Radio România Internațional

Tag: Egipt

  • Noile măsuri privind condițiile de intrare pe teritoriul Republicii Arabe Egipt

    Noile măsuri privind condițiile de intrare pe teritoriul Republicii Arabe Egipt

    Egiptul a anunțat noi măsuri privind condițiile de intrare pe teritoriul său. Acestea vor intra în vigoare începând cu 15 august 2020.

    Conform autoritățile egiptene, cetățenii străini care se deplasează în Republica Arabă Egipt, inclusiv cetățenii români, trebuie să prezinte la punctele de trecere a frontierei, în mod obligatoriu, un test molecular negativ (tip PCR) pentru infecția cu SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore anterior efectuării călătoriei. Măsura nu se aplică persoanelor care sosesc prin intermediul curselor aeriene directe pe aeroporturile din Sharm El Sheikh, Taba, Hurghada, Marsa Alam și Marsa Matrouh.

    Potrivit noilor măsuri, persoanele care doresc să efectueze deplasări în/din Guvernoratul Sinaiul de Sud din/către alte localități aflate în Republica Arabă Egipt trebuie să prezinte, în mod obligatoriu, un test molecular negativ (tip PCR) pentru infecția cu SARS-CoV-2, în condițiile menționate anterior.

    Pe site-ul Ambasadei României la Cairo, la următorul link: https://cairo.mae.ro/local-news/1135, sunt disponibile informații cu privire la noua măsură.

    Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Cairo: 002027359546, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție telefonul de urgență al misiunii diplomatice: 002027359546.


    MAE recomandă consultarea paginilor de internet https://www.mae.ro/node/52005 și https://cairo.mae.ro/.

  • Mohamed elmaddawi din Egipt

    Mohamed elmaddawi din Egipt


    Mohamed elmaddawi vine din Egipt, este
    student în anul III la medicină generală la Universitatea de Medicină şi
    Farmacie Carol Davila din București, unde trăieşte de aproape 4 ani.


    Tatăl meu m-a sfătuit să vin
    în România pentru că e o ţară europeană şi învăţământul european e mai bun
    decât cel din ţara mea. Şi mi-am dus dosarul la Ambasada României din Egipt, am
    obţinut viza, am sosit aici, prima oară am intrat ca student la programul în limba
    engleză, pentru că am întârziat. Am ajuns în România cam pe 14 noiembrie, am
    fost refuzat pentru că am întârziat, m-am înscris în anul pregătitor la limba
    română şi apoi am făcut o nouă cerere. Am depus un dosar pentru bursă la
    ambasada noastră de aici, Ambasada Egiptului din România, şi am reuşit să iau
    bursă.


    În prezent Mohamed elmaddawi studiază
    medicină generală în limba română, pe care a învăţat-o destul de repede.


    În anul
    pregătitor am învăţat româna, în primul an mi-a fost foarte greu, chiar nu
    înţelegeam nimic, aveam impresia că nu ştiam despre ce e vorba, mergeam la
    cursuri şi nu înţelegeam nimic, profesorii vorbeau, îşi ţineau cursul, dar eu
    nu înţelegeam, cum spunem noi, în
    medicină, audiometria vocală la mine era cam zero. Şi după aceea am început
    încet-încet să înţeleg cam totul. Acum cred că înţeleg 90% din ce se discută la
    cursuri.


    Mohamed elmaddawi s-a adaptat foarte rapid,
    în numai câteva luni, la viaţa din ţara noastră şi a reuşit să treacă uşor dincolo
    de diferenţele culturale dintre Egipt şi România.


    Românii cu
    care ţin legătura m-au ajutat mult să înţeleg totul, adică ei mi-au explicat,
    mi-au spus ce pot să fac şi ce nu, cum să mă comport în diferite situaţii,
    inclusiv de sărbători, deci nu mi-a fost greu. În plus, cred că atunci când eu
    judec pe cineva, nu trebuie să-l judec după cultura mea, ci după cultura lui.
    De exemplu, eu sunt student la medicină, dar dacă dau acum examen la Facultatea
    de Istorie sau la Academia de Studii Economice, sigur o să pic, o să iau nota 4,
    normal, pentru că habar n-am despre ce e vorba la ASE sau la istorie. Aceeaşi
    idee se aplică şi dacă vreau să vorbesc cu cineva care a făcut un lucru rău.
    Poate după cultura lui sau după educaţia primită acel lucru e bun, nu rău. De
    aceea cred că avem nevoie de înţelegere, cred că trebui să îi înţeleg eu. Deci
    nu am probleme în sensul acesta.


    Mulţi colegi l-au întrebat pe Mohamed elmaddawi despre Egipt. Iată o prezentare în câteva cuvinte a ţării sale natale:






    Piramidele,
    Alexandria, care e minunată, Luxor, care e foarte vechi, Peninsula Sinai, care
    şi ea e minunată, cred că acestea sunt cele mai reprezentative locuri.

    Mohamed elmaddawi a călătorit puţin şi prin
    România.


    În
    România am fost în Mangalia, la Sinaia, mi-a plăcut mult la Constanţa şi cam
    atât.


    Mohamed elmaddawi şi-a făcut mulţi prieteni
    români, cu care are o mulţime de lucruri în comun, ce îi fac să treacă peste
    diferenţele culturale.


    Da, am
    mulţi colegi şi prieteni, şi vecini, sunt mulţi. Colegii mei, de exemplu, vor şi
    ei să facă ceva bun pentru societate, pentru cei din jurul lor, fiecare în
    parte îşi doreşte tot ce e mai bun, îşi doreşte să lucreze, să nu aibă
    probleme, deci, din ce am văzut eu, avem multe lucruri în comun eu şi colegii,
    vecinii sau prietenii mei.


    Acelaşi Mohamed elmaddawi din
    Egipt şi la ce specializare medicală se gândeşte în viitor.


    Momentan
    eu sunt doar student, dar după terminarea facultăţii trebuie să-mi aleg o
    specializare. Trebuie să dau un examen de rezidenţiat. Până acum m-am gândit la
    neurochirurgie, dar un rol foarte important are şi examenul de rezidenţiat,
    după ce îi voi lua voi putea intra, în funcţie de notă, nu neapărat de ce vreau
    eu.


    Mohamed elmaddawi din nou la final şi dacă
    are un fel de motto după care îşi
    conduce viaţa:

    Am ceva, dar nu e prea
    optimist. Din Legile lui Murphy, care îmi plac. Una din ele spune că tot ce se
    va întâmpla rău, se va întâmpla. Adică nu contează ce se va întâmpla pentru că
    oricum se va întâmpla, să nu ne mai gandim la ce se întâmplă mâine, când vine
    ziua de mâine rezolvăm totul mâine. Noi trăim ziua de azi, nu ne garantează
    nimeni că trăim până mâine.

  • Nermine Rezkalla (Egipt)

    Nermine Rezkalla (Egipt)

    Nermine Rezkalla s-a născut în Egipt, la Cairo şi s-a stabilit în
    România în urmă cu opt ani. A primit educație în multe țari, cu sisteme de
    învățământ diferite: în Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Egipt, Pretoria şi Cape
    Town în Africa de Sud, iar apoi în Bucureşti unde locuiește acum. Este
    profesoară de engleză la Consiliul Britanic, după ce ani de zile a predat în
    toată lumea. Ne povestește cum și când a venit în România:


    M-am mutat în România în 2010, m-am căsătorit cu un român şi el m-a
    adus aici. Ne-am cunoscut în Africa de Sud şi am avut două ceremonii: una
    civilă aici în România şi una religioasă în Egipt. Am locuit apoi timp de un an
    în Africa de Sud, însă ne-am decis să ne stabilim în România în 2010, iar de
    atunci mă aflu aici.

    Nermine avea deja experiența mutării și adaptării la noi culturi, însă
    România a reprezentat o provocare, mai ales din cauza vremii și a
    temperaturilor scăzute, cu care ea nu era obișnuită. În timp a reușit să treacă
    peste inconveniente și să se integreze, și-a găsit un loc de muncă, și-a făcut
    prieteni noi și a început să se simtă acasă la București.


  • Cum au petrecut românii de Crăciun?

    Cum au petrecut românii de Crăciun?

    Sărbătoare a
    bucuriei şi a familiei, Crăciunul, care aduce vestea venirii pe lume a lui Isus
    Hristos, înseamnă emoţie, fericirea din ochii copiilor, pace sufletească,
    momente liniştite, magice petrecute alături de cei apropiaţi. Într-un mesaj transmis cu acest prilej, Patriarhul Daniel al Bisericii
    Ortodoxe Române a spus că aceasta sărbătoare este şi una a darurilor, oferite
    copiilor, bătrânilor, orfanilor, celor bolnavi şi singuri, tuturor celor dragi.
    Una dintre cele mai mari sărbători ale creştinităţii, Crăciunul aduce, an de an,
    în familie obiceiuri aşteptate cu drag cum
    ar fi colindatul, care, în România, este o datină răspândită. Colindatul
    este un ritual compus din texte ceremoniale, dansuri şi gesturi, ia rcolindătorii
    simbolizează îngerii şi păstorii care au fost primii vestitori ai Naşterii lui
    Iisus. Ei transmit urări de sănătate, rod bogat, împlinirea
    dorinţelor şi sunt răsplătiţi de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri sau bani.

    Pe de altă parte, mulţi români au profitat de zilele libere, pentru a merge la
    munte, unde staţiunile
    sunt pline de turişti. Peste 18 milioane de euro au cheltuit pentru vacanţa de
    Crăciun cei care au ales să îşi petreacă sărbătorile la hotelurile şi
    pensiunile din ţară. Peste 139 de mii de români au optat pentru pensiuni rurale
    din zone precum Bran, împrejurimile Sibiului, Maramureş,
    Bucovina. Ei au fost întâmpinaţi
    de gazde cu mâncare tradiţională şi obiceiuri româneşti. Primirea
    colindătorilor în jurul focului de tabără, costumele populare, obiceiul tăierii
    porcului, excursiile cu sania au fost doar câteva din atracţiile acestor zone. De
    asemenea, au fost pregătite pârtiile pentru schiorii şi amatorii de snowboard,
    precum şi pentru copiii nerăbdători să se dea cu sania.

    Potrivit datelor
    Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, cheltuiala medie a turiştilor care au
    preferat destinaţiile interne a fost de aproximativ 570 de lei pe sejur, doar pentru cazarea şi mesele incluse în pachetele turistice,
    în creştere cu 14% faţă de anul trecut. Cheltuielile suplimentare, cu drumul şi
    distracţia, au fost în medie, de 500 lei pe sejur, pentru
    fiecare turist. Ca în fiecare an, sunt şi români care au ales să petreacă
    Crăciunul în străinătate, cele mai căutate zone fiind cele cu climă caldă sau
    diverse oraşe europene. În topul preferinţelor se află staţiunile de ski din
    Austria, Bulgaria, Elveţia şi Franţa, unde oamenii au practicat sporturi de
    iarnă şi au vizitat târgurile de Crăciun. În ceea ce priveşte destinaţiile
    exotice, favorite au fost anul acesta Dubai, Egipt sau Maroc. Preţurile pentru
    o vacanţă de acest fel au variat între 500 şi 3.000 de euro de persoană, arată
    datele patronatelor din turism.

  • Jurnal românesc – 14.11.2018

    Jurnal românesc – 14.11.2018

    Institutul
    ‘Eudoxiu Hurmuzachi’ pentru românii de pretutindeni organizează, pe 17
    noiembrie, la Jula, în Ungaria, conferinţa ,,Contribuţia românilor din Ungaria
    la Marea Unire şi Rolul Armatei Române în eliberarea Budapestei de trupele
    bolşevice’. Evenimentul este organizat în parteneriat cu Centrul pentru
    Politici Locale din Alba Iulia şi publicaţia ‘Foaia Românească’ din Ungaria. La
    conferinţă vor participa diplomaţi, istorici, demnitari ai statului român,
    ziarişti din tară şi din Ungaria, membri ai asociaţiilor civice din România, şi
    reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Ungaria. În cadrul evenimentului va
    avea loc şi o festivitate în cadrul căreia membrii reprezentativi ai
    comunităţii de români din Ungaria, inclusiv directorii de şcoli în care se
    învaţă în limba română, vor fi premiaţi de către Institutul ‘Eudoxiu
    Hurmuzachi’ pentru românii de pretutindeni. Proiectul se încadrează în Planul
    de activităţi pentru anul 2018 al Institutul ‘Eudoxiu Hurmuzachi’ – Program
    strategic – Spaţiul cultural comun românesc – Centenar Marea Unire 1918 – 2018.




    120 de
    copii, lideri de opinie ai românilor/vlahilor din Timoc, reprezentanţi ai
    mediului asociativ şi ai mai multor categorii socio-profesionale vor veni în Oltenia, într-o excursie tematică, cu
    prilejul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri. Proiectul intitulat Drumeţ în
    ţara mea aparţine Institutului ‘Eudoxiu Hurmuzachi’ pentru românii de
    pretutindeni şi se va desfăşura în perioada 17-18 noiembrie. Evenimentul are
    drept scop facilitarea cunoaşterii istoriei naţionale, geografiei, arhitecturii
    şi artelor vizuale româneşti de către tinerii etnici români, în vederea
    recuperării memoriei istorice şi a conştientizării apartenenţei la neamul
    românesc. Printre obiectivele ce vor fi vizitate se numără mai multe muzee,
    mânăstiri şi ansambluri sculpturale din Craiova, Târgu Jiu şi Orşova. Proiectul
    ‘Drumeţ în ţara mea’ a început în anul 2016 şi se desfăşoară anual, în
    parteneriat cu Asociaţia pentru cultură a românilor din Serbia ‘Ariadnae
    Filum’.





    Ministerul
    Afacerilor Externe informează că, în noaptea de 13 spre 14 noiembrir, trei
    cetățeni români și unul yemenit, membru de familie, au fost evacuați, în
    siguranță din Republica Yemen, prin Egipt și Turcia, către România. Pe tot
    parcursul deplasării, cetățenii români și membrul de familie al acestora s-au
    aflat în legătură permanentă cu Ambasada României la Cairo și cu Consulatul
    General al României la Istanbul. Reprezentanții misiunii diplomatice române de
    la Cairo și ai oficiului consular de la Istanbul, în coordonare permanentă cu
    Celula de Criză a MAE și cu sprijinul consulului onorific al Republicii Yemen
    în România, au acordat permanent asistență consulară în vederea repatrierii pe
    cale aeriană, prin identificarea unei modalități optime de evacuare, emiterea
    documentelor necesare deplasării și asigurarea îndeplinirii formalităților de
    îmbarcare. Celula de Criză a MAE continuă eforturile de evacuare în siguranță a
    cetățenilor români aflați în Yemen și rămâne în legătură permanentă atât cu
    aceștia, cât și cu toate autoritățile competente din regiune

  • Reuniunea şefilor diplomaţiilor din UE

    Reuniunea şefilor diplomaţiilor din UE

    Miniştrii de Externe şi ai Apărării, inclusiv din România, reuniţi la Bruxelles, au pus, luni, bazele unui “cartier general militar” al Uniunii Europene, printre atribuţiile căruia se numără planificarea şi gestionarea operaţională a misiunilor necombatante, cum ar fi cele din Republica Congo, Mali şi Somalia. Totodată, miniştrii de Externe au discutat despre relaţia Uniunii cu Egiptul. Pe lângă subiecte legate de economia şi dezvoltarea politică a acestei ţări, au fost abordate obiectivele la care atât Bruxelles-ul, cât şi Cairo s-au angajat în procesul de pace din Orientul Mijlociu, precum şi situaţiile din Libia şi Siria. În ceea ce priveşte Siria, Înaltul Reprezentant pentru politică externă şi de securitate, Federica Mogherini, a anunţat că în aprilie, la Bruxelles, va avea loc o conferinţă care se va concentra pe reconstrucţia post-conflict a acestui stat mult încercat.



    Domeniul Apărării, esenţial în actualul context geopolitic extrem de complicat, este în vizorul şefilor de stat şi de guvern din ţări membre ale Uniunii Europene. Se vorbeşte intens, în ultimele zile, de o relansare a proiectului comunitar pe fondul deciziei Marii Britanii de a părăsi Uniunea, dar şi al ascensiunii exponenţiale a ideilor şi, implicit, a partidelor populiste, care merg până la a pleda pentru dezmembrarea blocului european. Or, unul din scenariile vehiculate în vederea acestei necesare relansări este cel al unei Europe cu mai multe viteze, suflul ei urmând să fie dat de o cooperare intensă, dar simţitor restrânsă, în Apărare.



    Europa se poate relansa prin intermediul acestui sector — a declarat, luni, preşedintele francez, François Hollande, care i-a reunit în somptuosul decor al Palatului de la Versailles pe cancelarul german, Angela Merkel, pe premierul spaniol Mariano Rajoy şi pe cel italian, Paolo Gentiloni. O impun, în viziunea liderului de la Elysée, recenta alegere în fruntea Statelor Unite a lui Donald Trump, care şi-a înmulţit declaraţiile de neîncredere la adresa Uniunii Europene şi a NATO, precum şi ambiţiile nemăsurate ale Rusiei.



    Dacă ideea impulsionării cooperării europene este binevenită, în schimb felul în care este ea gândită naşte nemulţumiri vocale: ar putea participa doar anumite state membre grupate într-un aşa-numit “nucleu dur”, ţările în special din Europa de Est, considerate mai puţin dezvoltate, rămânând, cel puţin provizoriu, pe tuşă. “Unitatea nu este uniformitate” — a subliniat preşedintele François Hollande, potrivit căruia câteva ţări ar putea merge mai repede şi mai departe, pe lângă Apărare, cooperarea urmând să fie extinsă şi prin aprofundarea Uniunii economice şi monetare, prin armonizarea fiscală şi socială sau prin proiecte comune dedicate tineretului şi culturii. Şi pentru Angela Merkel, europenii trebuie să aibă curajul să accepte că unele ţări avansează mai repede decât altele, fără să se închidă pentru cele care sunt în urmă.

  • Abdallah Reda studiază la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti

    Abdallah Reda studiază la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti

    Abdallah Reda vine din Egipt şi studiază la
    Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti. A terminat
    anul trei de facultate şi urmează să intre în cel de-al patrulea. De ce a ales
    tocmai România pentru studiile sale în medicină?


  • Balcanii, de la butoi cu pulbere la drum al refugiaţilor

    Balcanii, de la butoi cu pulbere la drum al refugiaţilor

    Geopolitica evoluează dramatic, schimbând
    radical concepte şi principii. Logica bipolară a echilibrului internaţional al
    puterii cere tot mai multe detalii care, la un moment dat, evoluează
    independent. De câteva luni, Europa se confruntă cu o situaţie care nu ţine
    cont nici de America şi nici de Rusia, nici de Europa şi nici de Balcani. Până
    în vara trecută, Grecia era preocupată doar de uriaşele sale probleme
    financiare şi economice.

    În ultimele luni, însă, s-a trezit pe propriile plaje
    cu o problemă uriaşă, pe care nimeni nu se grăbeşte să o rezolve. De ani de
    zile, africanii se urcă în ambarcaţiuni improvizate şi se îndreaptă spre
    ţărmurile Europei, pe care puţini dintre cei porniţi la drum le şi vor atinge.
    Ne amintim că fenomenul nu este deloc nou, am asistat la astfel de drame şi în
    mările Chinei dar şi pe apele dintre Cuba şi Statele Unite. Avea şi un nume,
    această plecare disperată peste ape, se numea boat-people, deşi
    ambarcaţiunile respective de abia dacă pluteau. Debarcarea pe coastele Italiei
    a acestor refugiaţi sau dispariţia lor în apele Mediteranei deveniseră o ştire
    banală, care nu a iscat reacţii semnificative din partea decidenţilor Europei
    unite.

    În vara trecută s-a întâmplat ceva, un fenomen ca un declanşator, care a
    adus pe coastele Greciei adevărate valuri de refugiaţi care traversau Mareea
    Egee şi apoi o luau, pe jos, spre Germania, trecând peste frontiere altădată
    adevărate fortăreţe. Budapesta s-a trezit dintr-o dată cu mii de oameni,
    bărbaţi dar şi femei, copii şi bătrâni, care ştiau că de acolo pleacă trenul
    spre Germania. Primele măsuri de urgenţă i-au ajutat pe aceşti primi refugiaţi
    transeuropeni dar au reuşit şi să stimuleze emigraţia periculoasă, cu orice
    preţ. Disponibilitatea unor ţări europene dezvoltate de a primi aproape pe
    oricine a făcut carieră astfel că ruta emigraţiei s-a mutat din Vestul iberic
    spre Estul turco-grec. Dacă primii refugiaţi erau trecuţi în contul dramei ce
    se petrece în Siria, ulterior s-a constatat o maximă diversitate a celor
    plecaţi spre centrul Europei.

    Pe lângă victimele conflictelor ce nu mai par a
    se termina – sirieni, afgani şi irakieni – refugiaţii ţărmurilor Greciei vin şi
    din Pakistan, din Egipt şi Sudan, din Yemen şi chiar Maroc. Singura reacţie
    europeană a fost una pe cont propriu, a fiecăreia dintre ţările tranzitate de
    refugiaţi în drumul lor spre Germania. Ungaria a ridicat un gard inexpugnabil,
    în regim rapid şi dur. Apoi, pe rând, ţările care se anunţau bucuroase să îi
    primească pe refugiaţi şi-au închis graniţele, punând sub semnul întrebării
    mari cuceriri europene precum libertatea de mişcare şi sistemul Schengen.
    Poziţia oficială europeană, unică şi clară, lipseşte cu desăvârşire şi nu este
    anunţată. Treptat, problema refugiaţilor s-a mutat din centrul Europei,
    destinaţia năpăstuiţilor care supravieţuiau lungului drum, spre marginea
    continentului, în Balcani.

    Dacă acum un secol, Balcanii erau numiţi butoiul cu
    pulbere al Europei, pe care au şi aruncat-o în aer, odată cu declanşarea
    primului război mondial, acum Balcanii sunt drumul pe care vin refugiaţii.
    Singura problema a Europei comunitare pare a fi îndepărtarea problemei de
    frontierele Schengen, chiar trimiterea acestor oameni înapoi în Turcia, ultima
    etapă înaintea Europei, cu preţul unor fonduri considerabile. În acest timp, oamenii
    amăgiţi trăiesc iarna balcanică pe marginea unor frontiere care nu se mai lasă
    trecute. Stau în Balcanii despre care nu ştiu nimic şi nici nu îi interesează,
    o regiune complexă pe care nici Europa nu pare interesată să o cunoască şi să o
    înţeleagă.

  • Egipt: lupte în Sinaiul de Nord

    Luptele
    dintre insurgenţi şi forţele armate egiptene s-au intensificat în ultimele zile, în
    Sinaiul de Nord, anunţă ministerul român de Externe. Astfel, miercuri, 1 iulie,
    au decedat peste 100 de isnurgenţi, 17 poliţişti şi un număr de civili au căzut
    victime în confuntările din din zona localităţilor Rafah şi Sheikh al Zuweyd. Alţi
    23 de insurgenţi au murit joi, 2 iulie, în urma atacurilor aviatice ale
    forţelor egiptene.




    Având în
    vedere situaţia tensionată din Sinaiul de Nord, diplomaţia de la Bucureşti recomandă
    cetăţenilor români să evite cu desăvârşire călătoriile în Sinaiul de Nord, iar
    celor aflaţi în Sinai să părăsească imediat zona şi, în cazul redeschiderii
    punctului de trecere al frontierei din localitatea Rafah, să nu încerce să
    tranziteze Sinaiul de Nord, în drum spre/dinspre Fâşia Gaza. Totodată, MAE
    reaminteşte avertismentul de a nu încerca folosirea tunelurilor clandestine de
    la frontiera palestiniano-egipteană, tentativă pasibilă de pedeapsa cu
    închisoare pe viaţă.




    Localităţile tursitice
    Sharm El Sheikh şi Hurghada, pot fi vizitate cu respectarea recomandării de
    evitare a excursiilor opţionale şi deplasărilor în afara staţiunilor.

  • Egipt: evitarea călătoriilor care nu sunt necesare

    Egipt: evitarea călătoriilor care nu sunt necesare

    Ministerul român de Externe recomandă evitarea deplasărilor în anumite zone şi localităţi egiptene din cauza situaţiei de securitate din acesta stat. Cetăţenii români sunt sfătuiţi să nu meargă în Ismailia, Suez, El Arish, Badr, Helwan, Dahab, Taba, la mănăstirea Sfânta Caterina, Peninsula Sinai şi în zona cuprinsă între Cairo şi Luxor.



    De asemenea, diplomaţia de la Bucureşti recomandă celor care urmează să se deplaseze pe teritoriul Egiptului să se informeze, în prealabil, asupra situaţiei de securitate din zonele în care urmează să călătorească.



    În prezent, autorităţile egiptene au instituit starea de urgenţă ce presupune anumite interdeplasaridicţii de deplasare. Astfel, între orele 24.00 şi 5.00 dimineaţa şi vinerea între 19.00 şi 5.00 este interzisă deplasarea în guvernoratele supuse restricţiilor, respectiv Cairo, Giza, Alexandria, Sinaiul de Sud (cu excepţia localităţilor Sharm El Sheikh, Taba şi Dahab), Sinaiul de Nord, Suez, Beheira, Minia, Assiut, Sohag, Beni Suef, Ismailia, Qena şi Fayoum.



    Sursa: MAE.ro

  • UPDATE Egipt: stare de urgenţă şi violenţe

    Autorităţile egiptene au modificat modificat restricțiile de circulaţie în 14 guvernorate. Astfel, Este interzisă circulația în Cairo, Giza, Alexandria, Sinaiul de Sud (cu excepția localităţilor Sharm El Sheikh, Taba și Dahab), Sinaiul de Nord, Suez, Beheira, Minia, Assiut, Sohag, Beni Suef, Ismailia, Qena și Fayoum în intervalul 21.00 – 06.00. În zilele de vineri, restricţiile se aplică începând cu ora 19.00.



    Starea de urgenţă decretată în urmă cu două săptămâni rămâne în vigoare. Ministerul român de Externe păstrează recomandarea de a evita deplasările pe teritoriul Egiptului. De asemenea, diplomaţia recomandă cetățenilor români să nu tranziteze Sinaiul, declarat zonă militară închisă.



    Protestele continuă în Egipt iar situaţia s-a înrăutăţit în ultimele zile. Ministerul egiptean al Sănătăţii a anunţat că 173 de persoane şi-au pierdut viaţa vienri, majoritatea în Cairo (95). Peste o mie de persoane au fost rănite în conflictele dintre protestatari şi forţele armate.



    Încă de miercuri a fost instituită starea de urgenţă şi au fost impuse restricţii de circulaţie în 14 guvernorate: Cairo, Giza, Alexandria, Suez, Ismailia, Assiut, Sohag, Beni Suef, Minya, Beheira, South Sinai, North Sinai, Fayoum şi Qena. Între orele 19.00 şi 6.00 este interzisă circulaţia.



    Ministerul român de Externe a dat publicităţii un comunicate de presă în care recomandă celor care au programate sejururi în staţiunile de la Marea Roşie să le reprogrameze, iar celor aflaţi în staţiunile Hurghada şi Sharm el Sheikh să nu părăsească zona hotelurilor şi să renunţe la excursiile ce presupun deplasarea în afara lor. Siturile arheologice şi muzeele sunt închise pe o perioadă nedeterminată.



    Diplomaţia de la Bucureşti recomandă operatorilor români din turism să manifeste maximum de profesionalism şi să nu rişte viaţa cetăţenilor români în baza asigurărilor primite de la operatorii egipteni privind siguranţa staţiunilor egiptene.



    MAE a reluat apelul către cetăţenii români care se află în această ţară să se adreseze Ambasadei României în Egipt şi să îşi anunţe prezenţa în regiune, comunicând coordonatele personale, pentru a putea fi contactaţi în situaţii de urgenţă.

  • România şi situaţia din Egipt

    România şi situaţia din Egipt

    Egiptul, stat aflat în prima linie a aşa numitei Primăveri arabe”, traversează o perioadă de agonie, marcată de cel mai sângeros conflict intern de la plecarea de la putere a fostului lider forte de la Cairo, Hosni Mubarak. Bilanţul acestei săptămâni dramatice se ridică la sute de morţi, majoritatea civili, rezultat al confruntărilor dintre susţinătorii prşedintelui islamist demis, Mohamed Morsi, pe de o parte şi adversarii săi şi forţele de ordine, pe de alta.



    Primii, recrutaţi din rândurile organizaţiei Fraţii Musulmani, îl vor înapoi la putere pe preşedintele ales democratic, dar înlăturat din funcţie de armată şi par hotărâţi să meargă cu protestul lor până la ultimele consecinţe. Replica autorităţilor este una fermă şi mai ales dură, exagerată chiar, potrivit unor voci tot mai clar auzite din spaţiul occidental. Armata care a preluat puterea a ameninţat că va trage asupra oricui atacă instituţii ale statului.



    Îngrijorată de evoluţiile din Egipt, comunitatea internaţională revine, constant, cu apeluri la reţinere şi cu condamnări ale vărsărilor de sânge. Consiliul de Securitate a cerut părţilor să se abţină de la gesturi care pot escalada conflictul şi adânci criza. În Statele Unite, preşedintele Barck Obama a denunţat violenţele şi a cerut oprirea lor. Liderul de la Casa Albă a cerut autorităţilor să respecte drepturile omului şi a anunţat anularea manevrelor militare americano-egiptene, prevăzute luna viitoare.



    Uniunea Europeană dar şi state musulmane au amendat reacţia prea dură a autorităţilor la manifestaţiile pro- Morsi, reacţie ce ar putea fi încadrată în coordonatele unei reprimări brutale. În acord cu poziţia exprimată de Uniunea Europeană, diplomaţia română a afirmat că urmareste cu preocupare evolutiile din Egipt si deplânge pierderile de vieti omenesti si distrugerile materiale. Ministerul de externe de la Bucureşti sustine apelul Înaltului Reprezentant al UE, Catherine Ashton, privind necesitatea ca toate părţile implicate să dea dovadă de reţinere pentru stoparea confruntărilor violente si restabilirea calmului.



    Bucureştiul reitereaza, de asemenea, necesitatea respectarii drepturilor fundamentale ale omului si libertatilor cetatenesti si încurajeaza dialogul necesar reluării procesului politic de tranzitie democratica. Pe de altă parte, conştient de pericolele pe care criza prelungită, marcată de violenţe, o poate reprezenta pentru cetăţenii români aflaţi în Egipt, Ministerul de Externe le recomandă acestora să evite cu desavârsire zonele unde îsi au sediile principalele institutii guvernamentale si partide si unde au loc proteste. Cetăţenii români care se afla în această ţară sunt sfătuiţi să se adreseze Ambasadei României în Egipt şi să îsi anunţe prezenţa în regiune, comunicând coordonatele personale, pentru a putea fi contactati în situaţii de urgenţă.

  • Egipt: noi proteste şi posibile ciocniri violente

    Demonstraţiile de protest continuă pe teritoriul Egiptului, anunţă ministerul român de Externe. Conform informaţiilor deţinute de diplomaţia română, se estimează că în perioada 9 –15 august 2013 se va înregistra un nivel ridicat de risc de producere a unor ciocniri violente.



    Autorităţile locale au decis să disperseze demonstraţiile care se desfăşoară în Cairo, în districtul Nasr City, zona Rabaa al Adaweiya şi cele din Giza, în zona Pieţii Al Nahda. Este posibil ca, în situaţia în care protestatarii nu părăsesc zonele respective, să se decreteze stare de urgenţă şi să se impună restricţii de circulaţie.



    Cetăţenii români care sunt pe teritoriul Egiptului sunt sfătuiţi să evite zonele din preajma sediilor principalelor instituţii guvernamentale şi partide politice. De asemenea, MAE reaminteşte celor aflaţi în Egipt să se adreseze Ambasadei României la Cairo şi să îşi anunţe prezenţa în regiune, comunicând coordonatele personale, pentru a putea fi contactaţi în situaţii de urgenţă.


  • Egipt: Protestele şi violenţele continuă

    Ministerul Afacerilor Externe atenţionează cetăţenii români care doresc să călătorească în Egipt sau se află pe teritoriul acestui stat asupra faptului că demonstraţiile de protest şi violenţele continuă. Sunt semnalate manifestaţii violente ale susţinătorilor fostului preşedinte Mohamed Morsi, în special în zona sediului Gărzii Republicane (în apropierea celor două palate prezidenţiale din Heliopolis-Cairo), dar şi pe linia de centură a capitalei, precum şi în districtele Nasr City, Zamalek şi Maspero. Au avut loc demonstraţii violente la Suez, Mansoura, Marsa Matrouh, Alexandria, Beheira (în partea de nord a Egiptului) şi în Miniya (în sud) şi Ismailiya. Începând cu data de 26 iulie 2013, pe teritoriul R.A. Egipt sunt anunţate manifestaţii care pot determina noi confruntări între protestatari. MAE recomandă cetăţenilor români să evite călătoriile, până la restabilirea situaţiei, iar celor care se află pe teritoriul egiptean li se recomandă să evite cu desăvârşire zonele unde îşi au sediile principalele instituţii guvernamentale si partide politice, unde au loc proteste şi să evite implicarea în orice fel de manifestaţii.



    Cetăţenii români care se deplasează în Egipt sau care se află deja pe teritoriul acestei ţări, sunt sfătuiţi să se adreseze Ambasadei României în Egipt şi să îşi anunţe prezenţa în regiune, comunicând coordonatele personale pentru a putea fi contactaţi în situaţii de urgenţă.



    Sursa: Comunicat www.mae.ro

  • Egiptul din nou în fierbere

    Egiptul din nou în fierbere

    Egiptul este profund divizat. De o parte sunt partizanii lui Mohamed Morsi, preşedintele îndepărtat, săptămâna trecută, de la putere. Sunt susţinuţi de formaţiunea islamistă a Fraţilor Musulmani. De cealaltă parte sunt nemulţumiţii, cei care au protestat zile la rând în piaţa Tahrir, din Cairo, devenită simbol al contestării felului în care Morsi a condus ţara în primul său an ca şef al statului. Aceştia sunt sprijiniţi de armată, a cărei influenţă în mersul treburilor ţării este, deja, arhicunoscută.



    Poate sărbătoarea, abia începută, a Ramadanului — cea mai importantă a musulmanilor — să mai calmeze spiritele în următoarele 30 de zile cât va dura ? Nu puţini sunt cei care cred că nu. Fraţii Musulmani ar putea să-şi dubleze violenţele împotriva celor care le-au destituit preşedintele, iar armata să le răspundă pe măsură. In acest context, avertismentele cu privire la riscul declanşării unui război civil se multiplică. Islamiştii au pledat, de altfel, deja, pentru o revoltă a poporului împotriva celor care încearcă — spun ei — să le fure revoluţia cu tancurile şi au cerut comunităţii şi grupurilor internaţionale să intervină pentru a împiedica masacre, făcând referire la confruntările armate de la începutul acestei săptămâni, soldate de zeci de morţi.



    “Provocările şi escaladarea violenţei trebuie evitate, iar toţi cei care revendică legitimitatea să acţioneze în mod responsabil pentru binele ţării” — a punctat, în termeni imperativi, diplomaţia europeană prin şefa ei, d-na Catherine Ashton.



    La Bucureşti, secretarul de stat pentru afaceri globale din cadrul Ministerului de externe, Mihail Dobre, a primit-o pe d-na Laila Ahmed Bahaa El Din, ambasadorul Egiptului în România, la solicitarea acesteia. Din comunicatul diplomaţiei române citim : “Ambasadorul egiptean a făcut o prezentare a situaţiei interne actuale din ţara sa, a subliniat complexitatea evoluţiilor ce au urmat după declanşarea Primăverii Arabe şi a evidenţiat dificultăţile cu care se confruntă autorităţile egiptene în această perioadă în ceea ce priveşte formarea unui guvern interimar, dar şi hotărârea lor de a asigura continuarea procesului de transformare democratică a ţării”. România — a răspuns diplomaţia de la Bucureşti — deplânge pierderile de vieţi omeneşti în cursul ciocnirilor din ultimele zile şi condamnă orice formă de violenţă. Totodată, urmăreşte cu preocupare, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene, evoluţiile actuale. Numai prin dialog, iar nu prin confruntare, se poate asigura succesul proiectului democratic. De aceea, România speră că în Egipt se va reveni cât mai curând la ordinea constituţională prin organizarea de noi alegeri şi că procesul de tranziţie democratică va fi reluat cât mai rapid cu putinţă.



    Miza depăşeşte cu mult graniţele naţionale! Egiptul este un factor cheie pentru pacea, securitatea şi dezvoltarea economică din regiunea Mediteranei, a nordului Africii şi a Orientului Mijlociu. Or, stabilitatea şi securitatea lui sunt esenţiale pentru stabilitatea şi securitatea regiunii.