în podcast.


  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    Crearea unui Serviciu
    Civic European, una dintre măsurile adoptate de Parlamentul European la
    iniţiativa eurodeputatului Dragoș Pîslaru, cu impact direct pentru tinerii din
    UE.


  • Generația Z: Tinerii NEET sau generația invizibilă, cum îi putem recupera?

    Generația Z: Tinerii NEET sau generația invizibilă, cum îi putem recupera?

    În România, unul din cinci tineri nu studiază și nici nu lucrează. Tinerii NEET formează la ora actuală un grup ce pare unit de lipsa de preocupare privind educația sau munca.



    Complexitatea fenomenului este dată de mulțimea factorilor care îi împing spre acest segment și automat în afara statisticilor. Este vorba despre sărăcia din rândul tinerilor, diferențele dintre mediul urban și cel rural și sistemul de învățământ.



    Sociologul Adrian Pășcuță atrage atenția că există riscul marginalizării, în condițiile în care tinerii care întârzie intrarea pe piața muncii vor descoperi că nu fac față mediului concurențial.



    Valentina Ciobanu, vicepreședinte al Consiliului Național al Tineretului, spune că, potrivit Raportului Comisiei Europene privind Garanția pentru Tineret, în țara noastră există un deficit de forță muncă și competențe, ceea ce indică faptul că școala nu livrează tocmai acele competențe de care tinerii au nevoie pentru a lucra. Tocmai lipsa acestor competențe îi poate determina pe tineri să devină ezitanți în a părăsi confortul familiei. În acest context, Consiliul Național al Tineretului propune măsuri preventive și remediale.



    Pe de altă parte, Garanția pentru Tineret, programul Comisiei Europene care recomandă ca tinerii să beneficieze de o ofertă de a urma școala sau cursuri de formare, are beneficii în țări ale UE. Doar în România, Garanția pentru Tineret a fost aplicată în mică măsură, mai spune vicepreședintele Consiliului Național al Tinerilor.



    Europarlamentarul Dragoș Pîslaru arată modul în care programul european poate avea succes prin aplicarea sa la nivel local, al comunității și nu prin instituții cu acoperire națională.



  • Parlamentul European: încercare de bilanţ

    Parlamentul European: încercare de bilanţ

    Radio România, serviciul public, a câştigat un proiect editorial cofinanţat de Parlamentul European, de informare privind viitoarele alegeri europene din 6-9 iunie 2024, “YOU+EU 2024 and beyond”.



    În cadrul acestui proiect, Radio România realizează podcasturi, animaţii video şi infografice, 12 dezbateri în România, ca şi două dezbateri în limbila română şi engleză, la Bruxelles, pe teme europene.



    Prima dezbatere de la Bruxelles s-a desfăşurat pe 28 noiembrie 2023 la sediul Parlamentului European şi a avut tema “Parlamentul European: încercare de bilanţ“.



    Moderator a fost Bogdan Isopescu, corespondentul Radio România la Bruxelles, iar participanţii la dezbatere au fost eurodeputaţii Dragoş Pîslaru, REPER, Grupul Renew Europe, Președinte al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Marian-Jean Marinescu, PNL, Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), Vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Iuliu Winkler, UDMR, Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), Vicepreședinte al Comisiei pentru comerț internațional, şi Vlad Botoş, USR, Grupul Renew Europe, Vicepreședinte al Comisiei pentru dezvoltare regională.



    Nu au putut participa, din motive de agendă, eurodeputaţi din Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor.



  • Prima săptămână a drepturilor persoanelor cu dizabilități, organizată de PE

    Prima săptămână a drepturilor persoanelor cu dizabilități, organizată de PE

    Mai multe Comisii din Parlamentul European vor organiza și dezbate probleme referitoare la politicile privind drepturile persoanelor cu dizabilități până pe 4 decembrie, în săptămâna dedicată acestor persoane.

    Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale organizează mai multe evenimente, inclusiv un schimb de opinii cu privire la Cardul european pentru persoane cu handicap și Cardul european de parcare. În această după-amiază, are loc o audiere comună cu Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen cu privire la Practici dăunătoare în UE față de femeile și fetele cu dizabilități.

    Şi tot astăzi, Comisia pentru petiții organizează atelierul anual privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

    Joi, Comisia de Transport va discuta despre barierele din domeniile transportului și turismului, în timp ce Subcomisia pentru Drepturile Omului va dezbate drepturile persoanelor cu dizabilități în situații de conflict și post-conflict.

    Pentru 4 decembrie este planificată și o întâlnire cu membri ai parlamentelor naționale privind participarea persoanelor cu dizabilități la procesul electoral.

    Unele evenimente vor fi traduse pentru persoanele cu dizabilități în limbajul semnelor.

    Europenii cu dizabilități trebuie să se poată bucura de drepturile omului și libertățile fundamentale, care le sunt acordate în temeiul Convenției ONU și să participe pe deplin la activitățile comunităţilor din care fac parte. Vom discuta acest lucru cu mai multe partide și cu organizații care reprezintă persoanele cu dizabilități, urmând principiul de bază Nimic despre noi fără noi, a declarat Dragoș Pîslaru, președintele Comisiei pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale a Parlamentului European.

    Unul dintre proiectele importante este crearea a două carduri europene: unul pentru circulația liberă în UE a persoanelor cu handicap şi un card european de parcare îmbunătățit pentru aceste persoane.

    Comisia Europeană a prezentat o propunere de creare a acestor două carduri în septembrie anul acesta, iar propunerea va fi acum negociată de Consiliul UE și de Parlamentul European. În urma negocierilor, se va adopta un act juridic, care le va impune guvernelor ţărilor din Uniunea Europeană să implementeze cardurile pentru persoanele cu dizabilităţi în termen de doi ani și jumătate.


  • Schimbările climatice şi oportunităţi de joburi

    Schimbările climatice şi oportunităţi de joburi

    Tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon și eficientă din punct de vedere al resurselor produce o serie de modificări pe piața muncii din Uniunea Europeană.



    Apar schimbări importante în procesele de producție și noi modele de afaceri. Se creează noi locuri de muncă, numite de unii și locuri de muncă verzi, în care sunt solicitate alte abilități decât în industriile tradiționale.



    Am dezbătut aceste probleme cu eurodeputatul Dragoș Pîslaru, președintele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din Parlamentul European, cu Raul Pop, specialist în reciclarea deșeurilor, manager de programe la asociația Ecoteca” și membru co-fondator al Coaliției pentru Economia Circulară și cu Borbély László, consilier de stat și coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din Guvernul României.



  • Consolidarea dialogului social

    Consolidarea dialogului social

    Dialogul social este o parte fundamentală a modelului social european.În ciuda faptului că factorul social este un motor cheie pentru reziliența economică și socială, competitivitate, echitate, creștere durabilă, crucial pentru găsirea de răspunsuri echilibrate la nevoile și provocările noi și existente legate de piața muncii și de muncă, încă există probleme în implementarea acestor valori și a dialogului social la nivelul UE.

    În plenul Parlamentului European, europarlamentarul Dragoș Pîslaru a pledat pentru intensificarea la nivel european a acțiunilor care au drept scop consolidarea dialogului social.




    Asistăm chiar acum la o nouă ambiție la
    nivelul UE de a crește și consolida dialogul social. Pe lângă beneficiile
    dialogului social și implicarea lucrătorilor în condițiile de muncă ale
    cetățenilor UE, un alt beneficiu al dialogului social este că țările cu cadre
    solide de dialog social și o acoperire ridicată a negocierilor colective au economii
    mai competitive și mai rezistente. Deci dialogul social funcționează. Avem
    această ambiție de a consolida dialogul social. Și, în același timp, deseori
    minimizăm importanța acestui subiect anume. Având în vedere acest lucru, aș
    dori să oficializez această dezbatere specială punând în mod oficial
    Consiliului și Comisiei câteva întrebări.


    Așa că, mai întâi, aș dori să mă adresez
    Consiliului. Prima întrebare ar fi modul în care Consiliul încurajează statele
    membre să asigure un mediu propice pentru dialogul social bipartit și tripartit
    și respectarea cuvenită pentru autonomia partenerilor sociali? Cum se va
    asigura consiliul că recomandarea propusă completează articolul 4 din Directiva
    (UE) 2022/2041 privind salariile minime, în special în ceea ce privește
    măsurile de creștere a acoperirii naționale a negocierilor colective? Cum se va
    asigura Consiliul că statele membre îndepărtează barierele instituționale sau
    chiar juridice din calea dialogului social și întăresc capacitatea
    organizatorică a partenerilor sociali, inclusiv prin alocarea de resurse
    adecvate? Cum vor sprijini Consiliul și Comisia statele membre în abordarea
    practicilor antisindicale, a lipsei de reprezentare, a forței de muncă mai
    fragmentate și a creșterii formelor de muncă nestandardizate? Și pentru
    Comisie, cum va monitoriza Comisia, împreună cu statele membre și partenerii
    sociali, implementarea efectivă a recomandării propuse? Și ce indicatori și
    date concrete vor fi utilizați pentru a măsura progresul către o acoperire mai
    mare a negocierilor colective? Cum va sprijini Comisia statele membre în
    promovarea includerii mai multor sectoare în dialogul social, cum va asigura -
    din nou – alocarea de resurse adecvate, în special Fondului Social European
    Plus?


  • Anul European al Competențelor

    Anul European al Competențelor

    Prin decizia Parlamentului European și a Consiliului, în data de 9 mai a
    fost lansat Anul European al competențelor 2023. Anul european al competențelor
    2023 va ajuta întreprinderile, în special întreprinderile mici și mijlocii, să
    abordeze deficitul de competențe din UE. De asemenea, vor fi promovate acțiuni
    în materie de recalificare și perfecționare, cu scopul de a-i ajuta pe cetățeni
    să obțină competențele adecvate pentru locuri de muncă de calitate. Tranziția
    verde și cea digitală deschid noi oportunități pentru cetățeni și pentru
    economia UE. Anul european al competențelor va oferi un nou impuls pentru
    atingerea obiectivelor sociale ale Strategiei Europa 2030, care stabilesc ca
    cel puțin 60 % din adulți să urmeze cursuri de formare în fiecare an și cel
    puțin 78 % să aibă un loc de muncă.

    Dragoș Pîslaru, europarlamentar Renew
    Europe, președinte al Comisiei pentru Ocuparea forței de muncă și afaceri
    sociale din Parlamentul European, a vorbit despre câteva dintre obiectivele pe
    care și le-a propus Anul european al competențelor.

    Cred că
    atunci când discutăm despre Anul European al Competențelor trebuie să discutăm despre
    profesionalizarea forței de muncă, despre valorificarea talentului, despre
    ecosisteme locale de educație, despre sprijinirea tinerilor pentru a găsi un
    loc de muncă, despre competențe digitale și modul în care avem programe de
    recalificare inclusiv în rândul vârstnicilor, despre adaptare. Acestea sunt
    viitorul economiei. Degeaba vorbim despre a crea locuri de muncă dacă nu vorbim
    despre oameni adaptați și pregătiți pentru aceste locuri de muncă. Discuția
    despre cantitatea locurilor de muncă și nu despre calitatea lor s-a încheiat de
    mult. Astăzi discuția este despre cum creăm locuri de muncă mai bine plătite.
    Prezentul și viitorul ne forțează să investim în oameni. Uniunea Europeană este
    acum un actor cheie la nivel global care trasează viitorul forței de muncă. O
    economie puternică, o economie competitivă nu va exista dacă nu investim în
    oameni, în competențele lor. Guvernele trebuie să investească în educație, în
    strategii de calificare la nivel regional și local în strânsă legătură cu
    universitățile și cu sectorul antreprenorial. Avem nevoie de oportunități de
    finanțare din partea UE concrete, care să sprijine autoritățile locale, să aibă
    aceste inițiative de dezvoltare a competențelor pe tot parcursul anului 2023 și
    după aceasta.


    Anul European al Competențelor își propune să contribuie la atingerea
    obiectivelor Busolei pentru dimensiunea digitală 2030, conform cărora cel puțin
    80 % din adulți ar trebui să aibă competențe digitale de bază și 20 milioane să
    lucreze ca specialiști în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor
    (TIC) angajați în UE. În prezent, peste trei sferturi din întreprinderile din
    UE afirmă că întâmpină dificultăți în a găsi lucrători cu competențele
    necesare, în timp ce doar 37 % din adulți urmează cursuri de formare în mod
    regulat. Indicele economiei și societății digitale arată că 4 din 10 adulți și
    una din trei persoane care lucrează în Europa nu dispun de competențe digitale
    de bază, iar femeile sunt subreprezentate în profesiile și studiile din
    domeniul tehnologiei.


  • Comitetul Economic și Social European (CESE) are o nouă conducere

    Comitetul Economic și Social European (CESE) are o nouă conducere

    Comitetul Economic și Social European (CESE), instituţie consultativă din sistemul UE, şi-a reînnoit conducerea, marcând începutul celei de-a doua perioade de doi ani și jumătate a mandatului CESE 2020‑2025, care se va încheia în octombrie 2025.



    Noua conducere, aleasă în sesiunea plenară din aprilie, este compusă din preşedintele Oliver Röpke (Austria, Grupul Lucrători”), vicepreședintele responsabil cu comunicarea Aurel Laurențiu Plosceanu (România, Grupul Angajatori”) şi vicepreședintele pentru buget Krzysztof Pater (Polonia, Grupul Organizații ale societății civile”).



    Am stat de vorbă cu vicepreşedintele Laurenţiu Plosceanu imediat după alegere.






    Un alt membru CESE din România cu care am stat de vorbă la Bruxelles este Dumitru Fornea, din Grupul Lucrători”.






    Alegerea noii conduceri CESE a avut loc în cadrul unei sesiuni pleanere desfăşurate la Bruxelles, în sediul Parlamentului European. Siegfried Mureşan este Președintele Delegației Parlamentului European la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova şi a participat la dezbatere «Consolidarea democrației și a valorilor europene împreună cu societatea civilă în țările candidate la UE». Dl. Mureşan ne-a acordat un interviu.






    Pe agenda sesiunii CESE s-a aflat şi o dezbatere legată de o reformă solidă a Semestrului European, la care a participat Dragoş Pîslaru, președintele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a Parlamentului European, cu care am discutat după eveniment.




  • Generația Z: Migranții minori în UE

    Generația Z: Migranții minori în UE

    Creşterea costului vieţii, criza climatică şi pandemia de COVID-19 stau la originea creșterii alarmante a numărului de copii expuși riscului de sărăcie, potrivit unui raport al Organizaţiei Salvaţi Copiii.



    Cei care provin din familii de imigranţi, copiii fără acte şi cei neînsoţiţi sunt printre cei mai afectaţi, arată același raport. În Italia, spre exemplu, peste 32% dintre migranţi trăiesc în sărăcie, în comparaţie cu doar 7,2% dintre cetăţenii italieni.



    Instituţiile europene s-au angajat să finalizeze Pactul european pentru Migraţie şi Azil, până în prima jumătate a anului 2024. Doar că, în timp ce Comisia Europeană consideră că numai un asemenea pact ar putea rezolva provocările valului migrator, iniţiativa este privită cu reticență de unele state membre, în contextul mecanismelor de redistribuire a refugiaţilor.



    De mai bine de un an, România face față unui val important de refugiați din Ucraina, care și-au părăsit țara după invazia rusă.



    Numai anul trecut, la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări, au fost înregistrate peste 12.000 de cereri de azil, cele mai multe, aproximativ 4.500, depuse de cetățenii din Ucraina. Iar aproape 900 de minori din Ucraina, care au ajuns aici fără părinți, au primit protecție temporară în România.



    De la declanșarea războiului și până la sfârșitul lunii februarie 2023, au intrat legal în România aproape 750.000 de minori ucraineni, conform datelor furnizate de Poliţia de Frontieră.



    Despre nevoile copiilor și adolescenților din Ucraina, care au ajuns în România, după războiul declanșat în țara lor, vorbim în cadrul podcastului Gen Z, împreună cu trei mame, refugiate din Ucraina, Alexandra Crivilaru, coordonator al unui centru pentru refugiați din Constanța și eurodeputatul român Dragoș Pîslaru, președintele Comisiei pentru Muncă și Afaceri Sociale din Parlamentul European.



  • Generaţia Z. Tinerii şi corpul lor

    Generaţia Z. Tinerii şi corpul lor

    În luna februarie 2023 au fost date publicităţii rezultatele studiului Influenţa social media asupra dezvoltării copiilor şi tinerilor”, o cercetare realizată la solicitarea Comisiei CULTURĂ a Parlamentului European. Printre principalele constatări, conținutul legat de obiceiurile alimentare problematice și tulburările de alimentație, cum ar fi anorexia sau bulimia, a stârnit îngrijorări cu privire la impactul lor nociv asupra dezvoltării, afectând în mod semnificativ adolescentele.



    Potrivit EU Kids Online, numărul copiilor care văd modalități de a fi foarte slabi pe internet variază de la o țară la alta, între 3% în Germania și 32% în Polonia, cu o medie de 12% în țările europene care raportează că au văzut acest tip de conținut cel puțin în fiecare lună sau mai des.



    Evaluările sistematice ale rețelelor sociale vizând imaginea corporală au indicat o anumită legătură corelațională între utilizarea rețelelor sociale, insatisfacția faţă de propriul corp și alimentația dezordonată în rândul adolescenților. Au fost identificate ca fiind deosebit de problematice activități precum vizualizarea și încărcarea fotografiilor și căutarea de feedback negativ prin actualizările de status.



    Despre cum influenţează social media imaginea tinerilor despre propriul corp vorbesc Alexandra Dârlău, responsabilă advocacy în cadrul organizaţiei Centrul FILIA; Maria şi Denis, studenţi la Universitatea Lucian Blaga Sibiu; europarlamentarul Dragoş Pîslaru, preşedintele comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale din Parlamentul European.



  • Extinderea cadrului financiar multianual 2021-2027

    Extinderea cadrului financiar multianual 2021-2027

    Parlamentul European propune extinderea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, astfel încât bugetul Uniunii Europene să devină rezilient. Oamenii așteaptă ca Uniunea Europeană și bugetul său să răspundă prompt și cu eficacitate la nevoile lor și să le ofere ajutorul necesar. În lumina noilor provocări, Parlamentul a cerut Comisiei Europene să analizeze amănunțit funcționarea actualului Cadru Financiar Multianual și să prezinte o propunere legislativă de revizuire a acestuia cât mai curând posibil și nu mai târziu de primul trimestru al acestui an. Revizuirea cadrului financiar multianual 2021-2027 nu trebuie să afecteze, în sens descrescător pachetele financiare naționale prealocate sau programele Uniunii Europene.

    Pe acest subiect a vorbit eurodeputatul Dragoş Pîslaru, președinte al Comisiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă și Afaceri Sociale din Parlamentul European.

    Provocările cu care
    ne-am confruntat de la adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 ne
    plasează într-un context social, economic și politic complet schimbat. Este
    clar că trebuie să privim la o altă scală flexibilitatea, precum și resursele
    necesare pentru a putea face faţă acestor vremuri dificile. Astăzi, spre
    exemplu, 96,5 milioane de persoane din Uniunea Europeană sunt expuse riscului
    de sărăcie și excluziune socială, ceea ce reprezintă 21,9% din populație.
    Imaginați-vă: unul din cinci europeni se află la limita sărăciei în această
    criză multiplă de energie, inflație și, de asemenea, o potențială criză
    economică. Aceste cifre vor crește în același ritm cu creșterea inflației și a
    prețurilor la alimente și energie în Uniunea Europeană. În numele Comisiei
    pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, ne-am dori să avem o
    creștere urgentă a finanțării Garanției europene pentru copii printr-un buget
    dedicat de cel puțin 20 de miliarde de EURO pentru perioada 2021-2027. Acest
    lucru trebuie să se afle în centrul Cadrului Financiar Multianual revizuit și
    al Fondului Social European Plus consolidat. Aceasta înseamnă că trebuie să
    oferim investiții publice și sociale mai mari. Trebuie să fim mai ambițioși
    decât ne-am planificat inițial.


  • Accesul la educație al copiilor romi în țările membre

    Accesul la educație al copiilor romi în țările membre

    Unul din doi copii romi cu vârste cuprinse între 4 și 6 ani nu are acces la educație. Recent în Parlamentul European s-a supus la vot o rezoluție prin care UE își ia angajamentul pentru a pune capăt acestei stări de fapt.

    În plenul Parlamentului Europen, europarlamentarul Dragoș Pîslaru a ținut o pledoarie pentru drepturile copiilor romi.

    Unul din doi copii romi cu vârste cuprinse între 4 și 6 ani nu are acces la educație. Aș dori să îi felicit pe toți colegii mei pentru munca depusă în sprijinul drepturilor minorității rome. Am fost într-o misiune oficială pentru a vedea așezările. Le-am văzut cu ochii nostri.

    Am auzit o mulțime de mărturii, știm că situația este inacceptabilă. Avem o strategie, avem cadre, avem recomandări, avem chiar și bani. Iar Consiliul consideră că statele membre ar trebui să utilizeze resursele UE și într-adevăr este bine că, Consiliul crede acest lucru dar statele membre nu utilizează pe deplin resursele. Banii nu se duc acolo unde ar trebui.

    Avem recomandări legate de Garanția pentru copii și de modul în care ar trebui să fie pusă în aplicare, dar cele mai recente statistici ne arată că unul din doi copii romi cu vârste cuprinse între 4 și 6 ani nu are acces la educație. Situația locuințelor și a condițiilor de sănătate și a unei alimentații adecvate, accesul la locuri de muncă, toate acestea fac parte din rezoluția supusă la vot în Parlament. Și acesta este un mesaj, un mesaj clar, că a te baza doar pe recomandarea statelor membre de a face lucruri nu este calea corectă de a merge mai departe. Acest lucru are două aspecte importante. Unul este legat de libertăți și drepturi și pentru aceasta Comisia ar trebui să meargă cu proceduri de infringement peste proceduri de infringement și să aibă responsabilitatea directă asupra primarilor și a funcționarilor de stat pentru această situație.

    Este inacceptabil să existe sclavie modernă și să avem copii care au aceste probleme astăzi. Și bineînțeles, cealaltă parte este reprezentată de investiții. Aceasta este o investiție în viitorul european și permițând oportunitățile și rupând cercul vicios este calea de urmat.


  • Interviu cu eurodeputatul Dragoş Pîslaru

    Interviu cu eurodeputatul Dragoş Pîslaru

    Eurodeputatul Renew Europe Dragoş Pîslaru (REPER) a acordat un interviu amplu postului nostru de radio în timpul primei sesiuni plenare de toamnă a Parlamentului European.



    Am discutat cu domnia sa despre discursul privind Starea Uniunii Europene, prezentat de către Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre RepowerEU, despre Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, salariul minim adecvat european, criza energetică, aderarea Ucrainei şi a Republicii Moldova la UE. Interviul a fost acordat imediat după discursul doamnei von der Leyen în plenul Parlamentului European.