Radio România Internațional

Tag: elevi

  • Salutări ditu Ucraina

    Salutări ditu Ucraina

    Easti kirolu a vacanţilor di veară, nai pţănu tru emisfera nordică a globlui, iara elevllii bitisescu cursurile. Şi tru Ucraina măkelărită di Rusia s’bitisescu cursurile, acă multi sculii nu mata suntu ca tu kirolu di ma ninti, neise suntu maş monumenti lăhtăroasi a nibuniillei pritu polimu. Elevlli a şculiillei nr. 134 ditu Harkiv, cari s’ndridzea ti zaeafetea ti bitiseari a cursurilor, s-vidzură fără şcoală, aspartă tru şcurtu, tru protili dzăli a polimlui. Viniră, ama, tru strañili a loru di bal, şi giucară pi terenul di sport, avânda dinăpoi lăhtăroasa arvali a şcolăllei. Suntu imagini ireale ama nu pritu lăhtarea ţi u scot utu migdani, neise ana, pritu puterea pi cari u dimonstreadză, minduinda la yinitor. Cilimeañilli şi părinţăllii a lor suntu apufusiţ să znuească şcoala, va lu znuească Harkivul şi tută Ucraină. Pi pamporea ditu Marsilia iu eara cazaţi, aţelli aproapea ună ñille di arifugaţ ndreapsiră ună şcoală tră cilimeañi cari fudziră ditu văsilia a lor bombardată criminal di Rusia. Şi tru România s’dizvărtescu multe iniţiative ti duţeari ma largu a sculiillei tră cilimeañilli ucrianeni arifugaţ, i online, cu profesorllii armaşi tru văsilie, i tru sălile băgati la dispoziţie di şcolile ditu România ică alti locuri ahărdziti di autorităţ.



    Un tiniru confrate jurnalistu ucrainean, fost elev a şcolliurlor ditu Ucraina, s-mută tru ună conferinţă di presă şi ălli băgă ună ntribari a ministrului di externe al Putin, Lavrov. Andicra di tinirlu jurnalistu ucrainean, hillea al Lavrov nu feaţi studii tru Ucraina şi niti barimu tru Rusia, neise tamam tru America, văsilia pi cari Lavrov tora u fuvirseaşti cu arcarea topi, nica şi nuclear. La balurile di absolvire a hillillei a ministrului Lavrov s-giucă pi fond di muzică bună, nu pe fundal di aruvali di şcoală, afumate di explozii. La conferinţa di presă ditu Turchia, văsilie membră a NATO, jurnalistul ucrainean lu ntribă potentatul moscovit ţi nica fură aruşllii ditu Ucraina, pi ningă yiptu. Lavrov eara tru Turchia tamam tra să zburască ti blocarea şi diblocarea ti exportarea a yiptului lucratu di ucraineni, tru văsilii cari ţănu di aestă resursă alimentară. Di altă parti, gărnul easti mutat di pi agărli aputrusiti ali Ucraină tru hambarele a Rusiillei invadatoare. Idyealui cum elevllii ucraineni, agricultorllii ş-feaţiră lucărlu păn tru capu, siminară yiptulu, adunară birikeatea a diapoa iruşi aputrusiră pricili-bubulidzi, cu aftukinatli a loru ti vătămari oamiñilli, asparsiră şi furară.



    Organizaţiile internaţionale şi alţă responsabili ahuhrescu să zburască ti foamite, ti ixikea a născăntoru produse alimentare cari eara adusi ditu Ucraina. Iara polimlu ditu Ucraina agiumsi explicaţie tră multe ixiki şi crizi ţi s’veadi pisti tut tru lumi. Politicieñii şi autorităţli di lenu turlii di arada fac ună isapi dupu protili 100 di dz4li a mandatlui a lor, a activitatillei tră cari fură alepţă. Tricură 100 di dzăli, şi nica ună stămână, di la diclanşarea a invaziillei ali Rusie tru Ucraina iar isapea easti lăhtăroasă, ti nistrăxeari. Tsifrili ş-keru capacitatea di expresie iara specialiştilli canda zburăscu tru vimtu. Nica şi imaginile nă alasă fără zboară, ciudusiţ ti aţea ţi poatoi si s-facă tru aestu secol a yinitorlui, kisaţ di oroare şi ună vărtoasă dukimie di niputeari. Ti amărtie, după 110 dzăli di agresiune absurdă a unăllei ditu ateali nai cama mări puteri militare contra a unui stat indipendintu, membru al ONU, imaginile ditu Ucraina suntu maş cu aruvali, murminte şi cu aruvali-murminte. Iara apandisea la ntribarea a tinirlui jurnalist ucrainean, adresată auşlui funcţionar diplomatic sovietic, easti aplo: tut. Rusia mindueaşti s’fură tutu ali Ucraină şi ucrainenilor tuti, bana, tricutlu şi yinitorlu, ndreptul la existenţă, limba şi adiţli, resursili di iţi turlie, loclu, oamiñilli, mullerli, cilimeañilli şi bărbaţllii, va s-lliu xanangrăpsească istoria şi planurile.



    Şi, cu tuti zñiili fapti nica şi cu vătămări, siminate di ruşi tru Ucraina, agrşearea a comunitatillei internaţională, cari pari că s’nviţă cu atrocităţle fapti, ditu Ucraina nă yin imagini di bană muşeată şi normală. Tinirlii valseadză pi aruvali, tru oara multu cu anami anda s’bitiseaşti anlu scularu, cântă diadunu cu Pink Floyd, şi s’minduescu, cu nămuzi, la znuearea a văsiliillei, a banăllei, a şcolliurlor, a agărloru, a yinitorlui.




    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Salutări din Ucraina

    Salutări din Ucraina

    E vremea vacanţelor de vară, cel puţin în emisfera nordică a globului, iar elevii încheie cursurile. Şi în Ucraina măcelărită de Rusia se încheie cursurile, chiar dacă multe şcoli nu mai sunt decât monumente sinistre ale demenţei războinice. Elevii şcolii nr. 134 din Harkiv, care se pregăteau de balul de încheiere a cursurilor, s-au trezit fără şcoală, distrusă în februarie, în primele zile ale războiului. Au venit, totuşi, în hainele lor de bal, şi au dansat pe terenul de sport, având ca fundal teribila ruină a şcolii. Sunt imagini ireale dar nu prin grozăvia pe care o evocă, ci prin puterea pe care o demonstrează, gândind la viitor. Copii şi părinţii lor sunt hotărâţi să refacă şcoala, vor reface Harkivul şi întreaga Ucraină. Pe vaporul din Marsilia unde erau cazaţi, cei aproape o mie de refugiaţi ucraineni au organizat o şcoală pentru copiii care au fugit din ţara lor bombardată criminal de Rusia. Şi în România se desfăşoară multe iniţiative de continuare a şcolii pentru copiii ucrianeni refugiaţi, fie online, cu profesorii rămaşi în ţară, fie în sălile puse la dispoziţie de şcolile din România sau alte spaţii oferite de autorităţi.



    Un tânăr confrate jurnalist ucrainean, fost elev al şcolilor din Ucraina, s-a ridicat într-o conferinţă de presă şi i-a pus o întrebare ministrului de externe al lui Putin, Lavrov. Spre deosebire de tânărul jurnalist ucrainean, fiica lui Lavrov nu a făcut studii în Ucraina şi nici măcar în Rusia, ci tocmai în America, ţara pe care Lavrov de abia acum ameninţă că o va bombarda, chiar nuclear. La balurile de absolvire ale fiicei ministrului Lavrov s-a dansat pe fond de muzică bună, nu pe fundal de ruine de şcoală, afumate de explozii. La conferinţa de presă din Turcia, ţară membră a NATO, jurnalistul ucrainean l-a întrebat pe potentatul moscovit despre ce mai fură ruşii din Ucraina, în afară de grâne. Lavrov era în Turcia tocmai pentru a discuta despre blocarea şi deblocarea exportării grâului muncit de ucraineni, spre ţări care depind de această resursă alimentară. Pe de altă parte, grâul este mutat de pe ogoarele ocupate ale Ucrainei în hambarele Rusiei invadatoare. Ca şi elevii ucraineni, agricultorii şi-au dus munca la capăt, au cultivat grânele, au recoltat roadele după care au dat buzna dăunătorii, cu maşinile lor de ucis oameni, de distrus şi de furat.



    Organizaţiile internaţionale şi alţi responsabili încep să vorbească de foamete, de lipsa unor produse alimentare care proveneau din Ucraina. Iar războiul din Ucraina a devenit explicaţie pentru multe lipsuri şi crize ce se manifestă peste tot în lume. Politicienii şi autorităţile de tot felul obişnuiesc să facă un bilanţ la primele 100 de zile ale mandatului lor, al activităţii pentru care au fost aleşi. Au trecut 100 de zile, şi încă o săptămână, de la declanşarea invaziei Rusiei în Ucraina iar bilanţul este cutremurător, înfiorător, de neacceptat. Cifrele îşi pierd capacitatea de expresie iar specialiştii par a vorbi în gol. Chiar şi imaginile ne lasă fără cuvinte, umiţi de ce se poate întâmpla în acest secol al viitorului, zdrobiţi de oroare şi un puternic simţământ de neputinţă. Din păcate, după 110 zile de agresiune absurdă a uneia dintre cele mai mari puteri militare împotriva unui stat independent, membru al ONU, imaginile din Ucraina sunt doar cu ruine, morminte şi cu ruine-morminte. Iar răspunsul la întrebarea tânărului jurnalist ucrainean, adresată bătrânului funcţionar diplomatic sovietic, este simplu: totul. Rusia încearcă să-i fure Ucrainei şi ucrainenilor totul, viaţa, trecutul şi viitorul, dreptul la existenţă, limba şi tradiţiile, resursele de orice fel, pământul, oamenii, femeile, copii şi bărbaţii, vrea să îi rescrie istoria şi planurile.



    Şi, totuşi, în ciuda distrugerilor şi a morţii, semănate de ruşi în Ucraina, a uitării comunităţii internaţionale, care pare a se fi obişnuit cu atrocităţile comise, din Ucraina ne vin imagini de viaţă frumoasă şi normală. Tinerii valsează pe ruine, în minunatul moment al încheierii unui ciclu şcolar, cântă împreună cu Pink Floyd, şi se gândesc, cu demnitate, la refacerea ţării, a vieţii, a şcolilor, a ogoarelor, a viitorului.

  • Jurnal românesc – 09.06.2022

    Jurnal românesc – 09.06.2022

    ***Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege care prevede crearea unor grupe de acomodare în cadrul unităţilor de învăţământ pentru elevii şcolarizaţi anterior în străinătate, în care aceştia să beneficieze de cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească. Potrivit iniţiatoarelor proiectului, deputatele USR Simina Tulbure şi Oana Ţoiu, proiectul legislativ vine în sprijinul elevilor şi familiilor acestora care au fost parte a diasporei româneşti, dar şi al profesorilor care le predau elevilor anterior şcolarizaţi în alt stat. Astfel, la cererea părintelui sau a reprezentantului legal al elevului, care nu a fost înscris în sistemul de învăţământ din România în ultimii doi ani, inspectoratele şcolare organizează aceste grupe de acomodare, în cadrul cărora sunt predate noţiuni de limbă şi cultură românească, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordinul ministrului educaţiei.

    Copiii care revin acasă au nevoie de sprijin pentru a se integra şi profesorii sunt cei care o vor putea face datorită acestui proiect de lege, a declarat Simina Tulbure.

    La rândul său, Oana Ţoiu a afirmat că pentru multe familii, decizia de a se întoarce depinde de posibilitatea de integrare a copiilor, în special în şcoală şi în colectivitate, iar acest proiect contribuie la rezolvarea acestei probleme.

    Conform Inspectoratelor Şcolare Judeţene, numărul elevilor anterior şcolarizaţi în străinătate, care s-au integrat în sistemul de învăţământ din România, a fost de 10.081 în 2019, de 9.589 în 2020 şi a ajuns la 11.286 anul trecut. Pentru a ajunge la promulgare, proiectul de lege are nevoie şi de votul în Senat, care este camera decizională în această speţă.

    ***Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România solicită Guvernului accelerarea procesului de aderare la spaţiul Schengen şi simplificarea procedurilor administrative la punctele trecere a frontierelor, cu scopul de a reduce timpii de aşteptare foarte mari care perturbă grav operaţiunile internaţionale ale transportatorilor români. Organizaţia arată că, la data de 7 iunie, la punctele de trecere a frontierei Nadlac 2, Borş şi Petea se înregistrau cozi de camioane de peste 25 km. Dacă astăzi România ar fi fost în spaţiul Schengen, s-ar fi eliminat mai multe probleme întâmpinate în prezent, iar timpii de aşteptare la frontieră s-ar fi redus semnificativ, transmite Uniunea. Transportatorii mai arată că aproape 40% din totalul timpului destinat transporturilor reprezintă întârzierea la trecerea frontierelor, lucru inadmisibil în Spaţiul Economic European. Ei atrag atenţia şi asupra situaţiei de la frontierele externe ale UE, cu Ucraina şi Republica Moldova, unde timpii de aşteptare depăşeau, la 7 iunie, 30 de ore şi apreciază că aglomeraţia s-ar putea rezolva în mare parte prin simplificarea procedurilor administrative. Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România a fost fondată în 1990 şi reprezintă interesele a peste 16.000 de operatori care efectuează transporturi interne şi internaţionale de marfă şi persoane.

    ***Prima expoziție retrospectivă internațională dedicată pictorului Paul Neagu este deschisă la BRUSEUM din Graz, în Austria, cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Viena. Expoziția, ce cuprinde toate etapele de lucru ale activității artistului – desen și gravură, obiect, sculptură, performance-uri filmate și materiale de arhivă, a fost prezentată în premieră în 2021 la Muzeul de Artă Liechtenstein. La Graz sunt expuse aproximativ 200 de lucrări și alte materiale documentare conexe, provenite atât din România, cât și din străinătate. Paul Neagu a fost un artist plastic, pictor, desenator, grafician, sculptor, poet şi profesor de artă, care a trăit și lucrat la Londra începând din 1971. Este considerat cel mai important artist plastic român după Constantin Brâncuși. Lucrările sale se află în colecțiile unor instituții prestigioase din Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Franţa, Irlanda, Elveţia, România şi Japonia. Expoziţia de la BRUSEUM din Graz este deschisă până la 25 septembrie.

    ***Autorii Tatiana Ţîbuleac, Varujan Vosganian, Iulian Ciocan şi Vlad Zografi sunt invitaţi ai standului naţional al României de la Târgul Internaţional de Carte Lumea cărţii, care are loc în perioada 9-12 iunie, la Praga. Standul României este organizat de Ministerul Culturii, în parteneriat cu reprezentanţa din Cehia a Institutului Cultural Român. Invitatul de onoare al ediţiei de anul acesta este Italia, iar motto-ul evenimentului este un citat din romanul Numele Trandafirului, de Umberto Eco: Trăim pentru cărţi. Plăcută misiune în lumea aceasta stăpânită de dezordine şi de decădere. România a fost la rândul ei invitată de onoare a Târgului de Carte de la Praga în 2012.


  • Noi schimbări în învăţământul românesc

    Noi schimbări în învăţământul românesc

    După modificarea radicală a structurii anului şcolar în învăţământul preuniversitar, elevii și profesorii din România sunt puși în fața unor noi modificări ale sistemului de învățământ. Din anul şcolar 2022 – 2023, care va începe mai devreme față de anii trecuți, pe 5 septembrie, în loc de două semestre vor fi cinci module de învăţare care vor alterna cu cinci vacanțe. Ministrul Sorin Cîmpeanu a anunţat că din această toamnă se va renunţa la mediile semestriale, la obligativitatea susţinerii tezelor şi va fi necesară o singură medie generală la finalul anului şcolar. Astfel, profesorul va avea mult mai multă autonomie în evaluarea elevului pe parcursul întregului an şcolar, iar notele sau calificativele vor evidenţia competenţele elevilor, consideră ministrul. Notele vor fi puse de profesor în funcţie de numărul de ore alocat săptămânal disciplinei.

    Sorin Cîmpeanu explică: Au fost mai multe variante de lucru, s-a agreat ca numărul minim de note pentru o disciplină să fie egal cu n+3, unde n este numărul de ore alocate săptămânal pentru o anumită disciplină. Altfel spus, pentru o disciplină care are două ore pe săptămână, într-un întreg an şcolar vor fi necesare cel puţin cinci note. Mai trebuie menționat că în aceste zile are loc evaluarea standardizată a elevilor din ciclul primar și gimnazial – un proiect pilot digital, o premieră în învățământul românesc. Până pe 10 iunie, elevi din aproximativ 330 de şcoli din toată ţara vor susţine câte două teste, română şi, după caz, matematică sau istorie.

    Pe fondul schimbărilor majore anunțate în învățământul românesc, Consiliul Naţional al Elevilor şi Comunitatea Declic au organizat un protest în faţa Ministerului Educaţiei. Ei au vrut să tragă un semnal de alarmă despre situaţia din şcolile unde elevii primesc mâncare nesănătoasă, fie nu primesc niciun fel de alimente și au cerut ca toţi elevii să primească o masă caldă. În timpul unei întrevederi cu ministrul, acesta le-a promis un program naţional privind mâncarea sănătoasă în şcoli, finanţat cu un miliard de euro, care ar trebui să înceapă chiar din acest an. În România au existat mai multe astfel de iniţiative legislative. Totuşi, până în prezent, nu s-a reuşit implementarea unui program eficient. Există și un proiect-pilot, care se blochează an de an în birocraţie.Potrivit unui studiu World Vision Romania, unul din zece copii se duce la culcare flămând, iar doi din zece copii din mediul rural din România spun că familia le asigură doar uneori sau nu le asigură niciodată suficientă mâncare. Totodată,mai mult de 1 din 3 adolescenţi lipsesc de la şcoală pentru că trebuie să muncească în gospodărie, iar unul din zece copii nu frecventează nicio instituţie de învăţământ.


  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Peste 1200 de elevi, studenți, tineri și profesori
    români din ţările aflate în jurul graniţelor şi Balcani, precum şi din
    diaspora, vor participa la ediţia 2022 a Programului de tabere ARC.


  • Şcoală pentru refugiaţii ucraineni

    Şcoală pentru refugiaţii ucraineni

    A trecut o lună de la debutul invaziei ruse în Ucraina și refugiați din țara vecină României continuă să sosească la granițe, după ce fuga lor de acasă a devenit, ea însăși, un parcurs de combatant. Până acum, în România au intrat peste o jumătate de milion de ucraineni. Sunt, deja, de notorietate internațională, prin reportaje ce au făcut înconjurul lumii, solidaritatea și generozitatea românilor cu vecinii lor greu încercați de la nord și sud-est. Guvernul de la București a anunţat că poate asigura cazare pentru 400.000 de refugiați. Doar că cei mai mulți doar au tranzitat România spre vestul Europei, puțini fiind – de ordinul miilor – cei care au cerut o formă de protecţie din partea Statului român. Stat care se preocupă să le asigure tuturor celor care o doresc un trai cât se poate de apropiat de cel normal.

    Potrivit ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, din cei aproape 79.000 de refugiaţi aflați, în prezent, pe teritoriul României, peste 40%, adică aproape 34 de mii, sunt minori. Dintre aceştia, peste 24.000 au vârstă şcolară. În urma unor întrevederi atât cu elevi, cât şi cu profesori din Ucraina a rezultat că sunt două categorii de copii. În primul rând sunt circa 1.140 care doresc şi au făcut cerere pentru a studia în sistemul de învăţământ românesc, după curriculum românesc. Cel mai probabil, mulți dintre ei aparțin comunității etnice românești din Ucraina, a doua cea mai mare după cea a rușilor. Apoi, cealaltă categorie de copii refugiați, și cea mai numeroasă, este cea a ucrainenilor care vor să continue şcoala după curriculum ucrainean. Pentru aceștia, ministrul Cîmpeanu a declarat că este nevoie de sprijin logistic, în primul rând, din partea şcolilor româneşti. Cu alte cuvinte, este nevoie de spaţii și de echipamente electronice, care le vor fi puse la dispoziţie.

    Sorin Cîmpeanu: ʺSunt tablete care există în şcoli, stocuri suplimentare care n-au fost distribuite, pentru că s-au dublat cantităţile. Din aceste stocuri suplimentare se vor distribui tablete copiilor ucraineni. În nici un caz nu se va lua vreo tabletă de la vreun copil român pentru a se da altora.ʺ Totodată, pentru elevii ucraineni care sunt în ultima clasă de gimnaziu, Executivul român urmează să aprobe o derogare, cu titlu de excepţie, de la Legea educaţiei naţionale, pentru ca aceștia să își poată continua, dacă doresc, studiile liceale în România, chiar dacă nu cunosc limba română. La ora actuală, copiii se pot înscrie în învăţământul liceal doar dacă promovează examenul de Evaluare Naţională, ce conține probe de Matematică şi de Limba română. Săptămâna aceasta, autoritățile de la București vor avea discuţii despre integrarea școlară a copiilor ucraineni și cu Nikolas Schmidt, comisarul european pentru Muncă şi Drepturi sociale, care va vizita oficial România.


  • Jurnal românesc – 24.02.2022

    Jurnal românesc – 24.02.2022

    România a primit solicitări
    din partea a 23 de state şi din partea Organizaţiei pentru Securitate şi
    Cooperare în Europa pentru a ajuta la eventuala evacuare a cetăţenilor lor din
    Ucraina, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.     Şeful
    diplomaţiei române a afirmat că România va primi refugiaţi din statul vecin,
    acest lucru fiind o îndatorire care rezultă din dreptul
    internaţional. Aurescu a mai spus că, pe teritoriul Ucrainei, Consulatele
    Generale de la Cernăuţi şi de la Solotvino sunt neafectate, de la Ambasada
    ţării noastre la Kiev şi de la Consulatul de la Odesa au fost aduşi în ţară
    membrii de familie şi a fost redus personalul neesenţial, iar la Odessa a fost
    suspendat lucrul cu publicul. Ministrul a precizat că 37 de cetăţeni români
    sunt în evidenţa MAE, aceştia făcând parte din misiunile internaţionale care se
    află în Ucraina şi anume OSCE, o misiune de asistenţă a Uniunii Europene,
    asistenţă la frontieră şi în structurile ONU. Aurescu a arătat că evacuarea lor
    va fi stabilită de către misiunile din care fac parte, dar că ministerul român
    este în legătură cu ei. Obiective militare şi de frontieră din Ucraina au fost
    atacate de forţele armate ruse, după ce preşedintele rus Vladimir Putin a
    anunţat o operaţiune militară în estul Ucrainei. Aproximativ 410.000 de etnici
    români trăiesc în Ucraina concentraţi în regiunile din vestul şi sud-vestul
    ţării – Transcarpatia, Cernăuţi şi Odessa.




    40 de misiuni diplomatice şi
    oficii consulare au propus organizarea, anul acesta, a 148 de consulate
    itinerante în 26 de state, transmite Ministerul de Externe    . Instituţia arată
    că, de la începutul anului, au fost deja organizate cinci consulate mobile în
    Italia, Malta, Marea Britanie, Australia şi Statele Unite ale Americii.
    Calendarul a fost elaborat pe baza noii metodologii aprobate în 2021 de către
    ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, prin care se introduce ca element
    central consultarea comunităţilor româneşti pentru stabilirea oraşelor şi a
    perioadelor de organizare a consulatelor itinerante. MAE transmite că urmăreşte
    să răspundă astfel într-un mod cât mai eficient nevoilor cetăţenilor români din
    străinătate, din comunităţi aflate la mare distanţă faţă de sediile misiunilor
    diplomatice şi oficiilor consularee. Instituţia urmăreşte asigurarea
    accesului pentru cetăţenii români la asistenţă şi servicii consulare de
    calitate, furnizate în condiţii similare cu cele din spaţiile de lucru
    obişnuite ale misiunilor. Anul trecut, MAE a organizat 64 de consulate
    itinerante, în cadrul cărora au fost procesate peste 15.000 de servicii
    consulare, de şapte ori mai multe decât în cele 21 de consulate mobile
    organizate în 2020.




    Un proiect de lege care să
    vină în sprijinul elevilor români din diaspora care se întorc în ţară, a fost
    prezentat la Camera Deputaţilor, în cadrul Comisiei pentru Comunităţile de
    Români din Afara Graniţelor Ţării.     Proiectul, care completează Legea educaţiei
    naţionale, propune înfiinţarea unor grupe de acomodare pentru aceştia. Sistemul
    de integrare va avea în componenţă un modul de consiliere psiho-pedagogică
    similar celor din Franţa, Canada sau Luxemburg. Vicepreşedintele Comisiei,
    deputatul Bogdan Trif, a declarat că propunerea legislativă vine în contextul
    în care un număr semnificativ de români s-au întors în ţară, iar procesul de
    integrare a copiilor acestora în sistemul de învăţământ şi în societate se
    dovedeşte dificil. Nou-veniţii au probleme de adaptare inclusiv din cauza
    barierei de limbă. Există copii care au ajuns în pragul depresiei, trecând de
    la statutul de premianţi ai clasei, la situaţia de a nu face faţă provocărilor
    de la cursuri, din cauza nivelului scăzut de cunoaştere a limbii române,
    a spus Trif. Parlamentarul a precizat că proiectul a fost agreat şi asumat în
    unanimitate de membrii Comisiei şi a intrat în procedura de avizare pentru ca
    mai apoi să ajungă la vot în plenul Camerei Deputaţilor.




    Expoziția You Betrayed
    the Party Just When You Should Have Helped It, curatoriată de Anca Verona
    Mihuleț şi Irena Bekić, este deschisă la Muzeul de Artă Modernă și Contemporană
    din Rijeka, în Croaţia.     Proiectul, inițiat în 2019, urmărește o cercetare
    aprofundată a existenței femeilor marginalizate din zona de sud-est a Europei,
    deținute politice între anii 1949 și 1956 în două lagăre de muncă forțată pe
    insulele Goli și Sveti Grgur din Marea Adriatică. Istoric de artă și curator,
    Anca Verona Mihuleț, este activă la Seul, în Coreea de Sud. Ea a susţinut
    tineri artişti români în demersurile de aprofundare a cunoaşterii, a istoriei,
    a limitelor sau a peisajului, şi i-a ajutat să creeze lucrări de artă care
    abordează aceste elemente. Expoziția este deschisă până la 20 martie şi va fi
    urmată de un simpozion. Ulterior, în ianuarie 2023, manifestarea va fi
    prezentată la Muzeul Vargas al Universității Dilman din Manila.


  • Jurnal românesc – 16.02.2022

    Jurnal românesc – 16.02.2022

    Secretarul de
    stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe-Florin Cârciu,
    va efectua prima sa vizită oficială în regiunea Cernăuți, Ucraina, în perioada
    19-22 februarie. Acesta are programate întâlniri cu reprezentanți ai
    instituțiilor publice din regiune în vederea deschiderii unui dialog
    constructiv și a unei bune colaborări cu scopul susținerii etnicilor români din
    această zonă. Totodată, şeful DRP va avea o serie de întrevederi cu
    reprezentați ai comunității românești din regiunea Cernăuți cu care va discuta
    despre educația în limba română și păstrarea identității lingvistice, culturale
    și spirituale românești. Departamentul anunţă că, pentru susținerea activității
    școlare a elevilor etnici români care învață în limba română sau în școli cu
    predare în limba română, delegația DRP va oferi laptopuri, tablete, ghiozdane
    complet echipate și materiale de promovare a valorilor culturale românești și a
    simbolurilor naționale. Aproximativ 410.000 de etnici români trăiesc în
    Ucraina, din care peste 180.000 în regiunea Cernăuţi.




    Românii care vin
    din diaspora şi vor să-şi deschidă o afacere în România ar trebui să
    beneficieze de punctaj suplimentar în cadrul noului program Start-Up Nation, a
    declarat preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi
    Mijlocii din România, Florin Jianu. Acesta a spus că a făcut câteva propuneri
    cu privire la grila noului program Start-Up Nation şi câteva criterii pe care
    le consideră necesare. Obligativitatea introducerii unui pachet de
    digitalizare pentru toţi întreprinzătorii. Apoi, să nu se mai facă diferenţă
    între Bucureşti, Cluj şi alte regiuni, aşa cum s-a făcut la ediţia a doua. Să
    se acorde un punctaj suplimentar pentru cei care vin cu contribuţie proprie. Să
    acordăm un punctaj suplimentar pentru cei care vin cu proiecte care contribuie
    la inovarea socială. Să acordăm punctaje suplimentare celor care se întorc din
    diaspora şi încep afaceri în România, a precizat Jianu. O finanţare
    nerambursabilă de maximum 200.000 de lei poate fi obţinută prin programul
    Start-Up Nation de companiile nou înfiinţate sau care, la data depunerii
    planului de afaceri, vor avea o vechime de cel mult trei ani. Banii pot fi
    folosiţi pentru achiziţia de echipamente tehnologice, produse software,
    mobilier, sau pentru achitarea cheltuielilor operaţionale, precum chirii,
    salarii sau promovarea online.




    Peste 200 de
    elevi s-au întors din străinătate pentru a-şi continua studiile în sistemul de
    învăţământ din Botoşani, a declarat, pentru agenţia Agerpres, şeful
    Inspectoratului Şcolar Judeţean Botoşani, Ada Macovei. Aceasta a spus că, din
    cei 225 de elevi care în semestrul I al anului şcolar curent s-au întors la studii
    în Botoşani, 107 s-au înscris în ciclul primar, 82 în cel gimnazial, 34 la
    liceu, iar 4 la şcolile profesionale din judeţ. Inspectorul general a precizat
    că cei mai mulţi dintre elevii întorşi din străinătate, respectiv 135, provin
    din Italia, 21 din Anglia, 17 din Spania, 10 din Portugalia, 9 din Republica
    Moldova, 8 din Irlanda şi câte 7 din Belgia şi Franţa. Ada Macovei a arătat că
    majoritatea acestor elevi au revenit acasă împreună cu familiile lor care s-au
    repatriat.




    Yiddishkeit,
    seria culturii idiș, continuă la 17 februarie printr-un eveniment cultural
    dedicat scriitorilor israelieni Yenta Mash și Itzhak Panner, organizat de
    Institutul Cultural Român de la Tel Aviv, în colaborare cu Ambasada Republicii
    Moldova în Israel, Leyvik House din Tel Aviv și Asociația Scriitorilor și
    Jurnaliștilor de Limbă Idiș din Israel. Evenimentul va cuprinde o privire de
    ansamblu asupra creației artistice și a moștenirii culturale a celor doi
    scriitori, precum și prezentarea unora dintre cele mai semnificative opere
    literare ale acestora în limbile română şi idiş. Programul va include și
    proiecția unor fragmente video din interviuri realizate cu cei doi autori.

    Yenta Mash a fost una dintre cele mai cunoscute scriitoare israeliene de limbă
    idiș. Născută în Basarabia, a fost deportată de sovietici în Siberia împreună
    cu părinții. După 9 ani de muncă forțată, s-a întors în Moldova și s-a stabilit
    la Chișinău. În anii ’70 a imigrat în Israel. Povestirile ei au fost publicate
    în reviste de limbă idiș din Israel și SUA, iar opera sa literară a fost
    culeasă în patru volume. A fost laureată cu premiul național Itsik Manger în
    1999 și cu premiul Dovid Hofshteyn în 2002. Itzhak Panner și-a petrecut mare
    parte din copilărie și adolescență în Bucovina, unde și-a descoperit talentul
    și inspirația pentru scris. În timpul Holocaustului a fost
    deportat în Transnistria, alături de soția și fiul său. Supraviețuitor al
    Holocaustului, Panner a imigrat în Israel, împreună cu familia, în 1949, unde
    și-a continuat activitatea de prozator, poet și jurnalist.
    Yiddishkeit va avea loc la sediul ICR Tel Aviv și va fi difuzat în
    direct online pe pagina de Facebook a reprezentanţei culturale româneşti în
    Israel.


  • Şcolliurli, anamisa di online şi prezenţă fizică

    Şcolliurli, anamisa di online şi prezenţă fizică

    Comitetlu Naţional tră Catandisi di Urgenţă ditu România alăxi criteriile epidimiologhiţi după cari va s’lucreadză nvățământul preuniversitar. Pi thimellilu a unui ordinu comun a Ministerului Educaţiei şi Ministerului Sănătatillei va s’acaţă tu isapi di aoa şi nclo rata di ocupare la nivel giudeţean a apaturlor di spital destinate ti mutrearea a pacienţilor cu COVID-19. Ase, cursurile va s’disvărtească cu prezenţă fizică la nivelu tutulor unităţilor di nvăţământu preuniversitar ică conexe situate tru giudeţele tru cari aestu indicator easti di nai multu 75%. Pisti aist nivel, cursurli va s’tănă tru regim online. Riloarea aluştoru tru clase s’faţi maş după ţi rata di ocupare a apaturilor tră pacienții Covid scadi sumu 70% la nivel giudeţean. Tru aestu scăpo, s’apufuseaşti că direcţiili giudeţeane di sănătate publică şi a Municipiului Bucureşti au obligația di publicari pi site-ul a loru işiş a ratăllei di ocupare a apaturilor tru cafi stămână, avânda ca dzuă di referinţă dzuua di gioi, pi thimellilu a datilor existente tru platforma Alerte MS.



    La nivelu a capitalăllei şi a giudeţlui Ilfov va s’publica rată cumulată di ocupare a apaturlor tră dauli unităţ administrativ-teritoriale. Pe di altă parte, cursurli cu prezenţă fizică va s’hibă dănăsiti ti unu kiro di 10 dzăli la apariţia a 3 cazuri confirmate di lăndzidzări cu virusul SARS-CoV-2 tru ună parei di nviţământu antepreşcolar ică preşcolar, ică clasă di nviţământu primar, gimnazial, liceal, profesional şi postliceal. Anlu aestu preșcolarii și elevllii nu au pauză anamisa di semestrul unu și doi, aţelu ditu soni ahurhinda luni 17 di yinaru. Yinitoarea vacanţă — atea di primveară – va s’hibă di viniri 15 di apriiur până dumănică 1 mai. Di altă parte, gioi, București s’feaţiră protesti a sindicaliştilor ditu educaţie, cari cutugursescu că guvernul nu criscu veniturli ditu sistem uidisitu cu nomlu a tiñiilei di cafi mesu ditu 2017. Elli spun că majorarea di maş 4% aplicată ditu ahurhita a anlui adusi ună catandisi di niifharistuseari generală tru arada a alucrătorloru ditu nviţământ și fuvirescu cu greve. Profesorllii s’plângu şi di aţea că suntu singurllii lucrători bugetari cari nu au sporuri tră condiţiile di lucru. Niifharistusiţ suntu şi elevllii și părinț4llii aluştoru, după ţi săptămâna tricută Ministerul Educației alină praglu a mediillei tră dari bursili di merit, di la 8,50 la 9,50. Organizații a elevilor spunu că suti ñilli ditu arada aluştoru cheru aestu stimulent financiar și nkisiră lenu turlii di acțiuni di protest. Ministrul di resort, Sorin Câmpeanu, cundille că tutu cu tut 660.000 di elevi va s’hărsească anlu aestu di ma multe turlii di bursi.



    Autor: Eugen Coroianu


    Armânipsearia: Taşcu Lala




























  • Şcolile, între online şi prezenţă fizică

    Şcolile, între online şi prezenţă fizică

    Comitetul Naţional
    pentru Situaţii de Urgenţă din
    România a
    schimbat criteriile epidemiologice după care va funcționa învățământul
    preuniversitar. În baza unui ordin comun al Ministerului Educaţiei şi
    Ministerului Sănătăţii se va ține cont de acum înainte de rata de ocupare la
    nivel judeţean a paturilor de spital destinate îngrijirii pacienţilor cu
    COVID-19. Astfel, cursurile se vor desfășura cu prezenţă fizică la nivelul
    tuturor unităţilor de învăţământ preuniversitar sau conexe situate în judeţele
    în care acest indicator este de cel mult 75%. Peste acest nivel, cursurile se
    vor ține în regim online. Reluarea acestora în clase se face numai după ce rata
    de ocupare a paturilor pentru pacienții Covid scade sub 70% la nivel judeţean.
    În acest scop, se instituie în sarcina direcţiilor judeţene de sănătate publică
    şi a Municipiului Bucureşti obligația de publicare pe site-ul propriu a ratei
    de ocupare a paturilor în fiecare săptămână, având ca zi de referinţă ziua de
    joi, pe baza datelor existente în platforma ‘Alerte MS’.

    La nivelul capitalei
    şi al judeţului Ilfov se va publica rata cumulată de
    ocupare a paturilor pentru ambele unităţi administrativ-teritoriale. Pe de altă
    parte, cursurile cu prezenţă fizică se vor suspenda pentru o perioadă de 10
    zile la apariţia a 3 cazuri confirmate de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2
    într-o grupă de învăţământ antepreşcolar sau preşcolar, sau clasă de învăţământ
    primar, gimnazial, liceal, profesional şi postliceal. Anul acesta preșcolarii și
    elevii nu au pauză între semestrul unu și doi, cel din urmă începând luni17 ianuarie. Următoarea vacanţă – cea de primăvară – va
    fi de vineri 15 aprilie până duminică 1 mai. Pe de alt[ parte, joi, la București
    au fost proteste ale sindicaliştilor din educaţie, care reclamă că guvernul nu
    a crescut veniturile din sistem potrivit legii salarizării din 2017. Ei spun că
    majorarea de doar 4% aplicată de la începutul anului a provocat o stare de
    nemulţumire generală în rândul salariaţilor din învăţământ și amenință cu
    greve. Profesorii se plâng şi de faptul că ar fi singurii angajaţi bugetari
    care nu beneficiază de sporuri pentru condiţiile de muncă. Nemulțumiți sunt și
    elevii și părinții acestora, după ce săptămâna trecută Ministerul Educației a
    ridicat pragul mediei pentru acordarea burselor de merit, de la 8,50 la 9,50.
    Organizații ale elevilor afirmă că sute de mii dintre ei pierd acest stimulent
    financiar și au demarat diverse acțiuni de protest. Ministrul de resort, Sorin
    Câmpeanu, a precizat că în total 660.000 de elevi vor beneficia anul acesta de
    mai multe tipuri de burse.


  • Jurnal românesc – 10.12.2021

    Jurnal românesc – 10.12.2021

    Consiliul Tineretului din România, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România şi Consiliul Naţional al Elevilor susţin scăderea la 16 ani a vârstei de la care se poate exercita dreptul de vot. “Considerăm că aceasta reprezintă o măsură benefică, firească pentru o democraţie sănătoasă (…) care va încuraja o participare mai numeroasă şi mai semnificativă a tinerilor din România la luarea unor decizii atât de importante, care îi vizează în mod direct”, au transmis reprezentanţii organizaţiilor. Aceştia au arătat că, în urma unei consultări publice realizate în anul 2018, a rezultat că 54% dintre tinerii români cred că măsura scăderii vârstei pentru dreptul de vot va avea un impact pozitiv asupra implicării tinerilor în problemele comunităţii. De asemenea, Consiliul Tineretului din România, împreună cu alte câteva zeci de organizaţii iniţiatoare, a propus în Rezoluţia Tinerilor 2020-2027 şi includerea în sistemul formal de învăţământ a disciplinei “Educaţie pentru participare”. Recent, preşedintele Senatului, fostul premier Florin Cîţu, a declarat că o modificare a Constituţiei României în sensul reducerii vârstei de la care se poate vota ar fi “un lucru bun” în condiţiile în care o astfel de măsură s-ar alinia tendinţelor constatate în ţările Uniunii Europene.



    Deputatul Alianţei pentru Unirea Românilor Ringo Dămureanu i-a solicitat ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, convocarea de urgenţă a ambasadorului Franţei la Bucureşti, Laurence Auer, după ce Ministerul Economiei ar fi confirmat că diplomaţii francezi au exercitat presiuni asupra autorităţilor române pentru încetarea controalelor la mari retaileri francezi din România. Vicepreşedinte AUR acuză reprezentanţa diplomatică franceză de o “intervenţie neprotocolară”, care, în opinia sa, ar fi dus inclusiv la schimbarea din funcţie a şefului Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, Claudiu Dolot, care a fost demis luna trecută de premierul interimar Florin Cîţu. “România are legi şi trebuie respectate, iar autorităţile de control îşi fac treaba, indiferent de numele şi statutul celor care se află în faţa lor”, a declarat Ringo Dămureanu. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a derulat un val de controale în preajma Black Friday, care au scos la lumină practici ilegale şi s-au soldat cu amenzi substanţiale aplicate lanţurilor de hipermarketuri şi comercianţilor online.



    Filmul “Babardeală cu bucluc sau porno balamuc”, al regizorului Radu Jude, va fi proiectat în cadrul celei de-a 23-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Rio de Janeiro, care se desfăşoară între 9 şi 19 decembrie. Pelicula este câştigătoare a Ursului de Aur la a 71-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin şi, totodată, propunerea României pentru o nominalizare la premiile Oscar din 2022 la categoria “cel mai bun lungmetraj internaţional”. Filmul lui Radu Jude se alătură altor peste 100 de producţii cinematografice braziliene şi internaţionale care vor fi prezentate în festival, între care “Madres paralelas”, cel mai recent film al lui Pedro Almodovar, “Rifkins Festival”, regizat de Woody Allen, “Benedetta”, de Paul Verhoeven sau “Nightmare Alley” regizat de Guillermo del Toro. Ediţia de anul acesta a Festivalului de la Rio revine astfel după un an de pauză cauzat de restricţiile sanitare şi este mai compactă în comparaţie cu cele precedente, în cadrul cărora erau prezentate, în medie, peste 500 de filme.



    Pelicula “MO” de Radu Dragomir reprezintă România la Zilele Filmului European, care are loc între 10 și 12 decembrie la Cineteca Milano Meet. Filmul românesc a avut premiera în 2019 şi îi are ca protagoniști pe Dana Rogoz, Răzvan Vasilescu și Mădălina Craiu. Lungmetrajul va fi proiectat, cu subtitrare în limba italiană, pe 12 decembrie. Alături de acesta, la manifestare sunt prezentate alte 8 producții cinematografice europene din Elveția, Franța, Germania, Polonia, Cehia, Spania, Ungaria și Belgia. Zilele Filmului European este un proiect al Institutelor culturale europene și misiunilor diplomatice membre ale clusterului EUNIC. Accesul publicului spectator în sălile de cinema se face cu prezentarea Certificatului Verde Covid, care să ateste vaccinarea anti-COVID-19, trecerea prin boală sau efectuarea unui test antigen sau molecular cu rezultat negativ.







  • România 43

    România 43

    Până la data de 20
    noiembrie 2021, profesorii, elevii, dar şi studenţii români din comunitățile
    istorice, precum şi din diaspora, se pot înscrie într-unul din cele trei
    proiecte lansate, de curând, de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni,
    în vederea susţinerii învăţământului în limba română.

  • A reînceput şcoala!

    A reînceput şcoala!

    Aproximativ
    două treimi din totalul de 3 milioane de elevi și preșcolari din România au
    revenit, luni, la cursuri cu prezenţă fizică, după două săptămâni de vacanţă
    forţată de pandemia de COVID 19. Sălile de clasă s-au deschis în şcolile în
    care minim 60% din angajaţi sunt vaccinaţi împotriva virusului. Copiii
    celorlalte unităţi fac cursuri online. Consiliul Elevilor consideră că şcolile
    nu sunt pregătite pentru reluarea cursurilor cu prezenţă fizică şi cere
    autorităţilor să ţină cont şi de incidenţa infectărilor la nivel local,
    infrastructura sanitară, capacitatea de testare şi de menţinere a distanţării
    fizice. Din partea autorităților, coordonatorul campaniei de vaccinare, Valeriu
    Gheorghiţă, recunoaște că măsura va duce la creşterea riscului de îmbolnăvire
    şi implicit, a numărului de cazuri, însă copiii au nevoie de cursuri cu
    prezenţă fizică, iar adulţii trebuie sa facă un efort pentru a le oferi
    siguranţă la şcoală.Valeriu
    Gheorghiţă:

    Cred că noi,
    adulţii, trebuie să facem un efort pentru ca să meargă în siguranţă la şcoală.
    Cum putem face asta? Respectând măsurile igienico-sanitare, explicându-le şi
    copiilor acelaşi lucru, vaccinându-ne şi cred că în felul acesta, progresiv,
    putem să controlăm şi să limităm consecinţele şi efectele acestei pandemii. Da,
    categoric, reînceperea cursurilor cu prezenţă fizică aduce un risc suplimentar
    asupra creşterii numărului de cazuri, dar aici trebuie să păstrăm un echilibru
    între evoluţia epidemiologică şi beneficiile şi pierderile pe care copiii
    noştri le au în această perioadă    .

    La
    rândul său, ministrul interimar al Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, spune că noile
    condiții în care s-a revenit la școală, deşi disputate, au avut efect și au
    impulsionat cadrele didactice să se vaccineze. Raportările de vineri, 29 octombrie, ne arătau că 54% din unităţile de
    învăţământ de stat şi private au rată de vaccinare peste 60% şi pot deschide cu
    prezenţa fizică. Până vineri, 5 noiembrie, când am actualizat toate datele din
    toate şcolile din România, am avut o creştere de la 54% la 68%, deci a avut
    efect. Mai multe echipe de control ale Ministerului Educaţiei vor merge în
    teritoriu pentru a verifica în ce măsură, în primul rând, se respectă regulile
    de protecţie sanitară, în al doilea rând, în ce măsură aceste raportări privind
    rata de vaccinare au fost corecte. Este o variantă de compromis, este un
    criteriu cu foarte multe neajunsuri, dar este un criteriu care asigură un mediu
    mai sigur pentru elevi şi pentru profesori, este un criteriu care protejează
    mai mult profesorii pentru că medicii spun: cei vaccinaţi contactează mai greu
    virusul şi transmit mai greu virusul    .

    Mai trebuie menționat că pentru
    recuperarea materiei care trebuia studiată în perioada de vacanță impusă,
    Ministerul Educaţiei a modificat structura anului şcolar și a scurtat vacanța
    de iarnă pentru elevii de gimnaziu şi de liceu.


  • Cum va s’nveaţă di aoa şi nclo tru anlu şcolaru?

    Cum va s’nveaţă di aoa şi nclo tru anlu şcolaru?


    Ministrul interimar ali Educație, Sorin Cîmpeanu, dimăndă că elevlli ditu România va s’ahurhească cursurli ditu 8 di brumaru, după vacanța di dauă stămâni tru cari easti di itia a catandisillei sanitari. Turlia tru cari va s’dizvărtească oarili, cu prezenţă fizică ică online, va s’hibă apufusitu viniri, deadunu cu responsabilii ditu sănătati, avânda tu videală contextul epidemiologhic. Tutu tu bitisita-a stămânăllei va s’hibă dimăndati și alti lucre mutrinda disvărtearea a lucurlui didacticu, ntră cari ñicurarea a numirlui di teze şi vulusearea-a mediilor cu maş dauă noti la tuti materiili. Sorin Cîmpeanu spusi că va s’hibă aprobat un document tru aestă noimă şi exighisi câti tezi va s’da elevlli ditu cathi ţiclu şcolar:



    “Elevllii di clasa a V-a, a VI-a, a VII-a au teză la matematică şi la limba română. Elevdlli di clasa a VIII-a avea trei teze, armân maş cu dauă. Tră elevlli di liceu, elli au patru teze, ună singură excepţie – liceele tehnologhiţi cari avea maş trei tezi — tuti alanti filieri va s-aibă numirlu di tezi apufusitu di Ministerlu ali Educaţie, ñicuratu di la patru la trei”. Ministurlu interimar nica dimăndă că tezili va s’poată s’hibă dati ahurhinda ditu 6 di andreu, ponderea aluştoru tru media semestrială va s’hibă di 25%, iara susţănerea-a lor va s’facă obligatoriu cu prezenţă fizică.


    Sorin Cîmpeanu: “Tră elevlli cari nu va s’poată s’da tezi cu prezenţă fizică, ditu itii independente di volea-a loru – şi nă minduimu, cadealihea, la cazuri di infectari ică di carantinari – aestu lucru va s’poată să s’facă, ari bază legală, după turnarea diznou la şcoală, acă turnarea va s’facă tru semestrul II”. Sorin Cîmpeanu cundille că tru kirolu ditu soni criscu ritmolu a vaccinarillei anti-COVID-19 tru arada-a elevilor. Uidisitu cu datili ufiţiali, rata di imunizari năstricu 25% ditu totalu aţiloru cu ilikia di 12 di añi ş’cama. Tru aestu kiro, 80.000 di elevi cu ilikia anamisa di 12 și 15 di añi și 223.000 di elevi ditu aţelli cu ilikia di 16 di añi ş-cama feaţiră vaccinul.



    Ministurlu interimar căftă a cathi unlui inspectorat şcolar judeţean, ama şi a unităţlor di nviţămintu, s’ngrăpsească pi site-urli a loru işiş rata di vaccinari a personalui. Sorin Cîmpeanu: “Tuti inspectoratele şcolare judiţene ditu România ngrăpsiră rata di vaccinare la nivelu a cathi unlui inspectorat; sunt multe situaţii tru cari rata di vaccinare easti cama di 90%. Tutunăoară, la nivelu a cathi unăllei sculie va s’hibă ngrăpsitu pi a loru site rata di vaccinare, cu tiñisearea a regulilor GDPR, fără numă, paranumă şi alti dati cu caracter personal, ama easti tu arada că părinţăllii şi elevllii să ştibă, atumţea cându negu la şcoală, cari easti nivelu di vaccinare a personalui ditu aţea şcoală. Feaţimu, tutunăoară, tră puterea-a exemplului, publică rata di vaccinari tru Ministerlu a Educaţiillei, cari easti, pricunoscu, sumu aştiptări, di 66%”. Sorin Cîmpeanu nica dimăndă că dzălili di vacanță băgati tru aestă perioadă ditu furñia a situațiillei epidimiologhiţi va s’hibă recupearate la tru ahurhita a meslui yinaru.



    Autoru: Daniela Budu


    Aermânipsearea: Taşcu Lala



  • Cum va continua anul şcolar?

    Cum va continua anul şcolar?

    Ministrul
    interimar al Educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat că elevii din România vor
    relua cursurile din 8 noiembrie, după vacanța de două săptămâni în care se află
    din cauza situației sanitare. Modul în
    care se vor desfășura orele, cu prezenţă fizică sau online, va fi decis vineri,
    împreună cu responsabilii din sănătate, având în vedere contextul epidemiologic.
    Tot la finalul săptămânii vor fi anunțate și alte aspecte privind desfăşurarea
    activităţii didactice, între care reducerea numărului de teze şi încheierea
    mediilor cu doar două note la toate materiile. Sorin Cîmpeanu a declarat că va
    fi aprobat un document în acest sens şi a explicat câte teze vor da elevii din fiecare
    ciclu şcolar:

    Elevii de clasa a V-a, a VI-a, a VII-a au teză la
    matematică şi la limba română. Elevii de clasa a VIII-a aveau trei teze, rămân
    doar cu două. Pentru elevii de liceu, ei au patru teze, o singură excepţie -
    liceele tehnologice care aveau doar trei teze – toate celelate filiere vor avea
    numărul de teze stabilit de Ministerul Educaţiei, redus de la patru la trei    .
    Ministrul interimar a mai anunțat că tezele
    vor putea fi date începând din 6 decembrie, ponderea acestora în media
    semestrială va fi de 25%, iar susţinerea lor se va face obligatoriu cu prezenţă
    fizică.

    Sorin Cîmpeanu: Pentru elevii care nu vor putea să susţină
    teze cu prezenţă fizică, din motive independente de voinţa lor – şi ne gândim,
    bineînţeles, la cazuri de infectare sau de carantinare – acest lucru se va
    putea face, există bază legală, după revenirea la şcoală, chiar dacă revenirea
    se va face în semestrul II    . Sorin Cîmpeanu a precizat că în ultima
    perioadă a crescut ritmul vaccinării anti-COVID-19 în rândul elevilor. Potrivit
    datelor oficiale, rata de imunizare a depăşit 25% din totalul celor cu vârsta
    peste 12 ani. În prezent, 80.000 de elevi cu vârsta cuprinsă între 12 și 15 ani
    și 223.000 de elevi dintre cei peste 16 ani au făcut vaccinul.


    Ministrul
    interimar a solicitat fiecărui inspectorat şcolar judeţean, dar şi unităţilor
    de învăţământ, să afişeze pe site-urile proprii rata de vaccinare a
    personalului. Sorin Cîmpeanu: Toate inspectoratele şcolare judeţene
    din România au afişat rata de vaccinare la nivelul fiecărui inspectorat; sunt
    multe situaţii în care rata de vaccinare este peste 90%. De asemenea, la
    nivelul fiecărei şcoli va fi afişat pe site-ul propriu rata de vaccinare, cu
    respectarea regulilor GDPR, fără nume, prenume şi alte date cu caracter
    personal, dar este normal ca părinţii şi elevii să ştie, atunci când merg la
    şcoală, care este nivelul de vaccinare al personalului din acea şcoală. Am
    făcut, de asemenea, pentru puterea exemplului, publică rata de vaccinare în
    Ministerul Educaţiei, care este, recunosc, sub aşteptări, de 66%.     Sorin
    Cîmpeanu a mai anunțat că zilele de vacanță impuse în această perioadă din
    cauza situației epidemiologice vor fi recuperate la începutul lunii ianuarie.