Radio România Internațional

Tag: Drepturile Omului

  • Laureații Premiului Saharov 2024: María Corina Machado și Edmundo González

    Laureații Premiului Saharov 2024: María Corina Machado și Edmundo González

    Maria Corina Machado este lidera opoziţiei din Venezuela, iar Edmundo Gonzalez Urrutia a candidat, în luna iulie, la preşedinţia ţării împotriva preşedintelui în exerciţiu Nicolas Maduro, reales în urma unui scrutin despre care observatorii internaţionali au raportat că nu a fost liber şi corect. Ulterior, Urrutia a fost ţinta unor represarii politice, astfel că a fost nevoit să plece în Spania, unde i s-a acordat azil politic. Machado, căutată de autorităţi, a rămas ascunsă în Venezuela. Consiliul Europei a desemnat-o, acum o lună, câştigătoare a Premiului „Vaclav Havel” pentru drepturile omului.

    Numele laureaţilor a fost anunţat de preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, după o reuniune a liderilor grupurilor politice.
    Primul finalist desemnat a fost Gubad Ibadoghlu, academician şi activist anticorupţie din Azerbaidjan. A fost arestat anul trecut, după ce a criticat industria de petrol şi gaze a ţării şi a creat o organizaţie caritabilă pentru returnarea resurselor publice furate. În prezent, se află în arest la domiciliu şi riscă până la 17 ani de închisoare.

    Poziţia numărul doi, care s-a dovedit a fi cea câştigătoare, era ocupată de Maria Corina Machado, lideră a forţelor democratice din Venezuela, şi preşedintele ales Edmundo Gonzalez Urrutia, în urma alegerilor de acum trei luni. Parlamentul European, care le-a şi acordat celor doi Premiul Saharov, l-a recunoscut pe Gonzalez drept preşedinte legitim al Venezuelei.

    Iar pe poziţia a treia erau clasate două organizaţii de femei care luptă pentru pace în Orientul Mijlociu. „Women of the Sun” este o asociaţie independentă a femeilor palestiniene, iar „Women Wage Peace” este o organizaţie arabo-israeliană. În martie 2022, cele două organizaţii au anunţat un parteneriat pentru a pune capăt ciclului vărsării de sânge. Liderii celor două organizaţii sunt nominalizaţi şi la Premiul Nobel pentru Pace.

    Cea mai înaltă distincţie acordată în fiecare an, de Uniunea Europeană, persoanelor sau organizaţiilor dedicate apărării drepturilor omului şi libertăţii de gândire, numită în onoarea fizicianului şi disidentului rus Andrei Saharov, laureat Nobel pentru Pace, a fost instituită de Parlamentul European în 1988.

  • Protecția drepturilor omului la nivel european

    Protecția drepturilor omului la nivel european

    Recent, deputații europeni au analizat situația drepturilor fundamentale ale cetățenilor din UE în anii 2022 și 2023 și au identificat o serie de preocupări în statele membre. Raportul analizat în PE a constatat că există state în care libertăți fundamentale ca egalitatea în drepturi și demnitatea sunt amenințate.

     

    Deputații au adus în discuție faptul că în continuare au fost uciși jurnaliști care au luptat pentru adevăr și au salutat noua legislație care va proteja mass-media din Uniune de ingerințele politice sau economice. De asemenea, aceștia și-au reiterat îngrijorarea cu privire la utilizarea programelor spion, subliniind necesitatea de a reglementa strict industria și invitând țările UE, în special Grecia, Ungaria, Polonia, Spania și Cipru, să urmeze recomandările Parlamentului în acest sens.

     

    Textul reamintește că violența de gen este foarte răspândită în toate țările UE și condamnă cu fermitate nerespectarea drepturilor femeilor și persoanelor LGBTIQ+ din anumite state, de asemenea refuzul accesului la avort sigur și legal în Polonia. În acest context, Forumul Drepturilor Fundamentale 2024, organizat de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA), s-a concentrat pe amenințările la adresa democrației și spațiului civic, dar și pe schimbările climatice și provocările aduse de progresul tehnologic. Anul acesta, Forumul Drepturilor Fundamentale a reunit politicieni, apărători ai drepturilor omului, lideri din business, artiști și alte personalități influente, cu scopul de a promova drepturile omului pentru un viitor mai bun în Europa.

     

    Nicole Romain, purtător de cuvânt al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE:

    ” Forumul Drepturilor Fundamentale, care este organizat periodic de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE cu parteneri ca Granturile Spațiului Economic European (SEE) și Norvegiene și primăria orașului Viena poate fi considerat o platformă pentru dialog, un spațiu deschis comunicării, unde oamenii se pot întâlni și dezbate subiectele la zi. Așa cum este enunțată chiar în sloganul agenției, misiunea acestui forum este de a ne Conecta, Reflecta și Acționa.

    Aducem în cadrul forumului voci diverse, profesioniști din mediul de afaceri, tehnologie, oficiali guvernamentali, reprezentanți ai societății civile din diferite domenii, sport, arte, cu intenția de a-i reuni pe aceștia în cadrul diverselor discuții, pe scena Forumului. Aceasta este zona teoretică din cadrul forumului, urmată de celelalte secțiuni și activități, având la final scopul de a realiza conexiuni între cei care au participat la discuții.

    O componentă importantă din cadrul forumului este Laboratorul pentru Drepturile Omului, pe scurt, o secțiune în care explicăm felul în care se aplică și trebuie aplicate aceste drepturi. Din acest motiv Forumul este atât de special, atât de diferit de o conferință normală. Pentru că în cadrul forumului includem toate aceste secțiuni și această parte practică.

    În plus, când vorbim despre vocile diferite care se aud în cadrul Forumului Drepturilor Fundamentale, vorbim și despre parteneriate care să unească aceste voci. Știm cu toții că împreună suntem mai puternici, iar acest lucru se reflectă prin aceste parteneriate diferite care se concretizează datorită Forumului pe care îl organizăm.”

     

  • Ziua Mondială a Libertății Presei

    Ziua Mondială a Libertății Presei

    Ziua Mondială a Libertății Presei este celebrată, în fiecare an, la data de 3 mai.

    Organizaţia ”Reporteri fără frontiere” atrage atenţia, cu acest prilej, că presiunile politice la adresa presei au crescut în toată lumea, într-un context în care jumătate din planetă merge la urne anul acesta.

    Din 180 de ţări, Norvegia se menţine în fruntea clasamentului, în timp ce România se clasează pe locul 49, în urcare față de locul 53, pe care s-a aflat anul trecut.

    La nivel global, condițiile pentru jurnalism sunt rele în trei sferturi dintre țări, arată raportul ”Reporteri fără frontiere”.

    “Ziua Mondială a Libertăţii Presei, pe care o marcăm în a treia zi din luna mai, în fiecare an, subliniază importanţa pe care trebuie să o dăm în permanenţă libertăţii de exprimare, ca pârghie de informare a publicului şi garanţie a unei societăţi democratice şi libere. Oamenii vor să ţină pasul cu cele mai noi informaţii, mai ales în momente în care unitatea colectivă poate face diferenţa, precum pandemia, conflictele de securitate şi efectelor acestora. Pe fondul diversificării canalelor de comunicare în mediul online şi într-o societate tot mai dezbinată de fenomenul de fake-news şi dezinformare, oamenii din presă au o misiune şi mai dificilă, cu responsabilităţi din ce în ce mai mari”, a declarat premierul român, Marcel Ciolacu.

    La nivelul societăţii din România, mass-media este un partener ferm de partea adevărului, consideră Ciolacu: “Activitatea de jurnalist, cu toate valenţele sale, are în sine şi un rol de formator al societăţii. Apreciez munca acestor oameni, cu toată complexitatea pe care o implică, în reflectarea acţiunilor şi măsurilor guvernamentale”.

    Ziua Mondială a Libertăţii Presei este dedicată, în 2024, “importanţei pe care o au presa şi libertatea de exprimare pentru conştientizarea pericolelor pe care le implică schimbările climatice, un fenomen care vedem că ne afectează din ce în ce mai mult, la scară largă, dar pe care avem puterea să îl combatem prin corecta noastră informare, iar presa joacă un rol foarte important în acest sens.
    Indiferent de natura subiectelor pe care jurnaliştii le abordează, efortul lor rămâne în slujba cetăţenilor şi al binelui societăţii în general. Le doresc tuturor jurnaliştilor, tuturor reprezentanţilor mass-media, să-şi exercite profesia cu bună-credinţă şi să găsească întotdeauna calea de a duce informaţia corectă în casele oamenilor    “, mai spune Marcel Ciolacu.

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Bucureşti reiterează, cu acest prilej, importanța libertății și pluralismului media, părți componente ale libertății de exprimare și liberului acces la informație, elemente esențiale pentru o democrație consolidată, rezilientă și pentru un stat de drept funcțional.

    Comunitatea internațională subliniază, prin tema de acest an A press for the Planet: Journalism in the face of the environmental crisis, importanța pe care jurnalismul și libertatea de expresie îl au în contextul crizei mondiale a protecției mediului, activitatea jurnaliștilor fiind esențială în diseminarea informațiilor privind chestiuni de actualitate în acest domeniu, precum schimbările climatice, poluarea și, mai ales, educația pentru mediu a tinerei generații.

    MAE condamnă ferm toate actele de violență împotriva jurnaliștilor și a mass-media și în exercitarea profesiei lor și își exprimă susținerea pentru jurnalismul independent, siguranța și protecția jurnaliștilor și a lucrătorilor media. MAE reafirmă importanța acțiunilor decisive care asigură funcționarea mass-media într-un mediu politic, economic și juridic viabil.

    3 mai a fost declarată Ziua Mondială a Libertății Presei la 23 decembrie 1993 de către Adunarea Generală a ONU pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, ca o componentă fundamentală a drepturilor omului.

  • Raport privind drepturile omului în România

    Raport privind drepturile omului în România

    Departamentul de Stat al Statelor Unite a publicat Raportul său privind situația drepturilor omului în România în anul 2023. Printre problemelele identificate s-au numărat, printre altele, rapoarte credibile privind tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante aplicate de către guvern sau în numele guvernului și corupție guvernamentală gravă. Executivul a luat măsuri pentru a identifica și pedepsi funcționarii care ar fi putut comite abuzuri în domeniul drepturilor omului, dar în unele cazuri acțiunile au fost insuficiente și impunitatea a reprezentat o problemă.

    Pe de altă parte, ineficiența și lipsa de responsabilitate în ceea ce privește supravegherea judiciară au subminat uneori independența și imparțialitatea justiției. Documentul face referire la o judecătoare de la Curtea de Apel Cluj, care, în noiembrie 2023, a denunțat rudele primarului din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, pentru că au încercat să o mituiască cu 50.000 de euro în schimbul achitării edilului de acuzațiile de corupție. În ciuda faptului că a fost cea care l-a denunțat pe Cherecheș, ea a rămas parte din completul de judecători care, în cele din urmă, l-a condamnat pe primar pentru corupție, după ce a susținut că rămâne imparțială.

    Raportul menționează și cazul jurnalistei Emilia Șercan care a reclamat amenințări și tentative de șantaj după ce, în 2022, a publicat o investigație referitoare la presupusul plagiat comis de Nicolae Ciucă, premier al României în momentul publicării. Șercan a afirmat că a fost victima unei bine documentate “campanii de denigrare orchestrate de guvern”, dar, în octombrie, Parchetul Curții de Apel București a închis ancheta.

    O altă problemă semnalată de Washington se referă la mită frecventă în sectorul public, în special în sistemul de sănătate. Corupția și utilizarea abuzivă a fondurilor publice au fost larg răspândite, scrie raportul, citând informații ale Transparency International, care a observat niveluri ridicate de corupție la vamă și în interiorul unităților de poliție. Totodată, mass-media a raportat că, în cursul anului, DNA a instrumentat peste 50 de cazuri legate de corupție în sistemul de sănătate. Există și probleme legate de dreptul muncii, conform documentului. În ultimii ani, companiile au creat, adesea, entități juridice separate pentru a transfera angajați, evitând, astfel, pragurile de reprezentare. Este, practic, o mișcare contra sindicatelor.

    Nu în ultimul rând, autorii raportului scriu și despre cazuri în care autoritățile nu au aplicat eficient legea în ceea ce privește violența domestică. Printre cauzele menționate ar fi lipsa procedurilor de aplicare eficientă a ordinelor de restricție. În plus, instanțele de judecată au instrumentat foarte puține cazuri de violență domestică. Documentul face referire și la un exemplu legat de discriminarea etnică, cel de la spitalul Urziceni (sud), unde angajații au refuzat să acorde asistență medicală de urgență unei femei rome însărcinate, care a născut pe trotuar.

  • Prima săptămână a drepturilor persoanelor cu dizabilități, organizată de PE

    Prima săptămână a drepturilor persoanelor cu dizabilități, organizată de PE

    Mai multe Comisii din Parlamentul European vor organiza și dezbate probleme referitoare la politicile privind drepturile persoanelor cu dizabilități până pe 4 decembrie, în săptămâna dedicată acestor persoane.

    Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale organizează mai multe evenimente, inclusiv un schimb de opinii cu privire la Cardul european pentru persoane cu handicap și Cardul european de parcare. În această după-amiază, are loc o audiere comună cu Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen cu privire la Practici dăunătoare în UE față de femeile și fetele cu dizabilități.

    Şi tot astăzi, Comisia pentru petiții organizează atelierul anual privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

    Joi, Comisia de Transport va discuta despre barierele din domeniile transportului și turismului, în timp ce Subcomisia pentru Drepturile Omului va dezbate drepturile persoanelor cu dizabilități în situații de conflict și post-conflict.

    Pentru 4 decembrie este planificată și o întâlnire cu membri ai parlamentelor naționale privind participarea persoanelor cu dizabilități la procesul electoral.

    Unele evenimente vor fi traduse pentru persoanele cu dizabilități în limbajul semnelor.

    Europenii cu dizabilități trebuie să se poată bucura de drepturile omului și libertățile fundamentale, care le sunt acordate în temeiul Convenției ONU și să participe pe deplin la activitățile comunităţilor din care fac parte. Vom discuta acest lucru cu mai multe partide și cu organizații care reprezintă persoanele cu dizabilități, urmând principiul de bază Nimic despre noi fără noi, a declarat Dragoș Pîslaru, președintele Comisiei pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale a Parlamentului European.

    Unul dintre proiectele importante este crearea a două carduri europene: unul pentru circulația liberă în UE a persoanelor cu handicap şi un card european de parcare îmbunătățit pentru aceste persoane.

    Comisia Europeană a prezentat o propunere de creare a acestor două carduri în septembrie anul acesta, iar propunerea va fi acum negociată de Consiliul UE și de Parlamentul European. În urma negocierilor, se va adopta un act juridic, care le va impune guvernelor ţărilor din Uniunea Europeană să implementeze cardurile pentru persoanele cu dizabilităţi în termen de doi ani și jumătate.


  • Comisia a recomandat Consiliului să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova

    Comisia a recomandat Consiliului să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova

    Comisia Europeană a adoptat pachetul de extindere din 2023, recomandând deschiderea negocierilor cu Ucraina și Republica Moldova, dar și cu Bosnia și Herțegovina, însă în cazul acesteia din urmă, numai după atingerea gradului necesar de respectare a criteriilor. De asemenea, executivul comunitar a decis acordarea statutului de țară candidată Georgiei. Comisia recomandă, de asemenea, Consiliului European să adopte cadrele de negociere după ce Ucraina și Republica Moldova vor adopta anumite măsuri esențiale, iar un raport în această privință va fi întocmit până în martie 2024.



    Aderarea este și va rămâne un proces bazat pe merit, care depinde în totalitate de progresele obiective realizate de fiecare țară, atrage atenția executivul comunitar. În Ucraina, statutul de țară candidată la aderare a creat, în pofida războiului declanșat de Rusia tocmai pentru a opri această traiectorie, o dinamică puternică de reformă, cu un sprijin ferm din partea populației, remarcă reprezentanții Comisiei. S-au realizat progrese substanțiale în ceea ce privește reformarea justiției, restrângerea influenței oligarhilor și alinierea la acquis-ul comunitar, chiar și în contextul invaziei ruse.

    În ceea ce privește Republica Moldova, Comisia subliniază că aceasta a înregistrat progrese importante legate de îndeplinirea celor 9 măsuri stabilite în avizul privind cererea de aderare. Aceasta a lansat o reformă cuprinzătoare a justiției în urma recomandărilor Comisiei de la Veneția, inclusiv prin evaluarea judecătorilor și procurorilor importanți. Și-a reformat organismele anticorupție și a crescut numărul investigațiilor și al condamnărilor în cazurile de corupție. A adoptat un plan de acțiune privind eliminarea oligarhilor, pe care îl pune în aplicare conform unor termene stabilite. O nouă legislație de instituire a unui mecanism de confiscare contribuie la combaterea criminalității organizate. Țara a adoptat o strategie referitoare la administrația publică și aplică reforma la toate nivelurile.

    Republica Moldova a sporit participarea societății civile la procesul decizional și a consolidat protecția drepturilor omului, remarcă, de asemenea, Comisia Europeană.

    Consiliului European îi revine sarcina de a analiza recomandările prezentate de Comisie și de a lua decizii cu privire la etapele viitoare ale procesului de extindere.


  • Nominalizări pentru Saharov 2023

    Nominalizări pentru Saharov 2023

    Amini, o tânără iraniană de etnie kurdă, avea 22 de ani când a sosit pe 16 septembrie anul trecut în vizită la Teheran. A fost reținută și bătută de așa-numita poliție a moralității pentru că nu a purtat cum trebuie vălul Islamic (hijab-ul).

    Moartea ei a survenit câteva zile mai târziu în arest și a stârnit proteste masive în Iran în special din partea femeilor nemulțumite de legea care le interzice să iasă pe stradă cu capul descoperit, dar și de alte prevederile care le încalcă drepturile. Înregistrările din timpul demonstrațiilor au devenit virale pe internet.

    Mahsa Amini și femeile din Iran sunt nominalizate acum la Premiul Saharov pentru liberatatea de gândire de Partidul Popular European, cel mai mare grup politic din legislativul comunitar.

    Aceeași propunere vine și din partea grupului Socialiștilor și Democraților, al doilea ca mărime, și al formațiunii Renew Europe, care văd în Mahsa Amini și în Mișcarea generată de moartea ei, Femeie, Viață, Libertate, figuri reprezentative ale luptei pentru drepturile femeilor din Iran.

    Trei activiști pentru educație din Afganistan sunt alegerea unui grup de 59 de europarlamentari. Este vorba de un bărbat și două femei. Una dintre ele este Marzia Amiri, care a fondat cea mai mare rețea de școli secrete din Afganistan după ce în urmă cu doi ani, talibanii s-au întors la putere la Kabul.

    Întotdeauna au fost probleme în ceea ce privește democrația în Georgia sub orice fel de guvernare. Ne considerăm a fi o democrație în tranziție, avem în continuare probleme în ceea ce privește instituțiile indepedente și respectarea drepturilor omului. Este Nino Lomjaria, fost avocat din oficiu al Georgiei. Ea și poporul pro-european al acestei țări sunt propunerea conservatorilor și reformiștilor europeni.

    Nominalizarea grupului Stânga sunt femeile care luptă pentru avort gratuit, sigur și legal în țări precum Polonia sau Salvador.

    Susținere au și doi activiști din Nicaragua, dar și Vanessa Nakate, o tânără din Uganda angajată în lupta împotriva schimbărilor climatice și pentru drepturile omului.

    Grupul Identitate și Democrație îl sprijnă pe Elon Musk, actualul patron al rețelei X, fostă Twitter.

    Pe 12 octombrie vor fi anunțați cei trei finaliști, iar câteva zile mai târziu, pe 19 octombrie, câștigătorul. Ceremonia de acordare a Premiului Saharov, pentru libertate de gândire, va avea loc la Strasbourg pe 13 decembrie.


  • UE sancționează violența împotriva femeilor

    UE sancționează violența împotriva femeilor

    Violența împotriva femeilor și a fetelor rămâne un fenomen răspândit. În prezent, fetele sunt expuse unui risc crescut de violență în orice mediu – atât în spațiul online, cât și la școală, acasă și în comunitate – consecințele acesteia fiind de ordin fizic, psihologic și social.

    În preajma Zilei Internaționale a Femeii, Uniunea Europeană și-a reafirmat atitudinea hotărâtă de a promova și a proteja drepturile omului în întreaga lume.

    Astfel, Consiliul UE a decis să sancționeze nouă persoane și trei entități, implicate în comiterea unor abuzuri grave împotriva drepturilor omului, în special a unor acte de violență sexuală și bazată pe gen.

    Astfel au fost sancționați doi miniștri interimari din regimul taliban, care se află la originea decretelor prin care se interzice accesul femeilor la învățământul superior și la originea unor practici bazate pe segregarea de gen în spațiile publice.

    Pe lista sancțiunilor se află și agenți ai Secției de poliție din Moscova responsabili de arestări și detenții arbitrare, precum și de tortură și alte tratamente crude, inumane și degradante. Includerile pe listă vor viza, de asemenea, membri de rang înalt ai forțelor armate ruse, ale căror unități au participat în mod sistematic la acte de violență sexuală și bazată pe gen în Ucraina în martie/aprilie 2022.

    Mai sunt supuși regimului sancțiunilor, funcționari guvernamentali aflați la conducerea milițiilor din Sudanul de Sud, responsabili de utilizarea sistematică și pe scară largă a violenței sexuale și bazate pe gen, dar și ministrul adjunct al afacerilor interne din Myanmar/Birmania.

    Pe lista sancțiunilor se găsesc și trei entități: penitenciarul Qarchak din Iran, Garda Republicană Siriană și Oficiul șefului securității militare din Myanmar, ca urmare a rolului pe care l-au jucat în încălcările grave, de natură sexuală și bazate pe gen, ale drepturilor omului.

    Persoanele și entitățile incluse pe listă vor face de acum obiectul unor înghețări a activelor în UE.
    În plus, vor avea interdicție de călătorie în Uniunea Europeană.

    Mai mult, persoanelor și entităților din spațiul Uniunii li se va interzice să pună direct sau indirect fonduri la dispoziția celor incluși pe listă.

    Vom combate și vom elimina toate formele de violență împotriva femeilor, indiferent unde se întâmplă acestea, a declarat Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.


  • Buletinul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului pentru anul 2022

    Buletinul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului pentru anul 2022

    Serviciul Coordonare Traduceri a finalizat, în februarie
    2023    , Buletinul
    jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului pentru anul 2022    . Lucrarea
    este structurată în 2 părți: statistici și hotărâri și decizii importante
    pronunțate împotriva României în anul 2022.


    Prima parte preia datele ultimului raport de activitate al Curții
    Europene a Drepturilor Omului    , publicat la 31 decembrie 2022:


    a) România se află pe locul 4 din cele 47 de țări ale
    Consiliului Europei, după Turcia, Federația Rusă și Ucraina, și înaintea
    Italiei, Curtea având înregistrate pe rolul său 4793 de cereri îndreptate
    împotriva României, cereri aflate în diverse etape procedurale;


    b) totalul hotărârilor pronunțate împotriva României din
    1994 până la sfârșitul anului 2022 sunt în număr de 1754, împărțite astfel:
    1541 în care s-a constatat încălcarea a cel puțin unui articol din Convenția
    europeană a drepturilor omului; 91 în care concluzia Curții a fost de
    neîncălcare a vreunui articol; 48 în care s-a luat act de soluționarea amiabilă
    dintre guvern și reclamant; 74 reprezentând alte hotărâri – și aici România
    ocupă un fruntaș loc 5, în urma Turciei, Federației Ruse, Italiei și Ucrainei
    și devansând Polonia;


    c) în ceea ce privește anul 2022, au fost pronunțate
    împotriva României 81 de hotărâri, din care în 72 s-a constatat încălcarea a
    cel puțin unui articol din Convenție.


    Cea de-a doua parte a buletinului conține un număr de 33 rezumate
    ale celor mai importante hotărâri și decizii de inadmisibilitate și de scoatere
    de pe rol din acest an. Pentru o mai bună înțelegere a textului, s-a menționat
    pentru fiecare cauză concluzia Curții, articolul sau articolele încălcate; s-au
    inclus trimiteri către textul integral în limba franceză sau engleză publicat
    pe pagina de internet al Curții, precum și către traducerea în limba română,
    acolo unde este disponibilă, publicată pe pagina de internet a Institutului
    European din România.




    (Costin Leonard Fălcuță, Serviciul Coordonare Traduceri, Institutul European din România)

  • Războiul din Ucraina şi drepturile omului

    Războiul din Ucraina şi drepturile omului

    Bucureştiul reconfirmă susţinerea fermă şi de neclintit a României
    pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei
    vecine, invadată de trupele ruse – a repetat ministrul de Externe, Bogdan
    Aurescu, în intervenţia naţională de la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului,
    organizat în Elveţia, la Geneva.

    Hotărârea României de a aduce o contribuţie
    solidă la pace, securitate, dezvoltare şi drepturile omului este mai puternică
    decât oricând. Drepturile omului sunt universale, inalienabile, indivizibile şi
    sunt interconectate, aşa că nu există demnitate umană fără drepturile omului     -
    a afirmat Aurescu.

    Şeful diplomaţiei române a amintit recenta rezoluţie a
    Adunării Generale a ONU, care condamnă războiul dezlănţuit de Rusia în Ucraina.
    El a subliniat că trebuie să facem eforturi neobosite pentru a trage la
    răspundere Federaţia Rusă pentru crimele din Ucraina şi pentru a despăgubi
    numărul mare de victime. România, mai spune ministrul său de Externe,
    preţuieşte efortul Biroului Înaltului Comisar al Naţiunilor Unite pentru
    Drepturile Omului de a documenta cazurile de violenţă sexuală împotriva
    femeilor şi fetelor în contextul conflictului armat, precum şi alte cazuri
    grave de încălcare a dreptului umanitar şi a drepturilor prizonierilor de război.

    Victoria Ucrainei trebuie să fie definită de Ucraina însăşi – susţine
    Aurescu, fiindcă este dreptul său legal şi moral. În schimb, noi trebuie să
    asigurăm sprijin multilateral, pentru a consolida rezistenţa Ucrainei la
    agresiunea Federaţiei Rusiei. Trebuie să avem un dialog internaţional
    consistent şi să ne coordonăm pe tema reconstrucţiei post-război a Ucrainei, pe
    baza unui plan amplu şi bazat pe realitatea din teren – a completat ministrul
    Aurescu.

    Încă din aprilie 2022, celebra
    organizaţie pentru apărarea drepturilor omului Human Rights Watch (HWR) anunţa
    că a documentat numeroase cazuri în care forțele militare ruse au comis
    încălcări ale legilor războiului împotriva civililor din zonele ocupate din
    Ucraina. Lunile care au urmat n-au făcut decât să agraveze situaţia.
    Execuţiile sumare, violurile, deportările forţate, despărţirea copiilor
    ucraineni de familiile lor s-au înmulţit în proporţie geometrică. Luna trecută,
    însă, respectata Human
    Rights Watch a avertizat şi Ucraina împotriva aparentei utilizări de către
    forțele sale armate a unui tip interzis de arme, minele antipersonal, în timpul bătăliei pentru eliberarea orașului Izium.

    Forțele ucrainene par să fi desfășurat pe scară largă în zona Izium
    mine, care au provocat victime civile și care reprezintă un risc continuu     – a
    declarat directorul departamentului pentru armament al HRW, Steve Goose, citat
    de agențiile internaționale de știri.     Forțele
    ruse au folosit în mod repetat mine antipersonal și au comis atrocități în
    toată țara, dar acest lucru nu
    justifică utilizarea de către Ucraina a acestor arme interzise – a adăugat
    el.


  • Parlamentul European solicită mai multe sancțiuni împotriva regimului iranian

    Parlamentul European solicită mai multe sancțiuni împotriva regimului iranian

    Disprețul flagrant al regimului iranian față de demnitatea umană și
    aspirațiile democratice ale propriilor cetățeni, precum și sprijinul oferit de
    acesta Federației Ruse obligă UE să își modifice poziția față de Iran, se
    arată într-o rezoluție adoptată recent de Parlamentul European. Eurodeputații
    cer UE să își extindă lista de sancțiuni pentru a include toate persoanele și
    entitățile responsabile de încălcări ale drepturilor omului și membrii
    familiilor acestora, inclusiv liderul suprem Ali Khamenei, președintele Ebrahim
    Raisi, procurorul general Mohammad Jafar Montazeri, precum și toate fundațiile
    (bonyads) care au legături cu Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRCG). De
    asemenea, aceștia solicită Consiliului și statelor membre să adauge Corpul Gărzilor
    Revoluționare Islamice IRGC și forțele sale subsidiare pe lista UE a
    organizațiilor teroriste. Orice țară în care Corpul Gărzilor Revoluționare
    Islamice IRGC desfășoară operațiuni militare, economice sau informaționale ar
    trebui să rupă și să scoată în afara legii legăturile cu această agenție.

    Didier
    Reynders, comisarul european pentru justiție, a criticat reprimarea violentă a
    protestelor antiguvernamentale din Iran și a condamnat folosirea pedepsei cu
    moartea în această țară.

    Situația
    internă din Iran continuă să fie o sursă de îngrijorare. Revoltele actuale
    dezvăluie o frustrare, o nemulțumire profundă. Principalele cerințe ale
    protestelor actuale sunt respectarea drepturilor fundamentale ale omului,
    demnitatea și schimbarea reală. Cu toate acestea, intensitatea protestelor pare
    să fi scăzut în ultimele săptămâni. Acest lucru se datorează probabil
    arestărilor și execuțiilor în masă ale protestatarilor. Represiunea s-a mutat
    acum în sălile de judecată, unde sentințele dure, inclusiv sentințele la
    moarte, sunt folosite ca un instrument de represiune. Patru protestatari au fost executați, unul
    dintre ei public. Pedeapsa capitală este o negare inacceptabilă a demnității și
    integrității umane și ne propunem abolirea ei universală. Ca parte a unei
    reacții puternice și coordonate, Uniunea Europeană și majoritatea statelor
    membre i-au convocat pe ambasadorii iranieni pentru a cere cu fermitate
    încetarea acestei acțiuni inacceptabile. Poporul iranian are dreptul la
    proteste pașnice. Drepturile fundamentale trebuie respectate în orice situație.



    Deputații cer autorităților Republicii Islamice să asigure eliberarea
    imediată și necondiționată a tuturor protestatarilor condamnați la moarte. De
    asemenea, condamnă faptul că procedurile penale și pedeapsa cu moartea au fost
    instrumentalizate de regimul iranian pentru a elimina opoziția și a pedepsi
    cetățenii pentru că își exercită drepturile fundamentale. Cei responsabili de
    uciderea a sute de protestatari trebuie aduși în fața justiției, spun deputații
    europeni.


  • Consiliul de asociere UE – Georgia

    Consiliul de asociere UE – Georgia

    La Bruxelles a avut loc o nouă reuniune a Consiliului de asociere UE-Georgia.
    Au fost discutate relațiile bilaterale, în contextul cererii fostei republici
    sovietice de a adera la Uniune, cu accent pe dialogul politic și pe reformă, pe
    cooperarea economică și sectorială, pe comerț, precum și pe soluționarea
    pașnică a conflictelor. Totodată, a fost abordată și politica
    externă și de securitate. Consiliul
    de asociere a subliniat importanța istorică a deciziei Consiliului European din
    iunie de a recunoaște perspectiva
    europeană pentru Georgia.


    Șeful diplomației europene, Josep Borrell,
    apreciază că relațiile UE cu Georgia au făcut un salt calitativ, îndemnând la
    continuarea reformelor și depășirea polarizării politice în vederea progresului
    pe calea europeană.


    Sperăm că toate forțele politice din Georgia vor
    profita de această oportunitate istorică și își vor intensifica eforturile
    pentru a obține statutul de candidat și pentru a se apropia de UE    , a mai spus
    el.


    La randul său,comisarul
    european pentru vecinătate şi extindere, Oliver Varhelyi, a vorbit despre
    perspectiva europeană a Georgiei:

    Ar trebui să fim cu toții mulțumiți de
    faptul că Georgia este o țară cu o perspectivă europeană recunoscută. Aceasta
    este o oportunitate majoră, o dezvoltare majoră, nu numai în comparație cu
    întâlnirea pe care am avut-o anul trecut, ci și față de orice întâlnire pe care
    am mai avut-o cu Georgia în Consiliile de Asociere. Și cred că acum
    prioritățile sunt clare. Am avut o discuție deschisă și sinceră și, desigur,
    acesta este modul în care putem ancora cooperarea noastră solidă pe care am
    construit-o de-a lungul anilor pe baza Acordului de Asociere pentru a face din
    această perspectivă europeană o realitate.


    Consiliul a salutat adoptarea agendei
    revizuite de asociere UE-Georgia pentru perioada 2021-2027. Documentul
    stabilește un set de priorități convenite în comun pentru implementarea
    ulterioară a Acordului de Asociere, inclusiv Zona de Liber Schimb Aprofundată
    și Cuprinzătoare (DCFTA).


    Pe
    de altă parte, UE a recunoscut că Georgia a efectuat o
    serie de reforme provocatoare și și-a modificat legislația în multe sectoare.
    UE a încurajat Georgia să își dubleze eforturile pentru a consolida în
    continuare democrația și a reduce polarizarea politică, pentru a consolida
    statul de drept, independența, integritatea și responsabilitatea sistemului
    judiciar și lupta împotriva corupției.


    De asemenea, UE a cerut Georgiei să
    consolideze în continuare respectarea drepturilor omului și a libertăților
    fundamentale, inclusiv egalitatea de gen și să asigure egalitatea de tratament
    între femei și bărbați, precum și între persoanele aparținând minorităților,
    indiferent de religie sau convingeri, origini etnice sau naționale, rasă,
    limbă, gen, orientare sexuală, identitate de gen, abilitate sau alte temeiuri
    în viața socială, politică și economică și a subliniat importanța libertății
    presei și a implicării societății civile. Democrația, statul de drept și
    drepturile omului sunt priorități esențiale pentru ca Georgia să avanseze pe
    calea sa europeană, au precizat oficialii de la Bruxelles.






  • Iniţiativă împotriva litigiilor abuzive care vizează jurnaliştii şi apărătorii drepturilor omului

    Iniţiativă împotriva litigiilor abuzive care vizează jurnaliştii şi apărătorii drepturilor omului

    Aceasta este utilizată, în principal, împotriva jurnaliștilor și a apărătorilor
    drepturilor omului pentru a preveni sau a penaliza acțiunile acestora de luare
    de atitudine cu privire la chestiuni de interes public. Organizațiile
    societății civile, în special cei care lucrează în domeniul drepturilor omului
    și al mediului, se confruntă, de asemenea, cu acțiuni SLAPP. Scopul acestora nu
    este accesul la justiție, ci hărțuirea, intimidarea și reducerea la tăcere a
    inculpaților prin proceduri de durată, presiune financiară și amenințare cu
    sancțiuni penale. Pentru a contracara astfel de acțiuni, Comisia Europeană a
    adoptat, recent, o serie de măsuri.

    Am promis că îi vom proteja mai bine pe jurnaliști
    și pe apărătorii     drepturilor omului de cei care încearcă să îi reducă la
    tăcere. Noua reglementare face acest lucru    , spune vicepreședinta pentru
    valori și transparență, Věra Jourová –     într-o democrație, banii și puterea nu pot
    conferi nimănui un avantaj în fața adevărului. Prin aceste măsuri, contribuim
    la protejarea celor care își asumă riscuri și iau atitudine atunci când este în
    joc interesul public, atunci când semnalează, de exemplu, suspiciuni de spălare
    de bani și de corupție, probleme legate de mediu și climă sau alte aspecte care
    sunt importante pentru noi toți.

    Vera Jourova: Pachetul pe care îl propunem astăzi – o directivă și o
    recomandare către statele membre – va asigura că acestea își pot exercita acest
    rol. Directiva oferă garanții împotriva SLAPP-urilor. Le-am proiectat cu scopul
    de a distruge SLAPP-urile și de a neutraliza efectul lor dăunător asupra
    participării publice și asupra exercitării drepturilor omului și a libertăților
    fundamentale. Garanțiile vor funcționa în trei moduri: Unul – vor permite
    instanțelor să respingă rapid cererile care sunt vădit nefondate; aceasta este
    piatra de temelie a propunerii și va face litigiile abuzive mai puțin
    atractive; Doi – vor permite instanțelor să identifice rapid elementele care
    indică faptul că un caz este abuziv și să dispună o serie de remedii în
    beneficiul obiectivelor SLAPP; Trei – vor descuraja astfel de practici,
    permițând instanțelor să impună sancțiuni disuasive unui reclamant abuziv.
    Directiva propusă include, de asemenea, protecție pentru jurnaliștii din UE și
    apărătorii drepturilor împotriva SLAPP inițiate împotriva lor în țări terțe.

    Recomandarea complementară adoptată de Comisie încurajează
    statele membre să își alinieze normele naționale la legislația UE propusă și în
    ceea ce privește cauzele care nu au o dimensiune transfrontalieră și în ceea ce
    privește alte proceduri, nu numai cele în materie civilă. Recomandarea invită,
    de asemenea, statele membre să ia o serie de alte măsuri, cum ar fi formarea și
    sensibilizarea pentru a combate acțiunile SLAPP.

    Se preconizează că
    de garanții vor beneficia în special jurnaliștii și persoanele sau organizațiile
    implicate în apărarea drepturilor fundamentale și a unei serii de alte
    drepturi, cum ar fi drepturile în domeniul mediului și al climei, drepturile
    femeilor, drepturile persoanelor LGBTIQ, drepturile persoanelor cu origine
    rasială sau etnică minoritară, drepturile lucrătorilor sau libertățile
    religioase, dispozițiile vizând însă toate persoanele angajate în mobilizarea
    publică pe chestiuni de interes public.


  • Parlamentul European vrea noi norme împotriva proceselor abuzive faţă de vocile critice

    Parlamentul European vrea noi norme împotriva proceselor abuzive faţă de vocile critice

    Eurodeputaţii se tem de efectul acestor procese asupra valorilor europene, a pieţei interne şi a sistemului de justiţie al Uniunii Europene. Textul adoptat zilele trecute în Parlamentul European evidenţiază dezechilibrul frecvent de putere şi de resurse între reclamanţi şi pârâţi, fapt care subminează dreptul la un proces echitabil. Eurodeputaţii sunt foarte îngrijoraţi şi de cazurile în care SLAPP sunt finanţate din bugetele de stat, precum şi de utilizarea lor în combinaţie cu alte măsuri ale statului împotriva jurnalismului independent şi a societăţii civile.

    Nu în ultimul rând, Parlamentul European îşi exprimă regretul că niciun stat membru nu a adoptat până în prezent o legislaţie specifică împotriva SLAPP şi invită Comisia Europeană să prezinte un pachet de măsuri, inclusiv legislative. Potrivit eurodeputaţilor, acestea ar trebui să includă o directivă a Uniunii împotriva SLAPP, care să stabilească standarde minime, menite să protejeze victimele şi, în acelaşi timp, să prevină şi să sancţioneze utilizarea abuzivă a măsurilor anti-SLAPP. De asemenea, Parlamentul solicită un cadru juridic ambiţios în viitoarea Lege privind libertatea presei.

    Textul mai cere prevenirea turismului de calomnie şi a alegerii unei instanţe mai favorabile – în cazul în care reclamanţii aleg să îşi depună acţiunile în cea mai favorabilă jurisdicţie – prin norme uniforme şi previzibile privind defăimarea, precum şi prin stabilirea faptului că instanţele din locul de reşedinţă al pârâtului ar trebui să soluţioneze cauzele. În acelaşi timp, raportul apreciază că sunt necesare reguli privind respingerea anticipată de către instanţe, astfel încât procesele abuzive să poată fi oprite rapid, pe baza unor criterii obiective, şi ca reclamantul să fie sancţionat dacă nu reuşeşte să justifice că acţiunea sa nu este abuzivă.

    În sfârşit, eurodeputaţii cer garanţii împotriva acţiunilor SLAPP combinate, adică împotriva celor care combină acuzaţiile de răspundere penală cu cele de răspundere civilă, precum şi măsuri care să garanteze că defăimarea nu poate fi utilizată în cazul SLAPP. Un fond al Uniunii Europene pentru sprijinirea victimelor SLAPP şi a familiilor acestora, precum şi pentru formarea adecvată a judecătorilor şi avocaţilor, este necesar – mai susţin parlamentarii europeni.

    Comisia Europeană a lansat luna trecută o consultare publică pentru a contribui la o viitoare iniţiativă de combatere a proceselor abuzive intentate împotriva jurnaliştilor şi a apărătorilor drepturilor omului.


  • Parlamentul European dă în judecată Comisia pe tema statului de drept

    Parlamentul European dă în judecată Comisia pe tema statului de drept

    Pentru prima oară în istoria Uniunii am reușit ca acordarea fondurilor comunitare să fie condiționată de respectarea statului de drept și a principiilor democratice în toată Europa. Cu toții trebuie să participăm la acest efort comun. Este momentul să dăm dovadă de curaj politic. Sunt cuvintele rostite de președintele Parlamentului European, David Sassoli, în decembrie anul trecut, în ziua în care membrii legislativului comunitar au aprobat regulamentul menit să protejeze fondurile Uniunii de utilizarea lor abuzivă prin încălcarea principiilor democratice.

    Mecanismul a intrat în vigoare de la începutul anului, iar președintele Parlamentului european spune că a sesizat Curtea de Justiție pentru că executivul comunitar s-a abținut până acum să îl pună în practică..

    Ne aşteptăm la o acțiune coerentă din partea Comisiei. Iar cuvintele trebuie transformate în fapte, a mai afirmat David Sassoli cu referire la dezbaterea recentă din plenul Parlamentului European pe tema statului de drept din Polonia, la care a fost prezentă și șefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen. Ea a afirmat atunci:

    Statul de drept este … lipiciul care ține laolaltă întreaga Uniune. Nu vom permite ca valorile noastre comune să fie puse în pericol. Vom lua măsuri.


    După anunțul privind sesizarea Curții de Justiție, un purtător de cuvânt al Comisiei a precizat că nu poate fi vorba de lipsă de acţiune, în condiţiile în careexecutivul comunitar a început să adune informații despre țări în cazul cărora există suspiciuni că nu ar respecta principiile statului de drept.

    Ar fi vorba despre Polonia, criticată pentru reformele sale din domeniul justiției care riscă să afecteze independența judecătorilor, dar și de Ungaria, acuzată de lipsă de transparență în atribuirea contractelor publice, de eforturi insuficiente în lupta împotriva corupției și de probleme în justiție.

    În joc sunt sume importante de bani. În cazul Poloniei, de 75 de miliarde de euro fonduri de coeziune și de 31 de miliarde pentru politica agricolă, bani prevăzuți în bugetul multianual al Uniunii.

    În plus, atât Polonia, cât și Ungaria nu au primit deocamdată aprobare pentru planurile lor de redresare în urma crizei provocate de pandemia de Covid 19.

    Pentru a putea merge mai departe, Comisia spune că are nevoie de decizia Curții de Justiție a Uniunii într-un alt dosar.Nemulțumite de condițiile puse pentru accesarea fondurilor europene, Polonia și Ungaria au depus o plângere pe motiv că noile reguli nu au nici un temei juridic în tratatele comunitare, interferează cu competențele statelor membre și încalcă legislația Uniunii. Curtea ar urma să ia o hotărâre în această speță până la sfârșitul anului sau, cel mai probabil, la începutul anului viitor.