Universitatea Politehnică din Bucureşti a găzduit SpaceFest, un eveniment dedicat explorării spațiului cosmic. A fost o experiență unică pentru câteva mii de tineri participanţi. Dumitru Prunariu, singurul astronaut român care a zburat în spaţiu, Nicole Stott, din SUA, a zecea femeie care a zburat în spaţiu, şi Sara Sabry, din Egipt, prima femeie africană, arabă şi egipteană care a ajuns în spaţiu, au venit cu poveşti incitante.
Google Maps şi Timpul probabil sunt tot rezultate ale cercetării spaţiului cosmic, precum şi alte contribuţii la activităţile terestre, abordările tradiţionale nemaifiind folosite pentru ineficienţa lor, deja. Iar acestea sunt domenii în care românii joacă un rol important, chiar dacă prezenţa oficială a noastră în spaţiu nu a mai fost înregistrată de la Dumitru Prunariu. Prezent la eveniment, acesta a declarat pentru Radio România Internaţional:
Aici la Universitatea Politehnică Bucureşti, într-o sală de 1200 de oameni, am mai avut parte de o întâlnire foarte interesantă cu tineri, cu copii, cu studenţi, care nu numai că au ascultat cu atenţie ceea ce le-au povestit cei trei astronauţi care sunt aici, ci au şi pus întrebări foarte interesante. Noi (n.r. astronauţii) ne întâlnim regulat şi în cadrul Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic, este asociaţia profesională a astronauţilor şi cosmonauţilor. Este adevărat că astronauta din Egipt încă nu face parte din această asociaţie, ea a efectuat un zbor balistic, scurt, a petrecut zece minute în imponderabilitate, noi ceilalţi, cum este şi Nicole Stott, am călătorit mai departe şi am zburat mai mult, avem altă experienţă, dar orice zbor cosmic, cât de scurt, îţi deschide alte perspective şi oricine are de povestit lucruri inedite, din experienţa lui pe care ceilalţi colegi ai lui poate nu le ştiu, din experienţa personală, din trăirile personale, din interacţiunea cu oamenii, de după zborul cosmic. În momentul de faţă pe lângă înţelegerile guvernamentale între anumite state, firme, organizaţii care pregătesc astronauţi, iar acestea sunt numai trei în lume, sunt americanii, ruşii şi chinezii, acum, există şi înţelegeri private. Există firme de brokeri de astronauţi, care au început să trimită, e adevărat, pe milioane de dolari, oameni în spaţiul cosmic, iar turismul spaţial se dezvoltă tot mai mult. Deci s-ar putea să avem surpriza ca un al doilea român să facă parte din această categorie.
Tot de la Dumitru Prunariu am aflat şi că există planuri, pe care le-am putea numi interstelare:
Luna este un avanpost pentru zborul spre Marte. În programul Artemis, programul american care deja a fost declanşat, care a trimis deja o navă test în jurul lunii, iar anul viitor trimite un prim echipaj uman în jurul lunii, pentru a testa echipamentele, a testa nava, a testa mediul în care urmează să îşi desfăşoare activitatea oamenii, reprezintă doar un început. În 2025 e prevăzută prima aselenizare în cadrul noului program Artemis. Iar acela va fi numai un început. Pentru că de data aceasta noi nu ne ducem pe Lună să ne reîntoarcem de acolo pe Pământ, ci să rămânem. Este un mesaj foarte important, că oamenii vor rămâne. Desigur, vor rula echipaje, la unele baze permanente care vor fi construite în zona Polului Sud al Lunii, va exista într-un viitor previzibil o staţie orbitală circumlunară, care va reprezenta un Hub pentru astronauţii care vin de pe Pământ şi coboară pe Lună şi se reîntorc pe Pământ. De asemenea, o bază de cercetare ştiinţifică, pentru mediul lunar, iar toate acestea vor pregăti în viitor zborurile pilotate spre Marte.
Nicole Stott,a zecea femeie care a ajuns în spaţiul cosmic, ne-a spus că deşi a stat puţin peste o sută de zile în spaţiu s-ar mai întoarce pentru măcar încă o zi, bucuria, curiozitatea şi încântarea fiind emoţiile experimentate în permanenţă
O sută patru zile în spaţiu nu a fost suficient! Adică, m-am simţit de parcă timpul a zburat, nici nu îmi venea să cred atunci când a venit vremea să ne reîntoarcem acasă, şi mi-aş dori să mă pot întoarce şi să mai stau măcar încă o zi în spaţiu! Ar fi frumos! Am fost a zecea femeie care a mers în spaţiu, nici nu mă gândisem la asta la acel moment, chiar dacă ştiam la ce număr s-a ajuns. Cred că rachetei de fapt nu îi pasă dacă eşti bărbat sau femeie, aşa că toţi trebuie să facem totul cât mai bine putem. Şi am dovedit că femeile sunt tot atât de bune ca şi bărbaţii, dacă nu şi mai bune în aceste misiuni. Aşa că eu cred că trebuie doar să încurajăm tot mai multe tinere să urmeze o astfel de carieră. Chiar şi lucrurile nu mergeau tocmai bine (n.r. în spaţiu), de exemplu, pornea o alarmă sau aşa ceva, cred că era vorba mai degrabă de agitaţie, decât de frică, pentru că suntem atât de bine antrenaţi ca să ştim cum să procedăm în toate situaţiile. Aş repeta cu siguranţă zborul în spaţiu şi, într-un fel, parcă aş spera să fie exact cum a fost, cu echipajul cu care am fost şi toate experienţele pe care le-am avut. Dar ar fi o bucurie şi să pot zbura din nou şi să experimentez ceva diferit într-o misiune.
Sara Sabry din Egipt, este prima femeie africană, arabă şi egipteană care a ajuns în spaţiu. A fost prezentă la SpaceFest şi ne-a împărtăşit bucuria de a marca o schimbare
Este o onoare incredibilă să îmi reprezint ţara, să fiu pentru prima dată în spaţiu şi să fiu prima femeie arabă care o face. Arată cât de mult se schimbă lucrurile. Într-un sfârşit suntem reprezentate. Am crescut înconjurată de oameni care nu aveau şansa să facă aşa ceva, în lumea din care veneam. Aşa că am fost prima, ceea ce mă onorează şi mă umple de recunoştinţă. Sunt fericită să văd că oameni ca mine pot face aşa ceva! Că femeile din această parte a lumii pot face asta. Sî vezi Pământul din spaţiu îţi schimbă perspectiva asupra întregii lumi. Pentru că nu am evoluat biologic pentru a privi Pământul din spaţiu sau din afară, aşa că atunci când se întâmplă îţi întoarce lumea pe dos.Iar la întoarcere trebuie să o reasamblezi, să vezi ce credeai înainte despre Pământ, despre viaţă, despre Univers, despre relaţiile tale cu tot ce există. Iar când te întorci ai de înţeles toate acestea, să faci tot ce poţi cu noua răspundere căpătată din faptul că ai această nouă perspectivă. Eu am fost atât de entuziasmată, nu mi-a fost frică deloc, încărcată de adrenalină şi atât de împăcată! Pentru că trebuie să fii împăcat cu orice s-ar întâmpla! Oricare ar fi deznodământul! Trebuie să ai încredere totală în vehicol, în tine, în echipaj, să ştii că totul este bine, că orice s-ar întâmpla ştii cum să reacţionezi, ştii ce ai de făcut şi că şi dacă nu mai revii, ai acceptat şi asta. Şi aceasta e un lucru care te schimbă! Când s-a întâmlat parcă nici nu îmi venea să cred că e aievea, pentru că visezi atât de mult să se întâmple! Iar atunci când se întâmplă e parcă totul se trezeşte la viaţă în tine!
Iar dacă nu v-aţi gândit vreodată cum ar fi să trăiți sau să călătoriți pe altă planetă, este sigur momentul să o faceţi!
