Tag: elevi

  • “Ora de educaţie muzicală” şi “Ora de educaţie teatrală”

    “Ora de educaţie muzicală” şi “Ora de educaţie teatrală”

    În perioada 15 octombrie – 18 decembrie, acestea vor avea loc în satul Ghermăneşti, comuna Snagov, judeţul Ilfov. Vor participa aproximativ 10 formatori şi 60 de elevi care vor afla săptămânal, lucruri inedite despre cele două arte.


    Organizate de Centrul Cultural Media prin Radio România Cultural, în colaborare cu Orchestrele şi Corurile Radio în parteneriat cu Asociaţia A4Action din Ghermăneşti, cu sprijinul Teatrului Ion Creangă, programele Ora de educaţie muzicală şi Ora de educaţie teatrală se adresează copiilor din ciclul primar şi liceal. Ele au ca scop promovarea produselor Radio România (spectacole de teatru radiofonic, concerte de muzică clasică, CD-uri audio, cărţi, emisiuni radiofonice, siteurile culturale), al programelor culturale adresate elevilor în ideea atragerii şi fidelizării tinerilor ascultători.



    Prin metodele interactive de învăţare care au la bază tehnologiile moderne, prin audiţiile muzicale live, folosind educaţia transmisă prin joc şi joacă, realizatorii Mirela Nicolae, Cristian Marica, regizorul Mihai Lungeanu împreună cu instrumentiştii Orchestrelor şi Corurilor Radio speră să ajute din nou, demersul şcolii naţionale de acordare a şanselor egale la educaţie.


    La finalul celor două luni, elevii selectaţi în program vor prezenta pentru familiile şi educatorii lor un spectacol de poezie şi muzică, însoţit de o expoziţie de desene.



    Din anul 2011 până în prezent, cele două programe au fost realizate în peste 50 de şcoli şi licee din Bucureşti. Peste 2500 de elevi şi aproximativ 200 de profesori au beneficiat de ele şi folosesc acum materialele didactice auxiliare puse la dispoziţie de Radio România (spectacole de teatru radiofonic pentru copii, povesti de seară, înregistrări muzicale).

    proiecte2-foto-virgil-oprina.png

  • Jurnal românesc – 13.08.2015

    Jurnal românesc – 13.08.2015

    Preşedintele
    Fundaţiei Mişcarea Populară, Cristian Diaconescu, a propus, miercuri, la
    lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, acordarea
    certificatului de român şi ulterior a cetăţeniei românilor din comunităţile
    istorice din ţările din jurul frontierelor, el adăugând că România trebuie
    să-şi flexibilizeze legislaţia în acest sens. Cristian Diaconescu a dat
    exemplul Ungariei, care a acordat certificatul de maghiar etnicilor din afara
    graniţelor, după care aceştia au primit şi cetăţenie maghiară. În viziunea sa,
    şi România ar putea să promoveze un astfel de demers, care ar creşte încrederea
    românilor că nu pierd legătura cu ţara-mamă şi ar obliga instituţiile române să
    le acorde drepturi speciale. La rândul său, preşedintele
    executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu,
    citat de Agerpres, a apreciat că România acordă fonduri mult mai mari minorităţilor
    din ţara noastră decât românilor minoritari din jurul frontierelor şi Balcani,
    fiind vorba, în opinia sa, de o discriminare ‘teribilă şi nedreaptă’.




    Producţia
    industrială în Uniunea Europeană a scăzut cu 0,2% în iunie, comparativ cu luna
    precedentă, şi a înregistrat un declin de 0,4% în zona euro. Chiar şi în aceste
    condiţii, cu 0,6%, România s-a situat pe locul şapte la creşterea producţiei
    industriale. Potrivit datelor Oficiului European de Statistică (Eurostat), cele
    mai mari creşteri, în iunie, faţă de mai, au fost consemnate în Danemarca,
    Olanda, Slovacia, Finlanda, Cehia, Lituania, Bulgaria, Spania, Polonia şi România.
    În contra-partidă, cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Croaţia,
    Portugalia şi Irlanda. Comparativ cu perioada similară din 2014, România a înregistrat,
    în iunie, o creştere de 3% a producţiei industriale.




    Peste 17.000 de elevi
    şi studenţi din învăţământul românesc de stat sau particular acreditat, în vârstă
    de până la 26 de ani, vor beneficia, anul acesta, de sprijin financiar acordat
    de guvern pentru achiziţionarea unui calculator personal nou. Ajutorul se acordă
    sub forma unui bon valoric, care reprezintă echivalentul în lei al sumei de 200
    de euro, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a
    României pentru ultima zi a lunii precedente achiziţiei. Legislaţia în vigoare
    stabileşte că beneficiarii acestui ajutor sunt tinerii care provin din familii
    fără posibilităţi, în care venitul maxim brut pe membru de familie este de 150
    de lei. La stabilirea venitului brut lunar pe membru de familie au fost luate în
    calcul toate veniturile realizate de membrii familiei în luna precedentă
    depunerii cererii de acordare a ajutorului, cu excepţia alocaţiei de stat,
    alocaţiei familiale complementare şi a alocaţiei de susţinere pentru familia
    monoparentală, bugetul personal complementar acordat persoanelor cu handicap,
    burselor de studii şi burselor sociale, precum şi a tuturor drepturilor sociale
    care, potrivit legii, sunt exceptate de la stabilirea altor drepturi şi obligaţii.
    Pe lângă dovada veniturilor modeste ale familiilor din care provin, elevii sunt
    obligaţi să obţină medii bune şi să nu acumuleze absenţe nemotivate la şcoală, în
    timp ce studenţii trebuie să fi obţinut cel puţin 50 de credite în anul
    universitar anterior depunerii cererii. Bugetul alocat în 2015 de Ministerul
    Educaţiei a fost de 16 milioane de lei. Programul se derulează din 2004, iar până
    acum au beneficiat de sprijin peste 280.000 de elevi.




    Peste 136 de kilograme de heroină au fost capturate de vameşii moldoveni, în
    noaptea de 8 spre 9 august, la punctul de trecere a frontierei cu România
    Giurgiuleşti-Galaţi – a informat, miercuri, mass-media de la Chişinău. Este
    cea mai mare cantitate de heroină depistată la frontiera Republicii Moldova,
    valoarea acesteia pe piaţa neagră fiind de aproximativ 10-20 de milioane de
    euro. Cantitatea de heroină, repartizată în 253 de pachete, a fost depistată într-un
    camion frigorific care traversa Republica Moldova, venind din Ucraina şi îndreptându-se
    spre Bulgaria. Conform actelor de însoţire, camionul transporta teracotă.
    Drogurile proveneau din Turcia şi erau destinate pieţei din Europa, unde un
    gram de heroină este vândut cu 150 de euro.

  • Jurnal românesc – 04.06.2015

    Jurnal românesc – 04.06.2015

    Curtea
    Europeană a Drepturilor Omului
    a dat câştig de cauză pentru 76 de membri ai Asociaţiei
    21 Decembrie 1989 şi altor cinci
    victime ale evenimentelor din Decembrie 1989, într-un nou proces cu Statul
    Român. Conform deciziei forului european, urmaşii eroilor martiri, răniţii,
    reţinuţii şi luptătorii vor beneficia de despăgubiri de peste 800.000 de euro.
    Decizia CEDO survine în lipsa unei anchete efective cu privire la crimele
    săvârşite în timpul revoltei anticomuniste din decembrie
    1989 şi ca urmare a tergiversării finalizării plângerii depuse de către
    Asociaţia 21 Decembrie 1989, încă din 1990.
    În
    noiembrie 2014, alţi 34 de membri ai Asociaţiei au câştigat la CEDO. 21 Decembrie 1989 este singura organizaţie de
    revoluţionari ai cărei membri au depus şi au obţinut decizii favorabile la CEDO.




    Numărul
    sosirilor înregistrate în structurile de primire turistică din Romania în
    primele patru luni din 2015 a urcat la 2,2 milioane, cu peste 13% mai mare
    comparativ cu cel înregistrat în perioada similară din 2014, potrivit datelor
    publicate de Institutul Naţional de Statistică. Din numărul total de
    sosiri, cele ale turiştilor români au reprezentat 77%, în timp ce ale
    turiştilor străini 23%, ponderi apropiate de cele consemnate în perioada
    ianuarie – aprilie 2014. Turistii din Europa au insumat aproape 76%
    din cei străini, iar peste 83% dintre aceştia provin din ţările UE. Durata
    medie a şederii în primele patru luni din 2015 a fost de 2 zile. Pe de altă
    parte, peste 1 milion de români au ieşit din ţară şi au fost
    înregistraţi la punctele de frontieră, în aprilie, în creştere cu 10%
    comparativ cu perioada similară a anului trecut. Mijloacele de transport rutier
    au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând trei
    sferturi din numărul total de plecări ale românilor.




    Plenul Camerei Deputaţilor
    de la Bucureşti a adoptat un proiect de lege ce prevede posibilitatea emiterii
    de vouchere de vacanţă pe suport electronic, pe lângă cel de hârtie. Proiectul
    modifică o ordonanţă privind acordarea acestor vouchere emisă de guvern în
    2014, dar care nu s-a aplicat până în prezent. Documentul stabileşte că, în
    sistemul bugetar, primele de vacanţă se vor acorda doar sub forma voucherelor,
    care sunt nominale şi pot fi utilizate doar în România.
    Voucherele vor avea o valoare de
    maximum 6 salarii brute minime pe economie ( (6 X240 euro). Pe de altă parte,
    deputaţii au aprobat şi proiectul de lege potrivit căruia pot beneficia de
    reducerea vârstei standard de pensionare şi persoanele care au lucrat cel puţin
    doi ani în grupa I de muncă (condiţii grele), nu doar cele care au efectuat un
    stagiu de cotizare de şase ani, aşa cum prevedea vechea legislaţie.






    În anul
    şcolar 2015/2016, elevii de clasele a III-a şi a-IV-a vor învăţa după aceleaşi
    manuale ca până acum, declară ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu. El a precizat
    că, deocamdată, se vor retipări 15% dintre cărţile deja existente, iar
    manualele şcolare noi vor fi amânate pentru anul şcolar 2016-2017. Licitaţia organizată de
    Ministerul Educaţiei a fost contestată de unele edituri, care au
    atenţionat, în mai, că situaţia este mai gravă decât anul trecut, având în
    vedere că licitaţia a fost anunţată cu o întârziere de peste o lună. În anul şcolar 2014-2015, elevii claselor I şi a II-a, care urmau
    să înveţe după manuale noi, inclusiv în variantă digitală, nu au primit noile
    materiale la început de
    an şcolar, fiind folosite o perioadă tot cele vechi.





    România nu este doar o ţară care produce pentru
    a-şi acoperi nevoia la nivel naţional, ci un jucător important la nivel
    european şi mondial şi poate produce alimente pentru 35 de milioane de
    locuitori, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. În opinia sa,
    provocarea pentru România este de a integra materia primă şi de a exporta
    produse procesate, iar experţii Băncii Mondiale au stabilit o ţintă în
    strategia agricolă pe termen lung, respectiv ca până în 2030, 80% din
    exporturile de produse agricole ale României să fie de produse procesate.
    Conform Băncii Mondiale, agricultura este un sector al viitorului, care
    generează venituri şi care trebuie să susţină cererea de alimente care va
    înregistra un plus semnificativ datorită creşterii populaţiei globului.

  • Înscrierea elevilor străini la cursuri preuniversitare

    Înscrierea elevilor străini la cursuri preuniversitare

    De la început, amintim
    că cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând
    Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene au acces la toate
    formele şi nivelurile de învăţământ din România, în aceleaşi condiţii cu cele
    prevăzute pentru cetăţenii români, inclusiv în ceea ce priveşte taxele de
    şcolarizare.


    Pe de altă parte, Ministerul român al Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice a elaborat o metodologie de primire la studii şi şcolarizare
    a elevilor străini din state terţe UE în învăţământul de stat şi particular
    acreditat din România. Pot fi înscrişi, în învăţământul preuniversitar din România,
    elevii din state terţe UE dacă unul dintre părinţi, tutori sau susţinători
    legali se încadrează în una din următoarele situaţii: este repatriat; are, prin
    căsătorie, domiciliul în România; este posesorul unui permis de şedere în România;
    desfăşoară, în conformitate cu prevederile legale, activităţi pe teritoriul României;
    se află la studii în învăţământul universitar sau postuniversitar de stat sau
    particular acreditat din România. La cerere, elevii pot beneficia de cursuri
    pregătitoare pentru învăţarea limbii române, durata acestora fiind de un an şcolar,
    iar şcolile sau liceele în care se organizează cursul pregătitor pentru învăţarea
    limbii române sunt nominalizate de către Inspectoratele Şcolare Judeţene şi de
    cel al Municipiului Bucureşti. Elevii din state terţe UE care nu sunt de
    origine română şi care au absolvit clasele a VII-a şi a VIII-a în România se
    pot înscrie în clasa a IX-a, în limita a unul – doi elevi într-o clasă, peste
    efectivele maxime prevăzute de lege, cu avizul conducerii unităţii de învăţământ
    preuniversitar. Elevii din state terţe UE care solicită înscrierea în învăţământul
    preuniversitar românesc pot repeta, la cerere, la cursuri de zi, ultima clasă
    absolvită în străinătate. În învăţământul obligatoriu, elevii străini
    beneficiază de şcolarizare în aceleaşi condiţii ca şi elevii români. În învăţământul
    liceal secundar superior, elevii din state terţe UE plătesc taxe de şcolarizare
    de 180 de euro pe lună.



    Persoanele din state terţe
    UE care au finalizat studiile liceale în alt sistem de învăţământ şi nu sunt
    posesori ai unei diplome de Bacalaureat sau echivalentul acesteia pot susţine,
    la cerere, examenul naţional de Bacalaureat, în funcţie de profilul dorit, într-un
    centru de examen stabilit de către Comisia de Bacalaureat judeţeană sau a
    Municipiului Bucureşti. Susţinerea examenului naţional de Bacalaureat de către
    cetăţenii din state terţe UE care au finalizat studiile liceale în alt sistem
    de învăţământ şi nu sunt posesori ai unei diplome de Bacalaureat sau
    echivalentul acesteia este condiţionată de achitarea taxei de 220 de euro.
    Informaţii suplimentare pot fi aflate de pe site-ul www.edu.ro,
    secţiunea Relaţii internaţionale şi europene.

  • Peste 1000 de elevi au vizitat astăzi Radio România

    Peste 1000 de elevi au vizitat astăzi Radio România

    În prima zi a programului Şcoala altfel. Să ştii mai multe să fii mai bun, peste 1000 de elevi au vizitat sediul Radio România din Bucureşti şi sediile studiourilor regionale din întrega ţară.


    Radioul public s-a alăturat şi în acest an programului derulat de Ministerul Învăţământului care are ca scop implicarea tuturor preşcolarilor, elevilor şi a cadrelor didactice în activităţi care să răspundă intereselor şi preocupărilor diverse ale copiilor, să pună în valoare talentele şi capacităţile acestora în diferite domenii, unele necuprinse în curriculumul naţional, să stimuleze participarea lor la acţiuni variate, în contexte nonformale.


    Faţă de 2014, când peste 1000 de elevi au ales să ne viziteze pe parcursul întregii săptămâni aferente programului Şcoala altfel, anul acesta am atins această cifră încă din prima zi

  • Jurnal românesc – 2.04.2015

    Jurnal românesc – 2.04.2015

    Campania ”Dialog cu Diaspora pe teme consulare”, lansată de Ministerul de Externe în februarie, a continuat în această săptămână la Bonn, în Germania. Astfel, conducerea Departamentului Consular din MAE a avut întâlniri cu membri ai comunităţilor româneşti din Germania şi Cehia. Cu această ocazie, directorul general al Departamentului Consular, Bogdan Stănescu, a prezentat proiectele de modernizare şi informatizare a reţelei şi serviciilor consulare oferite de MAE. De asemenea, s-a discutat despre riscurile implicării cetăţenilor români în raporturi de muncă ilegale şi despre ”Ghidul lucrătorului român în Germania”, editat de Ministerul Muncii de la Bucureşti. Conducerea Departamentului Consular a participat, tot la Bonn, la o reuniune regională, alături de diplomaţi cu atribuţii consulare în misiunile româneşti de la Berlin, Munchen, Bonn, Praga, Varşovia, Berna şi Copenhaga. Următoarea etapă a campaniei ”Dialog cu Diaspora pe teme consulare” se va desfăşura în Franţa.




    Zece români sau persoane de origine română candidează pe listele Partidului Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE), principala formaţiune de opoziţie, la alegerile municipale din mai. Majoritatea vor candida în provincia Madrid, în localităţi cu peste 50 de mii de locuitori. Între aceştia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Români din Spania (FEDROM), Miguel Fonda Ştefănescu. Acesta a amintit că la precedentele alegeri municipale, din 2011, niciun român nu a candidat pe un loc eligibil în marile localităţi. El a apreciat că, din cauza numărului mare al asociaţiilor, circa 150, comunitatea românească din Spania este slab organizată. Şomajul în rândul românilor depăşeşte 50%, a mai spus Miguel Fonda Ştefănescu.




    Unul din cinci tineri cu vârsta cuprinsă între 16 şi 25 de ani ar putea beneficia de programul ”Garanţii pentru Tineri”. Este vorba despre cei care nu sunt implicati în vreo formă de studiu şi nici nu au un loc de muncă. Proiectul, în valoare de aproape jumătate de miliard de euro, bani europeni şi de la bugetul asigurărilor sociale, este menit să reducă rata şomajului în rândul tinerilor. Ministrul muncii, Rovana Plumb, a precizat că programul se adresează şi angajatorilor, fiindcă aceştia vor beneficia de facilităţi fiscale, în cazul în care angajează tineri fără experienţă.




    Elevii pot studia religia în şcoli doar dacă părinţii fac o cerere scrisă, potrivit unui proiect adoptat în Camera Deputaţilor prin care Legea Educaţiei este pusă în acord cu recenta decizie a Curţii Constituţionale. Proiectul mai prevede că, tot în baza unei cereri scrise, se face şi schimbarea opţiunii ori retragerea de la curs. Camera Deputaţilor este prima sesizată în acest caz. Urmează votul în Senat, după care va fi stabilită şi metodologia de aplicare a proiectului. Judecătorii Curţii au stabilit că este neconstituţională obligarea unui elev sau a reprezentanţilor acestuia să facă o cerere scrisă pentru a nu participa la ora de religie.

  • România 43

    România 43

    Proiect de lege privind înfiinţarea unor clase speciale în şcolile româneşti pentru copiii care se reîntorc din străinătate iniţiat de Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor. Declaraţie Vasile Şelaru — secretar de stat în cadrul Ministrului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.



  • Jurnal românesc – 19.09.2014

    Jurnal românesc – 19.09.2014

    Elevii claselor I şi a II-a vor studia după manuale vechi până la finalizarea licitaţiei privind noile manuale tiparite si digitale, a anuntat ministrul Educaţiei, Remus Pricopie. Decizia a fost luata dupa ce primul-ministru Victor Ponta i-a solicitat ministrului de resort sa gaseasca o solutie temporara. Ponta a recunoscut că domeniile de care este nemulţumit în prezent sunt Educaţia şi Sănătatea. Lipsa manulalelor pentru elevii din clasele 1 si a II-a la inceputul anului şcolar 2014-2015 a marcat o premieră în învăţământul românesc.



    Asiguraţii cu vârste peste 18 ani din Bucureşti vor primi începând de vineri cardurile de sănătate, livrarea acestora fiind asigurată de Poşta Română. Conform înţelegerii dintre Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi Poşta Română, vor fi preluate în reţeaua poştală câte 6-700.000 de carduri pe zi, în cinci tranşe pentru fiecare judeţ. Din 22 septembrie va începe distribuirea cardului concomitent în mai multe judeţe. Poşta Română s-a obligat să distribuie cardurile în termen de 20 de zile de la recepţionarea lor. Cardul de sănătate va fi înmânat asiguratului în baza actului de identitate şi a semnăturii de primire.



    Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni Bogdan Stanoevici a făcut joi şi vineri o vizită în Bulgaria. El s-a intalnit la Vidin şi Sofia cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din această tara şi cu reprezentantul Agenţiei de Stat pentru bulgarii din străinătate, Dimitar Vladimirov. Tot vineri, Bogdan Stanoevici discuta la Skopje cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Republica Macedonia.




    România este pe locul al treilea în Uniunea Europeană în ce priveşte numărul persoanelor care au învăţat să facă afaceri în alte ţări. Aproximativ 250 de antreprenori români s-au dus în ultimii cinci ani în Marea Britanie, Germania, Franţa sau Olanda să înveţe cum să îşi conducă afacerea sau care sunt primii paşi pe care trebuie să îi urmeze ca să reziste pe piaţă. Oamenii de afaceri au beneficiat de instruire prin programul Erasmus pentru antreprenori, derulat din 2009 de Comisia Europeană. Potrivit unui raport al instituţiei, citat de Ziarul Financiar, pe primele locuri in UE se află Italia şi Spania.



    Copiii români care trăiesc în oraşul spaniol Villarobledo vor putea lectura cărţi în cadrul unei biblioteci ce va fi inaugurată sâmbătă. Biblioteca are 1.600 de volume, în mare parte cu titluri recomandate în bibliografia şcolară din România. La inaugurare vor participa episcopul ortodox al Spaniei şi Portugaliei, Preasfinţitul Timotei, scriitori români care trăiesc în Spania şi reprezentanţi ai Consulatului Român din Ciudad Real. Organizatorii acestui eveniment sunt Parohia ortodoxă română din Villarobledo şi Asociaţia Culturală România din inima mea Bistriţa, în parteneriat cu Radio România Cluj.

  • Noul an şcolar

    Noul an şcolar

    Aproximativ 3,2 milioane de elevi şi preşcolari au început, astăzi, cursurile, în anul şcolar 2014-2015. Anul este structurat, ca şi cel anterior, pe două semestre. Conform calendarului, vor fi 177 de zile de cursuri şi 34 de zile de vacanţă, la care se adaugă zilele vacanţei mari, cu mici excepţii la clasele terminale din învăţământul liceal. Noul an şcolar începe cu şcoli mai bine pregătite decât anul trecut. Catedrele sunt ocupate de profesori calificaţi, în proporţie de 85%, iar 90% dintre unităţile de învăţământ din ţară au primit avizul sanitar.



    Mai sunt unele probleme cu manualele claselor I şi a II-a, inclusiv în variantă digitală, al căror conţinut a fost înnoit. Ele nu au ajuns la elevi, întrucât licitaţia pentru atribuirea comenzii a fost contestată, iar temenul de tipărire a fost decalat. Aceasta deficienţă a fost viu comentată de societatea civilă şi speculată politic de partidele din opoziţie. Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie a lăsat chiar să se înţeleagă că întârzierea manualelor pentru clasele I şi a II a este un act deliberat, menit să discrediteze guvernul.



    Premierul Victor Ponta a cerut ca subiectul manualelor să nu fie folosit în mod populist şi a promis că va lua măsuri dacă va găsi erori sau nereguli în privinţa licitaţiilor. Anul şcolar începe şi cu o serie de modificări în sistem. Printre acestea, o listă cu materii opţionale, de la arhitectură şi şah până la istoria jazzului dar şi un regulament care integrează reguli de conduită în unităţile de învăţământ, un contract educaţional cu părinţii şi obligaţii pentru profesori şi elevi.



    Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar este o premieră a ultimilor zece ani pentru şcolile din România. El include atât prevederi privind conduita cadrelor didactice şi a elevilor, cât şi obligaţii ale părinţilor, una dintre acestea fiind aceea de a asigura frecvenţa şcolară a copilului în învăţământul obligatoriu şi de a lua măsuri pentru şcolarizarea acestuia, până la finalizarea studiilor.



    Conform aceluiaşi regulament, elevii nu vor putea folosi telefonul mobil în timpul orelor şi, firesc, le va fi interzis să deţină, să consume sau să comercializeze, în şcoli şi în afara acestora, droguri, substanţe etnobotanice, băuturi alcoolice, ţigări ori să participe la jocuri de noroc.



    Regulamentul prevede şi că unităţile de învăţământ preuniversitar vor încheia un contract educaţional cu părinţii sau cu tutorii copiilor, în care vor fi stabilite drepturile şi obligaţiile reciproce ale părţilor, iar neîndeplinirea obligaţiilor asumate de şcoală va constitui abatere disciplinară.

  • Şah în şcoală (reluare)

    Şah în şcoală (reluare)

    Începând cu anul şcolar 2014 — 2015, şahul devine disciplină opţională în învăţământul românesc. Disciplina se va numi, conform ordinului ministrului educaţiei Remus Pricopie, Educaţie prin şah”, iar programa şcolară aprobată este destinată ciclului primar. Prin urmare, şcolile din România vor putea introduce această disciplină opţională, cu durata de doi ani, pentru elevii din clasele I-IV. Ministrul educaţiei, Remus Pricopie, ne prezintă beneficiile pe care le aduce introducerea şahului în şcoală:


    Sunt multe şi vi le pot spune şi în calitate de profesor, dar şi în calitate de părinte cu copil jucător de şah. În primul şi în primul rând este capacitatea de concentrare, de analiză, o abordare logică mult mai bună, dacă vreţi, răbdare, pentru că, să stai 3 ore, 4 ore, uneori şi 5 ore, depinde de vârstă şi de partidă, în faţa tablei de şah şi a celui cu care joci şi să gândeşti, este un lucru extraordinar. Apoi spiritul de echipă. Cei care nu sunt cunoscători, probabil, cred că este un joc individual. Nu este un joc individual, de multe ori echipa este foarte importantă, de la pregătire până la competiţie şi eu cred că pentru copiii care vor să facă şah este un lucru extraordinar. Cercetările ne arată că îmbunătăţirea rezultatelor şcolare este semnificativă.



    Vladimir Danilov este secretarul general al Federaţiei Române de Şah şi s-a format ca jucător de şah la Iaşi (nord-estul României), un oraş care este un exemplu de bune practici în ceea ce priveşte introducerea şahului în şcoală: Se predă şah în şcoală încă din anul 1986, bine, sub o formă sau alta, nu era neapărat ca materie în catalog. Atunci a luat fiinţă prima clasă de şah din România. După 1990, şahul a pătruns în absolut toate grădiniţele şi toate şcolile, este adevărat în multe dintre ele practicându-se în regimul after-school. În municipiul Iaşi sunt în jur de 3 mii de elevi care practică şahul, mulţi dintre ei ajungând la performanţă atât ca şahişti profesionişti la nivel de juniori, cât şi ca olimpici la diverse materii. Din anul 2000, la şcoala Bogdan Petriceicu Haşdeu din Iaşi s-a introdus şahul ca materie cu notare în catalog sub diverse forme. Ori se cheamă “Şah pe calculator”, ori “Şah şi matematică”, în funcţie de ce specializare avea profesorul de şah şi sunt 600 de copii din ciclul primar care fac şahul ca obiect, între o oră şi 4 ore pe săptămână.



    Conform unui recent protocol încheiat între Ministerul Educaţiei Naţionale şi Federatia Română de Şah, urmează să fie stabilite şcolile unde va fi predat şahul ca disciplină opţională şi să fie desemnaţi profesorii care să predea lecţii de şah. Revine cu precizări ministrul educaţiei, Remus Pricopie: “Prima problemă pe care trebuie să o rezolvăm şi o vom rezolva este aceea a cadrelor didactice. Întrucât şahul nu a existat ca disciplină în şcoală, evident că nu am avut până acum un sistem de formare a cadrelor diadctice pe zona de şah. Prin acest acord cu Federaţia de Şah, orice cadru didactic poate să predea dacă este legitimat şi la Federatia Română de Şah.


    Prin urmare, modulul pedagogic este asigurat din formarea initială a cadrului didactic, indiferent dacă predă matematică, biologie, chimie sau altă disciplină, iar componenta de şah este asigurată şi certificată de federaţia naţională de şah. În felul acesta putem să demarăm, urmând ca evident, în următorii ani, formarea cadrelor didactice distinct pentru şah să fie o preocupare a universităţilor şi a Ministerului Educaţiei. Al doilea lucru, de asemenea, important este cel legat de dotarea a 500 de unităţi de învăţământ cu un set complet pentru a putea preda şahul în şcoli. Vorbim de un set care cuprinde 10 jocuri de şah, tablă demonstrativă, manuale, ghid pentru profesor. Decizia pe care am luat-o împreună cu Federaţia de Şah este ca de aceste 500 de pachete să beneficieze unităţi de învătământ din mediul rural pentru că, în general, la nivelul oraşelor există cluburile sportive şcolare.”



    Ştefan este elev de liceu şi practică şah de performanţă, dar a făcut performanţă şi la matematică unde a ajuns la faza naţională a Olimpiadei şi confirmă utilitatea studierii şahului: “Şahul ne dezvoltă mintea, ne ajută să gândim într-un anumit fel şi ne ajută nu numai în şcoală, dar şi în viaţa de zi cu zi. Învăţăm să alegem şi să fim mai stăpâni pe noi.


    Despre contribuţia şahului la un mai bun control al emoţiilor ne vorbeşte şi Victor, elev de liceu, cu medalii obţinute la Campionatele Naţionale de Şah pentru juniori, dar şi la olimpiadele şcolare : “La concursuri de matematică sau de informatică contează mult stăpânirea emoţiilor. La olimpiadele de mate naţionale am ajuns şi am luat şi medalie.



    Lucian Vasilescu este medic la spital din Bucureşti, iar atunci când are timp joacă turnee de şah. A jucat la nivel de performanţă ca junior, apoi în perioada studentiei şi ne vorbeşte în continuare despre influenţa şahului asupra educatiei şi carierei profesionale: “Am început să joc şah in clasa I, efectiv din plăcere şi şahul a rămas pentru mine de-a lungul liceului, de-a lungul facultăţiii şi şi mai târziu de-a lungul întregii cariere profesionale o plăcere pură, mult mai mult decât un hobby. Eu am făcut de performanţă, la un moment dat chiar de mare performanţă. Bineînţeles că asta m-a ajutat să-mi dezvolt anumite abilităţi cum ar fi perseverenţă, tenacitatea, dorinţa de a învinge, dar în acelaşi timp mi-a arătat cum să fiu membru al unei echipe, mi-a arătat cum să joc turnee peste tot în această ţară, dar şi în multe locuri frumoase din Europa şi din lume. Faptul că la peste 50 de ani încă pot juca o partidă cu cei mai buni jucători ai ţării înseamnă foarte mult pentru mine. Pot spune că de-abia aştept pensia pentru a mă ocupa mai serios de şah.

  • Şah în şcoală

    Şah în şcoală

    Începând cu anul şcolar 2014 — 2015, şahul devine disciplină opţională în învăţământul românesc. Disciplina se va numi, conform ordinului ministrului educaţiei Remus Pricopie, Educaţie prin şah”, iar programa şcolară aprobată este destinată ciclului primar. Prin urmare, şcolile din România vor putea introduce această disciplină opţională, cu durata de doi ani, pentru elevii din clasele I-IV. Ministrul educaţiei, Remus Pricopie, ne prezintă beneficiile pe care le aduce introducerea şahului în şcoală:


    Sunt multe şi vi le pot spune şi în calitate de profesor, dar şi în calitate de părinte cu copil jucător de şah. În primul şi în primul rând este capacitatea de concentrare, de analiză, o abordare logică mult mai bună, dacă vreţi, răbdare, pentru că, să stai 3 ore, 4 ore, uneori şi 5 ore, depinde de vârstă şi de partidă, în faţa tablei de şah şi a celui cu care joci şi să gândeşti, este un lucru extraordinar. Apoi spiritul de echipă. Cei care nu sunt cunoscători, probabil, cred că este un joc individual. Nu este un joc individual, de multe ori echipa este foarte importantă, de la pregătire până la competiţie şi eu cred că pentru copiii care vor să facă şah este un lucru extraordinar. Cercetările ne arată că îmbunătăţirea rezultatelor şcolare este semnificativă.



    Vladimir Danilov este secretarul general al Federaţiei Române de Şah şi s-a format ca jucător de şah la Iaşi (nord-estul României), un oraş care este un exemplu de bune practici în ceea ce priveşte introducerea şahului în şcoală: Se predă şah în şcoală încă din anul 1986, bine, sub o formă sau alta, nu era neapărat ca materie în catalog. Atunci a luat fiinţă prima clasă de şah din România. După 1990, şahul a pătruns în absolut toate grădiniţele şi toate şcolile, este adevărat în multe dintre ele practicându-se în regimul after-school. În municipiul Iaşi sunt în jur de 3 mii de elevi care practică şahul, mulţi dintre ei ajungând la performanţă atât ca şahişti profesionişti la nivel de juniori, cât şi ca olimpici la diverse materii. Din anul 2000, la şcoala Bogdan Petriceicu Haşdeu din Iaşi s-a introdus şahul ca materie cu notare în catalog sub diverse forme. Ori se cheamă “Şah pe calculator”, ori “Şah şi matematică”, în funcţie de ce specializare avea profesorul de şah şi sunt 600 de copii din ciclul primar care fac şahul ca obiect, între o oră şi 4 ore pe săptămână.



    Conform unui recent protocol încheiat între Ministerul Educaţiei Naţionale şi Federatia Română de Şah, urmează să fie stabilite şcolile unde va fi predat şahul ca disciplină opţională şi să fie desemnaţi profesorii care să predea lecţii de şah. Revine cu precizări ministrul educaţiei, Remus Pricopie: “Prima problemă pe care trebuie să o rezolvăm şi o vom rezolva este aceea a cadrelor didactice. Întrucât şahul nu a existat ca disciplină în şcoală, evident că nu am avut până acum un sistem de formare a cadrelor diadctice pe zona de şah. Prin acest acord cu Federaţia de Şah, orice cadru didactic poate să predea dacă este legitimat şi la Federatia Română de Şah.


    Prin urmare, modulul pedagogic este asigurat din formarea initială a cadrului didactic, indiferent dacă predă matematică, biologie, chimie sau altă disciplină, iar componenta de şah este asigurată şi certificată de federaţia naţională de şah. În felul acesta putem să demarăm, urmând ca evident, în următorii ani, formarea cadrelor didactice distinct pentru şah să fie o preocupare a universităţilor şi a Ministerului Educaţiei. Al doilea lucru, de asemenea, important este cel legat de dotarea a 500 de unităţi de învăţământ cu un set complet pentru a putea preda şahul în şcoli. Vorbim de un set care cuprinde 10 jocuri de şah, tablă demonstrativă, manuale, ghid pentru profesor. Decizia pe care am luat-o împreună cu Federaţia de Şah este ca de aceste 500 de pachete să beneficieze unităţi de învătământ din mediul rural pentru că, în general, la nivelul oraşelor există cluburile sportive şcolare.”



    Ştefan este elev de liceu şi practică şah de performanţă, dar a făcut performanţă şi la matematică unde a ajuns la faza naţională a Olimpiadei şi confirmă utilitatea studierii şahului: “Şahul ne dezvoltă mintea, ne ajută să gândim într-un anumit fel şi ne ajută nu numai în şcoală, dar şi în viaţa de zi cu zi. Învăţăm să alegem şi să fim mai stăpâni pe noi.


    Despre contribuţia şahului la un mai bun control al emoţiilor ne vorbeşte şi Victor, elev de liceu, cu medalii obţinute la Campionatele Naţionale de Şah pentru juniori, dar şi la olimpiadele şcolare : “La concursuri de matematică sau de informatică contează mult stăpânirea emoţiilor. La olimpiadele de mate naţionale am ajuns şi am luat şi medalie.



    Lucian Vasilescu este medic la spital din Bucureşti, iar atunci când are timp joacă turnee de şah. A jucat la nivel de performanţă ca junior, apoi în perioada studentiei şi ne vorbeşte în continuare despre influenţa şahului asupra educatiei şi carierei profesionale: “Am început să joc şah in clasa I, efectiv din plăcere şi şahul a rămas pentru mine de-a lungul liceului, de-a lungul facultăţiii şi şi mai târziu de-a lungul întregii cariere profesionale o plăcere pură, mult mai mult decât un hobby. Eu am făcut de performanţă, la un moment dat chiar de mare performanţă. Bineînţeles că asta m-a ajutat să-mi dezvolt anumite abilităţi cum ar fi perseverenţă, tenacitatea, dorinţa de a învinge, dar în acelaşi timp mi-a arătat cum să fiu membru al unei echipe, mi-a arătat cum să joc turnee peste tot în această ţară, dar şi în multe locuri frumoase din Europa şi din lume. Faptul că la peste 50 de ani încă pot juca o partidă cu cei mai buni jucători ai ţării înseamnă foarte mult pentru mine. Pot spune că de-abia aştept pensia pentru a mă ocupa mai serios de şah.


  • Noi reglementări în învăţământul românesc

    Noi reglementări în învăţământul românesc

    Elevii din România s-au întors la cursuri din 10 februarie, după vacanţa inter-semestrială, prelungită în unele judeţe din jumătatea de sud şi sud-est a ţării de ninsorile şi viscolul din ultima săptămână de şcoală. Cel de-al doilea semestru, care se va încheia pe 20 iunie, aduce câteva noutăţi. Astfel, în perioada 18-20 februarie se va organiza simularea evaluării naţionale pentru toţi elevii din clasa a VIII-a, iar între 3 şi 7 martie cea a examenului de bacalaureat, pentru cei din utimul an de liceu, simulare la care vor participa în premieră şi elevii din clasa a XI-a.



    Cu o săptămână înainte de vacanţa de primăvară, care va începe pe 12 aprilie şi se va încheia pe 22 aprilie, după sărbătorile de Paşti, elevii au programate activităţi extraşcolare şi extracuriculare în săptămâna denumită “Şcoala altfel”. În perioada 6-29 mai vor fi organizate, în premieră, evaluări naţionale, de data aceasta, pentru elevii claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a, la limba română, respectiv limba maternă pentru cei care aparţin minorităţilor naţionale care au urmat cursuri în această limbă, dar şi la matematică.



    Evaluările vor avea loc în două sesiuni, a doua fiind rezervată elevilor care au absentat, din motive întemeiate, la prima examinare. Notele obţinute nu vor fi trecute în catalog. Tot în luna mai, elevii din clasele a XII-a care fac parte din loturile naţionale de pregătire pentru competiţiile internaţionale sau care participă la olimpiade internaţionale în acest an, vor susţine bacalaureatul într-o sesiune specială. Examenele la limba română şi matematică de la evaluarea naţională pentru elevii clasei a VIII-a vor avea loc între 23 şi 25 iunie.



    O noutate pentru acest an şcolar este schimbarea modului în care se va calcula media de admitere la liceu. Astfel, ponderea mediei de la evaluarea naţională creşte la 75 la sută, faţă de 50 la sută cât a fost până acum, iar media notelor din cei patru ani de gimnaziu va conta în proporţie de doar 25% şi nu de 50% ca până acum. Probele din prima sesiune a examenului de bacalaureat vor fi susţinute de absolvenţii claselor a XII-a în perioada 10 iunie – 7 iulie. Cursurile pentru elevii care termină liceul în 2014 se încheie în 30 mai, iar pentru cei din clasa a VIII-a, în 13 iunie.



    Elevii din celelalte clase vor intra în vacanţa de vară în 21 iunie, anul şcolar 2014-2015 urmând să înceapă pe 14 septembrie. Pe de altă parte, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a anunţat recent că după mult timp în care nu au mai fost facute investiţii importante în infrastructura educaţională, în 2014, aceasta va beneficia de 200 milioane de euro din fondurile structurale neutilizate în perioada 2007-2013. În acelaşi timp, pentru perioada 2014-2020 va fi alocata o jumătate de miliard de euro pentru a continua obiectivele de investiţii deja începute sau pentru unele noi.


  • Ce aduce noul an şcolar

    Ce aduce noul an şcolar

    Pentru 3,2 milioane de copii şi adolescenţi din România a început un nou an şcolar. Un an şcolar care aduce şi el modificări, aşa cum s-a întâmplat şi cu precedenţii, marcaţi de o continuă încercare de reformare în căutarea formulei optime.



    Cea mai importantă modificare pusă în practică de acum este schimbarea modului în care se va calcula media de admitere la liceu. Astfel, media celor patru ani de gimnaziu va conta la admiterea în liceu în proporţie de 25% şi nu de 50% ca până acum. Constatarea că există diferenţe notabile între mediile mai mari obţinute de elevi în şcoală pe parcursul gimnaziului şi mediile mai mici de la evaluarea naţională este cea care a condus la luarea acestei decizii, spun decidenţii



    O altă noutate este extinderea evaluărilor şi la clasele a doua, a patra şi a şasea. Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, explică: Vom putea afla cu mulţi ani înainte şi nu la sfârşitul clasei a opta că un elev are deficienţe în utilizarea numerelor sau la limba română şi, putem, în funcţie de aceste informaţii, să facem corecturile necesare.”



    Altfel spus, evaluările vor constitui radiografii ale sistemului educaţional românesc şi ale competenţelor dobândite de elevi pe parcursul anilor de studii.



    În ceea ce priveşte reforma manualelor şcolare, schimbările se vor face treptat, aceasta presupunând atât actualizarea conţinutului, cât şi introducerea manualelor digitale.



    Potrivit Ministerului Educaţiei, calendarul stabilit este respectat la această dată, primele manuale digitale urmând să apară la sfârşitul anului şcolar 2013-2014. Remus Pricopie a precizat că nu se va renunţa la formatul pe hârtie, ci se va adăuga componenta digitală. În cursul acestei luni vor fi lansate în dezbatere publică metodologia de elaborare a manualelor pentru clasele I şi a II -a, calendarul acestora, dar şi modul de implementare a manualelor digitale. În vederea accesării acestor manuale digitale, ministrul Educaţiei a declarat pentru Radio România că procesul de conectare a şcolilor la internet va continua în cursul acestui an.



    Remus Pricopie: Sperăm ca până la sfârşitul anului să finalizăm procedura de selecţie şi apoi să înceapă implementarea proiectului propriu-zis. Aceasta înseamnă conectarea a peste 2.500 de şcoli la internet de bandă largă.”



    La capitolul bile negre şi în acest an rămân infrastructura deficitară şi lipsa avizelor sanitare, în special în mediul rural, în zonele unde nu există canalizare şi apă curentă. Totuşi, procentul acestora a scăzut cu 5% faţă de anii precedenţi, relevă statisticile.

  • Tineri români la olimpiadele internaţionale de ştiinţe

    Tineri români la olimpiadele internaţionale de ştiinţe

    Participarea elevilor români la Olimpiada Internaţională de Geografie, desfăşurată în Japonia, în perioada 30 iulie – 5 august, a îmbogăţit palmaresul României cu trei medalii de aur şi una de argint. Graţie acestei performanţe, elevii români şi-au surclasat contracandidaţii din 31 de ţări, situându-se pe prima poziţie a clasamentului, după ce anul trecut ocupaseră locul al doilea pe naţiuni.



    O veste la fel de bună a anunţat Ministerul Educaţiei de la Bucureşti şi despre lotul elevilor români de la Olimpiada Internaţională de Astronomie şi Astrofizică din Grecia, unde România a obţinut cel mai bun rezultat al său de până acum – cinci medalii – două de aur, două de argint şi una de bronz. Performanţele olimpicilor români sunt, de altfel, o constantă la competiţiile de profil, ori de câte ori participă ei revenind în ţară cu medalii.



    Recent, la Olimpiada Internaţională de Lingvistică, desfăşurată la Manchester, competiţie la care România a participat oficial pentru prima dată, elevii români au câştigat locul al III-lea şi două menţiuni individuale. Olimpiada Internaţională de Lingvistică este una dintre cele douăsprezece competiţii internaţionale de ştiinţe, iar în acest an a reunit 138 de concurenţi din 26 de ţări, între care Australia, Brazilia, Bulgaria, China, Cehia, Estonia, Israel, Japonia, Singapore, SUA şi Emiratele Arabe Unite.



    Subiectele solicită operarea cu analogii, prin aplicarea elementelor de logică gramaticală şi logică matematică în procesul de înţelegere a unor texte în limbi necunoscute, pornind de la premisa că lingvistica ordonează gândirea şi reglează procesul de comunicare prin construcţia de structuri care favorizează învăţarea cu uşurinţă a oricărei limbi.



    Dacă Olimpiada de Lingvistică a reprezentat o premieră pentru români, cu totul altfel stau lucrurile în ceea ce priveşte Matematica, spre exemplu, unde elevii români participă şi câştigă demult. În acest an, la sfârşitul lui iulie, în localitatea columbiană Santa Monica, ei au cucerit trei medalii de argint şi trei de bronz.



    De la Taşkent (Uzbekistan), unde în aprilie a fost organizată Olimpiada Internaţională de Chimie, lotul României a adus o medalie de aur, două de argint şi trei de bronz. La fel de buni sunt şi olimpicii la Fizică, valoare confirmată de cele cinci medalii — două de aur şi trei de argint — din acest an, dar şi cei de la Informatică, reveniţi în ţară din Australia cu patru medalii, între care două de aur.



    Că anul 2013 este unul foarte bun pentru elevii români o confirmă, de altfel, şi performanţa recentă din Rusia. La Olimpiada Pluridisciplinară Tuymaada, ei au obţinut 13 medalii — cel mai bun rezultat din ultimii ani — nouă dintre acestea fiind de aur, la informatică, matematică, fizică şi chimie.

  • O analiză a învăţământului preuniversitar din România

    Învăţământul preuniversitar românesc a cunoscut în ultimii 20 de ani numeroase schimbări. Eficacitatea lor, în schimb, este tot mai des pusă la îndoială, din prisma rezultatelor slabe obţinute în ultima sesiune a bacalaureatului. Astfel, în multe judeţe din ţară, promovabilitatea a fost sub 50%, procent în scădere faţă de anii trecuţi, un examen ilustrând insuficienta maturitate a elevilor, dar şi a sistemului de educaţie.



    În România, sub 1% din şcoli sunt private, iar cele mai vechi sunt din anul 1995, deci nu se poate spune că au putut reprezenta o concurenţă valabilă sistemului de stat. În sistemul de stat, problemele sunt atât de bază materială, constând în săli de clasă insuficiente, şcoli slab dotate sau insalubre, în special în provincie, dar şi în privinţa factorului uman: remunerarea slabă a profesorilor menţine în sistem posturi neocupate sau selectează profesori mai slab pregătiţi.



    Totuşi la o cercetare schematică, învăţământul preuniversitar românesc răspunde nevoilor elevilor în privinţa ofertei şcolare: comunicarea în limba maternă chiar şi atunci când aceasta este minoritară, precum şi deprinderea unor competenţe necesare integrării sociale, precum folosirea calculatorului.



    Pe plan internaţional, România este în scădere, potrivit rezultatelor testelor PISA, introduse de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) în 1997, pentru evaluarea comparativă a nivelului de competenţe pe care le capătă elevii de 15 ani din mai multe ţări. Deşi disputate, rezultatele testelor PISA ridică din nou problema calităţii în educaţie.



    Remus Pricopie, ministrul educaţiei trage un semnal de alarmă: “Cred că dacă nu ne întrebăm ce facem şi de ce facem şi care e valoarea demersului nostru în educaţie, nu avem şanse să obţinem rezultate. Sigur că departajarea ţărilor potrivit testelor PISA nu e ca cea după Top-Shanghai, (al universităţilor). PISA e o chestiune mult mai simplă şi în momentul în care nu ştii să desluşeşti un text şi să faci nişte socoteli la un anumit nivel de vârstă, pentru că de fapt asta-i PISA, înseamnă că ai o problemă gravă. Poţi să spui, da dar el, deşi nu ştie să citească textul şi să mi-l interpreteze, se poartă frumos sau are aptitudini pentru calculator sau altele. PISA, cu toate rezervele pe care ar putea să le exprime unii, cred că trebuie să fie considerat cel puţin unul dintre indicatorii de calitate ai procesului de educaţie din toate ţările. Prin urmare, inclusiv din România. Şi atunci, noi ştim că nu stăm bine.”



    Cu tot avântul către schimbare pe care astfel de concluzii îl pot aduce, Remus Pricopie pare înclinat spre o mai aprofundată analiză: ”Nu schimb, nu schimb peste noapte. Când vorbim de calitate, trebuie să ştim ce crede un profesor sau un învăţător despre conceptul de calitate. Trebuie să plecăm de la ce avem în teren. Degeaba promovez o politică, dacă termenul respectiv nu se găseşte în limbajul profesorului. Sunt sute de mii de cadre didactice în sistem. Prin urmare noi trebuie să fim preocupaţi nu numai de unitate privind ceea ce se întâmplă în clasă, poate că ar trebui să fim preocupaţi şi de crearea unor valori privind calitatea. Eu vă propun să discutăm de politici integrate, pentru că atunci când discutăm despre calitate, imediat să ne gândim la profesor. Calitatea actului didactic este dată de calitatea profesorului. Mai apoi de laborator, săli, microbuze, care sunt desigur importante. Dar calitatea cadrului didactic înseamnă calitatea formării, de la formarea iniţială, la formarea continuă. Calitatea cadrului didactic înseamnă nivel de salarizare, înseamnă, dincolo de aceasta, cât investeşti în cadrul didactic.”



    Fin observator al sistemului de învăţământ românesc de şase decenii, academicianul Solomon Marcus evidenţiază alte minusuri ale educaţiei. Dincolo de necesitatea identificării problemelor privind structurarea manualelor şi programelor şcolare sau privind relaţia profesor — elev, obiectul educaţiei pare defectuos înţeles: Mi se pare că obiectul educaţiei este inadecvat formulat. Din tot ceea ce citesc, înţeleg că educaţia este reprezentată ca asimilare de cunoştinţe şi formare de abilităţi cognitive. Nu spun că nu este şi asta, dar mi se pare că nu aici este esenţialul. Eu aş înlocui această formulare cu o alta: a forma capacităţi de înţelegere, înlocuiesc cunoaştere cu înţelegere. Capacităţi de înţelegere şi de comportament atât în situaţii standard, cât şi în situaţii inedite. Cuvântul cheie este a înţelege, nu a cunoaşte. Eu cred că noi trebuie să pornim de la nevoile şi drepturile copilului, adolescentului şi tânărului. Pentru că nu ţinem seama de ele: o nevoie fundamentală a copilului este aceea de a înţelege. În acelaşi timp el are nevoia de a corela efortul cu recompensa. Aici intervine dreptul copilului de a greşi fără a fi pedepsit. Şi mai este şi dreptul la joc. Jocul cel mare al învăţării şi al creaţiei, cu drepul de a greşi şi de a eşua este ratat.”



    Şcolile pot fi salubrizate, clasele mai pot fi zugrăvite, iar manualele pot fi reeditate, dar se simte nevoia stimulării interesului elevilor către actul educaţional şi evidenţierea utilităţii acestuia, astfel încât opţiunea firească să devină dorinţa de a cunoaşte.