Tag: Egipt

  • Românul înjunghiat în Egipt, repatriat în siguranță

    Românul înjunghiat în Egipt, repatriat în siguranță

    Un cetățean român, victima unui traumatism grav suferit prin înjunghiere în Sharm El-Sheikh, Egipt, a fost repatriat în siguranță cu sprijinul autorităților române și egiptene. Acesta a ajuns în țară miercuri, la capătul operațiunii de repatriere coordonate de Ministerul Afacerilor Interne prin intermediul Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) și al Inspectoratului General de Aviație (IGAv).

    MAE precizează că Ambasada României la Cairo a oferit sprijin consular continuu imediat după semnalarea cazului.

    Prin eforturile misiunii diplomatice de la la Cairo și ca urmare a dialogului intens purtat cu autorităţile locale din Sharm El-Sheikh, guvernoratul Sinai – Sud, autorităţile egiptene au decis ca tratamentul medical aferent îngrijirii cetăţeanului român, să fie acordat în regim de gratuitate, toate cheltuielile fiind suportate de autorităţile egiptene.

  • Relațiile româno-egiptene

    Relațiile româno-egiptene

    Decolonializarea și modernizarea țărilor din Lumea a Treia a fost, la sfârșitul anilor 1950 și începutul anilor 1960, o nouă direcție în care omenirea se îndrepta. Fostele colonii ale țărilor europene din Africa și Asia, la care se adăugau țările latino-americane, încercau modele proprii de dezvoltare. Țările Lumii a Treia au mers către un model de dezvoltare al căii de mijloc, între socialism și capitalism. Una dintre cele mai dinamice țări în acest sens a fost Egiptul, o țară cu o istorie veche și cu ambiții noi.

    Modernizarea Egiptului a avut-o ca model pe cea a Turciei. Erau două țări musulmane, cu societăți, mentalități și moșteniri asemănătoare. Egiptul era cosmopolit, avea elite educate în Marea Britanie și Franța, dar noi elite veneau și din URSS. Gamal Abdel Nasser Hussein era figura centrală a reformismului egiptean, una dintre sursele sale de inspirație fiind viața și ideile reformatorului turc Mustafa Kemal Ataturk. Mircea Nicolaescu a fost ambasador al României în Egipt începând cu anul 1961. El făcea parte din politica de înnoire a aparatului diplomatic al României socialiste, politică inaugurată de ministrul de externe Corneliu Mănescu. În 1996, Centrul de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română l-a intervievat pe Nicolaescu care a subliniat dinamica extraordinară a modernizării egiptene.

    ”Egiptul devenise unul din centrele de activitate diplomatică şi politică internaţională cele mai fierbinţi ale timpului datorită mai multor împrejurări. Prima, pentru că Egiptul reprezenta, dintre ţările arabe, cea mai puternică ţară, cea mai dezvoltată, cu cel mai mare prestigiu şi istoric, dar şi politic. Era epoca în care Nasser şi Ofiţerii Liberi, aşa cum s-au denumit, reaşezau viaţa egipteană pe bază democratică şi reorientau întreaga activitate internă spre drumul evoluţiei unei ţări în întâlnirea civilizaţiei. În al doilea rând, pentru că Egiptul se manifesta nu numai faţă de proprii săi aliaţi sau fraţi fireşti din lumea arabă în felul acesta, ci în întreaga zonă. Egiptul era de fapt stăpânul Canalului de Suez, care fusese construit de egipteni, dar care politic se afla încă în mâinile englezilor. Separat de aceasta, mişcarea de emancipare din lumea arabă îşi avea sediul la Cairo.”

    Țările europene au fost atrase de transformările societății egiptene și România nu a făcut excepție. Uniunea Sovietică lansase politica de exercitare a propriei influențe asupra fostelor colonii, iar România socialistă mergea și ea în această direcție. Relațiile româno-egiptene începuseră timid după revoluția egipteană din 1952. În 1956, în timpul crizei Suezului, la cererea Egiptului, România a trimis personal tehnic care să ajute la normalizarea folosirii canalului. Ulterior, relațiile bilaterale în economie, cultură, educație și sport s-au dezvoltat. Însă, în general în relațiile cu lumea arabă și în special cu Egiptul, România și-a menținut neutralitatea în chestiunea conflictului arabo-israelian. În timpul războiului de șase zile din iunie 1967, România a refuzat să condamne Israelul ca stat agresor. Mircea Nicolaescu a explicat acea poziție.

    ”Atitudinea noastră foarte clară şi repetată în legătură cu faptul că atunci nu era momentul să declarăm că unul sau altul nu are dreptate. Datoria noastră, a tuturor, este să asigurăm condiţiile pentru oprirea ostilităţilor şi pentru trecerea la negocieri. Am completat-o şi cu altceva, şi asta a fost o iniţiativă de-a noastră, venită de acasă. Şi anume, am oferit Egiptului în acel moment sprijinul prin acordarea, în contul unui credit pe care îl oferim fără să ni-l ceară, a unei cantităţi de produse de extremă importanţă pentru piaţa oraşului Cairo. Începuseră unele probleme foarte grele în legătură cu dezorganizarea generală a vieţii economice şi în special a aprovizionării cu produse pe care le aduceau din străinătate. Mă refer atunci la zahăr, ulei, petrol, făină şi la alte câteva.”

    Ajutorarea Egiptului cu alimente era, așadar, stringentă. Instabilitatea care a urmat înfrângerii Egiptului putea face loc anarhiei, iar oferta română a inclus și un credit financiar. Mircea Nicolaescu. ”În Cairo nu mai rămăseră în stare de funcţionare decât două-trei batalioane din armata lor faimoasă. Avea loc o rapidă depreciere a autorităţii pe toate planurile. Iar speculanţii fireşte că au apărut în momentul în care a apărut o asemenea dezordine. Şi am oferit atunci, întâi prin ministerul de externe, negocierea unui asemenea acord care în fond trebuia să fie pretextul unei legături la nivel cât mai înalt cu autorităţile egiptene. Acest acord a fost pregătit timp de vreo trei ani şi el nu a mers chiar aşa lin în ceea ce priveşte ajungerea la nişte concluzii reciproc avantajoase sau reciproc acceptabile. Eu am plecat de la ideea stabilirii unui cadru cât mai larg şi mai favorabil relaţiilor noastre comune. Ce mi-a părut mie clar era că interesele erau foarte largi şi uşor acomodabile, şi dintr-o parte şi din alta. Pentru noi, trecerea prin Canalul de Suez a fost o chestie esenţială, pentru noi aprovizionarea cu bumbac a fost întotdeauna esenţială.”

    Între 1960 și 1990, România și Egiptul au construit o relație bazată pe interesele timpurilor. Iar după 1990, ele s-au redimensionat conform noilor interese

  • 9 cetățeni români și membri de familie au fost evacuați din Fâșia Gaza

    9 cetățeni români și membri de familie au fost evacuați din Fâșia Gaza

    Miercuri, 1 mai 2024, 9 cetățeni români și membri de familie ai acestora au fost evacuați din Fâșia Gaza și au ajuns pe teritoriul Republicii Arabe Egipt, prin punctul de frontieră Rafah, informează Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE).

    Aceștia au fost preluați de către echipa consulară mobilă a Ambasadei României în Egipt care îi va însoți până la Cairo, de unde vor fi îmbarcați spre România, în perioada următoare.

    Marți, 30 aprilie 2024, un alt cetățean român a fost sprijinit să părăsească Fâșia Gaza.

    323 cetățeni români și membri de familie ai acestora au fost evacuați, până în prezent, din Fâșia Gaza

    MAE menține contactul cu autoritățile israeliene și egiptene în vederea facilitării evacuării și a altor cetățeni români și membri de familie în cazul în care vor mai fi alte solicitări, în funcție de evoluțiile din teren și de acordul părților implicate.

  • Alţi 86 de români şi familiile lor, evacuaţi în Egipt

    Alţi 86 de români şi familiile lor, evacuaţi în Egipt

    Alţi 86 de cetățeni români și membrii de familie ai acestora au ieșit, duminică, 12 noiembrie 2023,, din Fâșia Gaza prin punctul de frontieră Rafah (Egipt) și se află pe teritoriul egiptean, în drum spre Cairo, informează Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti (MAE).

    Cei 86 de cetățeni români și familiile acestora au fost preluați din punctul de trecere a frontierei Rafah de către o echipă din cadrul Unității de Reacție Rapidă a Celulei de Criză MAE și reprezentanți ai Ambasadei României în R.A. Egipt, urmând a fi însoțiți până la Cairo de o altă echipă mobilă a Celulei de Criză MAE. Cetățenii evacuați urmează să ajungă în România în perioada următoare, se arată în comunicatul MAE.

    O echipă consulară mobilă din cadrul Celulei de Criză MAE rămâne disponibilă în zona punctului de trecere Rafah pentru a oferi asistență consulară în continuare. În prezent, trei echipe consulare mobile din cadrul Unității de Reacție Rapidă a Celulei de Criză MAE se află în R.A. Egipt, în vederea sprijinirii demersurilor specifice în teren.

    Situația de securitate din regiune implică adaptarea constantă a planurilor de evacuare, în funcție de factorii din teren, astfel încât persoanele evacuate să nu fie puse în pericol.

    Până acum, 134 de cetăţeni români şi membrii de familie evacuaţi din Fâşia Gaza au ajuns în România, reaminteşte MAE.

  • Cei 41 de cetățeni români și membrii de familie evacuați din Gaza au ajuns în România

    Cei 41 de cetățeni români și membrii de familie evacuați din Gaza au ajuns în România

    Cei 41 de cetățeni români și membrii de familie ai acestora evacuați din Fâșia Gaza au ajuns în România la bordul unei aeronave militare. Zborul a fost realizat cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale, cu un avion C-130 Hercules aparținând Forţelor Aeriene Române, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

    Cei 41 de cetățeni români și membri de familie au ajuns pe teritoriul Republicii Arabe Egipt prin punctul de frontieră Rafah, în cursul zilei de 9 noiembrie 2023, fiind preluați ulterior de către reprezentanții Ambasadei României în R.A. Egipt. O echipă mobilă a Celulei de Criză a MAE i-a însoțit apoi până la Cairo, de unde au fost îmbarcați spre România..


    MAE continuă dialogul cu autoritățile israeliene și egiptene în vederea facilitării evacuării și a celorlalți cetățeni români și membri de familie aflați în Fâșia Gaza. Trei echipe consulare mobile din cadrul Unității de Reacție Rapidă a Celulei de Criză MAE se află în R.A. Egipt, în vederea sprijinirii demersurilor specifice în teren, mai precizează MAE.

  • Precizări MAE privind repatrierea românilor evacuaţi din Gaza

    Precizări MAE privind repatrierea românilor evacuaţi din Gaza

    Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a informat că o altă aeronavă, C-27J Spartan, a decolat sâmbătă seară de pe Aeroportul Otopeni cu destinaţia Cairo, pentru a transporta materialele necesare pentru remedierea defecţiunii raportate la bordul aeronavei C-130 Hercules, care trebuia să aducă în ţară cei 41 de cetăţeni români şi membri de familie evacuaţi recent din Fâşia Gaza.

    Ca urmare a faptului că echipa tehnică de la bordul aeronavei C-130 Hercules de la Cairo nu a reuşit procurarea pe plan local a piesei de schimb pentru remedierea defecţiunii raportate, o aeronavă C-27J Spartan a decolat în urmă cu scurt timp, în jurul orei 18,50, de pe Aeroportul Otopeni cu destinaţia Cairo, pentru a transporta materialele necesare”.


    Cele două aeronave militare vor decola de la Cairo imediat după remedierea defecţiunii aeronavei Hercules, estimarea sosirii pasagerilor la Otopeni fiind în jurul orei 3,00, duminică dimineaţă,

    Cei 41 de cetăţeni români şi membri de familie evacuaţi recent din Fâşia Gaza vor porni spre România cu un zbor realizat cu sprijinul Ministerului Apărării Naţionale, anunţa sâmbătă Ministerul Afacerilor Externe.

    ___________________________________________

    Cei 41 de cetățeni români și membrii de familie evacuați recent din Fâșia Gaza, vor porni spre România, prin intermediul unui zbor realizat cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale (MApN), a anunţat, sâmbătă, Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE).

    Cetățenii români și membrii de familie au ajuns în Egipt, pe 9 noiembrie, prin punctul de frontieră Rafah, fiind preluați ulterior de reprezentanţi ai Ambasadei României în Egipt. O echipă mobilă a Celulei de Criză a MAE i-a însoțit apoi până la Cairo.


    MAE continuă dialogul cu autoritățile israeliene și egiptene în vederea facilitării evacuării și a celorlalți cetățeni români și membri de familie aflați în Fâșia Gaza, în funcție de evoluțiile din teren și de acordul părților implicate. În prezent, trei echipe consulare mobile din cadrul Unității de Reacție Rapidă a Celulei de Criză MAE se află în R.A. Egipt, în vederea sprijinirii demersurilor specifice în teren,

  • Convorbire telefonică a ministrului de Externe, L. Odobescu, cu omologul său egiptean, Sameh Shoukri

    Convorbire telefonică a ministrului de Externe, L. Odobescu, cu omologul său egiptean, Sameh Shoukri

    Ministrul roman al afacerilor externe, Luminiţa Odobescu, a avut o convorbire telefonică cu omologul său egiptean, Sameh Shoukri, despre situaţia cetăţenilor români din Gaza care au solicitat sprijin în vederea evacuării. Oficialul român a apelat la autorităţile egiptene să trateze cu prioritate solicitările de evacuare ale cetăţenilor români, atunci când punctul de frontieră de la Rafah va fi din nou funcţional.

    Ministerul Afacerilor Externe este pregătit să asigure sprijinul consular în vederea evacuării în bune condiţii a cetăţenilor români şi membrilor de familie care au solicitat acest lucru, a transmis Luminita Odobescu, iar oficialul egiptean a dat asigurări că autorităţile de la Cairo acordă o atenţie deosebită solicitării.

    Luminiţa Odobescu a precizat că peste 260 de cetăţeni români şi membri de familie ai acestora solicită evacuarea din Gaza, iar în prezent negocierile continuă. Anterior, ministrul român de externe a avut o convorbire si cu omologul său israelian, în care a discutat şi despre situaţia celor şase români cu dublă cetăţenie ostatici în Fâşia Gaza.

    Ambasada României la Tel Aviv şi Consulatul General al României la Haifa menţin contactul cu autorităţile israeliene.

  • Punctul de frontieră de la Rafah, dintre Fâșia Gaza și Egipt, s-a deschis

    Punctul de frontieră de la Rafah, dintre Fâșia Gaza și Egipt, s-a deschis

    Punctul de frontieră de la Rafah, dintre Fâșia Gaza și Egip, a fost deschis azi dimineaţă, informează Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE).


    Pentru început, precizează sursa citată, va fi permisă trecerea frontierei pentru funcționarii organizațiilor internaționale, cazurile medicale și cetățenii din statele cu comunități reduse în Fâșia Gaza. MAE spune că a primit asigurări, de la autoritățile egiptene și cele israeliene, că punctul de frontieră va continua să fie deschis pentru evacuări și în următoarele zile. Ministerul de la Bucureşti rămâne în strânsă legătură cu autoritățile israeliene și egiptene pentru evacuarea cetățenilor români și a familiilor acestora.


    O a doua echipă consulară mobilă, a fost trimisă, în regim de urgență, pentru a consolida capacitatea de sprijin consular. Celula de Criză a MAE, activată încă de la debutul crizei și care acționează în regim de permanență, 24/7, menține coordonarea cu alte state și organizații internaționale care întreprind demersuri similare pentru proprii cetățeni/funcționari.


    MAE este pregătit să asigure condițiile necesare pentru evacuarea cât mai rapidă a cetățenilor români din Fâșia Gaza care au solicitat acest lucru pe lângă Oficiul de Reprezentare al României la Ramallah.Peste 240 de cetățeni români au cerut sprijin pentru a putea părăsi Gaza.

  • Pregătiţi pentru viitor?

    Pregătiţi pentru viitor?


    Universitatea Politehnică din Bucureşti a găzduit SpaceFest, un eveniment dedicat explorării spațiului cosmic. A fost o experiență unică pentru câteva mii de tineri participanţi. Dumitru Prunariu, singurul astronaut român care a zburat în spaţiu, Nicole Stott, din SUA, a zecea femeie care a zburat în spaţiu, şi Sara Sabry, din Egipt, prima femeie africană, arabă şi egipteană care a ajuns în spaţiu, au venit cu poveşti incitante.



    Google Maps şi Timpul probabil sunt tot rezultate ale cercetării spaţiului cosmic, precum şi alte contribuţii la activităţile terestre, abordările tradiţionale nemaifiind folosite pentru ineficienţa lor, deja. Iar acestea sunt domenii în care românii joacă un rol important, chiar dacă prezenţa oficială a noastră în spaţiu nu a mai fost înregistrată de la Dumitru Prunariu. Prezent la eveniment, acesta a declarat pentru Radio România Internaţional:


    Aici la Universitatea Politehnică Bucureşti, într-o sală de 1200 de oameni, am mai avut parte de o întâlnire foarte interesantă cu tineri, cu copii, cu studenţi, care nu numai că au ascultat cu atenţie ceea ce le-au povestit cei trei astronauţi care sunt aici, ci au şi pus întrebări foarte interesante. Noi (n.r. astronauţii) ne întâlnim regulat şi în cadrul Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic, este asociaţia profesională a astronauţilor şi cosmonauţilor. Este adevărat că astronauta din Egipt încă nu face parte din această asociaţie, ea a efectuat un zbor balistic, scurt, a petrecut zece minute în imponderabilitate, noi ceilalţi, cum este şi Nicole Stott, am călătorit mai departe şi am zburat mai mult, avem altă experienţă, dar orice zbor cosmic, cât de scurt, îţi deschide alte perspective şi oricine are de povestit lucruri inedite, din experienţa lui pe care ceilalţi colegi ai lui poate nu le ştiu, din experienţa personală, din trăirile personale, din interacţiunea cu oamenii, de după zborul cosmic. În momentul de faţă pe lângă înţelegerile guvernamentale între anumite state, firme, organizaţii care pregătesc astronauţi, iar acestea sunt numai trei în lume, sunt americanii, ruşii şi chinezii, acum, există şi înţelegeri private. Există firme de brokeri de astronauţi, care au început să trimită, e adevărat, pe milioane de dolari, oameni în spaţiul cosmic, iar turismul spaţial se dezvoltă tot mai mult. Deci s-ar putea să avem surpriza ca un al doilea român să facă parte din această categorie.



    Tot de la Dumitru Prunariu am aflat şi că există planuri, pe care le-am putea numi interstelare:


    Luna este un avanpost pentru zborul spre Marte. În programul Artemis, programul american care deja a fost declanşat, care a trimis deja o navă test în jurul lunii, iar anul viitor trimite un prim echipaj uman în jurul lunii, pentru a testa echipamentele, a testa nava, a testa mediul în care urmează să îşi desfăşoare activitatea oamenii, reprezintă doar un început. În 2025 e prevăzută prima aselenizare în cadrul noului program Artemis. Iar acela va fi numai un început. Pentru că de data aceasta noi nu ne ducem pe Lună să ne reîntoarcem de acolo pe Pământ, ci să rămânem. Este un mesaj foarte important, că oamenii vor rămâne. Desigur, vor rula echipaje, la unele baze permanente care vor fi construite în zona Polului Sud al Lunii, va exista într-un viitor previzibil o staţie orbitală circumlunară, care va reprezenta un Hub pentru astronauţii care vin de pe Pământ şi coboară pe Lună şi se reîntorc pe Pământ. De asemenea, o bază de cercetare ştiinţifică, pentru mediul lunar, iar toate acestea vor pregăti în viitor zborurile pilotate spre Marte.



    Nicole Stott,a zecea femeie care a ajuns în spaţiul cosmic, ne-a spus că deşi a stat puţin peste o sută de zile în spaţiu s-ar mai întoarce pentru măcar încă o zi, bucuria, curiozitatea şi încântarea fiind emoţiile experimentate în permanenţă


    O sută patru zile în spaţiu nu a fost suficient! Adică, m-am simţit de parcă timpul a zburat, nici nu îmi venea să cred atunci când a venit vremea să ne reîntoarcem acasă, şi mi-aş dori să mă pot întoarce şi să mai stau măcar încă o zi în spaţiu! Ar fi frumos! Am fost a zecea femeie care a mers în spaţiu, nici nu mă gândisem la asta la acel moment, chiar dacă ştiam la ce număr s-a ajuns. Cred că rachetei de fapt nu îi pasă dacă eşti bărbat sau femeie, aşa că toţi trebuie să facem totul cât mai bine putem. Şi am dovedit că femeile sunt tot atât de bune ca şi bărbaţii, dacă nu şi mai bune în aceste misiuni. Aşa că eu cred că trebuie doar să încurajăm tot mai multe tinere să urmeze o astfel de carieră. Chiar şi lucrurile nu mergeau tocmai bine (n.r. în spaţiu), de exemplu, pornea o alarmă sau aşa ceva, cred că era vorba mai degrabă de agitaţie, decât de frică, pentru că suntem atât de bine antrenaţi ca să ştim cum să procedăm în toate situaţiile. Aş repeta cu siguranţă zborul în spaţiu şi, într-un fel, parcă aş spera să fie exact cum a fost, cu echipajul cu care am fost şi toate experienţele pe care le-am avut. Dar ar fi o bucurie şi să pot zbura din nou şi să experimentez ceva diferit într-o misiune.



    Sara Sabry din Egipt, este prima femeie africană, arabă şi egipteană care a ajuns în spaţiu. A fost prezentă la SpaceFest şi ne-a împărtăşit bucuria de a marca o schimbare


    Este o onoare incredibilă să îmi reprezint ţara, să fiu pentru prima dată în spaţiu şi să fiu prima femeie arabă care o face. Arată cât de mult se schimbă lucrurile. Într-un sfârşit suntem reprezentate. Am crescut înconjurată de oameni care nu aveau şansa să facă aşa ceva, în lumea din care veneam. Aşa că am fost prima, ceea ce mă onorează şi mă umple de recunoştinţă. Sunt fericită să văd că oameni ca mine pot face aşa ceva! Că femeile din această parte a lumii pot face asta. Sî vezi Pământul din spaţiu îţi schimbă perspectiva asupra întregii lumi. Pentru că nu am evoluat biologic pentru a privi Pământul din spaţiu sau din afară, aşa că atunci când se întâmplă îţi întoarce lumea pe dos.Iar la întoarcere trebuie să o reasamblezi, să vezi ce credeai înainte despre Pământ, despre viaţă, despre Univers, despre relaţiile tale cu tot ce există. Iar când te întorci ai de înţeles toate acestea, să faci tot ce poţi cu noua răspundere căpătată din faptul că ai această nouă perspectivă. Eu am fost atât de entuziasmată, nu mi-a fost frică deloc, încărcată de adrenalină şi atât de împăcată! Pentru că trebuie să fii împăcat cu orice s-ar întâmpla! Oricare ar fi deznodământul! Trebuie să ai încredere totală în vehicol, în tine, în echipaj, să ştii că totul este bine, că orice s-ar întâmpla ştii cum să reacţionezi, ştii ce ai de făcut şi că şi dacă nu mai revii, ai acceptat şi asta. Şi aceasta e un lucru care te schimbă! Când s-a întâmlat parcă nici nu îmi venea să cred că e aievea, pentru că visezi atât de mult să se întâmple! Iar atunci când se întâmplă e parcă totul se trezeşte la viaţă în tine!


    Iar dacă nu v-aţi gândit vreodată cum ar fi să trăiți sau să călătoriți pe altă planetă, este sigur momentul să o faceţi!


  • Retrospectiva săptămânii  06.11 – 12.11.2022

    Retrospectiva săptămânii 06.11 – 12.11.2022


    Președintele Klaus Iohannis în Egipt


    România va beneficia de un împrumut de circa 3 miliarde de dolari pentru proiectarea şi finalizarea unităţilor III şi IV ale Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, din sud-estul țării. Prezent, săptămâna aceasta, în Egipt, la Sharm El-Sheikh, la Conferinţa Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, preşedintele Klaus Iohannis a participat la evenimentul de înmânare a scrisorilor de intenţie privind împrumutul din partea US Exim Bank.El și-a exprimat, în context, susţinerea pentru continuarea demersurilor comune româno-americane de promovare a securităţii energetice, în paralel cu atingerea obiectivelor în materie de schimbări climatice, dezvoltarea surselor regenerabile şi a energiei nucleare fiind elemente-cheie în realizarea cu succes a tranziţiei verzi. De altfel, la Conferinţa ONU privind schimbările climatice, președintele Iohannis a afirmat că Bucureștiul sprijină, pe deplin, rolul de lider asumat de Uniunea Europeană în privința limitării schimbărilor climatice. ʺTrebuie să asigurăm o tranziţie climatică ordonată, cu multiple beneficii, investiţii în cercetare, dezvoltare, inovare, dezvoltarea economiei verzi şi crearea de noi locuri de muncăʺ – a punctat Klaus Iohannis.



    Legile justiţiei – constituţionale


    Curtea Constituţională a României a respins, miercuri, sesizările depuse de formațiunile parlamentare de opoziție USR și AUR, precum şi de Avocatul Poporului la cele trei Legi ale Justiţiei, recent adoptate de Parlament. Este vorba de Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea organizării judiciare şi Legea Consiliului Superior al Magistraturii. Preşedinta interimară a Senatului, liberala Alina Gorghiu, a catalogat decizia CCR drept corectă şi firească, amintind că obiectivul României este, în prezent, ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin care Bruxelles-ul monitorizează funcţionarea statului de drept în România încă de la admiterea în Uniunea Europeană, în 2007. De renunţarea la acest mecanism depinde aderarea României la spaţiul Schengen. Opoziţia a solicitat, însă, preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge Legile Justiţiei, chiar dacă declarate constituționale, şi să aştepte avizul Comisiei de la Veneţia.



    Majorarea dobânzii de politică monetară


    Banca Naţională a României a luat, marţi, câteva decizii importante. A majorat rata dobânzii de politică monetară la 6,75% pe an, de la 6,25%. A majorat şi rata dobânzii pentru facilitatea de creditare, precum şi rata dobânzii pentru facilitatea de depozit. Banca Centrală a mai hotărât să păstreze controlul ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi să menţină nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. La începutul acestui an, dobânda-cheie se situa la nivelul de 2% pe an. Majorarea ei se explică prin faptul că energia electrică şi alimentele tot mai scumpe au urcat inflaţia, în septembrie, la aproape 16%. Specialiștii se așteaptă ca inflaţia să mai crească spre finalul acestui an, apoi să intre pe o traiectorie descedentă, pentru a coborî sub 10% în primul semestru din 2024.



    Acord privind plafonarea preţurilor la energie


    După numeroase discuții, liderii PNL, PSD și UDMR din coaliția la guvernare la București au ajuns, săptămâna aceasta, la un acordprivind o nouă plafonare a preţurilor la energie. Prevederile, care se vor aplica de anul viitor, îi privesc în principal pe cei care au un consum de curent mai mare de 255 kWh pe lună, nevoiți să plătească, în prezent, facturi foarte mari. Astfel, de la 1 ianuarie, consumatorii casnici care depăşesc plafonul de 255 kWh, dar şi marile companii vor plăti un preţ fix de 1,30 lei pe kWh (circa 26 de eurocenți). De asemenea, întreprinderile mici şi mijlocii, industria alimentară şi cea farmaceutică, precum şi lăcaşurile de cult vor achita 1 leu pe kWh (circa 20 de eurocenți). În privinţa preţului la gaze naturale, acesta rămâne neschimbat – clienţii casnici vor plăti 31 de bani (circa 6 eurocenți) pe kilowatt-oră, iar cei non casnici, 37 de bani (circa 7 eurocenți).



    Electricitate pentru Republica Moldova


    Uniunea Europeană va oferi Republicii Moldova un sprijin de 250 de milioane de euro pentru depăşirea crizei energetice, din care 50 de milioane pentru compensarea facturilor. Anunțul a fost făcut de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care s-a aflat, joi, la Chişinău, într-un nou gest de susţinere faţă de mica Republică, puternic lovită de consecinţele războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Statul majoritar românofon se confruntă cu o criză energetică fără precedent, după ce concernul rus Gazprom a redus considerabil livrările. Republica Moldova a rămas şi fără curentul electric pe care îl cumpăra din Ucraina şi din regiunea separatistă rusofonă Transnistria, astfel încât, acum, peste 90% din necesarul său de energie este importat din România. Potrivit ministrului de Externe, Bogdan Aurescu, România a ajutat Republica Moldova şi cu furnizarea de păcură şi lemn de foc. Totodată, Guvernul român a aprobat 130.000 de metri cubi de lemn de foc la solicitarea Chişinăului.



    Un nou punct de frontieră între România și Ucraina


    Premierul român, Nicolae Ciucă, a participat, joi, alături de omologul ucraineanDenys Shmyhal, la deschiderea punctului vamal Vicovu de Sus – Krasnoilsk. Este primul româno-ucrainean care se deschide din 1999 şi primul între Ucraina şi un stat membru al Uniunii Europene după declanșarea agresiunii militare ruse din Ucraina. Punctul vamal va facilita tranzitul de persoane şi mărfuri dintre Ucraina şi România, dar şi spre ţările Uniunii.




  • Elhawary Saad din Egipt

    Elhawary Saad din Egipt

    Elhawary Saad din Egipt, doctorand la Universitatea de Ştiinţele Vieţii “Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi (fosta Universitate de Ştiinţe Agricole și Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad” din Iași)



    De 4 ani Elhawary Saad din Egipt trăieşte şi studiază în România, la Iaşi.


    Bună ziua, salut Radio România Internaţional, eu sunt Elhawary Saad din Egipt, acum sunt doctorand la Universitatea de Agricultură și Medicină Veterinară din Iași, Facultatea de Horticultură, în domeniul legumicultură şi siguranţă alimentară. Am venit în România în 2018, apoi am făcut un masterat în Siguranţă alimentară, la Facultatea de Agricultură, Universitatea de Agricultură și Medicină Veterinară din Iași. Aici, în România, eu nu am rude, dar am mulţi prieteni. Primesc o bursă guvernamentală din partea Chinei şi Turciei. Am ales România pentru că e dezvoltată în domeniul agriculturii, care e şi domeniul meu. De asemenea, România e o ţară membră a Uniunii Europene şi are un sistem de învăţământ foarte bun.”



    Cum s-a adaptat în România şi ce îi place aici ne povestea tânărul doctorand al Universităţii de Ştiinţele Vieţii “Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi.


    Îmi plac aici în România liniştea şi natura. Imi plac munţii, toate locurile turistice, România e o ţară turistică şi e ieftin aici. Abia după problemele cu Covid și războiul dintre Rusia și Ucraina s-au schimbat anumite prețuri ale unor servicii. Am vizitat majoritatea oraşelor României cum ar fi: Bucureşti, Braşov, Cluj, Constanţa, Sinaia, Vatra Dornei, Piatra-Neamţ şi Suceava. Anul pregătitor la Iaşi a fost minunat, cu profesori cooperanţi, care ne ajutau tot timpul. Vreau să le mulţumesc tuturor profesorilor mei de limba română din anul pregătitor de la Iaşi. În clasă am avut studenţi din multe ţări arabe, din Siria, Tunisia, Maroc, Palestina, Liban, Algeria şi din ţări africane precum Ghana şi Camerun, şi din America, şi din Franţa. Germania, Italia şi Spania. După anul pregătitor, majoritatea studenților au ales medicină, farmacie, economie și inginerie. Aş putea spune că Iaşiul este un oraş studenţesc cu multe universităţi, este un oraş al tinerilor. ”



    Cu ce se ocupă în timpul liber Elhawary Saad din Egipt?


    Eu am un canal YouTube (https://www.youtube.com/watch?v=EcsS4Af7_mk) unde le povestesc tuturor despre experiența mea în România și vorbesc despre cum e să studiezi în România. Le spun că România este o țară europeană cu un sistem educațional ca al țărilor europene și cu universități moderne, iar taxele de școlarizare sunt ieftine. Mulți studenți arabi îmi urmăresc canalul YouTube și vin să studieze în România la recomandarea mea. De asemenea, îmi plac fotbalul, înotul și alpinismul. Am făcut alpinism în Braşov, Sinaia şi Piatra-Neamţ. În Neamţ am urcat pe muntele Ceahlău.”



    În 2025 Elhawary Saad din Egipt îşi va încheia doctoratul la Universitatea de Ştiinţele Vieţii “Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi.


    Agricultura este un domeniu esenţial pentru întreaga lume. Eu lucrez ca profesor asistent la Universitatea Minia din Egipt, iar pe viitor vreau să fiu un bun profesor universitar. După doctorat, mă gândesc să fac un post-doctorat în America sau Canada, în domeniul siguranţei alimentare.”



    Deocamdată, din septembrie 2022, timp de un semestru, Elhawary Saad beneficiază de o mobilitate de tip Erasmus în Córdoba, Spania, la Andalusian Institute of Agricultural and Fisheries Research and Training (IFAPA). În încheiere, la Radio România Internaţional, are un mesaj pentru toţi tinerii şi pentru familia sa in Egipt:


    Personal îi sfătuiesc pe toţi studenţii de oriunde din lume să înveţe ceva nou în fiecare zi. Călătoriile vă dau ocazia să aflaţi despre alte culturi. Vă îndemn să încercaţi să studiaţi în afara ţării dumneavoastră. Iar mesajul meu pentru familia mea este: «Mi-e dor de voi» ”




  • Paște și Ramadan la Cairo

    Paște și Ramadan la Cairo

    Iubește Egiptul și vrea să-l promoveze românilor care călătoresc de la Cairo la Hurgada ori de la Luxor la Sharm el Sheikh. O cheamă Anca Rusu și e reprezentant pentru turismul românesc în Egipt. ”O româncuță”, se autodefinește. Ea ne mai spune cum poți trăi, ca român, în țara piramidelor și cum poți ”împăca” Paștele și Ramadanul în Egipt.






  • Ahmed Abdelghafar din Emiratele Arabe Unite

    Ahmed Abdelghafar din Emiratele Arabe Unite

    Salut tuturor! Ascultaţi Radio România Internaţional. Mă numesc Ahmed Abdelghafar, sunt student la Facultatea de Medicină, la Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, vin din Egipt, dar am locuit toată viaţa mea în Emiratele Arabe Unite.”



    Ahmed Abdelghafar este absolvent al cursului de limba română pentru studenţi străini oferit de Catedra de Limba română pentru studenţi străini de la Facultatea de Litere a Universităţii Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Ne explica pentru început de ce a hotărât să studieze medicina în România.


    Am un prieten în Iaşi, care vine din Siria, şi care a studiat medicină dentară la Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa” din Iași, el e acum dentist la Iaşi şi el mi-a recomandat România despre care mi-a spus că e o ţară bună pentru studenţii internaţionali, iar studiile aici nu costă atât de mult comparabil cu alte ţări europene.



    Ajuns în România, la Iaşi, în 2020, Ahmed Abdelghafar alegea în 2021 să îşi înceapă studiile la Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, cea mai veche instituţie de învăţământ medical din Transilvania.


    Experienţa mea la Iaşi a fost foarte interesantă, am interacţionat cu mulţi oameni şi am remarcat că românii sunt foarte prietenoşi şi amabili. În Cluj am văzut că sunt foarte mulţi studenţi internaţionali, din alte ţări europene, de exemplu germani sau francezi, şi mi se pare foarte interesant să interacţionez cu oameni provenind din culturi diferite.



    Ce impresii are tânărul egiptean născut în Emiratele Arabe Unite despre România în care trăieşte de aproape doi ani deja?


    Ceea ce mi-a plăcut cel mai mult e vremea din România, deoarece eu vin dintr-o ţară unde e mereu foarte cald, iar aici, la voi, am văzut pentru prima oară zăpadă pe stradă. Îmi place că în România se păstrează mult tradiţiile. Am ajuns prin Transilvania şi mi-a plăcut foarte mult de exemplu Castelul lui Dracula de la Bran. Îmi place natura din România, am făcut drumeţii aproape de Cluj, în pădurea Hoia. În timpul liber îmi place să înot, să joc fotbal – avem un teren de fotbal la UMF Cluj şi jucăm de obicei o dată pe săptămână, eu sunt atacant. Îmi place şi să citesc cărţi de specialitate din medicină.



    În 2027 Ahmed Abdelghafar îşi va încheia studiile în medicină generală la Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca. Ce îşi propune în plan profesional în viitor?


    Îmi place ortopedia, vreau să devin medic ortoped. Mi se pare interesant. Când aveam zece ani m-am accidentat şi mi-am rupt mâna. L-am admirat pe medicul care m-a tratat în Emiratele Arabe Unite şi de atunci mi-am spus că vreau să devin şi eu medic ortoped la fel ca el. Cred că mă voi întoarce în Emiratele Arabe Unite după terminarea facultăţii la Cluj-Napoca.”



    Acelaşi Ahmed Abdelghafar din Emiratele Arabe Unite şi un scurt mesaj la final:


    Vreau să le mulţumesc profesoarelor mele de limba română de la Iaşi, de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza”, Alexandra Ilie şi Iolanda Sterpu, pentru că m-au învăţat să vorbesc bine româneşte. Vreau să îi salut şi pe părinţii mei din Ajman, Emiratele Arabe Unite, pe surorile mele şi pe prietenii mei din Iaşi.




  • Sărbători cu restricţii în România

    Sărbători cu restricţii în România

    Românii au revenit la lucru după minivacanța de trei zile de Revelion, petrecută, ca de altfel în cele mai multe locuri din lume, în condiții de pandemie. Devenite deja o tradiție, concertele și petrecerile în aer liber din marile orașe au fost anulate, cei mai mulți oameni fiind nevoiți să stea în case și să respecte carantina sau alte măsuri impuse de autorităţi pentru a stopa răspândirea coronavirusului. Au fost și români care au ales să călătorească, în special în țară, destinațiile preferate fiind zonele rurale sau montane – Bran, Moeciu, Valea Prahovei, Vatra Dornei, Maramureş, Bucovina, Ţara Haţegului sau Apuseni. Micile spații de cazare de genul pensiunilor au fost cele mai căutate, aici măsurile sanitare fiind mai ușor de aplicat. Potrivit reprezentanţilor asociaţiilor de profil, în unele astfel de locuri rata de ocupare a fost chiar de 100%. Foarte căutate au fost zonele unde se practică sporturile de iarnă, în România fiind deschise pârtiile de schi.


    Cei care au stat acasă au putut vedea la televizor cozile interminabile de la instalațiile de transport pe cablu de pe Valea Prahovei, de exemplu. S-au format și tradiționalele cozi kilometrice de automobile pe drumurile dintre această zonă și capitala București. În unele locuri s-a apelat la jandarmi pentru a menține respectarea restricțiilor, localnicii spunând că a fost o îmbulzeală chiar mai mare decât în anii normali. Mulți turiști au fost nevoiți să renunțe și să se întorcă din drumul spre diverse obiective, acestea fiind blocate de numărul foarte mare de mașini. Au fost și destule locuri unde nu a existat o astfel de frenezie, reprezentanții turismului balner, de exemplu, vorbind de scăderi ale ratei de ocupare de până la 80 la sută. Autoritățile române nu au introdus restricții suplimentare nici de Crăciun, nici de Revelion, rămânând în viogoare cele impuse de starea de alertă, în funcţie de rata de infectare din zona respectivă. Au fost interzise petrecerile sau evenimentele private, precum și mesele festive, în spaţii închise sau deschise. Nu a fost permisă activitatea în baruri, cluburi şi discoteci.


    În toate localităţile a rămas interzisă circulaţia persoanelor în afară locuinţei în intervalul orar 23.00-5.00, cu excepţia deplasărilor justificate prevăzute de lege. Turiștii nu au putut mânca decât în unitățile unde au fost cazați, cu respectarea regulilor de distanțare și igienă. Nici cei care au stat acasă nu s-au putut distra ca de obicei, fiind interzise inclusiv petrecerile în apartament, chiar şi în cadru restrâns, între prieteni. Contravenienţii au riscat amenzi de până la zece mii de lei, aproximativ patru mii de euro. Chiar dacă mult mai puțini decât în alți ani, românii au mers și în străinătate, cele mai căutate destinații fiind Egiptul sau locuri exotice precum Maldive sau Zanzibar.

  • Test molecular negativ cu maximum 48 de ore înaintea intrării în Egipt

    Test molecular negativ cu maximum 48 de ore înaintea intrării în Egipt

    Ministerul Afacerilor Externe informează că autoritățile egiptene au anunțat că, începând cu data de 1 septembrie 2020, toți pasagerii curselor aeriene care intră în Egipt, prin orice aeroport, indiferent de statul din care se deplasează, trebuie să prezinte un test molecular (PCR) negativ pentru infecția cu COVID-19, efectuat cu maximum 48 de ore înainte de intrarea pe teritoriul acestui stat.

    Prin urmare, Ministerul Afacerilor Externe precizează că intrarea pe teritoriul Egiptului va fi permisă persoanelor care sosesc din România, în baza prezentării unui test molecular negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 48 de ore înainte de sosirea în Egipt.

    Potrivit informațiilor comunicate de autoritățile egiptene, această normă va fi impusă și pasagerilor aflați în tranzit pe aeroporturile din Egipt, chiar dacă statul de destinație finală nu impune prezentarea unui test negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2.

    Informații cu privire la noua măsură sunt disponibile la următorul link https://cairo.mae.ro/local-news/1136.

    Ministerul Afacerilor Externe reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Cairo: 002027359546, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție telefonul de urgență al Ambasadei României la Cairo: 002027359546.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet: https://www.mae.ro/node/52005 și https://cairo.mae.ro/.