Radio România Internațional

Tag: economie

  • 14.02.2024 (mise à jour)

    14.02.2024 (mise à jour)

    Visite – Le premier ministre roumain, Marcel Ciolacu, a commencé ce mercredi une visite de deux jours à Rome dont le point central est la troisième réunion commune des cabinets roumain et italien. Le précédent sommet intergouvernemental date d’il y a 13 ans. Un forum économique réunissant les milieux des affaires des deux Etats se déroulera en marge de cette visite. Le premier ministre roumain rencontrera aussi des représentants des communautés roumaines d’Italie et il sera reçu par le pape François au Vatican. Marcel Ciolacu aura une entrevue avec le maire de la ville de Rome, Roberto Gualtieri. Jeudi, il aura un entretien officiel avec son homologue, Giorgia Meloni suivi par des déclarations de presse. L’ambassadrice de Roumanie en Italie, Gabriela Dancău a déclaré que les deux premiers ministres signeront une déclaration commune portant sur le développement du partenariat stratégique consolidé, alors que les ministres doivent signer plusieurs documents de coopération sectorielle. L’Italie recense la plus grande communauté roumaine forte de plus d’un million de personnes. La péninsule est le deuxième partenaire commercial de la Roumanie et compte pour 9,5% des échanges commerciaux du pays.

    Cyber-attaque – Plusieurs hôpitaux de Roumanie, y compris de la capitale, ont été la cible d’une cyber-attaque qui a verrouillé les bases de données de toutes ces institutions, informe la Direction nationale chargée de la sécurité informatique. La plupart des hôpitaux affectés disposaient des copies de sauvegarde. Le Ministère de la Santé précise que des mesures exceptionnelles de prévention ont été mises en place. Plusieurs hôpitaux ont été déconnectés du réseau et des recherches supplémentaires sont en cours. Le parquet en charge du crime organisé et du terrorisme a ouvert une enquête in rem. Des détails après les infos.

    Economie – L’économie Roumanie a progressé de 2% en 2023, selon les chiffres publiés ce mercredi par l’Institut national de la statistique de Bucarest. En échange, le PIB a augmenté l’année dernière de seulement 0,5%, tant au niveau de l’UE que dans la zone euro. Le taux annuel d’inflation en Roumanie a été de 7,41% en janvier, par rapport à 6,61% en décembre 2023. Les services ont enregistré la majoration des prix la plus élevée, de 1,55% suivies par les denrées avec 1,3% et enfin par les produits non-alimentaires, avec des majorations de 0,74%. Des baisses des prix ont été enregistrées parmi les produits tels la farine et l’huile comestible.

    Médicaments – L’Agence nationale du médicament de Roumanie doit mettre en place cette année une liste des médicaments jugés vitaux pour le pays. Cette décision intervient après l’identification au niveau européen de quelque 200 médicaments qui manquent parfois dans plusieurs Etats membres. La liste européenne sera transformée en une série de listes nationales des médicaments critiques, a dit le président de l’Agence, Răzvan Prisada. Il a expliqué que les médicaments inclus dans le document « ne sont pas en rupture de stock actuellement, mais qu’une éventuelle rupture de stock impliquerait des risques majeurs ». Parmi les causes d’une pénurie de médicaments, M Prisada a identifié les raisons commerciales et le manque de matières premières. Il a ajouté qu’au niveau européen il existe un problème saisonnier qui provoque une pénurie des antibiotiques, mais que celle-ci finira avec la fin de la saison des épidémies.

    Energie – La Roumanie est le dernier Etat de l’UE qui n’a pas réussi à réglementer les transactions des garanties d’origine pour les exportations d’énergie renouvelable, ce qui limite le marché national de ce type d’énergie. Entre temps, les contrats d’achat à long terme de l’électricité négociés directement sont de plus en plus nombreux sur le fond de l’essor que connait l’énergie provenant de sources renouvelables. Le secrétaire d’Etat au ministère de l’Energie de Bucarest, Dan Dragan assure pourtant que ce problème serait résolu prochainement. Selon lui, avant la mi-2024, l’Autorité nationale de réglementation dans le domaine de l’énergie fera partie du cadre de régulation européen et avant la fin de l’année, les garanties d’origine pourront être échangées au niveau européen.

    OTAN – 18 pays membres de l’Otan devraient dépenser 2% de leur PIB pour la Défense en 2024, a annoncé mercredi le secrétaire général de l’Otan, Jens Stoltenberg avant la réunion des ministres de la Défense des pays alliés. Selon Reuters, le chef de l’Alliance de l’Atlantique Nord a affirmé que les pays européens membres de l’OTAN investiront au total, une enveloppe de 380 milliards de dollars dans la défense. Les pays de l’Otan s’étaient engagés en 2006 à atteindre cet objectif d’ici 2024, mais seuls onze d’entre eux étaient au-dessus de la barre des 2% l’an dernier, selon une précédente estimation de l’Alliance. Après le début de l’invasion russe en Ukraine, les alliés ont reconfirmé cet objectif. La Roumanie s’est engagée, elle, à majorer de 2% à 2,5% son budget destiné à l’Armée.

  • Cum arată piața de joburi la începutul anului

    Cum arată piața de joburi la începutul anului

    Cea
    mai mare platformă online de recrutare, e-jobs, a venit, la începutul lunii
    ianuarie, cu noi cifre și statistici privind piața muncii. Potrivit e-jobs,
    aproape 40% dintre joburile postate anul trecut i-au vizat pe candidații
    începători (adică între 0 și doi ani experiență), în timp de peste 28% au vizat
    candidați cu un nivel mediu de experiență. Doar 8,4% dintre joburi s-au adresat
    seniorilor, adică acelora cu o experiență de peste 5 ani și 2,6% managerilor,
    în condițiile în care, în 2023, au fost postate pe platformă 370.000 de joburi.


    Candidații
    de nivel începător nu doar că au fost cei mai căutați, dar au fost și cei care
    au aplicat cel mai mult. Mai mult de jumătate din cele aproape 12 milioane de
    aplicări de anul trecut au fost pentru joburile de entry-level, cum le numesc
    specialiștii. Pentru al patrulea an consecutiv, categoria 18-24 de ani rămâne a
    doua cea mai activă grupă de vârstă, la distanță mică de primul loc, ocupat de
    cei cu vârstele între 25 și 35 de ani. Este și segmentul care a avut o dinamică
    ascendentă în a doua jumătate a anului 2023, comparativ cu prima, în timp ce
    aplicările candidaților de 25-35 de ani au avut o ușoară scădere în celelalte luni
    față de debutul anului trecut.


    Cele
    mai multe aplicări de entry-level au fost pentru retail, call-center, servicii,
    IT sau telecom, banking, turism, advertising/marketing/PR și industria
    alimentară.


    Ana
    Călugăru, Head of Communications la e-jobs Group, descrie piața muncii pe anul
    trecut astfel:


    În 2023 am avut o temperare a pieței muncii, în termeni de joburi. Vorbim de
    o scădere de aproximativ 12% față de 2022, vorbim de 370.000 de joburi nou
    postate în platformă pentru care s-au strâns aproape 12 milioane de aplicări.
    Din acest punct de vedere, am avut o creștere de peste 10% a aplicărilor față
    de 2022. Am văzut că s-a recrutat cel mai mult în retail, servicii, servicii
    externalizate, construcții, turism. A fost un an care, spre final, a pus destul
    de multă presiune pe angajatorii din IT, industria alimentară, agricultură și
    construcții, pentru că au fost eliminate facilitățile fiscale pentru angajatori
    și asta desigur că va pune o povară financiară pe angajatorii care nu vor tăia
    din venitul net al angajaților. Nu am mai văzut aceleași creșteri ca în 2022,
    creșteri salariale, cu toate acestea, pentru pozițiile-cheie companiile
    angajatoare au fost nevoite să mai mărească salariile ca să securizeze acei
    angajați.



    Într-o
    economie atât de tumultuoasă cum este cea de acum, prognozele pentru 2024 se
    axează mult pe prudență. Angajații seniori nu se grăbesc să-și schimbe
    joburile, în timp ce angajatorii se gândesc de două ori înainte să scoată un
    post pe piață. La asta se adaugă și disponibilitatea lor scăzută de a mai
    permite joburile remote. Ana Călugăru explică:

    Pentru 2024 anul începe cam în aceeași linie cu 2023. Există destul de
    multă prudență în piață din partea angajatorilor și probabil că așa vor arăta
    lucrurile până pe la jumătatea anului; toată lumea se uită la semnalele
    economice pentru a vedea exact ce mișcări pot face. Nimeni nu vrea să se
    hazardeze, cu toate acestea în continuare se angajează, în prima parte a lunii
    ianuarie am avut peste 20 000 de joburi postate, deci există oportunități în
    piață. Dacă ne uităm la joburile remote vedem cel mai scăzut nivel al acestora,
    postate în ultimii ani. (…) Deci angajatorii nu mai sunt atât de dispuși să
    angajeze remote. Cu toate acestea, candidații sunt dornici să se angajeze
    astfel, doar că tendința în piață este, totuși, de a se revenila munca de la birou.



    Pentru
    candidații 40+ poate să dureze mai mult, de data aceasta, până ce își găsesc un
    nou job. Ofertele pentru ei nu se înghesuie, iar, dacă se gândesc la o
    reconversie profesională, sfatul profesioniștilor din domeniu este să fie foarte
    atenți la ce decizii iau. În plus este posibil ca, în noul domeniu, să înceapă
    dintr-o poziție de juniorat. Iată ce spune despre asta Ana Călugăru, Head of
    Communications la e-jobs Group:


    Cei care vor să se angajeze și au peste 40 de ani trebuie să știe că e
    posibil ca anul acesta să dureze ceva mai mult decât în anii trecuți pentru
    a-și găsi un job, pentru că nu sunt la fel de multe oferte în piață. Poate dura
    chiar și o jumătate de an până să-și găsească jobul potrivit. Dacă e vorba de o
    reconversie de carieră, aici din nou va fi nevoie de multă răbdare, să se
    orienteze destul de bine spre domeniul pe care vor să-l aleagă și să înțeleagă
    că e o posibil să înceapă dintr-o poziție de juniorat. Desigur, să fie atenți
    tot timpul la ce joburi noi apar în piață.



  • Zona euro evită la limită recesiunea

    Zona euro evită la limită recesiunea

    Rezultatele anunțate de Eurostat, deşi nu sunt finale, depășesc așteptările analiștilor, care anticipau o scădere de 0,1 la sută a Produsului Intern Brut din zona euro în ultimele trei luni din 2023 și intrarea într-o recesiune tehnică, definită prin două trimestre consecutive de declin.

    Pe parcursul întregului an trecut, cele 20 de țări ale zonei euro au avut o creștere economică de 0,5 la sută comparativ cu 2022, conform datelor biroului european de statistică. Această creștere este ușor sub estimarea de 0,6 la sută, făcută în noiembrie de Comisia Europeană.

    Unele state au avut performanțe mai bune. De exemplu, Spania a beneficiat de un impuls din turism și a înregistrat o creștere de 2,5 la sută anul trecut, în timp ce Franța a avut o creștere de 0,9 procente, depășind media zonei euro.

    Pe de altă parte, Germania, cea mai mare economie din zona euro, dar şi din întreaga Uniune, a consemnat o scădere de 0,3 la sută, afectată de criza din sectorul industrial, agravată de costurile ridicate ale energiei.

    Peste două săptămâni, Comisia Europeană va publica noile sale previziuni legate de creșterea economică pentru acest an. Estimările de până acum indică un avans de 1,2 procente pentru zona euro, dar comisarul european pentru afaceri economice, Paolo Gentiloni, a avertizat că tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu sporesc riscul unei revizuiri în scădere a acestei perspective.

    De altfel, Fondul Monetar Internaţional se aşteaptă ca în acest an creşterea economică în zona euro să nu depăşească un procent, iar unul din motive ar fi Germania, în cazul căreia progresul ar urma să fie de doar 0,5 la sută.

    În faţa acestor provocări şi din dorinţa ca Uniunea Europeană să rămână una dintre cele mai deschise și mai atractive destinații pentru afaceri și investiții, Comisia Europeană a prezentat recent mai multe propuneri de consolidare a securității economice.

    Executivul comunitar vrea o îmbunătățire a examinării investițiilor străine în Uniune pentru a preveni orice risc.

    Comisia vrea totodată o abordare mai coordonată a exporturilor de produse cu dublă utilizare – adică bunuri care pot fi utilizate atât în scopuri civile, cât și militare (cum ar fi produsele electronice avansate) – pentru a garanta că nu ajung în mâinile cui nu trebuie.


  • Deficitul bugetar la final de an

    Deficitul bugetar la final de an

    Guvernul de coaliție PSD-PNL de la București face calcule finale pentru 2023: cheltuieli mai mari au generat un deficit de circa 90 de miliarde de lei (18 mld. euro), reprezentând 5,68% din Produsul Intern Brut. Deficitul este uşor mai redus ca procent din PIB faţă de cel înregistrat în 2022, însă este cu peste un punct procentual peste cifra avută în vedere la construcţia bugetului – la începutul anului trecut, Executivul plecase la drum cu o ţintă de 4,4%, adică de 70 de miliarde de lei. Or, în timp ce veniturile s-au încadrat oarecum în grafic, în schimb derapajul bugetar la capitolul ʹcheltuieliʹ a fost de aproximativ 20 de miliarde de lei.


    Conform Ministerului Finanțelor, veniturile au fost de peste 521 de miliarde de lei, în creștere cu peste 13%. Dinamica acestora a fost susținută, în principal, de evoluția încasărilor din fonduri europene, impozitul pe salarii și venit și contribuții de asigurări. Ca procent din PIB, veniturile s-au situat la 32,9%. Pe de altă parte, cheltuielile au fost în sumă de peste 611 miliarde de lei, iar ca procent din Produsul Intern Brut și-au menținut ponderea la nivelul de 38,6%, înregistrată şi în 2022.


    Ziarul Financiar remarcă faptul că, potrivit cifrelor pe 11 luni, deficitul bugetar a fost de 4,64% din PIB, ceea ce ar însemna că Guvernul l-a adâncit la final de 2023, în decembrie. Oricum ar fi, primul subiect pe agenda discuţiilor de zilele acestea, de la București, ale autorităților române cu o delegație a Fondului Monetar Internațional este tocmai despre deficitul bugetar. România s-a angajat că îl va reduce treptat până la 3%, limită prevăzută de tratatele europene.

    Deși este departe de această țintă, vestea bună este că deficitul de 5,68% din 2023 este, totuși, sub cel anticipat de Comisia Europeană în prognoza sa de toamnă, adică 6,3 procente, dar şi sub aşteptările multor analişti, care îl vedeau la 6%. Să amintim că România se află în procedură de deficit excesiv din 2020, când și-a propus să revină la mai puțin de 3% în 2024. Au urmat, însă, pandemia şi războiul din Ucraina vecină, în consecință Bucureștiul a fost obligat să negocieze cu Comisia Europeană, pentru 2023, o ţintă cuprinsă între 5,5 şi 5,7% din PIB.


    Pentru 2024, bugetul țării este construit pe un deficit anticipat la 5 procente. Între timp, pentru a-l ține sub control, Guvernul PSD-PNL a luat, deja, o serie de măsuri nepopulare – au intrat in vigoare majorări de taxe sau au fost introduse unele noi, în sectorul bugetar au fost eliminate bonuri valorice, au fost îngheţate sporuri, prime sau angajări etc. Sindicatele au anunţat, încă din toamna trecută, că se aşteaptă la nemulțumiri și proteste sociale. Ceea ce, în prezent, se și întâmplă!


  • Economia sub presiune – impactul inflației

    Economia sub presiune – impactul inflației

    Aflată de câțiva ani în procedură de deficit
    excesiv, din 2020 mai exact, România începe anul cu ambiția de a face ceva
    pentru a redresa situația. Un obiectiv normal, dar care se anunță extrem de
    ambițios, în condițiile în care zbaterile Bucureștiului din ultimii ani nu au
    reușit să rezolve problema. Ecuația este cu atât mai complicată acum, într-un
    an super-electoral. Vor fi alegeri europene, locale, prezidențiale și
    parlamentare, iar România – singura țară din UE, de altfel, aflată în procedură
    de deficit excesiv în 2023 – a terminat anul trecut la parametri departe de rigorile
    Bruxelles-ului. Cifra la care s-a ajuns este chiar superioară țintei asumate de
    4,4% – vorbim de un deficit bugetar undeva în jurul valorii de 6%. În același
    timp, rata anuală a inflației, indicator care a dat României de furcă așa cum
    s-a întâmplat și în celelalte țări ale Uniunii, a ajuns la finele lui 2023 la 6,61%,
    arată cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică.

    Per total,
    întreg tabloul macroeconomic al României se caracterizează mai degrabă prin
    decalaje între calculele făcute de guvern la începutul și sfârșitul lui 2023
    vizavi de inflație, deficit și încasări bugetare, spun analiștii. 2023 a fost un an economic tare complicat pentru
    România. Inflația a mers în jos, în ton cu evoluția din Europa, chiar dacă mai
    lent. Dar economia a încetinit în partea a doua a anului și creșterea reală a
    PIB va fi probabil în jur de 2%, sub cea prognozată, notași raportul România – Zona Euro MONITOR publicat
    în decembrie, sub coordonarea academicianului Daniel Dăianu. Cum vede BNR
    situația? Purtătorul de cuvânt al instituției, Dan Suciu

    Anul 2023 s-a încheiat, până la urmă, mult mai
    bine decât l-am anticipat pe parcursul lui, mai ales la începutul lui, dar şi
    pe parcurs la un moment dat existau multe temeri, legate de faptul că inflaţia
    va fi mai mare. Aveam semne de întrebare legate de creşterea economică pe 2023.
    Adică, obiectivul Băncii Centrale era să reducă inflaţia, dar să nu ducă
    economia în recesiune, cum s-a întâmplat în multe alte state din jur, şi în
    acelaşi timp, să avem grijă ca rezervele valutare să ajungă la acest nivel
    record istoric, aşa încât stabilitatea financiară şi economică a ţării, mai
    ales din perspectiva externă, să nu fie pusă deloc sub semne de întrebare.

    Până
    la urmă, iată că avem rezultate bune, ceea ce ne creează premise pentru un 2024
    rezonabil. N-aş spune că ne aşteptăm la minuni din 2024, există încă un set
    mare de incertitudini. Ştiţi că avem un nou pachet fiscal care a intrat în
    vigoare de la 1 ianuarie. Acesta, dincolo de încercările băncii, va avea un
    anumit impact inflaţionist pentru primul trimestru din acest an, dar încă nu
    putem să-l dimensionăm corect. Adică, sigur, important este că el pleacă de la
    şase şi ceva la sută, cât e inflaţia, şi nu de la şapte sau opt la sută, deci,
    o dată, el nu va avea o dimensiune foarte mare, dar este, şi trebuie să avem
    certitudinea că inflaţia va fi, cel puţin după acest trimestru, pe un trend
    descendent. Ăsta este unul din obiective, să închidem anul pe o inflaţie şi mai
    mică, chiar dacă în trimestrul întâi vom avea uşoară creştere.

    Rezervele
    valutare ale Băncii Naţionale a României amintite de Dan Suciu au ajuns la
    finele lunii decembrie 2023 la 59,77 de miliarde de euro, în creştere faţă de
    46,63 de miliarde de euro, cât erau la 31 decembrie 2022. Aceste rezerve sunt
    importante, a explicat Dan Suciu

    Sunt
    banii pe care Banca Naţională îi deţine şi care reprezintă mai multe surse, vin
    din mai multe surse, dar, una peste alta, în funcţie de capacitatea de a avea
    rezerve valutare crescute, se pot emite bani, se pot elibera bani în economie,
    aşa încât creditarea să funcţioneze la un ritm acceptabil, aşa încât să existe
    disponibilităţi pentru toate plăţile şi pentru toate finanţele ţării şi cursul
    să aibă o anumită stabilitate. Sunt multe funcţii pe care rezerva le poate
    îndeplini, inclusiv împrumuturile pe care le face ţara să fie la un nivel mai
    scăzut, de a permite economiei să funcţioneze într-o turaţie rezonabilă, fără
    să mai existe puseuri inflaţioniste.


    Începutul de an va aduce o creştere a ratei inflaţiei, pe
    fondul majorărilor de accize şi al eliminării unor facilităţi fiscale, este
    părerea pe care o regăsim la toți specialiștii economici. De asemenea, este
    posibil să se reia şi tendinţa de depreciere uşoară a leului faţă de euro, spune
    analistul financiar Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România

    În anii următori, cred că se va relua,
    totuşi, trendul de depreciere lentă a leului faţă de euro, lentă, în sensul că
    două, trei puncte procentuale pe an sau în jur de 10 bani pe an, cum am avut în
    ultimii ani, în contextul în care inflaţia în România este superioară celei din
    zona euro, precum şi în contextul deficitului de cont curent al României, care
    este ridicat. Vom avea o majorare a inflaţiei în ianuarie, în contextul noilor
    taxe în vigoare, adică creşteri de TVA, creşteri de accize, impozit pe cifra de
    afaceri, care, de fapt, e un alt TVA. Deci vom avea acest şoc în ianuarie,
    poate un punct, un punct jumate de inflaţie.

    Iar pe parcursul anului, în
    contextul deficitului bugetar ridicat, politica fiscală reprezintă principalul
    risc asupra inflaţiei, mai adaugă Adrian Codirlașu


  • La semaine du 8 au 14 janvier 2024

    La semaine du 8 au 14 janvier 2024


    Le dégel de l’embauche dans le système
    médical


    Plus de 7.600
    postes dans le système de Santé et de la Sécurité sociale ont été débloqués
    jeudi par le gouvernement de Bucarest et feront l’objet d’un appel d’offres
    auprès des unités médicales qui manquent de personnel. Parmi eux, 2 500 sont
    destinés aux médecins. Le Premier ministre Marcel Ciolacu a déclaré qu’il n’y
    aurait pas de problèmes financiers, d’autant plus que cette année, le ministère
    de la Santé dispose d’un budget de 40% plus élevé qu’en 2023. Ainsi, tous les
    grands hôpitaux qui ont besoin de médecins, d’infirmiers et d’aides soignant
    pourront embaucher rapidement. Le ministre de la Santé, Alexandru Rafila, a
    demandé aux unités de soin de s’organiser rapidement pour lancer des concours
    d’embauche. Quant aux mécontentements des syndicalistes de la Fédération
    SANITAS qui menacent d’entrer en grève, le ministre Rafila a reconnu que les
    salaires des personnels de santé auxiliaires devraient être majorés et s’est
    engagé à chercher des solutions.


    Des données et des prévisions
    économiques


    En 2023,
    l’économie roumaine a enregistré une avancée de 1,8%, soit de 0,8 points de
    pourcentage de moins que les prévisions antérieures. C’est ce que nous
    apprenons dans le dernier rapport de la Banque mondiale rendu public mardi.
    L’institution a révisé également à la baisse les estimations de la croissance
    économique roumaine en 2024 et 2025 quand le PIB devrait monter de 3,3 et
    respectivement de 3,8%. De bonnes nouvelles nous parviennent de la part de
    l’Institut national de la Statistique qui nous informe que le déficit de la
    balance commerciale entre le 1 janvier et le 30 novembre 2023 a été de 25,5
    milliards d’euros, de 5,450 milliards de moins que celui enregistré en 2022. Selon
    la Banque mondiale, l’économie mondiale ralentira, pour la troisième année
    consécutive. Si l’on exclut la contraction économique provoquée par la
    pandémie, la croissance économique prévue pour 2024 sera la pire jamais
    enregistrée depuis la crise financière de 2009.


    Les camionneurs et les fermiers roumains
    se révoltent


    Le trafic sur
    plusieurs routes de Roumanie a été perturbé deux jours durant après que des
    camionneurs ont roulé au ralenti pour protester contre les tarifs majorés des
    assurances. Ils ont été rejoints sur les routes par des dizaines de fermiers en
    tracteurs qui réclament des dédommagements pour leurs récoltes détruites par la
    sécheresse. Les routiers affirment que le prix des assurances a grimpé d’un
    coup et cela dans un laps de temps très bref. Un autre aspect qui alimente leur
    mécontentement est la différence tarifaire qui existe souvent entre deux
    camions ayant des capacités techniques similaires. Les représentants des
    camionneurs ont eu des discussions avec les conseillers du premier ministre.
    Ensemble, ils ont décidé de se réunir la semaine prochaine en réunion de
    travail avec les représentants de l’Autorité pour la Surveillance financière
    pour débattre des aspects liés aux assurances obligatoires.




    La Roumanie et l’OTAN


    La Roumanie est
    devenue le XVème membre de la Force navale de l’OTAN d’intervention et de
    soutien, STRIKFORNATO. Le chef de l’Etat-major des forces maritimes roumaines,
    le vice-amiral Mihai Panait a participé mercredi, au Portugal, à la cérémonie
    de levée des couleurs du drapeau roumain au QG de cette force. Vingt ans après
    avoir rejoint l’OTAN, la Roumanie devient membre du groupe d’intervention
    navale le plus puissant de l’Alliance. STRIKFORNATO réunit des bâtiments de
    guerre à haute capacité de frappe, tels des groupes de combat des porte-avions,
    des groupes expéditionnaires et des groupes de frappe constitués de croiseurs,
    destroyers et frégates. Et puis toujours dans le domaine maritime, la Roumanie,
    la Bulgarie et la Turquie ont signé jeudi, à Istanbul, un mémorandum pour la
    mise en place d’une force conjointe entre les trois États membres de l’OTAN,
    avec accès à la mer Noire, qui aura pour objectif d’éliminer les mines marines
    qui atteignent leurs eaux territoriales. L’accord de coopération pour le
    déminage de la mer Noire est censé renforcer la sécurité maritime et contribuera
    à la posture de dissuasion et de défense du Flanc Est de l’OTAN.


    L’est de la Roumanie en proie à la météo
    défavorable


    Plusieurs
    départements de l’est et du sud-est de la Roumanie ont été touchés en début de
    semaine par des conditions météorologiques défavorables telles le gel, les chutes
    de neige abondantes et les fortes rafales. Des coupures d’électricité ont été
    signalées dans plusieurs localités et le trafic routier a été sévèrement
    perturbé sur plusieurs routes en raison du vent très fort et de la couche de
    neige. Les autorités ont fermé des tronçons sur plusieurs routes nationales.
    Les conditions météorologiques ont affecté aussi la circulation ferroviaire,
    tout comme les activités scolaires. Les cours en présentiel ont été suspendus
    dans les écoles de plusieurs départements et les enfants ont été obligés de
    faire les heures en ligne. Les températures négatives ont entraîné aussi des
    décès. Les tempêtes de neige ont touché également la République de Moldova
    voisine.


    Radu Drăguşin devient le
    joueur de football le plus cher de Roumanie


    Le jeune footballeur roumain Radu Drăguşin, 21 ans, est parti cette semaine
    du club italien de Gêne pour rejoindre le club anglaisTottenham Hotspurpour près de 25 millions d’euros
    auxquels s’ajoutent 6 autres millions d’euros de bonus, une somme record pour
    un sportif roumain. Né à Bucarest, Radu Dragusin a commencé sa carrière
    internationale en 2018, au moment de son transfert à Juventus. Il devient le quatrième
    footballeur roumain à intégrer le Tottenham Hotspur, après Gheorghe Popescu, Ilie Dumitrescu et Vlad Chiricheş.









  • Starea economiei româneşti la început de an

    Starea economiei româneşti la început de an

    Economia românească a crescut cu 1,8% anul trecut, cu 0,8 puncte procentuale, însă, mai puţin decât se estima – arată un raport al Băncii Mondiale. Totodată, în perioada ianuarie-noiembrie 2023, exporturile românești au însumat aproape 87 de miliarde de euro, iar importurile peste 112 miliarde. Cu alte cuvinte, exporturile au înregistrat o creştere cu 2 procente, în timp ce importurile s-au redus cu peste 3% faţă de perioada similară a anului precedent – după cum relevă datele Institutului Naţional de Statistică. Chiar şi așa, deficitul balanţei comerciale a depășit, anul trecut, 25 miliarde de euro, în ciuda faptului că a scăzut cu mai mult de 5 miliarde.


    Analistul economic Constantin Rudniţchi spune că reducerea deficitului provine, în principal, din temperarea preţurilor produselor energetice pe care România le importă, dar şi din încetinirea consumului:

    Vestea bună, dacă poate fi o veste bună, este că deficitul de balanţă comercială pe primele 11 luni ale anului trecut a scăzut în comparaţie cu anul precedent. Această scădere vine de la încetinirea consumului, pentru că, să nu uităm, o bună parte din deficitul de balanţă comercială provine din bunurile de consum. Sigur, avem şi o parte de deficit care vine de la bunurile industriale, dar şi bunurile de larg consum contribuie, să spunem, la deficit. Deci am avut o încetinire a consumului şi, evident, şi o scădere a deficitului. Pe de altă parte, am putea să sperăm mai degrabă, pentru că nu avem încă toate datele, că în economia românească încep să se producă mai multe bunuri care sunt folosite pe piaţa internă.


    Analistul Constantin Rudnițchi este de părere că, pentru scăderea, în continuare, a deficitului balanţei comerciale, sunt necesare politici publice axate pe măsuri în sectoare importante, precum cel agroalimentar, al produselor chimice şi auto.


    În perspectivă, pentru 2024 și 2025, Banca Mondială a revizuit în jos estimările privind evoluţia economiei românești, anticipând o creştere a Produsului Intern Brut de 3,3, respectiv de 3,8%. De altfel, potrivit Băncii Mondiale, economia întregii lumi va încetini, pentru al treilea an consecutiv, până la 2,4% – cel mai lent ritm după pandemia de Covid-19.


    Vestea bună ar fi că, în 2025, creșterea economică globală ar urma să fie până la 2,7%, dar şi în acest caz, cifrele au fost revizuite în jos faţă de estimarea de trei procente din iunie anul trecut, mai ales din cauza încetinirilor înregistrate de economiile avansate. În aceste condiţii, obiectivul de eliminare a sărăciei extreme, până în anul 2030, pare a fi imposibil de atins – spune Banca Mondială. În viziunea acesteia, o modalitate pentru stimularea creşterii economice, în special în ţările emergente şi în curs de dezvoltare, ar fi accelerarea investiţiilor pentru tranziţia la energia curată şi pentru adaptarea la schimbările climatice.



  • L’état de l’économie roumaine au début de l’année

    L’état de l’économie roumaine au début de l’année

    Selon un rapport de la Banque mondiale, l’année dernière l’économie
    roumaine a connu une hausse de 1,8 %, soit 0,8 % de moins que ce qui était
    prévu. En même temps, de janvier à novembre 2023, les exportations roumaines se
    sont élevées à près de 87 milliards d’euros, contre 112 milliards pour les
    importations. Selon les données de l’Institut national de la statistique, cela signifit
    que les exportations ont enregistré une hausse de 2 %, tandis que les
    importations ont diminué de plus de 3 % par rapport à la même période de l’année
    précédente. Pourtant, l’année dernière, le déficit de la balance commerciale a
    dépassé les 25 milliards d’euros, bien qu’il ait diminué de plus de 5
    milliards.




    Ralentissement
    de la consommation, réduction du déficit


    Aux dires de l’analyste économique Constantin Rudniţchi la
    réduction du déficit est surtout la conséquence de la modération des prix des
    produits énergétiques importés par la Roumanie, mais aussi du ralentissement de
    la consommation





    « La bonne nouvelle, s’il s’agit d’une bonne nouvelle, est que le déficit
    de la balance commerciale au cours des 11 premiers mois de l’année dernière a
    diminué par rapport à l’année précédente. Cette diminution est la conséquence
    du ralentissement de la consommation, car, ne l’oublions pas, une bonne partie
    du déficit commercial provient des biens de consommation. Bien sûr, il y a aussi
    un déficit provenant des biens industriels et des biens de consommation. Donc, nous
    avons conu un ralentissement de la consommation et, évidemment, une diminution
    du déficit. En revanche, nous pourrions espérer, puisque nous ne disposons pas
    encore de toutes les données, que l’économie roumaine commence à produire
    davantage de biens circulant sur le marché intérieur. »




    L’économie
    tourne au ralenti


    Selon l’analyste Constantin Rudnițchi, pour réduire
    davantage le déficit de la balance commerciale, des politiques publiques axées
    sur des mesures dans des secteurs importants, tels les produits
    agroalimentaires, chimiques et les automobiles, sont nécessaires.


    En perspective, la Banque mondiale a revu à la baisse les
    estimations concernant l’évolution de l’économie roumaine, prévoyant une
    augmentation du produit intérieur brut de 3,3 % pour 2024 et de 3,8 % pour 2025.
    Qui plus est, selon la Banque mondiale, l’économie mondiale ralentira, pour la
    troisième année consécutive, passant à 2,4 % – soit le rythme le plus lent
    après la pandémie de Covid-19.



    La bonne nouvelle serait qu’en 2025, la croissance
    économique mondiale atteindrait les 2,7 %, mais même dans ce cas, les chiffres
    ont été révisés à la baisse par rapport à l’estimation de 3 % de juin dernier, surtout
    en raison du ralentissement des économies avancées. Dans ce contexte, selon les
    représentants de la Banque mondiale, l’objectif d’éliminer la pauvreté extrême
    d’ici 2030 semble impossible à atteindre. Et eux de préciser qu’un moyen de
    stimuler la croissance économique, en particulier dans les pays émergents et en
    développement, serait d’accélérer les investissements pour la transition vers
    les énergies propres et pour l’adaptation au changement climatique.

  • Investiţii nete în creştere în România

    Investiţii nete în creştere în România

    Investiţiile nete
    realizate în economia românească au crescut semnificativ în primele nouă luni
    ale anului trecut, ajungând la 118 miliarde de lei (echivalentul a circa 23,6
    milarde de euro). E cu 14% mai mult față de perioada ianuarie-septembrie 2022 -
    relevă datele furnizate, în primele zile ale acestui an, de Institutului
    Național de Statistică. Cele mai multe dintre investiții aparțin sectorului
    majoritar privat, aproape 98 de miliarde de lei.


    Potrivit INS, banii investiți
    în lucrări de construcții noi și achiziționarea de utilaje, inclusiv mijloace
    de transport, au însumat peste 74 de miliarde de lei, reprezentând 62% din
    totalul investițiilor în economia națională. În primele nouă luni ale anului
    trecut, numărul autorizațiilor de construire a scăzut, însă, cu aproximativ
    8.000, la 26.000, cele mai multe eliberate pentru mediul rural, iar numărul
    locuințelor finalizate s-a redus la aproximativ 50.000, cu aproape 3.000 mai
    puține față de perioada ianuarie-septembrie 2022. România, un șantier -
    titrează, totuși, presa economică de la București, care trece în revistă marile
    lucrări de infrastructură energetică sau de transport finanțate de stat, precum
    și pe acelea lansate de consiliile județene ori de administrațiile locale.


    În ceea ce privește rețeaua rutieră, de
    pildă, anul acesta, în premieră, vor fi trei autostrăzi integral în execuţie,
    în acelaşi timp: Autostrada Moldovei, cu 13 loturi, Autostrada
    Bucureştiului (de fapt, o centrură ocolitoare a Capitalei), cu patru loturi, şi
    Autostrada Bucureşti-Nădlac, cu trei loturi – anunță, într-o postare pe
    Internet, responsabilii din ministerul Transporturilor. În plus, vor începe
    lucrările la Autostrada Unirii și se va circula pe primul drum expres
    construit în România, Craiova-Piteşti, care totalizează 120 de kilometri.
    Sursele citate mai precizează că, în prezent, sunt încheiate contracte de
    execuţie pentru 760 de kilometri de drumuri de mare viteză, licitaţii în curs
    pentru încă 120 de kilometri şi e în plan și lansarea licitaţiilor pentru alți
    mai bine de 750.


    Anul 2024 trebuie să continue în aceeaşi direcţie -
    susține premierul Marcel Ciolacu. Șeful social-democrat al Guvernului PSD-PNL
    promite că echipa sa executivă va continua să îndeplinească jaloanele din
    Planul Național de Redresare și Reziliență, ceea ce-i va permite României să
    atingă o creştere economică de 3,4%, a doua cea mai mare din Uniunea Europeană.
    Anul acesta va fi anul investiţiilor – mai afirmă premierul, amintind că
    acestui sector i-a fost alocat în bugetul de stat o sumă record, de 120 de
    miliarde de lei, adică peste 7 procente din Produsul Intern Brut. Opoziția
    parlamentară crede, în schimb, că guvernanții sunt excesiv de optimiști în ceea
    ce privește capacitatea Fiscului de a colecta bani la buget, ceea ce va afecta,
    inevitabil, și sectorul investițiilor.



  • Records à la bourse de Bucarest

    Records à la bourse de Bucarest

    La valeur de marché globale des 370 sociétés cotées à la bourse de Bucarest a dépassé pour la première fois les 300 milliards de lei soit environ 60 milliards d’euros à la fin novembre. Le niveau de capitalisation de ces sociétés cotées a augmenté de 43% cette année. Au cours des sept dernières années, la valeur de marché de l’ensemble des sociétés cotées à la bourse de Bucarest a doublé. Depuis le début 2023, la place financière de Bucarest s’est fait remarquer par une augmentation à deux chiffres de tous les indices boursiers. L’indice BET, l’indice de référence de la bourse de Bucarest, qui est composé des 20 premières capitalisations roumaines, a augmenté de 26%.

    Les sociétés cotées à la bourse de Bucarest représentent désormais 21% du PIB de la Roumanie en 2022.

    Cette évolution fulgurante de la bourse roumaine peut être expliquée par plusieurs facteurs, l’introduction en bourse de la société Hidroelectrica, la plus importante introduction en bourse d’une entreprise publique jamais réalisée en Europe, mais aussi le programme d’obligations d’Etat Fidelis qui se poursuit, l’augmentation du nombre d’investisseurs jusqu’au niveau record de 168 000, ainsi que les transactions réalisées au niveau de la Bourse de Bucarest par les traders.

    Les actions les plus échangées ont été celles d’Hidroelectrica, d’OMV, de Petrom et de Romgaz.

    Un autre record a été atteint lundi à la bourse de Bucarest. L’indice principal BET a enregistré une hausse de 0.41%, établissant ainsi la plus longue série de hausses de l’année écoulée. La valeur de l’ensemble des sociétés cotées à la bourse de Bucarest est aujourd’hui à son plus haut niveau historique. Pour le président de la bourse de Bucarest, Radu Hanga, ces données sont des éléments qui dressent un tableau très clair de croissance économique, elles indiquent aussi qu’une économie forte nécessite un marché financier puissant. Radu Hanga a également précisé qu’au cours des 5 dernières années seulement, plus de 175 instruments financiers avaient été enregistrés sur le marché financier roumain, pour une valeur cumulée de 10.8 milliards d’euros.

    Cette croissance boursière n’est pas due au hasard.

    La Roumanie a enregistré la plus forte croissance économique au niveau européen, une croissance d’environ 800% au cours des 20 dernières années, selon une étude réalisée par Iban First, l’un des principaux fournisseurs de services financiers du monde. Selon cette étude, les pays d’Europe centrale et de l’Est connaissent une croissance économique plus importante que les pays ouest-européens et leur PIB devrait augmenter deux fois plus vite que la moyenne de la zone euro dans la période 2023-2026.

    Parmi les avantages des pays d’Europe centrale et de l’Est, on compte l’existence d’une force de travail jeune, diplômée et très qualifiée mais aussi un cout salarial plus faible pour les entreprises, les salaires étant plus faibles qu’à l’ouest de 30 % en moyenne. En même temps, ces régions représentent un marché conséquent, avec un pouvoir d’achat en hausse et une classe moyenne en pleine expansion qui génère une hausse de la demande en produits de marques occidentales, toujours selon l’étude réalisée par Iban First.

  • Réunion pour l’Ukraine en Roumanie

    Réunion pour l’Ukraine en Roumanie

    Responsables roumains et étrangers, experts indépendants, représentants du milieu des affaires, du milieu académique et diplomates se sont réunis deux jours durant dans la station de montagne roumaine de Sinaia pour une conférence organisée par le groupe de réflexion New Strategy Center et ciblée sur l’Ukraine. Les relations entre la Roumanie et l’Ukraine pourraient atteindre prochainement le niveau d’un véritable partenariat stratégique, une composante importante duquel sera le centre logistique de Roumanie consacré à la reconstruction et au soutien de l’Ukraine, a affirmé le chef du gouvernement de Bucarest, Marcel Ciolacu. Selon lui, l’invasion illégale et non-provoquée de la Russie en Ukraine menace la sécurité de toute l’Europe. Et lui d’assurer aussi que la Roumanie continuera à soutenir les mesures de la communauté euro-atlantique pour la reconstruction de l’Ukraine et à promouvoir le processus d’intégration européenne de l’Etat voisin :

    « La Roumanie a mis en place des mesures complexes. Plus de la moitié du total des produits agricoles ukrainiens, exportés via les corridors de solidarité de l’Union Européenne, ont été transférés par la Roumanie. Nous avons planifié d’amples investissements pour faire augmenter la capacité de transport de la Roumanie, pour que l’Ukraine puisse bénéficier des meilleures connexions avec les marchés européen et international. Nous laissons les portes ouvertes à tous les partenaires internationaux qui souhaitent investir dans l’avenir de l’Ukraine. Les connexions que nous allons construire serviront tant aux couloirs maritimes qu’aux couloirs terrestres d’Europe centrale et du sud-est. Certains plans sont déjà en déroulement sous l’égide de l’Union européenne ou bien dans le cadre de l’initiative des Trois mers, mais ils seront désormais mis en œuvre beaucoup plus vite. » Marcel Ciolacu
    Pour sa part, le président du Sénat de Roumanie, l’ex-premier ministre Nicolae Ciucă, a déclaré que le processus de reconstruction de l’Ukraine ne devrait pas attendre la fin du conflit militaire. Il affirme qu’au niveau politique, il faut décider d’un plan concret de la plate-forme sur laquelle reposera le processus de reconstruction. Des plans similaires devraient viser aussi la République de Moldova.

    « Ce pôle, il faut le réaliser maintenant. Nous avons évoqué un pré-positionnement, mais pour pré-positionner il faut mettre en place des éléments concrets relatifs aux capacités de projection et de pré-positionnement dans notre pays » a déclaré Nicolae Ciuca.
    Un message vidéo a également été transmis par le premier ministre ukrainien, Denys Chmyhal. Il s’est déclaré confiant du fait que son pays ferait prochainement partie de la famille des nations européennes et a souligné que le partenariat roumano-ukrainien était large et compréhensif :

    « La coopération logistique est particulièrement importante. 70 % de nos céréales sont exportées via la Roumanie. L’Ukraine continue de garantir la sécurité alimentaire mondiale. Nous sommes confiants que prochainement nous ferons partie de la famille unique de la nation européenne. Nos espoirs visent la participation de la Roumanie à la reconstruction de l’économie et de l’infrastructure de l’Ukraine. » a déclaré Denys Chmyhal.
    Des sujets tels le rôle du Danube, les défis relatifs à la liberté de la navigation, la sécurité énergétique, la sécurité alimentaire et l’infrastructure critique ont également été analysés dans le cadre de la conférence de Sinaia.

  • O Europă mai puternică în lume

    O Europă mai puternică în lume

    Politica externă a Uniunii Europene a fost, până la războiul din
    Ucraina, una coerentă și ea s-a bazat pe respectarea drepturilor omului în
    relațiile economice și politice și în ajutorarea umanitară a zonelor de criză
    furnizoare de migranți.

    De asemenea, multilateralismul și dialogul au fost
    linii directoare semnificative ale modelului european. În viitor, ce oferă
    lumii modelul european este o economie nepoluantă, reducerea emisiilor de
    carbon, producerea de energie curată.

    Împreună cu Mihai Sebe, expert în
    chestiuni europene, am discutat despre conceptul de soft power al Uniunii
    Europene, concept care reprezintă cu adevărat forța Europei în lume.

    Disclaimer: Sprijinul Parlamentului European pentru producerea acestui podcast nu constituie o aprobare a conținutului, care reflectă doar opinia autorului. Parlamentul European nu poate fi făcut responsabil pentru nicio utilizare a informațiilor conținute în podcast.


  • Previziuni economice ale Comisiei Europene

    Previziuni economice ale Comisiei Europene

    La Bucureşti,
    Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a revizuit în scădere la 2%
    estimarea de creştere economică pentru acest an, de la 2,8% anterior, invocând
    scăderile din industrie şi rezultatele neaşteptat de slabe din agricultură. Şi
    la Bruxelles, Comisia Europeană a revizuit, în jos, prognoza privind creşterea
    economiei româneşti în acest an, de la 3,2% cât anticipa în luna mai, la 2,2%.
    Cauzele frânării economice sunt – precizează executivul comunitar în
    previziunile de toamnă – inflaţia ridicată, care limitează veniturile reale
    disponibile, înăsprirea condiţiilor financiare şi cererea externă. După un
    avans de 2,2 procente anul acesta, economia românească ar urma să înregistreze
    o creştere de 3,1% în 2024, mai puţin decât avansul prognozat în primăvară, de
    3,5%. Şi în 2025 economia va creşte, cu 3,4%.

    Potrivit Comisiei, accelerarea
    economiei în următorii doi ani va fi susţinută de creşterile solide ale
    veniturilor disponibile, de diminuarea impactului de pe urma majorării
    dobânzilor şi de rezistenţa consumului şi a investiţiilor publice. În timp ce
    consumul privat este aşteptat să încetinească, investiţiile vor rămâne
    principalul contributor la creşterea PIB pe parcursul intervalului de prognoză,
    se arată în raportul executivului comunitar. În ceea ce priveşte deficitul
    guvernamental, prognoza de toamnă a Comisiei Europene estimează că acesta este
    posibil să ajungă la 6,3% din PIB în 2023, adică la nivelul celui de anul
    trecut. În acest caz, este vorba de o revizuire semnificativă, în sus, faţă de
    deficitul de 4,7% din PIB prevăzut în prognoza de primăvară. Executivul
    comunitar se aşteaptă ca deficitul guvernamental să se reducă la 5,3% în 2024
    şi 5,1% în 2025, ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală ce urmează să fie
    implementare în luna ianuarie. Totuşi, reducerea deficitului ca rezultat al
    pachetului de consolidare fiscală ar urma să fie contracarată parţial de o
    creştere a cheltuielilor cu personalul.

    Totodată, Comisia Europeană precizează
    că prognoza nu include şi potenţialul cost pe termen scurt al reformei
    pensiilor care este pregătită în acest moment. Aceasta va presupune
    recalcularea pensiilor şi majorarea semnificativă a unei bune părţi din ele. România
    este deja în procedură de deficit excesiv şi, dacă nu reuşeşte să reducă
    diferenţa dintre cheltuielile publice şi venituri, riscă să piardă fonduri
    europene de zeci de miliarde. Cu privire la inflaţie, executivul comunitar
    estimează că tendinţa de scădere a inflaţiei totale se va observa abia anul
    viitor şi peste doi ani, când ar putea să reintre în intervalul ţintă al BNR.
    Pentru acest an, Comisia Europeană se aşteaptă la scădere modestă o inflaţiei
    până la 9,8%, de la o medie de 12% în 2022, urmând ca inflaţia să se reducă până
    la 5,9% în 2024 şi 3,4% în 2025


  • Les prévisions européennes pour l’économie roumaine

    Les prévisions européennes pour l’économie roumaine


    La Commission
    nationale pour la Stratégie et les Prévisions de Roumanie a révisé à la baisse
    ses estimations de croissance économique pour l’année en cours, de 2,8% à 2%,
    en invoquant le ralentissement de l’industrie et les faibles récoltes
    agricoles. A Bruxelles, la Commission européenne a abaissé également ses
    prévisions de croissance pour l’économie de la Roumanie de 3,2% au mois de mai
    à 2,2% actuellement. Parmi les facteurs ayant mené à une telle décision, l’Exécutif
    européen mentionne la hausse de l’inflation qui limite les revenus réels
    disponibles, le durcissement des conditions financières et la demande
    extérieure.


    Après une
    avancée de 2,2% enregistrée cette année, l’économie roumaine devrait afficher
    une croissance de 3,1% dans le courant de l’année prochaine, soit un
    pourcentage inférieur aux prévisions de 3,5% avancées au printemps dernier. La
    croissance économique se poursuivra en 2025 aussi, de 3,4% selon les
    estimations. Aux dires de la CE, l’accélération économique dans les deux années
    à venir sera soutenue par une hausse des revenus disponibles, parallèlement à l’affaiblissementde l’impact de la majoration des taux
    d’intérêt et la résistance de la consommation et des investissements publics.

    Le déficit public risque de monter


    Si les
    prévisions européennes tablent sur un ralentissement de la consommation privée
    en Roumanie, elles parlent des investissements comme du principal vecteur de
    croissance du PIB dans l’intervalle prise en considération. Dans son rapport,
    la Commission européenne estime que d’ici la fin de l’année, le déficit public
    risque de se monter à 6,3% du PIB, en se situant au même niveau qu’en 2022. Par
    conséquent, il s’agit d’une révision significative à la hausse par rapport au
    taux de déficit de 4,7% estimé au printemps dernier. Suite à la mise en place
    en janvier d’une série de mesures de consolidation fiscale, le déficit public
    de la Roumanie pourrait baisser à 5,3% en 2024 et 5,1% en 2025, selon l’Exécutif
    communautaire. Néanmoins, une telle diminution risque d’être partiellement
    contrecarrée par la majoration des coûts en personnel.


    Bruxelles
    précise que dans ses prévisions, il n’a pas pris en considération la manière dont
    les dépenses risquent d’augmenter à court terme une fois mise en place la
    nouvelle réforme des retraites qui débouchera sur une hausse de la plupart des
    pensions. Confrontée déjà à une procédure de déficit excessif, la Roumanie doit
    faire de son mieux pour réduire l’écart entre les dépenses publiques et les
    revenus. Sinon, elle risque de perdre des dizaines de milliards d’euros de
    financement.

    Une posible baisse de l’inflation l’année prochaine


    Quant à l’inflation,
    le gouvernement de Bucarest pense que la tendance à la baisse du taux d’inflation
    ne deviendra visible qu’à partir de l’année prochaine et dans les deux ans à
    venir, quand ce taux pourrait correspondre à nouveau aux prévisions de la
    Banque centrale de Roumanie. En attendant, pour 2023, la Commission européenne
    prédit une inflation en légère baisse d’une moyenne de 12% en 2022 à 9,8%,
    avant de chuter à 5,9% en 2024 et à 3,4% en 2025.





  • Previziuni economice pozitive pentru România

    Previziuni economice pozitive pentru România

    Agenţia de evaluare financiară Moody’s a reconfirmat ratingul aferent datoriei guvernamentale
    a României la Baa3 pentru datoria pe termen lung şi P-3 pentru datoria pe
    termen scurt, precum şi perspectiva stabilă. Potrivit agenției, această
    confirmare arată perspectivele robuste de creştere pe termen mediu ale
    României, sprijinite de influxurile solide de fonduri europene şi investiţii
    străine directe. Moody’s subliniază că perspectiva stabilă echilibrează
    tendinţa economică pozitivă faţă de dificultăţile continue ale Guvernului de a
    reduce, în mod durabil, deficitul ridicat fiscal şi deficitul de cont curent
    ale României. Ministrul Finanţelor de la București, Marcel Boloş, a punctat
    faptul că decizia agenției de evaluare este o nouă confirmare a faptului că
    Guvernul român a luat măsurile necesare şi corecte pentru combaterea efectelor
    socio-economice ale crizelor recente, precum şi pentru asigurarea unor finanţe
    publice sustenabile. Anunţul contribuie la menţinerea unui climat economic
    favorabil, la reducerea costurilor de finanţare şi la promovarea investiţiilor
    în România, a mai spus Marcel Boloş, care a subliniat că reformele şi măsurile
    de consolidare fiscal-bugetară rămân priorităţile ministerului Finanţelor.

    Deşi Moody’s estimează o încetinire a creşterii la 2% anul
    acesta, după doi ani de avans solid în 2021 şi 2022, în condiţiile în care
    inflaţia afectează consumul şi scăderea activităţii economice în zona euro
    afectează cererea externă, perspectivele de creştere pe termen mediu ale
    României rămân solide. Agenția se aşteaptă la
    o redresare a creşterii la 3,2% anul viitor şi la 3,5% în 2025, în linie cu
    estimarea agenţiei privind potenţialul de creştere al economiei de 3% – 3,5%. Perspectivele solide de creştere
    ale României sunt sprijinite de nivelul ridicat al investiţiilor cu fonduri
    europene şi cu investiții străine directe. Ţara a alocat un total de
    aproximativ 11% din PIB-ul din 2021 în granturi şi împrumuturi din Facilitatea
    UE de redresare şi rezilienţă, pentru a fi cheltuiţi până în 2026. Moodys
    remarcă faptul că, deşi implementarea înregistrează întârzieri faţă de
    calendarul inițial, autorităţile din România au continuat să înregistreze
    progrese cu îndeplinirea reformelor şi investiţiilor necesare pentru deblocarea
    fondurilor europene. Şi fondurile obişnuite din bugetul UE 2021-2027 vor creşte
    în următorii ani, majorând finanţarea totală de la UE la o medie de aproximativ
    4% din PIB pe an.

    Mai mult, Moody’s se
    aşteaptă ca investițiile străine directe în sectoare cum sunt industria şi IT
    să rămână la un nivel solid, la aproximativ 3% din PIB. De asemenea, agenția se aşteaptă la continuarea tendinţei de creştere
    rapidă a productivităţii muncii, deoarece România continuă să ajungă din urmă
    economii mai avansate din Europa. Astfel de tendinţe pozitive vor domina, în
    mare măsură, impactul negativ al consolidării fiscale şi deficitul de forţă de
    muncă în următorii ani, conchide Moody’s