Radio România Internațional

Tag: elevi

  • Alâxeri tu năulu anu di sculie

    Alâxeri tu năulu anu di sculie

    Vârâ trei miliuni di elevi ditu Românie ahurhirâ unu nău anu di sculie, ți yini cu alâxeri di simasie. Elevlli ditu clasili VIII-a şi XII-a va s-bitiseascâ ma ayoñia sculia, iara calindarlu a examenilor, emu ațeali ti Evaluarea Naţionalâ, emu ti Bacalaureat, fu alâxitu. Ti ațelli ți nu va s-da exameni tu aestu anu di sculie, mathimatli va s-țânâ 36 di stâmâñi şi va s-bitiseacâ tu 20 di cirișaru 2025. Va s-aibâ ș-ținți vacanți.

    Niapruchearea a telefonillei mobilâ tu kirolu a mathimatloru, cata cumu ș-bâgarea tu săli ahoryea a eleviloru ți aspargu mathimatli, iu va s-hibâ viglleaț di unu cadru didacticu, suntu alti pruvideri di simasie. Tutu di estanu, a eleviloru va lâ si da, tu bitisita la ițido modulu, unâ notâ ti cumu s-purtarâ, iara media ditu bitisita a anlui va s-hibâ ñicuratâ cu unu punctu ti cathi 20 di absenţi niexiyisiti.
    Ministrul ali educaţie, Ligia Deca, dzâsi câțe s-agiumsi la ahtari misurâ: „Avumu multi moabeț cu directorlli ditu sculiili, iu, ti amârtie, s-feațirâ fapti di violenţâ/preșcâville scolarâ ş-nâ dzâsirâ că easti multu ma ghini ta sâ știbâ elevlu că va s-lljea la cathi modul notâ ti purtaticu. Ma s-aibâ unu purtaticu niuidisitu ti șcurtu kiro, aestu purtaticu va s-hibâ anyrâpsitu tu tifteri ti modulul cându s-feați și ași va sâ știmu. Maca elevlu ș-alâxeaști purtaticlu, s-poatâ s-compenseadzâ cu notili di pi alanti moduli. Cu troplu aestu va sâ știmu salami ți turlie di purtaticu ari unu elevu.”

    Di estanu va s-aibâ catalogu electronicu aproapea 1.900 di adârâminti di anvițari ditu tutâ vâsilia, cu 700 ma multi di meslu yizmâciuni di anlu ți tricu. Dupâ spusa a Ministerlui ali Educaţie, tu aestâ ahurhitâ di anu di sculie, cama di 850 di sculii ditu vârâ 6.300, câti ari tu Românie, suntu bâgati tu altu locu, di itita a modernizarillei i ti mirimeti. Lipseaști s-dzâțemu că 22 di sculii va s-lucreadzâ di 3 ori tu dzuuâ, nu di dauâ, cumu s-fați di arada. Uidisitu cu spusa a ministrului ali Educație, ari ș-unu planu di dânâseari a violenţâllei/preșcăvillei tu sculii, ți pruveadi acţiuni şi vadedz limbidz ti tuț ațelli ți suntu misticaț tu ahtări lucri, di la ministeri pânâ di inspectorati, ți s-ducâ la prevenţia/vigllearea a faptilor di violenţâ/preșcăville ş-a consumlui di substanţi niaprukeati.
    Ligia Deca: „Tu sculii va s-facâ campanii, programi, acţiuni di viglleari a preșcăvillei tu mediul di sculie preuniversitar, a traficlui di persoani, cata cumu ș-a consumlui di droguri, ama ș-acțiuni ți sâ scoatâ tu migdani cumu poț s-ai unâ turlie di banâ sânâtoasâ. Tutnâoarâ, stâmâna „Sculia altâ sói” va s-aibâ temâ di prota thesi vigllearea și scâdearea a faptiloru di violenţâ/preșcăville, a consumlui di droguri, alcool şi tâtumi, pi ninga educaţia rutierâ.”

    Tu ți mutreaști abandonlu di sculie, fu bâgatâ unâ mâcari di prândzu la sculie, a dupâ misura aesta, dzâți ministrul, abandonlu di sculie scadi, cama multu tu năili/zonili ți suntu ma nghiosu suțio-icunumicu. Tutnâoarâ, fu faptu ma mari numirlu ş-cuantumlu a bursilor ș-criscu ș-numirlu a consilierilor sculari, tut ti scupolu ta sâ scadâ abandonlu di la sculie. Tu soni, autoritățli dzâcu că anvițâmintul românescu ari ananghi ș-di aua ș-ninti di investiții di simasie.

    Autor: Daniela Budu
    Apriduțearea: Tașcu Lala

  • Retrospectiva săptămânii 10.12 – 16.12 2023

    Retrospectiva săptămânii 10.12 – 16.12 2023

    Bugetul României în 2024

    Guvernul de coaliție PSD-PNL de la București a aprobat, joi, târziu în noapte, proiectele de lege privind bugetul de Stat şi cel al asigurărilor sociale pe 2024 , înainte de a le trimite Parlamentului pentru dezbatere şi adoptare până de Crăciun. Bugetul de anul viitor este construit pe o creştere economică de 3,4%, o inflaţie medie anuală de 6% şi un deficit de 5% din PIB. Bugetul este axat, de asemenea, pe investiţii de aproximativ 7% din PIB. Educaţia va primi cele mai multe fonduri din istorie. De creşteri de bugete vor beneficia și Transporturile şi Sănătatea. De asemenea, Ministerului de Interne i-a fost alocat 1 miliard de lei în plus (200 de milioane de euro) pentru lupta împotriva consumului de droguri. De la 1 iunie, salariul minim pe economie va fi de 3.700 lei (740 euro).

    Potrivit premierului Marcel Ciolacu, pensiile vor fi mărite, de la 1 ianuarie, cu rata inflaţiei de 13,8%, urmând ca, de la 1 septembrie, să fie recalculate în favoarea beneficiarilor. Vor fi majorate și salariile profesorilor şi există necesarul pentru o mărire de 5% în întreg sistemul bugetar, excepție făcând demnitarii. Nu vor exista creşteri de taxe în 2024, majorarea de venituri fiind exclusiv efectul investiţiilor şi al luptei contra evaziunii – a mai spus premierul, al cărui Guvern nu a ținut, însă, cont de avizul negativ – consultativ, dar obligatoriu – al Consiliului Economic şi Social.

    Bugetul pe 2024 este o mostră colosală de cinism: Titanicul se scufundă şi ei dau cu artificii – a reacționat, într-un comunicat, și formațiunea parlamentară de opoziție AUR.

    Tot joi, Guvernul a adoptat și o nouă ordonanţă de urgență care prevede, în sectorul bugetar, eliminarea bonurilor valorice, îngheţarea sporurilor şi primelor şi compensarea orelor suplimentare doar cu zile libere. Noua ordonanţă vine în completarea celei pentru care Executivul şi-a asumat răspunderea în toamnă, cu scopul de a ţine deficitul sub control. Sindicatele au anunţat că se aşteaptă la proteste sociale de amploare.

    În Schengen, pe etape?

    Bucureştiul aşteaptă un calendar precis în privinţa aderării României la spaţiul de liberă circulaţie Schengen, mai întâi cu aeroporturile din martie 2024, apoi și cu frontierele terestre de la finalul aceluiași an. Aceasta, după ce Austria a anunţat oficial, săptămâna aceasta, că ar fi de acord ca România şi Bulgaria să intre în Schengen, într-o primă fază, doar cu frontierele aeriene, deși ambele îndeplinesc de mulți ani toate criteriile tehnice de aderare impuse.

    Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, dorește, însă, mai multe progrese în domeniul protecţiei frontierelor externe ale Uniunii Europene, Comisia să aloce fonduri pentru infrastructura de protecţie a granițelor bulgaro-turcă şi româno-sârbă, dar și ca România şi Bulgaria să preia solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni. Sofia consideră drept inacceptabile condiţiile, în timp ce Bucureștiul le interpretează ca un pas înainte, dar care trebuie privit cu prudenţă.

    Dosarul Schengen nu a fost inclus pe agenda Consiliului European de la acest sfârșit de săptămână, însă nuanțarea poziţiei Austriei a permis discuţii în marja reuniunii de la Bruxelles, la care România a fost reprezentată de președintele Klaus Iohannis. Acesta a spus că negocierile rămân foarte complicate și că e posibil să fie organizat un Consiliu ministerial extraordinar spre sfârşitul acestei luni dedicat subiectului. România merită o aderare completă la spaţiul Schengen, nu un compromis umilitor – a reacționat USR, în opoziție parlamentară la București.

    Decizie majoră la summitul Uniunii Europene

    Liderii statelor Uniunii Europene au decis, la Bruxelles, să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova românofonă, după ce au reuşit să convingă Ungaria să nu se opună. Preşedintele Klaus Iohannis a vorbit despre o decizie istorică ce vine după progresele remarcabile făcute de ambele state în privinţa reformelor solicitate de Comisia Europeană.

    Vă sprijinim, fiţi curajoşi, faceţi reformele şi împreună mergem mai departe. – a declarat șeful Statului român. În schimb, aceiași lideri ai Uniunii au eşuat în a convinge Budapesta să-şi ridice veto-ul asupra unui nou ajutor de 50 de miliarde de euro acordat Ucrainei pe o perioadă de patru ani, începând de anul viitor.

    Tot săptămâna aceasta, la Sinaia, stațiune românească din Carpații Meridionali, a avut loc conferinţa internaţională Reconstrucţia Ucrainei şi rolul strategic al României. S-a discutat despre rolul Dunării, provocările pentru libertatea de navigaţie, securitatea energetică, securitatea alimentară şi infrastructura critică.

    În paralel, autoritățile române au condamnat ferm, din nou, atacurile ruseşti împotriva infrastructurii civile din Ucraina şi de-a lungul Dunării, după ce încă o dronă s-a prăbușit necontrolat, săptămâna aceasta, în zona localităţii românești Grindu, din zona de graniță cu Ucraina.

    Elevi români la superlativ

    Marți, la București a avut loc Gala anuală de premiere a olimpicilor internaţionali. Au fost recompensați 138 de elevi care au obţinut 164 de medalii, premii şi menţiuni la 28 de olimpiade internaţionale şi concursuri regionale, dar şi profesorii care i-au pregătit şi unităţile de învăţământ în care aceştia studiază. Performanţa sistemului de învăţământ este un element obligatoriu pentru ca România să se dezvolte – a declarat, cu acest prilej, premierul Marcel Ciolacu.


  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    Elevii de gimnaziu şi
    părinţii acestora pot afla de pe Meserii.ro, o platformă digitală care
    conectează meseriile pregatite în şcoală, cu potenţialul de cerere din piaţa
    muncii, către ce domenii se pot îndrepta încă de pe băncile şcolii.


  • România 43

    România 43

    Simina
    Tulbure, deputată de Diaspora şi Oana Ţoiu, Președinta Comisiei pentru Tineret
    și Sport din Camera Deputaților despre proiectul de lege ce reglementează
    grupele de acomodare destinate elevilor întorși în țară, anterior școlarizați
    în străinătate.


  • Năili Nomuri ali Educației, promulgati

    Năili Nomuri ali Educației, promulgati



    Prezidentulu român Klaus Iohannis promulgă, marț, Nomurile ali Educaţie. La ţeremonie loară parti mulţă reprezentanţă ditu instituţiili a statului, ntră cari miniştri, parlamentari şi giudicători constituţionali. Evenimentul nsimnă bitisearea a imnaticlui legislativ a documentelor tru cari fu transpus proiectul prezidenţial “România Educată”.



    Klaus Iohannis declară că Nomurili ali Educaţie ndregu un cadru vărtosu pi cari poati si s’ndreagă un sistem di nviţământu pregătit tră aestu greu kiro, ama aţeali dauă acte normative ahărdziti ti năţământulu preuniversitar, respectiv universitar nu va s’ndreagă problemele acute, cara nu va s’hibă băgati tru practico. Şeflu a statului spusi că easti un moment cu un impactu major tră dizvoltarea societatillei româneşti tru yinitor.



    Klaus Iohannis: “Nomurile pi cari li promulgămu bagă thimeallili a unei Românii cari easti conectată la evoluţiile a secolului al XXI-lea şi cari s’hărsescu acutotalui di oportunităţile a yinitorului. Bagu besă pi cilăstăsearea şi apofasea a dumnilliloruavoastri, maxus a factorilor di apofasi prezenţă aoa, tra s’alăximu România Educată ditu idealu tru realitate.”



    Prezidentulu cundille că năili Nomuri ali Educaţie ş’pripun s’ndreagă slăghinţili a actualui sistem di nvăţământu, di da curayiu tră calitatea a actului educaţional şi acordarea di agiutoru şi tiñiea tră cadrili didactiţi. Klaus Iohannis cundille că suntu promovate investiţii, cu prioritizarea a zonelor defavorizate, şi s’bagă accentu pi siguranţa a elevilor.



    Născănti pruvideri a aţiloru dauă Nomuri fură cabaia cutugursiti di membri ali societati ţivilă, di elevi, studenţă, ama şi di politicieni. Easti zborlu, ntră altili, di posibilitatea ca liceele s’organizeadză un examen suplimentar di admitere ti giumitati ditu locurli disponibile, di posibilitatea exmatricularillei elevlli cu purtaticu nitiñisitu şi di limitarea a mandatilor a rectorilor. Aşe, elli pot s’armână la șefia universităților kiro di 2 mandate (8 ani). Ună altă pruvideari controversată spuni ti băgarea ali religie ca materie opţională la Bacalaureat.



    Tru kirolu ali ţeremonie di promulgare di marţ, reprezentanţăllii USR protestară cu pancarte la Palatul Cotroceni, sediu ali przidenţille. Elli spusiră că easti un eşec “România Educată”, di adusiră aminti numirlu mare di tiniri cari nu s-ngrăpsiră tră s-da Bacalaureatul tru aestu an. Membrilli ali formaţiunii nica spunu că năili Nomuri nu reformeadză sistemul di nvăţământu, limiteadză ndreptul la nveţu şi calcă prinţipiul a egalitatillei tru ndrepturi. Tu ţi mutreaşti Consiliul Naţional al Elevilor şi organizaţilli studenţeşti, aeşţă lugursescu că născănti pruvideri suntu discriminatorii.


    Nomurli ali Educaţie fură adoptate decizional di Senat tru meslu mai. Fură contestate la Curtea Constituţională di USR şi Forţa a Dreaptăllei, ama nu avură hăiri.



    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Noile Legi ale Educației, promulgate

    Noile Legi ale Educației, promulgate

    Preşedintele român Klaus Iohannis a promulgat, marți, Legile Educaţiei. La ceremonie au participat numeroşi reprezentanţi ai instituţiilor statului, printre care miniştri, parlamentari şi judecători constituţionali. Evenimentul a marcat încheierea parcursului legislativ al documentelor în care a fost transpus proiectul prezidenţial “România Educată”.



    Klaus Iohannis a declarat că Legile Educaţiei oferă un cadru solid pe care se poate construi un sistem de învăţământ pregătit pentru încercările vremii, însă cele două acte normative destinate învăţământului preuniversitar, respectiv universitar nu vor rezolva problemele acute, dacă nu vor fi puse în aplicare. Șeful statului a susţinut că este un moment cu un impact major pentru dezvoltarea societăţii româneşti în viitor.



    Klaus Iohannis: “Legile pe care le-am promulgat pun bazele unei Românii care este conectată la evoluţiile secolului al XXI-lea şi care beneficiază din plin de oportunităţile viitorului. Contez pe implicarea şi hotărârea dumneavoastră, în special a factorilor de decizie prezenţi aici, pentru a transforma România Educată din ideal în realitate.”



    Preşedintele a precizat că noile Legi ale Educaţiei îşi propun să rezolve carenţele actualului sistem de învăţământ, încurajând creşterea calităţii actului educaţional şi acordarea de sprijin şi respect cadrelor didactice. Klaus Iohannis a menţionat că sunt promovate investiţii, cu prioritizarea zonelor defavorizate, şi se pune accent pe siguranţa elevilor.



    Unele prevederi ale celor două Legi au fost intens criticate de membri ai societăţii civile, de elevi, studenţi, dar şi de politicieni. Este vorba, printre altele, de posibilitatea ca liceele să organizeze un examen suplimentar de admitere pentru jumătate din locurile disponibile, de posibilitatea exmatriculării elevilor cu abateri grave şi de limitarea mandatelor rectorilor. Astfel, ei pot să rămână la șefia universităților timp de 2 mandate (8 ani). O altă prevedere controversată se referă la introducerea religiei ca materie opţională la Bacalaureat.



    În timpul ceremoniei de promulgare de marţi, reprezentanţii USR au protestat cu pancarte la Palatul Cotroceni, sediu al preşedinţiei. Ei au reclamat un eşec al “României Educate”, amintind de numărul mare de tineri care nu s-au înscris pentru a susţine Bacalaureatul în acest an. Membrii formaţiunii mai susţin că noile Legi nu reformează sistemul de învăţământ, limitează dreptul la învăţătură şi încalcă principiul egalităţii în drepturi. Cât despre Consiliul Naţional al Elevilor şi organizaţii studenţeşti, acestea consideră că unele prevederi sunt discriminatorii.



    Legile Educaţiei au fost adoptate decizional de Senat în luna mai. Au fost contestate la Curtea Constituţională de USR şi Forţa Dreptei, dar fără succes.





  • Sezon de examene şcolare

    Sezon de examene şcolare

    Învăţământul
    românesc reintră, odată cu debutul examenelor naţionale, în zodia unei relative
    normalităţi. 2023 a fost un an agitat, cu o grevă generală a profesorilor şi a
    personalului nedidactic care a paralizat educaţia timp de trei săptămâni, dar
    care a luat sfârşit, totuşi, la timp pentru ca evaluarea naţională a elevilor
    din clasele a VIII-a şi bacalaureatul absolvenţilor de liceu să nu fie
    periclitate.

    După negocieri intense cu executivul şi proteste masive, fără
    precedent în ultimele două decenii, angajaţii din educaţie au primit majorări
    consistente şi angajamentul că viitoarea lege a salarizării în sectorul bugetar
    le va recunoaşte importanţa muncii. Ei au suspendat greva generală, însă nu
    fără a avertiza că nerespectarea angajamentelor asumate de guvern va avea
    consecinţe serioase, sociale şi politice, în condiţiile în care 2024 este anul
    tuturor alegerilor posibile – europarlamentare, locale, legislative şi
    prezidenţiale.

    Pe de altă parte, învăţământul românesc are acum noi piloni
    legislativi, după adoptarea, tot în acest an, a legilor educaţiei. Sunt două
    acte normative destinate învăţământului preuniversitar şi celui universitar, despre
    care iniţiatorii spun că reformează sistemul şi-l apropie de exigenţele
    actuale. Legea învăţământului preuniversitar urmăreşte, în principal, să reducă
    abandonul şcolar, să lupte cu analfabetismul funcţional şi să crească
    investiţiile în educaţie, în vreme ce legea privitoare la învăţământul superior
    are, printre altele, ca obiectiv, sprijinirea cooperării europene a
    universităţilor din România. Legile au fost adoptate în plin protest sindical,
    prilej pentru opoziţie să denunţe lipsa de soluţii pentru gravele probleme ale
    sistemului şi să declare falimentul proiectului prezidenţial România educată,
    cel care a inspirat noile acte normative. Odată rezolvată problema grevei, prin
    satisfacerea revendicărilor de natură salarială, sistemul educaţional a ieşit
    din starea febrilă care risca să compromită examenele, iar acestea au putut
    începe.

    Luni, peste 160.000 de absolvenţi de clasa a VIII-a au deschis sezonul de
    examene cu prima probă, cea scrisă la limba şi literatura română, a Evaluării
    Naţionale. Miercuri, este programată proba scrisă la Matematică, iar, joi, elevii
    aparţinând minorităţilor naţionale vor susţine proba la limba şi literatura
    maternă. Media de admitere pe baza căreia se realizează înscrierea în clasa a
    IX-a de liceu este media generală la Evaluarea Naţională, calculată drept medie
    aritmetică a notelor obţinute la probele din cadrul Evaluării Naţionale. Este
    primul an în care notele din timpul şcolii nu vor mai fi luate în considerare,
    testarea fiind singura care contează.

    Anul acesta, din cauza grevei,
    înscrierile pentru Evaluarea Naţională şi Bacalaureat s-au prelungit până pe
    data de 16 iunie. Calendarul admiterii la liceu se încheie pe 19 iulie, când elevii
    vor afla la ce liceu au intrat. Bacalaureatul începe luni, 26 iunie, tot cu
    proba la română.


  • Expoziţia “Mythos – artă și mitologie”

    Expoziţia “Mythos – artă și mitologie”

    Asociația pentru cultură și arte Arbor a demarat la sfârșitul anului 2022 proiectul Mythos — artă și mitologie”, provocând elevii Liceului Academic de Arte Plastice Igor Vieru” din Chișinău să realizeze lucrări de artă inspirate din trei volume de mitologie: Mythos”, Eroii” și Troia”, o repovestire în cheie modernă și distractivă a universului mitologic de către binecunoscutul scriitor britanic Stephen Fry. Rezultatul proiectului poate fi văzut în expoziţia de la Arbor.art.room, din Bucureşti.



    Am stat de vorbă cu organizatoarea proiectului şi curatoarea expoziţiei, Victoria Nagy Vajda.






    Cel care a tradus volumele de la care a pornit proiectul este Radu Paraschivescu. Am discutat cu traducătorul şi scriitorul Radu Paraschivescu la vernisajul expoziţiei, când le-a ţinut elevilor de la Chişinău prezenţi la Bucureşti o inedită şi foarte densă lecţie despre mitologie, arte, traduceri şi literatură.






    Doamna profesoară Elena Gorcea este unui dintre cadrele didactice de la Liceul de Arte Plastice «Igor Vieru» implicată în proiect.






    Şi pentru că autorii proiectului, în cele din urmă, sunt elevii, am vorbit cu una dintre elevele de la Chişinău, Ruxandra, prezentă în expoziţie cu o lucrare.




  • Continuă greva în educaţie

    Continuă greva în educaţie

    Greva
    din învăţământul românesc, aflată, deja, în a treia săptămână, continuă.
    Numărul participanţilor la acţiune se pare că ar fi scăzut. Ministrul Ligia
    Deca a anunţat că 10.000 de angajați ar fi renunţat la protest și că doar 53%
    din totalul angajaţilor din sistem îl continuă. În cazul în care procentul ar
    scădea sub 50, greva ar trebui încetată, iar profesorii ar putea recupera orele
    pierdute, după cum a precizat dna Deca:

    Ceea ce pe noi ne bucură este
    trendul descendent. Este clar că, încet, încet, cadrele didactice revin în
    clase, personalul revine în şcoli şi asta ne permite ca la nivelul fiecărei
    unităţi de învăţământ să se poată organiza un program de recuperare, în aşa fel
    încât, până la finele anului şcolar, să putem avea atât o recuperare din punct
    de vedere educaţional, cât şi oamenii să poată să recupereze zilele pe care nu
    le vor avea plătite în ceea ce priveşte salariul pe luna mai, ca urmare a
    acţiunilor de protest.

    Sindicatele acuză, însă, autorităţile de
    confuzie şi spun că la greva generală ar participa, de fapt, 87% dintre
    profesori şi angajaţi. Ei sunt nemulțumiți de oferta de majorare salarială a
    Guvernului, cu mult sub ceea ce doreau. În joc este mai mult decât un salariu
    decent, este însuși statutul de dascăl, în particular și al Educației din
    România, în general – spun profesorii. Totuși, cum sezonul examenelor se
    apropie cu pași rapizi, responsabili din Educaţie, reprezentanţi ai elevilor,
    părinţilor şi sindicatelor au participat, la Minister, la noi discuţii în urma
    cărora au convenit că, deocamdată, nu se impune modificarea datelor la care
    sunt programate examenele naţionale. Din nou, ministrul Ligia Deca:

    Încă suntem în calendar pentru a nu modifica datele probelor. Dacă vom
    ajunge pe finalul săptămânii – pentru că atunci vom putea să avem o evaluare
    exactă – la concluzia că nu există suficientă resursă umană pentru a organiza
    aceste examene, vom anunţa care sunt măsurile pe care ministerul le ia în
    calcul. Dorinţa noastră, a tuturor, ar fi să putem să ţinem probele la datele
    anunţate, pentru ca toţi elevii să poată să meargă mai departe pe parcursul pe
    care şi l-au ales. Pentru celelalte clase suntem, încă, în parcursul şcolar.
    Cursurile se finalizează pe 16 iunie. Vor putea exista recuperări în contextul
    anului şcolar, iar pentru eventuala materie neparcursă se pot reface
    planificările pentru anul următor.

    Calendarul în vigoare în acest
    moment prevede că probele orale ale bacalaureatului ar trebui să înceapă în 12
    iunie, iar cele scrise în 26 iunie. În ceea ce priveşte Evaluarea Naţională a
    absolvenţilor clasei a 8-a de gimnaziu, premergătoare intrării la liceu,
    testările ar trebui să înceapă pe 19 iunie. Între timp, însă, în unele oraşe
    din România manifestaţiile de stradă ale angajaților din Educație au continuat.
    Joi, la București, este preconizat un nou miting de amploare, după cele recente
    la care au participat zeci de mii de persoane.


  • Măchelliu

    Măchelliu









    Aesta cându fănicadzlli di cafi dzuuă a polimlui ditu Ucraina nu mata nă suntu tru mengă. Evenimentele s’fac ma ayoñea andicra di ţi poati s’akicăsească suţiietatea ti aţea ţi s’faţi şi, maxus, să’şi llia misuri di apărare. Globalizarea ună ş-ună faptă pritu hălăţli di adză di comunicare faţi cunuscutu purtatiţi di lenu turlii, nu orlea zorlea normali ică tiñisiti. Importantu easti, tru aesti catandisi di criză, s’videmu desi sunt ndreapti condiţiile ca nafimatili lucre ţi suntut pi internet s’hibă băgati tu practico.



    Sărbia, acă fu componenta dominantă ditu un stat comunistu federal, nu fu ici ună zonă liberă di arme. Iugoslavia easti cunuscută ti alumta di partizani dusă contra a ocupantului nazistu. Niţi până la aspărdzearea sândziroasă ali federaţie iugoslavă, aoa şi trei dekenii, armatli nu kirură ditu casili aluştui cratu european, dominat di un comunistu liberal, mplinu di elemente di capitalismu. Aspărdzearea ali Iugoslavie tru cumătici tut cama ñiţ fu dominată di imaginea a măkelui, a genocidului nkisitu di tuţ contra a tutălor.



    Aruvalili, crima sadică, tru measă, şi grokili comune agiumsiră năulu peisaj ali fostă Iugoslavie. Armatli anăpădiră aestu spaţu şi eali fură cabaia ufilisiti, cu ună teribilă hăirlătică contra a civililor. Apartenenţa etnică şi atea politică fură invocate ca furñie tră fănicadzlli ditu kirolu aspărdzearillei ali Iugoslavie, ali federaţie Sărbia-Muntenegru, di ma amănatu, ică baş a statlui sârbu, ditu cari, s’ampărţă Kosovo.



    Ama, tora, nu aestă greauă şi urută clirunumie fu acăţată tu muabeti, că neise “efectul Colombine”. Easti zborlu ti loari torlu minutişu a măkelui 1999, di la sculia americană Colombine, cari adusi un şingiru di misuri ti anvărtuşeari securitatea tru şcolliuri ama şi făţearea diznău a crimăllei tru lao, cu tut ma multi victime. Dzălili ditu soni adusiră, tru Sărbia, ună năstriţeari a aliştei urneki, inclusiv un asasinat tru measă tru cari criminalu amină nolgica ali suţiitati şi nu tru cadrul ali sculie iu nveaţă ică anviţă.



    Ari nica dauă elemente difinitorii, dauă catandisi lişoru ti pricunuşteari. Di ună parti easti bana tru un mediu cu acces multu lişoru la armati letale. Di alantă parti, suntu agiocurli electroniţi, alithealui simulări di alumte urbane, cu multi tufikiseri şi morţă virtuali, cari anihileadză empatia şi instinctul di conservare a omului aflat nolgica ali societati. Lăhtăroasa capacitate di imitaţie a tinirilor bărnuri s-andămusi cu accesul la armati iara rezultatlu fu tufikiserli pănu di mardzină, tru oameiñi fără apărari, asasinate cu sândzi araţi, adrati tra s’vatămă.



    Adolescentul di maş 13 di añi, cu ună bană di yisi, s-vidzu tu un agiocu video cari lli-adusi senzaţia că aşi ş-li ndreadzi problemili. Iara doilu criminal ditu Sărbia eara tut tiniru, di 21 di añi, care transpusi tru realitate ună acţiune di arada ditu un filmu di acţiune di duzină. Bullyingul fu adus şi el tru muabeti maş că adolescentul asasin di Belgrad nu eara ună victimă a alustui fenomen. El yinea ditu ună familie multu bună, cu mări amintatiţi, un ficioru cu păradz mulţă şi cu pretenţii nimisurate.



    Martorllii spun că nu ari niţi ună pişmănlăki. Di itia că adolescentul asasin di Belgrad nu eara victimă neise eara persecutor, easti aţelu ţi lo ndreptul la bană a soţloru a lui, lă tălle aestu ndreptu pănu di mardzina. Easti simbolu a unei aroganţi demente ţi alănceaşti tu iţi suţiitati tru cari atelli oarfăñi nu au luñină tru casă iara avuţlli alăxescu agiocuri electroniţi tru sândziroasa realitate.




    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Masacru

    Masacru

    Veştile seamănă cu filme de groază cu scenarii imposibil de demente sau cu realitatea tirurilor criminale, în masa de oameni, din şcolile americane. Asta când ororile zilnice ale războiului din Ucraina nu ne mai reţin atenţia. Evenimentele se întâmplă mai repede decât ar putea înţelege societatea despre ce se petrece şi, mai ales, să îşi ia măsuri de apărare. Globalizarea instantanee permisă de mijloacele actuale de comunicare aduce imediat la cunoştinţă comportamente de tot felul, nu neapărat normale sau decente. Important este, în aceste situaţii de criză, să constatăm dacă sunt create condiţiile ca grozăviile aflate pe internet să fie transpuse în viaţă.



    Serbia, deşi a fost componenta dominantă dintr-un stat comunist federal, nu a fost deloc o zonă liberă de arme. Iugoslavia este vestită pentru lupta de partizani dusă împotriva ocupantului nazist. Nici până la destrămarea sângeroasă a federaţiei iugoslave, acum trei decenii, armele nu au dispărut din casele acestui fost stat european, dominat de un comunist liberal, plin de elemente de capitalism. Destrămarea Iugoslaviei în bucăţi din ce în ce mai mici a fost dominată de imaginea masacrelor, a genocidului declanşat de toţi împotriva tuturor.



    Ruinele, crima sadică, în masă, şi gropile comune au devenit noul peisaj al fostei Iugoslavii. Armele au invadat acest spaţiu şi ele au fost intens folosite, cu o teribilă eficienţă împotriva civililor. Apartenenţa etnică şi cea politică au fost invocate ca pretexte pentru masacrele din epoca dezmembrării Iugoslaviei, a federaţiei Serbia-Muntenegru, de mai târziu, sau chiar a statului sârb, din care s-a desprins Kosovo.



    Dar, acum, nu această grea şi funestă moştenire a fost adusă în discuţie, ci “efectul Colombine”. Este vorba de imitarea în detaliu a masacrului din 1999, de la şcoala americană Colombine, care a adus o serie de măsuri de întărire a securităţii în şcoli dar şi repetarea crimei în masă, cu tot mai multe victime. Ultimele zile au adus, în Serbia, o depăşire a acestui model, inclusiv un asasinat în masă în care criminalul acţionează în mijlocul societăţii şi nu în cadrul şcolii unde învaţă sau a învăţat.



    Mai există două elemente definitorii, două situaţii uşor de recunoscut. Pe de o parte este viaţa într-un mediu cu acces foarte uşor la arme letale. Pe de altă parte, sunt jocurile electronice, adevărate simulări de lupte urbane, cu numeroase împuşcături şi morţi virtuali, care anihilează empatia şi instinctul de conservare al omului aflat în mijlocul societăţii. Teribila capacitate de imitaţie a tinerelor generaţii s-a întâlnit cu accesul la arme iar rezultatul au fost împuşcături în plin, în oameni fără apărare, asasinate cu sânge rece, comise pentru a ucide.



    Adolescentul de numai 13 ani, cu o viaţă de vis, s-a crezut într-un joc video care i-a oferit senzaţia că aşa îşi rezolvă problemele. Iar al doilea criminal din Serbia era tot tânăr, de 21 de ani, care a transpus în realitate o acţiune banală dintr-un film de acţiune de duzină. Bullyingul a fost adus şi el în discuţie doar că adolescentul asasin de la Belgrad nu era o victimă a acestui fenomen. El venea dintr-o familie foarte bună, cu venituri deosebite, un băiat de bani gata şi cu pretenţii nemăsurate.



    Martorii spun că nu are nicio remuşcare. Pentru că adolescentul asasin de la Belgrad nu era victimă ci persecutor, este cel care a luat dreptul la viaţă colegilor lui, le-a refuzat acest drept divin. Este simbolul unei aroganţe demente ce apare în orice societate în care cei săraci nu au lumină în casă iar cei bogaţi transformă jocurile electronice în sângeroasă realitate.

  • Noi proiecte educaționale

    Noi proiecte educaționale

    Criticat de mult timp și din multe puncte de vedere, sistemul de învățământ încearcă diverse variante de reformă, poate chiar prea multe și dese, după cum observă unii critici. În prezent, modificări consistente aduse legii educației sunt supuse negocierilor parlamentare și așteaptă să fie votate. În același timp, unele școli și cadre didactice vin cu propriile proiecte alternative, aprobate de ministerul de resort, de remediere a procesului de predare-învățare.



    Unul dintre aceste proiecte, momentan pilotat în trei unități de învățământ din țară, este deja aplicat în cadrul Colegiului Național Gheorghe Șincai din București, colegiu care a și conceput acest proiect. Este vorba de regândirea împărțirii anului școlar pe module, nu pe semestre sau trimestre. De altfel, începând din 2022-2023, ministerul a regândit structura anului școlar și a împărțit-o pe anumite module, adică perioade de predare, sparte de vacanțe scurte. Însă, în cazul acesta, cursurile sunt programate potrivit structurii clasice pe când în proiectul-pilot deja menționat, orele de predare a unor discipline sunt comasate într-un modul. Detalii ne oferă acum Silvia Mușătoiu, profesoară de matematică în cadrul Colegiului Național Gh. Șincai:



    Ideea nu este nouă, nu ne aparține nouă în totalitate, dar noi am pus-o în practică, lucru care nu e simplu, pentru că în spatele acestei propuneri de proiecte pilotare a fost o muncă intensă și nu ușoară. Ce se întâmplă în acest proiect al nostru? Copiii aveau în planurile cadru între 14 și 17 ore pe săptămână pentru clasele de liceu, adică IX-XII. Numărul de discipline este foarte mare, așadar copilul nu se concentrează foarte bine pe toate disciplinele pe care le studiază atunci când sunt foarte multe și ne-am gândit că regruparea lor într-un an școlar, așa încât să existe mai puține discipline de studiu într-o săptămână, s-ar putea să-i ajute. Ce am făcut noi? Disciplinele care sunt din specializare, din profil și care au multe ore alocate pe săptămână au rămas discipline de studiu care se studiază anual. De exemplu, la toate clasele, limba română se studiază anual. La profilul de matematică-informatică, de exemplu matematica cu patru ore pe săptămână sau cinci se studiază anual. Disciplinele, însă care au două ore alocate pe săptămână, s-au strâns într-o perioadă mai mică de timp, predându-se mai multe ore pe săptămână. Să dăm ca exemplu educația plastică, care se studiază la clasele a IX-a și a X-a. În sistemul clasic, ora de educație plastică se face o dată la două săptămâni, tot timpul anului. Dar noi, aceste ore, care erau de fapt 18 în tot anul școlar, le-am grupat într-o perioadă mai scurtă de timp, adică se studiază doar în șase săptămâni din anul școlar, cu câte trei ore pe săptămână. Acesta se numește modul.



    La sfârșitul modulului, anumite materii nu se mai predau deloc până la finalul anului, căci materia a fost epuizat deja. Următorul modul va conține alte materii care, la rândul lor, vor fi studiate intensiv. Deși proiectul se află acum în desfășurare și evaluarea oficială nu a avut încă loc, au apărut însă și reacții neoficiale din partea elevilor și a părinților. Despre ele ne vorbește și doamna profesoară Silvia Mușătoiu:


    Informal. Feedback-ul este foarte bun de la elev, pentru că având numai opt sau nouă discipline pe săptămână, copiii își pot aloca timp suficient pentru fiecare disciplină care se studiază în perioada respectivă. În acest context, metodele de predare pot fi altele. Scopul nostru este să se învețe intensiv și un pic mai temeinic decât se făcea în sistemul clasic. Sistemul nu este nou, este utilizat în alte țări încă din anii 1950, în SUA și anii 80-90 în Europa și presupune exact restrângerea numărului de discipline studiate de elevi într-o săptămâna. Iar aceste studii scot în evidență faptul că elevul studiază șase săptămâni educația plastică intensiv, dar asta nu înseamnă că după șase săptămâni a uitat tot ce a învățat în cele șase săptămâni. În momentul în care o disciplină se studiază intensiv, atenția este un pic mai concentrată asupra acestei discipline și învățarea devine mai temeinică. Ori lucrurile nu cred că se pierd așa de ușor atunci când sunt învățate temeinic.



    Printr-un parteneriat cu Universitatea București, experți din cadrul Facultății de Științe ale Educației urmează să cerceteze aplicarea acestui proiect-pilot. Rezultatul evaluării va fi prezentat ministerului și apoi, evident, se va lua decizia dacă acest sistem modular va fi extins sau nu. În prezent, alte două școli îl pilotează, în afara Colegiului Șincai : Colegiul Mihai Eminescu din Petroșani și Liceul Teoretic Constantin Angelescu din comuna Ianca, județul Brăila. La rândul nostru, am cerut opinia expertului în educație Marian Staș:


    Sincer, dezavantaje nu văd, ci mai degrabă provocări de gestionat, iar avantajele sunt certe. E limpede, e clar că atunci când ne focalizăm și facem mai intens și mai mult un lucru începe să ne intre în obișnuință și îl înțelegem mai bine și așa mai departe. Vă întreb ce poate învăța un copil atunci când face o oră dintr-o disciplină din două în două săptămâni? Răspuns corect: mai nimic și te miri ce! Un alt aspect important îl reprezintă faptul că fiecare modul e orientat pe un număr mai mic de discipline. Și atunci nu mă împrăștii, nu îmi disip atenția pe multe fronturi, ci învăț să gândesc structurat, învăț să mă focalizez pe ceea ce se întâmplă acolo. În plus, am citit și eu studiul acela de foarte bună practică de la Colegiul Mihai Eminescu din Petroșani. Acolo s-a remarcat faptul că profesorii care predau o disciplină doar o oră pe săptămână, acuma se trezesc că pot să facă trei sau patru ore pe săptămână. Cu alte cuvinte, au la dispoziție un volum mult mai consistent de timp alocat unei discipline sau alteia.



    Mai rămâne întrebarea dacă programele actuale se pretează la o asemenea structură modulară a anului școlar sau ar trebui și conținuturile puțin schimbate.

    Marian Staș răspunde: Cred că este primul exemplu istoric de formă cu fond și nu de formă fără fond în 30 de ani de schimbări educaționale. Mă refer la acest proiect-pilot. Întâmplarea face ca soția mea să fie profesoară de fizică. Și, în familie, am făcut acest exercițiu, iar ea a oferit un model foarte frumos de proiectare modulară pentru gimnaziu și pentru liceu a fizicii. Rezultatul a fost unul absolut corect, fără să taie în mod necesar din ceea ce înseamnă conținuturile programei aprobate prin ordin de ministru. Dar tocmai asta este de făcut, adică de transformat consistent și conținuturile, adică programele școlare. Ceea ce evident că este perfect posibil, pentru că toată esența pilotării este nu să iasă lucrurile mai prost pentru sistem și mai contraproductiv pentru copii, ci să iasă mai bine și pentru sistem, și pentru copii.



    Așadar, nu ne mai rămâne decât să așteptăm rezultatul evaluarii realizată de Universitatea București care va fi gata fie la finalul lunii aprilie, fie la începutul lunii mai.


  • România 43

    România 43

    Eradicarea
    consumului de droguri şi substanţe etnobotanice în rândul tinerilor, atitudinea şi importanţa rolului părinţilor
    în educarea şi prezentarea pericolelor la care se expun tinerii, precum şi
    consecinţele consumului de droguri la această vârstă, teme ale dezbaterii găzduită
    de Natalia Intotero, membră a Comisiei pentru comunităţile de români din afara
    graniţelor ţării şi preşedinte al Comisiei pentru învăţământ din Camera
    Deputaţilor.


  • Guvernul adoptă năili nomuri ali educaţie

    Guvernul adoptă năili nomuri ali educaţie

    Tru 30 di añi ş-cama di post-comunismu românescu, nu fu dumeni ma oparda tră alăxeri, nai cama multi ori mintiti, neise cata cum ti Educaţia. Cronica instabilitati politică feaţi că la cumăndusearea a ministerlui di resortu s’hibă pi ipotisi ma multi personaje, tuti cu vrearea s’inoveadză şi să-şi asiguripsească, aşi, posteritatea. Cum nu armasiră cabaia multu kiro pi ipotisi, tut ţi aprăftăsiră, ngheral, fu curmarea a reformilor promovati di predecesori. După trei dekenii di niacumtinată inovari, rezultatili s’vedu. Elevi şi părinţă, tu idyea catastisi, stipsescu alathusea ţi u aduţi alăxearea regulilor tru kirolu a agioclui. Româñilli cari pot alegu tra să-şi pitreacă cilimeañilli să studiadză tru xinătati. Nai ma mintimeñi absolvenţă autohtoni aleg, tu arada a loru, s’fugă ditu văsilie. Nviţămintul tehnic numata adară mari lucru, aşe că easti tut ma zori s’aflli un instalator ică un mecanic auto cu măsturlăki. Di itia a streslui şi a tiñiiloru di cafi mesu ñiţ, niţi zănatea di dascalu numata easti vrută, aşe că, maxus la hoară şi tru ñiţlli căsăbadz, la catedră suntu tut ma mulţă suplinitori. Acă ţifrili nu suntu totna concordanti, studiile di specialitate atestă, tuti, ună rată mari di analfabetismu funcţional anamisa di absolvenţălli a sculiillei românească.



    Nolgica di aestă hală lae, actualu ministru ali Educaţie, Ligia Deca, dimăndă, tu arada a lui, alăxeri nsimnati tru domeniu, ti cari spuni că suntu axi s’ndreagă catandisea di lucri. Elaborati sum coordonarea a llei, proiectili a nomurlor ali educaţie fură aprobate, ñiercuri, di Guvern şi va s’hibă pitricuti ti debatu şi adoptari tru Parlamentu. Pachetlu di nomuri s’ntimilleadză pi viziunea alăncită ditu proiectul “România Educată”, lansat tu şcurtu kiro după nvestirea ditu 2014 di prezidentulu Klaus Iohannis, el işiş fostu profesor di liceu tru provincie. Pritu Nomlu a nviţămintului superior să spuni volea ti combătearea a abandonlui universitar şi ndruparea a cooperarillei europeani a universităţlor ditu România. Nomlu a nviţămintului preuniversitar mutreaşti, prota ti prota ñicurarea a abandonlui şcolar şi a analfabetismului funcţional. Ministrulu Dica nica tăxeaşti centrarea a sistemlui educaţional pi elev şi stimularea a potenţialui pi cari cathi un cilimeanu lu-ari.



    Tră băgarea tu lucru a năilor nomuri s-ahărdziră cama di trei miliardi di euro, loaţ di România di la Bruxelles, pritu Planlu Naţional di Redresare şi Rezilienţă. Ligia Dica easti căndăsită că nomurle ali educaţie va s’treacă pritu Parlamentu pritu ună procedură di ananghi, lucru cutugursitu di USR, cari u stipseaşti coaliţia di la putere, PSD-PNL-UDMR, că va ună pachetă legislativă vulusită pi ayuñie, fără debateri salami. Uniunea dimăndă, neise, că ndreadzi amendamente tră aţea ţi număseaşti reformarea alithea a sistemlui.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Guvernul adoptă noile legi ale educaţiei

    Guvernul adoptă noile legi ale educaţiei

    În peste 30 de ani de post-comunism românesc, n-a existat
    domeniu mai supus schimbărilor, adesea bulversante, decât Educaţia.
    Cronica instabilitate politică a făcut ca la conducerea ministerului de resort
    să se perinde o sumedenie de personaje, toate dornice să inoveze şi să-şi
    asigure, astfel, posteritatea. Cum n-au rezistat prea mult în funcţie, tot
    ce-au reuşit, în general, a fost anularea reformelor promovate de predecesori.
    După trei decenii de continuă inovare, rezultatele sunt vizibile. Elevi şi
    părinţi, deopotrivă, acuză confuzia pe care o produce schimbarea regulilor în
    timpul jocului. Românii care pot preferă să-şi trimită copiii să studieze în
    străinătate. Cei mai străluciţi absolvenţi autohtoni aleg, la rându-le, să
    plece din ţară. Învăţământul tehnic nu mai produce mare lucru, astfel că e tot
    mai greu să găseşti un instalator sau un mecanic auto priceput. Din cauza
    stresului şi a salariilor mici, nici profesia de dascăl nu mai atrage, astfel
    că, mai ales la ţară şi în oraşele mici, la catedră sunt tot mai numeroşi
    suplinitorii. Deşi cifrele nu sunt întotdeauna concordante, studiile de
    specialitate atestă, toate, o rată mare de analfabetism funcţional printre
    absolvenţii şcolii româneşti.

    În mijlocul acestui peisaj dezolant, actualul
    ministru al Educaţiei, Ligia Deca, anunţă, la rândul său, schimbări însemnate
    în domeniu, despre care afirmă că sunt în măsură să amelioreze starea de
    lucruri. Elaborate sub coordonarea ei, proiectele legilor educaţiei au fost
    aprobate, miercuri, de Guvern şi vor fi transmise pentru dezbatere şi adoptare
    în Parlament. Pachetul de legi se bazează pe viziunea generată de proiectul
    România Educată, lansat la scurt timp după învestirea din 2014 de
    preşedintele Klaus Iohannis, el însuşi fost profesor de liceu în provincie.
    Prin Legea învăţământului superior se doreşte combaterea abandonului
    universitar şi sprijinirea cooperării europene a universităţilor din România.
    Legea învăţământului preuniversitar urmăreşte, în principal, reducerea
    abandonului şcolar şi a analfabetismului funcţional. Ministrul Deca mai promite
    centrarea sistemului educaţional pe elev şi stimularea potenţialului pe care
    fiecare copil îl are.

    Pentru aplicarea noilor legi s-au alocat peste trei
    miliarde de euro, primiţi de România de la Bruxelles, prin Planul Naţional de
    Redresare şi Rezilienţă. Ligia Deca se declară convinsă că legile educaţiei vor
    trece prin Parlament printr-o procedură de urgenţă, fapt criticat de USR, care acuză coaliţia de la putere, PSD-PNL-UDMR, că vrea un pachet
    legislativ adoptat în grabă, fără dezbateri serioase. Uniunea anunţă, de
    altfel, că pregăteşte amendamente pentru ceea ce numeşte reformarea reală a
    sistemului.