Radio România Internațional

Tag: elevi

  • 165.000 de elevi au ascultat muzică clasică la şcoală graţie Radio România

    165.000 de elevi au ascultat muzică clasică la şcoală graţie Radio România

    Ascultă 5 minute de muzică clasică, unul dintre cele mai
    importante proiecte educative marca Radio România, proiect de suflet al postului Radio
    România Muzical s-a desfăşurat pentru al treilea an şcolar consecutiv în
    şcolile româneşti, graţie unui parteneriat încheiat între Ministerul Educaţiei
    Naţionale şi Radio România în 2014.


    Proiectul
    urmăreşte familiarizarea elevilor cu valorile muzicii clasice în mod practic, prin
    audiţia efectivă, în completarea cunoştinţelor teoretice propuse de programa
    şcolară. Iar interesul elevilor şi al profesorilor faţă de proiectul Ascultă
    5 minute de muzică clasică a crescut: în anul şcolar 2014-2015 la proiect
    au participat 120.000 de elevi, în anul şcolar 2015-2016, 145.000 de elevi, iar
    în al treilea an de implementare, 165.000
    de copii au ascultat muzică clasică la şcoală, preponderent din ciclul
    gimnazial. Fişierele audio au fost ascultate în orele de muzică, de dirigenţie
    sau în pauzele dintre ore.


    Radio România
    Muzical a pus la dispoziţia şcolilor şi liceelor din România, prin
    inspectoratele din fiecare judeţ, 52 lucrări din muzica clasică, însoţite de
    scurte explicaţii pe înţelesul copiilor. Proiectul a avut şi o componentă activă
    pentru elevi, sub forma unui concurs derulat pe www.romania-muzical.ro/5minute.
    Pe parcursul a 26 de săptămâni, între octombrie 2016 şi iunie 2017, Radio
    România Muzical a premiat câte 10 copii care au răspuns corect la cele două
    întrebări săptămânale referitoare la lucrările muzicale ascultate în cadrul
    proiectului. Săptămânal, s-au primit în medie 1.700 de răspunsuri corecte la
    concurs, în total oferindu-se 260 de premii constând în CD-uri oferite de
    sponsorul concursului, Universal Music România.


    De asemenea, a
    fost organizată a doua ediţie a Concursului Naţional Ascultă 5 minute de
    muzică clasică, cu două secţiuni: desene inspirate de muzica clasică,
    pentru elevii claselor primare, respectiv eseuri inspirate de audiţii muzicale,
    pentru elevii de gimnaziu. La fiecare secţiune, s-au oferit câte trei premii,
    în valoare totală de 3.000 lei.


    Ascultă 5
    minute de muzică clasică
    înseamnă şi audiţia muzicii clasice în spaţii neconvenţionale, în lunile martie
    şi octombrie ale fiecărui an. În 2017, partenerii proiectului sunt: Cora,
    Carrefour, Mega Image, Dedeman, Metro, Mobexpert, Băneasa Shopping City,
    Piteşti Mall, Arena Mall, Hello Shopping Park, Gold Plaza, Iulius Mall, Palas
    Mall, CRH România, PWV România, Castelul Bran, Centrul cultural Palatele
    Brâncoveneşti, Librăriile Humanitas, Raiffeisen Bank.


    Declaraţii ale elevilor


    Nu ştiam mai nimic despre muzica clasică, dar am constatat
    că poate fi încântătoare.


    Proiectul Ascultă 5 minute de muzică clasică este
    lăudabil. El oferă copiilor şi tinerilor oportunitatea de a veni în contact cu
    mari compozitori, cu creaţiile acestora. Mulţumim Radio România Muzical!


    E importantă muzica clasică. Îţi dă un sentiment de
    linişte.


    E important să asculţi muzică clasică, pentru că îţi
    dezvoltă cunoştinţele. Descoperi şi alt stil de muzică, care s-ar putea să-ţi
    placă.


    Explicaţiile au fost foarte utile.


    Cu siguranţă acest program nu ar găsi un teren favorabil
    dacă nu ar fi atât de bine pus la punct din punctul de vedere al selecţiei
    lucrărilor muzicale, al valorificării lor prin intermediul unor solişti de
    talie şi de reputaţie internaţională şi, n-aş lăsa pe ultimul loc, comentariul
    care vine să completeze ceea ce ne-a spus muzica.


    Muzica este, într-un fel, liniştire sufletească; te ajută să
    fii mai liniştit. Muzica ocupă un loc foarte important pentru noi, pentru că
    avem atâtea lecţii de făcut, obosim foarte uşor, avem teze, lucrări… şi-n
    acelaşi timp, o oră pe săptămână de muzică cred că este destul de bună.


    Declaraţii ale profesorilor


    Salut această iniţiativă a postului Radio România Muzical şi
    consider că această iniţiativă vine în ajutorul nostru, ca profesori de
    educaţie muzicală, în primul rând prin asigurarea unui material de calitate în
    ceea ce priveşte muzica clasică, dar nu în ultimul rând şi asigurarea unei
    descrieri foarte deosebite a lucrărilor prezentate în cadrul acestor audiţii.
    Mi-a plăcut abordarea stilurilor de muzică – foarte variate, din toate epocile
    istoriei muzicii şi, în al doilea rând, prezentarea acestor piese e succintă,
    este la obiect şi cred că merge exact pe fixarea cunoştinţelor, mai ales că
    reuşeşte să capteze foarte bine atenţia elevului prin concursuri.


    Am fost mereu cu gândul la copiii de la clasa unde sunt
    dirigintă. Şi, ulterior, ocupându-mă de toate proiectele care se derulează în
    şcoală, le-am spus şi colegelor mele, pentru că nu mai făcusem această
    activitate cu ei până acum. Din cât îi cunosc eu, mă gândeam că nu ascultă
    muzică clasică acasă şi-atunci m-am gândit să încerc să-i apropii de anumite
    valori pe care cred eu că le transmite acest gen muzical. Cred că proiectul a
    fost util.


    Proiectul a fost o idee extraordinară. În primul rând, noi
    avem nevoie de foarte multe instrumente care să ne ajute pe noi să obişnuim
    copilul să asculte muzică. Pentru noi, sincer, a fost mană cerească să avem la
    dispoziţie în primul rând o bază materială – audiţiile acestea pe care ni
    le-aţi oferit şi pe care noi am putut să le folosim în fiecare oră chiar şi,
    bineînţeles, acele explicaţii pentru audiţii, care i-au făcut pe copii să
    înţeleagă mult mai bine ce s-a întâmplat de-a lungul timpului în muzică.


    Cristina Comandaşu, redactor şef Radio România Muzical,
    coordonatoarea proiectului: Nu
    cred în ideea destul de vehiculată că actul cultural autentic nu-şi mai găseşte
    locul între preocupările generaţiei tinere de astăzi; cred cu tărie că cei mici
    sunt exact aşa cum îi creştem noi, cei mari. Muzică clasică nu este doar un
    moft, ci o expresie a unei întregi civilizaţii, Reperul într-o lume sonoră din
    ce în ce mai alambicată. De aceea, este esenţial ca cei mici să ajungă să
    cunoască acest reper nu doar învăţând despre portative, diezi şi tonalităţi, ci
    ascultând efectiv muzica, deschizându-se astfel spre un univers în care, ei
    înşişi mărturisesc, găsesc relaxare, linişte sau pur şi simplu, altceva decât
    cotidianul. De aceea mă bucur că proiectul Ascultă 5 minute de muzică
    clasică are ecouri pozitive în şcoli. Şi sunt recunoscătoare faţă de
    profesorii care s-au implicat; fără munca lor, şi eforturile mele de a selecta,
    comenta şi comunica piesele din proiect, ar fi fost inutile.

  • Bacalaureat 2017

    Bacalaureat 2017

    În România, 71,4%
    dintre candidaţii de anul acesta la examenul de bacalaureat l-au promovat în
    prima sesiune, cu cinci procente mai mult decât anul trecut – arată rezultatele
    afişate înainte de soluţionarea contestaţiilor. Este cea mai mare rată de
    promovare din ultimii 8 ani. În plus, 97 de elevi din toată ţara au obţinut
    nota maximă.Judeţele cu cele
    mai bune rezultate sunt Sibiu, Bacău, Iaşi, ambele din est şi
    Cluj, iar la polul opus se află Ilfov şi Giurgiu, din sud.

    Ministrul
    educaţiei, Liviu Pop, a spus că notele bune obţinute în acest an la bacalaureat
    nu au fost datorate, neapărat, subiectelor mai grele sau mai uşoare, ci
    faptului că elevii s-au pregătit mult mai bine. În acest an, la liceele
    teoretice a crescut numărul notelor mai mari, în schimb la cele tehnologice
    procentul de promovabilitate a scăzut. Există şi o situaţie care se repetă de
    la an la an la bacalaureat, în România existând aproximativ zece licee în care
    promovabilitatea a fost zero. Aici trebuie concentrată atenţia ministerului pe
    care-l conduce, a subliniat Liviu Pop.

    Liviu Pop: Faţă
    de anul trecut, procentul este mai mare. Însă, constatăm ceea ce, din păcate,
    s-a întâmplat, odată cu modificarea Legii educaţiei naţionale, când
    introducerea unui singur stil de bacalaureat a adus pe zona liceelor
    tehnologice un grad de promovabilitate din ce în ce mai mic, iar pe zona
    liceelor teoretice o creştere a gradului de promovabilitate. Sunt încă licee
    care au zero elevi care şi-au luat examenul de bacalaureat. Pe zona aceasta ar
    trebui să ne concentrăm mai mult, în aşa fel încât să nu mai avem situaţii de
    genul acesta în viitor.

    Liberalii vin cu o soluţie şi se
    declară susţinători ai bacalaureatului diferenţiat – tehnologic şi teoretic -
    pentru a le asigura tinerilor deopotrivă un loc pe piaţa muncii şi
    posibilitatea de a accede într-o formă de învaţământ superior. În opinia
    vicepreşedintelui PNL, Raluca Turcan, rezultatele de la Bacalaureat obligă
    autorităţile să ia măsuri urgente pentru susţinerea învăţământului. Examenul
    maturităţii a devenit în ultimii ani, din punctul său de vedere, un instrument
    prin care se trimit tinerii în şomaj, fără calificări, competenţe practice sau
    şanse de a se integra pe piaţa muncii.

    La actuala ediţie a bacalaureatului, din
    cei peste 135 de mii de elevi înscrişi, au fost eliminaţi, la toate probele,
    100. Din păcate, ei nu vor avea voie să mai dea acest important examen în
    următoarele două sesiuni.

  • Cine merge la universitate?

    Cine merge la universitate?

    De vreme ce societatea comunistă
    promova – strict la nivel ideologic – proletariatul, studiile superioare nu
    erau încurajate. Locurile la facultăţi erau puţine, examenele dificile şi
    concurenţa foarte mare. Nu e de mirare că, la începutul anilor 1990, România
    avea un deficit mare în rândul absolvenţilor de învăţământ superior (în
    1992, doar 5,8% din totalul populaţiei absolvise o universitate). 25 de ani mai
    târziu, au apărut multe facultăţi particulare şi cele de stat şi-au suplimentat
    locurile, iar situaţia s-a îmbunătăţit semnificativ. Dar insuficient în
    comparaţie cu restul ţărilor europene. Ponderea absolvenţilor de învăţământ
    superior este cea mai redusă din UE chiar şi în cazul celor care au între 30-34
    de ani: 25,6% din totalul populaţiei de această vârstă a absolvit o instituţie
    de învăţământ superior, în timp ce media europeană este de 39,1%.

    Căutând
    cauzele acestei situaţii, ajungem atât la mult invocata situaţie economică
    precară a majorităţii populaţiei, cât şi la trăsături specifice sistemului
    educaţional din România, după cum ne spune Mihai Dragoş, preşedintele Consiliului Tineretului din România. Trebuie să vedem ce se întâmplă în mediul
    preuniversitar. Doar 48% dintre tineri promovează examenul de bacalaureat. De
    asemenea, trebuie să se ţină cont şi de rata abandonului şcolar care a crescut
    în ultimii ani, fiind acum de 18%. De asemenea, mai sunt analize realizate de
    diverse organizaţii studenţeşti care indică o pondere mare de abandon şi în
    învăţământul universitar, în special de la nivelul de licenţă. În jur de 35%
    … 40% dintre tinerii care intră în universitate nu termină facultatea
    respectivă. De multe ori, studenţii nu ajung la un profil care li se
    potriveşte, ci acolo unde, uneori, sunt sfătuiţi să meargă. Odată cu începerea
    cursurilor, unii îşi dau seama că vor altceva şi atunci, fie îşi schimbă
    facultatea, fie se angajează din timpul studiilor şi nu mai au timp de învăţat.
    Se întâmplă, de asemenea, ca unii studenţi să nu-şi mai permită costurile
    învăţământului.


    Motivele financiare şi economice se regăsesc, inevitabil, şi
    în deciziile legate de continuarea studiilor. Pur şi simplu unele familii nu
    suportă costurile educaţiei. Dar mai există şi percepţia potrivit căreia nu
    merită să te chinui să faci o facultate, căci asta nu-ţi facilitează succesul
    în viaţă. O percepţie greşită: statisticile indică faptul că majoritatea
    şomerilor sunt persoane fără studii superioare, absolvenţii de facultăţi
    reuşind într-o proporţie mai mare să se angajeze, observă Victoria Stoiciu,
    reprezentanta Fundaţiei Friedrich Ebert. Întrebarea
    este însă cât rentează educaţia superioară. E o investiţie costisitoare pentru
    multă lume. Sunt mulţi tineri care nu se nasc şi nu locuiesc în oraşele care
    sunt centre universitare. Educaţia presupune nişte costuri, în afara taxelor de
    învăţământ, cum ar fi cele de locuire, de transport, de întreţinere pe care
    puţini şi le permit, din păcate. Atunci apare întrebarea raportului
    cost-eficienţă: este eficient să investesc în educaţia mea timp de patru ani ca
    să capăt o diplomă cu care să obţin un job plătit destul de mediocru – cum sunt plătite, mai ales, la debut multe locuri de muncă din România – sau să plec în
    Italia sau Spania unde fără nici un fel de diplomă pot să am un salariu minim
    de 800-900 de euro? Pentru mulţi români, răspunsul la această dilemă este: nu,
    nu e rentabil să investeşti în educaţie.


    Realitatea contrazice aceste percepţii
    care ar trebui corectate chiar de către sistemul de învăţământ şi de către
    familie, consideră Mihai Dragoş. Elevii şi tinerii nu sunt ajutaţi să înţeleagă foarte bine dinamica
    societăţii. Mai exact, statisticile europene arată că cererea de locuri de
    muncă pentru un nivel de calificare mediu sau pentru persoane necalificate este
    în scădere la nivelul întregii UE. Dar cererea pentru persoane cu studii
    universitare e în creştere. Lumea tinde către automatizarea anumitor
    activităţi. Deja în anumite fabrici se întâmplă asta. Vor dispărea anumite
    ocupaţii sau va scăderea cererea pentru anumite calificări. Piaţa muncii se va
    îndrepta către persoane cu studii superioare absolvite. Ţine şi de strategia pe
    termen lung a României care, dacă vrea să rămână competitivă, trebuie să se
    alinieze şi să fie pregătită pentru a face faţă acestor tendinţe. În caz
    contrar, vom vedea o creştere mare a şomajului deja ridicată în rândul
    tinerilor şi s-ar putea să nu mai putem să-i facem faţă peste 20/30 de ani.


    Căutând cauzele ratei scăzute a
    absolvenţilor de facultăţi, Fundaţia Friedrich Ebert România, prin proiectul
    Monitorul Social, a luat în calcul şi fenomenul de exod al creierelor
    (aşa-numitul brain drain). Oricât de semnificativ ar fi acest fenomen, el nu
    oferă decât explicaţii parţiale. În România se acordă anual doar 10 diplome de
    absolvire pentru învăţământ superior la 1000 persoane cu vârste între 15-64
    ani, jumătate faţă de Polonia şi mult sub media UE, indică Monitorul Social. În
    plus, în România, cunoaşterea de dragul cunoaşterii – valorile intrinseci ale
    studiilor universitare dintotdeauna – pare să-şi fi pierdut mult din atracţie,
    consideră Victoria Stoiciu: Educaţia este abordată strict din acest unghi
    al eficienţei şi al felului în care ştie să răspundă la piaţa muncii. Această
    abordare nu este greşită, dar reprezintă şi o sărăcire a ceea ce înseamnă
    educaţia în sens mai larg, a ceea ce înseamnă universitatea. Educaţia nu se
    face doar pentru a forma forţă de muncă. Este şi acesta rolul educaţiei, dar nu
    e nici pe departe singurul. Educaţia mai are şi rolul de a forma cetăţeni, de a
    forma persoane cu gândire critică, de ne învăţa cum să ne auto-educăm sau să ne
    dezvoltăm pe noi înşine. Această dimensiune idealistă a educaţiei e azi complet
    neglijată. Se pune accentul mai mult pe dimensiunea practică, iar dimensiunea
    practică nu este la înălţime.



    Pentru ca această
    situaţie să se schimbe, experţi care coordonează Monitorul Social recomandă o
    creştere a bugetului alocat educaţiei. În ultimii 10 ani, proporţia în PIB a cheltuielilor pentru
    învăţământ nu a trecut niciodată de 5%, fiind cea mai mică din Europa.

  • Concursul naţional pentru elevi “Ascultă 5 minute de muzică clasică”

    Concursul naţional pentru elevi “Ascultă 5 minute de muzică clasică”

    Radio România Muzical, cu sprijinul Ministerului Educaţiei Naţionale, organizează pentru al doilea an consecutiv Concursul naţional pentru elevi Ascultă 5 minute de muzică clasică, cu două secţiuni: pentru elevii claselor gimnaziale şi pentru elevii claselor primare.

    Elevii claselor gimnaziale pot găsi, pe site-ul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, de la www.romania-muzical.ro/5minute, fişierul audio al unei lucrări muzicale. Ei trebuie să descopere titlul lucrării şi compozitorul ei şi să redacteze un eseu (scris de mână) de maxim o pagină A4 în care să descrie ideile, stările, sentimentele trezite de audiţia acelei lucrări. Eseurile se primesc fie prin poştă, fie scanate prin mail, până la data de 31 mai (data poştei).

    Elevii claselor primare sunt invitaţi să asculte concertul Vara din ciclul Anotimpurile, de Antonio Vivaldi şi să realizeze un desen care să exprime imaginile trezite de audiţie. Desenele sunt aşteptate prin poştă sau scanate prin email până la 31 mai (data poştei).

    Jurizare şi premii – pentru fiecare categorie, un juriu alcătuit din specialişti şi reprezentanţi Radio România Muzical va stabili 10 eseuri/desene finaliste, dintre care vor fi aleşi pentru fiecare secţiune cei trei câştigători ai locurilor I, II, III. Premiile constau în cărţi din colecţia Humanitas Junior oferite de Editura Humanitas şi CD-uri cu muzică clasică oferite de Universal Music România. Pentru fiecare categorie, valoarea pachetelor-premiu este următoarea: locul I – 600 lei, locul II – 500 lei, locul III – 400 lei.

    Jurizarea are loc în 14 iunie, iar câştigătorii vor fi anunţaţi în 15 iunie, ora 13:00, în cadrul emisiunii Infobuletin muzical de la Radio România Muzical şi pe site-ul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică. Toţi finaliştii şi profesorii acestora vor primi diplome. Eseurile şi desene finaliste vor fi postate pe site-ul proiectului.

    Ascultă 5 minute de muzică clasică este un proiect Radio România Muzical care urmăreşte promovarea valorilor muzicii culte într-un mod neconvenţional. Ascultă 5 minute de muzică clasică s-a desfăşurat, din 2010, în spaţii precum mall-uri, hipermarketuri, magazine de bricolaj, muzee, librării, sedii de firme. Din 2014, Ascultă 5 minute de muzică clasică este şi program naţional în şcolile româneşti, permiţând copiilor să asculte în mod efectiv muzica clasică la şcoală. În anul şcolar 2014-2015, la proiect au participat 120.000 de elevi; în anul şcolar 2015-2016, 145.000 de elevi. În 2016, Radio România Muzical a organizat şi primul concurs naţional Ascultă 5 minute de muzică clasică, pe lângă concursul online derulat în fiecare săptămână pe pagina proiectului la www.romaniamuzical.ro/5minute.

  • Jurnal românesc – 31.03.2017

    Jurnal românesc – 31.03.2017

    Toţi cetăţenii
    români vor putea călători în Canada fără vize, de la 1 decembrie. Ambasadorul
    canadian la Bucuresti, Kevin Hamilton, a declarat că vrea să disocieze Acordul
    de Liber schimb Uniunea Europeană – Canada de chestiunea vizelor. In opinia
    diplomatului de la Ottawa, sunt chestiuni complementare, dar nu identice. El a
    amintit ca oficialii canadieni au evaluat România si au văzut progresele care
    s-au făcut în domenii precum paşapoartele sau reglementarea migraţiei. În ceea
    ce priveşte Acordul de Liber Schimb dintre UE şi Canada, Kevin Hamilton susţine
    ca România este perfect plasată pentru a beneficia direct de toate domeniile,
    fie că este vorba de schimburile de bunuri, reducerea tarifelor vamale, protejarea
    drepturilor de proprietate intelectuală sau mobilitatea forţei de muncă.
    Amintim că România şi Bulgaria au condiţionat semnarea acordului de liber
    schimb UE – Canada de eliminarea vizelor.






    Preşedintele Klaus
    Iohannis a fost invitat, joi, de omologul său ucrainean, Petro Poroşenko, să
    faca o vizită în Ucraina în perioada următoare, în cadrul căreia va avea loc
    prima sesiune a Comisiei Mixte Prezidenţiale, precum şi o vizită comună a celor
    doi şefi de stat în regiunea Cernăuţi. Potrivit unui comunicat al
    Administraţiei Prezidenţiale, cei doi oficiali au discutat despre perspectivele
    de consolidare a relaţiilor bilaterale dintre România şi Ucraina, cu accent pe
    aplicarea celor convenite cu prilejul vizitei realizate de Petro Poroşenko la
    Bucureşti, in aprilie 2016, respectiv pe pregătirea dialogului politic viitor
    de nivel. Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat importanţa reluării cât mai
    curând a activităţii Comisiei guvernamentale pentru cooperarea economică,
    respectiv a Comisiei pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale din
    cele două state.




    In
    România, liberalizarea pretului la gazele de productie internă va intra în
    vigoare la 1 aprilie, întrucât nu există argumente tehnice pentru ca
    autorităţile să amâne din nou acest proces, potrivit Ministerului Energiei de
    la Bucuresti. Ministrul de resort, Toma Petcu, a declarat că,
    în cazul în care liberalizarea nu va fi aplicată, statul român poate primi
    amenzi mari din partea Comisiei Europene. El a mai spus că nu sunt justificate
    temerile din spatiul public privind o posibilă crestere substantială a pretului
    gazelor pentru populatie. Aceasta va fi protejată până in vara lui 2021,
    fiindcă preţurile finale vor fi stabilite de Autoritatea Naţională de
    Reglementare în domeniul Energiei, a explicat ministrul. România trebuia sa
    aplice liberalizarea preţului la gaze încă din 2007, anul aderării sale la UE.





    Programul Euro 200 pentru acordarea unui ajutor financiar
    elevilor şi studenţilor în vederea achiziţionării de
    calculatoare continuă şi în anul 2017, noteaza publicaţia Puterea. Guvernul a
    aprobat, printr-o Hotărâre, modelul bonului valoric de care vor beneficia
    elevii şi studenţii din învăţământul de stat sau particular acreditat, în
    vârstă de până la 26 de ani, care provin din familii cu un venit brut lunar de
    maximum 150 lei pe membru de familie. Bonul reprezintă echivalentul în lei a
    sumei de 200 de euro şi este destinat achiziţiei de calculatoare

  • Ce înseamnă analfabetismul funcţional

    Ce înseamnă analfabetismul funcţional

    Ce înseamnă să ştii să scrii, să citeşti, să
    socoteşti şi nu poţi, totuşi, înţelege un text literar sau ştiinţific de nivel
    mediu? Înseamnă, potrivit experţilor în educaţie, că eşti analfabet funcţional.
    Problema este atât de gravă şi de răspândită încât autorităţile UE au decis ca
    până în 2020, nivelul analfabetismului funcţional să fie redus până la 15%
    având în vedere că, în anii din urmă, media blocului comunitar se situează în
    jurul valorii de 20%. În România, însă, nivelul analfabetismului funcţional
    depăşeşte cu mult această medie, ajungând la 42% în rândul elevilor de 15 ani,
    potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi
    Dezvoltare Economică (OCDE). La acest procent, s-a ajuns, în 2015, după calcule
    minuţioase care înglobau rezultatele obţinute de elevii români: PISA, TIMSS,
    PIRLS, etc. Potrivit exclusiv testelor PISA (prin care se verifică atât nivelul
    de cunoştinte lignvistice, cât şi ştiinţifice) de anul trecut, analfabetismul
    funcţional al elevilor români ar fi doar de 38%. Dar cum se traduc în mod
    concret aceste cifre? Prin ce se
    caracterizează elevii consideraţi analfabeţi funcţionali? Ne spune Cristian
    Hatu. – membru fondator al Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale: Nu au capacitatea de a gândi cât de cât structurat şi de a face o analiză de
    un nivel cât de cât elementar. La matematică,
    de pildă, ei ştiu să adune, să înmulţească, dar dacă confruntaţi cu
    o situaţie concretă, nu prea ştiu ce
    operaţii artimetice elementare să folosească. Dacă ar fi trimişi să cumpere
    mochetă pentru o anumită încăpere, ei nu ştiu să calculeze suprafaţa sau nu
    ştiu să interpreteze un grafic simplu.


    La rândul lor, elevii observă, fie şi doar
    empiric, această situaţie şi îi găsesc explicaţii. Vlad Ştefan, preşedintele
    Consiliului Naţional al Elevilor, licean la Colegiul Naţional Andrei Şaguna din Braşov: Din
    păcate, sistemul educaţional din România a rămas ancorat în trecut şi nu a
    reuşit să se reformeze ca alte sisteme de învăţământ din Europa care au
    încercat să dezvolte la copii anumite competenţe de analiză, de studiu, de
    observaţie pe cont propriu. Din păcate, şcoala din România promovează doar
    ideea de a bifa informaţia şi de a o reproduce fără ca elevul să o
    înţeleagă în profunzime şi fără să selecteze ceea ce are nevoie, căci multe
    aspecte ale programei actuale sunt inutile şi doar o încarcă.


    Fiind, aşadar, o problemă care ţine de metoda de
    predare şi de conţinutul programelor şcolare, analfabetismul funcţional este
    răspândit în mod democratic în societate, indiferent că ne referim la oraşe
    sau la sate, consideră Cristian Hatu: Analfabetismul funcţional nu-l regăsim exclusiv în zonele defavorizate.
    Există o corelaţie redusă între statutul socio-economic şi performanţele
    elevului în privinţa nivelului de alfabetizare matematic, de pildă. Această
    corelaţie se situează undeva în jurul valorilor de 17%-19%.


    Pentru ca situaţia să se schimbe, este nevoie de o
    nouă paradigmă educaţională axată pe învăţarea centrată pe înţelegere. Ce
    înseamnă, aflăm de la Cristian Hatu: Să faci tu, ca profesor, efortul de a folosi instrumente didactice în
    aşa fel încât elevul să înţeleagă cât mai bine tema pe care tu o discuţi, fie
    că e o temă de fizică, o formulă matematică sau un text literar. Încerci să-i
    arăţi care sunt legăturile acelei teme cu viaţa lui de zi cu zi. La noi sunt,
    evident, profesori care fac lucrul acesta. Ei îşi dau seama că asta e miza şi
    atunci fac eforturi în sensul acesta pe cont propriu. Unii au mai urmat nişte
    cursuri, dar majoritatea nu pot singuri să perfecteze acest gen de instrumente.
    Pentru ei trebuie să se organizeze nişte
    cursuri pentru a preda la clasă în felul acesta. Pe cont propriu nu pot, decât
    în cazuri rare, să obţină abilităţi în această direcţie. Totul depinde de cei
    din zona de decizie.


    Schimbarea o reclamă, mai ales, cei direct
    afectaţi, căci analfabetismul funcţional, observabil mai întâi în şcoală,
    devine şi mai evident pe piaţa muncii. Vlad Ştefan, preşedintele Consiliului
    Naţional al Elevilor: Se observă când vine vorba de examene
    naţionale sau de bacalaureat sau de examene internaţionale care se axează şi
    mai mult pe cultura generală sau pe capacitatea elevului de a critica sau de a
    analiza o anumită situaţie dată. Elevii din România, fiind formaţi într-un
    sistem desuet, nu pot face faţă cerinţelor de pe piaţa românească sau de pe cea
    europeană.


    Transformările
    prin care a trecut piaţa muncii în ultimele decenii presupun un nivel de
    adaptabilitate care nu este deocamdată cultivat în şcoala românească. Cristian Hatu, membru fondator
    al Centrului de Evaluare şi Analize Educaţional: Oamenii au ajuns să-şi schimbe specializarea
    profesională de vreo 3-4 ori de-a lungul vieţii lor active, conform unui studiu
    al Băncii Mondiale pe care eu l-am citit în urmă cu câţiva ani. Apare
    întrebarea: ce face şcoala şi ce abilităţi îi formează unui elev pentru ca el,
    ulterior, în viaţa adultă, să-şi poată construi o altă specializare? Chiar dacă
    un om reuşeşte să-şi păstreze aceeaşi slujbă, el trebuie să se readapteze
    frecvent în funcţie de anumite schimbări fie tehnologice, fie din cele care ţin
    de strategia firmei. Sunt tot mai mult situaţii în care angajatul trebuie să
    abordeze raţional situaţii cu care nu s-a mai confruntat în trecut. Şcoala
    trebuie să-i formeze, mai ales, gândirea critică, abilităţile de rezolvare ale
    unor probleme, creativitatea…


    Prin urmare, într-o
    economie dimanică, forţa de muncă trebuie
    să se adapteze din mers. Pentru asta are nevoie de anumite abilităţi pe care
    numai şcoala i le poate forma, iar analfabeţii funcţionali tocmai din acest
    punct de vedere sunt cel mai puţin pregătiţi.

  • Temele pentru acasă şi calitatea învăţământului

    Temele pentru acasă şi calitatea învăţământului

    Nu de puţine
    ori, elevii din România s-au simtit copleşiţi, împovăraţi, chiar sufocaţi de
    temele pe care dascălii le-au dat să le rezolve acasă, după orele de şcoală. Nu
    de puţine ori, copiii au fost nevoiţi să renunţe la timpul dedicat jocului şi
    recreerii şi să stea până în miez de noapte pentru a-şi efectua temele pentru a
    doua zi.

    Această situaţie ar trebui să se schimbe odată cu aplicarea unui ordin
    prezentat de ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, în virtutea căruia copiii vor
    avea mai puţine teme obligatorii pentru acasă. Potrivit documentului, timpul necesar
    realizării temelor pentru acasă pentru un elev este de cel mult 2 ore, însumând
    toate disciplinele, în aşa fel încât media zilnică a pregătirii elevului, în
    clasă şi în afara ei, să se încadreze în 5 – 8 ore. La clasa pregătitoare nu se
    vor da teme pentru acasă.

    Totodată, în perioada vacanţelor, de regulă, nu se
    vor da teme pentru acasă elevilor din învăţământul primar şi gimnazial. Acestea
    vor fi stabilite diferenţiat, în funcţie de nivelul de pregătire a elevului
    astfel: tema obligatorie, care are un nivel mediu de dificultate şi este pentru
    toţi elevii clasei, şi tema suplimentară, individuală şi diferenţiată, fără
    caracter permanent, pentru situaţii precum activităţi de recuperare şi pentru dezvoltare
    cum ar fi pregătirea pentru concursuri.

    Secretarul de stat din cadrul
    Ministerului Educaţiei, Monica Anisie a precizat ca: Eu, ca
    profesor, de fiecare dată când imi raţionalizez timpul, gândesc că nu trebuie
    ca elevul meu să lucreze mai mult de 15 minute pentru tema respectivă, pentru
    că îl plictisesc, nu îl mai atrag pentru a veni la şcoală cu drag şi de cele
    mai multe ori de ce nu recunoaştem adevărul: aceste teme pentru
    acasă, de cele mai multe ori, sunt copiate unul de la altul în clasă sau sunt
    rezolvate de către părinţi acasă. Ăsta este adevărul.

    Cele mai recente studii de specialitate relevă că elevii
    supraîncărcaţi cu teme obligatorii au rezultate mai slabe decât ceilalţi şi se
    îndepărtează de şcoală, a punctat si ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru. De
    asemenea, utilizarea temei ca instrument de pedeapsă este interzisă. Scopul
    acestor măsuri este, de altfel, creşterea calităţii învăţământului românesc, în
    contextul în care, de mai mulţi ani, se pune problema felului în care trebuie regândit
    sistemul pentru a fi mai eficient.

    Recent, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a dat publicităţii studiul PISA 2015,
    realizat pe fondul îngrijorărilor cu privire la stagnarea culturii ştiinţifice
    a elevilor de pe mapamond. Deşi sub media OCDE la
    toate cele trei principale domenii testate – cultură ştiinţifică, lectură şi
    matematică – performanţele elevilor din România
    s-au îmbunătăţit faţă de evaluările anterioare la ştiinţe şi matematică.
    La capitolul lectură, performantele elevilor români au stagnat.

  • Jurnal românesc – 28.11.2016

    Jurnal românesc – 28.11.2016

    Departamentul
    Politici pentru Relaţia cu
    Românii de Pretutindeni a dat
    publicităţii proiectul de Hotărâre de Guvern privind normele de aplicare a Legii nr. 86/2016
    privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate. Organizaţiile românilor din diaspora sunt invitate să
    trimită până pe 17 decembrie contribuţii şi sugestii privind acest proiect prin
    poştă – pe adresa
    Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni sau pe
    e-mail. Centrele comunitare româneşti au drept scop asigurarea coeziunii
    comunităţilor de români din afara graniţelor ţării, reprezentativitatea
    acestora, organizarea de proiecte şi programe cu caracter cultural, educativ şi
    artistic, în scopul promovării realităţilor istorice, a tradiţiilor, a
    obiceiurilor, a valorilor naţionale şi a identităţii lingvistice. Centrele
    comunitare româneşti din străinătate funcţionează pe lângă oficiile diplomatice şi consulare
    ale României şi nu au
    personalitate juridică. În cadrul centrelor comunitare româneşti din
    străinătate pot fi organizate acţiuni cu scop de informare, educativ, cultural
    sau de promovare a României şi
    a comunităţilor din zonele de
    referinţă.




    Persoanele
    care nu îşi plătesc facturile de căldură şi salubritate pot fi executate silit
    mai uşor, începând din 25 noiembrie, potrivit unui act normativ care modifică
    Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice. Noile prevederi, care au
    fost publicate, deja, în Monitorul Oficial de la Bucureşti, stabilesc că
    factura emisă pentru serviciile de utilităţi publice constituie titlu
    executoriu. Astfel, cei care nu achită la timp facturile vor putea fi executaţi
    silit, fără să mai fie necesară acţionarea lor în justiţie. În plus, ei vor fi
    nevoiţi să plătească şi onorariile executorilor judecătoreşti. O altă
    modificare importantă este reducerea perioadei în care locatarii pot achita
    aceste servicii publice: de la 15 zile lucrătoare de la primire, la cel mult 15
    zile calendaristice de la emiterea facturii.




    România se
    situează pentru al treilea an consecutiv pe primul loc într-un top regional al
    modificărilor legislative, cu 299 de legi din totalul de 1.098 adoptate între 1
    august 2015 – 1 august 2016 în şase ţări din Europa Centrală şi de Est. Pe
    locul doi se află Polonia (227 de legi), urmată de Ungaria (186 de legi),
    indică raportul Grayling AcTrend 2016. Aproape jumătate din totalul de peste o
    mie de legi adoptate au un impact direct asupra afacerilor, în timp ce mai mult
    de o treime afectează mediul de afaceri în general. În România, cele mai
    afectate de schimbările legislative sunt sectoarele financiar şi al
    serviciilor. Potrivit studiului, dintre legile care au un impact direct asupra
    afacerilor, 19% au fost adoptate prin procedură extraordinară. În 2015, aceasta
    a fost cea mai comună procedură în România, unde peste jumătate din
    iniţiativele legislative au fost adoptate de guvern prin intermediul
    ordonanţelor de urgenţă. Aceeaşi situaţie s-a repetat şi în 2016, când
    ordonanţele de urgenţă au avut, din nou, o pondere mare (37%) în totalul
    iniţiativelor legislative.




    202 elevi
    medaliaţi la olimpiadele şi concursurile internaţionale au fost premiaţi, luni,
    de ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, în cadrul unei festivităţi care s-a
    desfăşurat la Palatul Naţional al Copiilor. Ei sunt câştigători a 227 de distincţii: 3 premii I
    absolute, 48 de medalii de aur/premii I, 82 de medalii de argint/premii II, 53
    de medalii de bronz/premii III şi 41 de menţiuni. De asemenea, au fost premiaţi
    cei 215 profesori care i-au pregătit pe tineri, precum şi cele 100 de şcoli din
    care provin laureaţii.

  • Elevii și studenții din Rep. Moldova care studiază în România, gratuit cu trenul la alegeri

    Elevii și studenții din Rep. Moldova care studiază în România, gratuit cu trenul la alegeri

    Elevii și studenții din Republica Moldova care studiază în
    România, cu vârsta de peste 18 ani, ar putea beneficia de o călătorie gratuită
    pe calea ferată, dus – întors, către și dinspre localitățile cu secții de
    votare, cu tren regio și interregio, clasa a II – a, în perioada 29 – 30
    octombrie 2016, conform unui proiect de Hotărâre de Guvern publicat pe site-ul
    Ministerului Transporturilor, având în vedere ca în Republica Moldova vor avea loc alegeri
    prezidențiale. în data de 30 octombrie 2016




    Eliberarea
    biletului de călătorie se va face la casele de bilete ale stațiilor și
    agențiilor de voiaj pe baza actului de identitate care să ateste calitatea de
    cetățean a Republicii Moldova și a carnetului de elev/student vizat pentru anul
    școlar/universitar în curs, obligatorie fiind procurarea atât a biletului
    pentru dus cât și pentru întors.


    Proiectul de Hotărâre de Guvern menționează că persoanele care, prin fraudă, vor călători suplimentar față de
    călătoria gratuită acordată vor suporta consecințele legii.


    Operatorii
    de transport feroviar care asigură transportul categoriei de persoane prevăzută
    la art. 1 vor prezenta la Ministerul Transporturilor – Direcția Economică o
    situație a călătorilor care au beneficiat de această gratuitate în baza
    prezentei hotărâri de guvern. Situația va cuprinde numele și prenumele
    beneficiarului, CNP-ul, seria și numărul actului de identitate, călători
    expediați, călători km și valoarea totală a călătoriei, fiind înaintată până la
    data de 25 noiembrie 2016, se arată în proiectul de HG.


    Operatorii de transport feroviar care asigură transportul elevilor și
    studenților moldoveni vor recupera contravaloarea biletelor de la bugetul de
    stat prin bugetul Ministerului Transporturilor până la sfârșitul anului 2016.

  • Un nou an şcolar, la start

    Un nou an şcolar, la start

    După vacanţa de vară, peste 3 milioane de elevi din România au început, luni, şcoala. Reluarea cursurilor găseşte şi în acest an multe şcoli fără profesori titulari, fără conducere, iar aproape jumătate din unităţile de învăţământ – fără autorizaţie sanitară de funcţionare. În plus, o parte din manuale nu au ajuns la elevi, din cauza contestării licitaţiilor.



    Cele mai multe şcoli cu probleme rămân în mediul rural. Aici, elevii revin la cursuri în spaţii improprii sau improvizate, fără încălzire, cu pereţii scorojiţi şi cu grupuri sanitare în fundul curţii. În interiorul acestor clădiri nu există apă curentă, iar mobilierul este foarte vechi. Noul an şcolar debutează cu o structură uşor modificată, faţă de anul trecut în ceea ce priveşte semestrele de studiu, vacanţele şi programul “Şcoala Altfel”.



    Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, Marian Banu, explică care sunt aceste schimbări: “Structura anului şcolar 2016 – 2017 a suferit modificări, dar sunt binevenite, pentru că sunt racordate mult mai realist la situaţia reală de desfăşurare a activităţii educative din timpul anului şcolar. Este vorba de 35 de săptămâni de cursuri. Semestrul întâi începe la 12 septembrie 2016, până la 3 februarie 2017. Evident, va fi vacanţa intersemestrială. Semestrul al doilea: 13 februarie 2017 – 16 iunie 2017.” Modificări au avut loc şi în programul “Şcoala altfel”, unităţile şcolare având posibilitatea de a alege, în anumite limite, cand vor să desfăşoare cele cinci zile consecutive de activităţi.



    Una dintre noutățile următorului an școlar este aceea că elevii vor avea un statut propriu. Acest document reglementează drepturile și obligațiile elevilor înmatriculați în instituțiile de învățământ de stat, particular sau confesional, primul de acest tip elaborat în România în ultimii 25 de ani. Drepturile elevilor sunt structurate în 5 categorii: drepturi educaționale, drepturi de asociere și exprimare, drepturi sociale, recompense și alte drepturi.



    Totodată, în cazul examenelor naționale a fost eliminată prevederea conform căreia nota finală, după contestații, se modifică numai dacă există o diferență de minimum 0,5 puncte între nota inițială și nota de la contestații. Ministerul Educației a decis că, în calculul mediei de admitere în învățământul liceal, ponderea mediei claselor V-VIII va reprezenta 20%, în comparație cu 25% cum este în prezent. Admiterea la liceu se va realiza într-o singură etapă computerizată, urmată de o etapă în care se vor analiza cazurile speciale.

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Modalitatea de echivalare a studiilor pentru copiii care se reîntorc din străinătate, după ce au urmat un alt sistem de învăţământ.



  • Bacalaureat 2016

    Bacalaureat 2016

    Calificată de specialişti drept un indicator elocvent pentru
    starea generală de sănătate a învăţământului românesc, sesiunea de vară a
    examenului de Bacalaureat a fost promovată de 66,7% dintre candidaţi, potrivit
    datelor preliminare anunţate de ministerul Educaţiei. Rezultatele finale, ce
    vor fi anunţate sâmbătă, după soluţionarea contestaţiilor, ar modifica
    nesemnificativ bilanţul general.

    Departe de a fi uniformă, harta rezultatelor
    relevă disparităţi majore între judeţe. Campion e Clujul, unde rata
    de promovare a fost de 83,32%, iar judeţele cu rezultatele cele mai slabe sunt
    Giurgiu, Teleorman şi Ilfov, toate din sud. Şi anul acesta au existat unităţi
    de învăţământ la care toţi candidaţii au picat Bacalaureatul, precum Liceul
    Tehnologic Halânga, din Mehedinţi, unde niciunul dintre elevii
    înscrişi nu a obţinut notă de trecere.

    În Bucureşti, 68,5% dintre candidaţi au
    luat examenul, iar la nivel naţional rata
    de promovare este cu doar 0,3% mai mare decât cea din aceeaşi sesiune a anului
    trecut.

    Pentru noul ministru de resort în Guvernul tehnocrat de la Bucureşti,
    Mircea Dumitru, bilanţul nu e defel satisfăcător. Abia învestit, Dumitru a
    anunţat că va lansa din toamnă o dezbatere pe tema reorganizării sistemului de
    învăţământ, în special a celui liceal.

    Într-un interviu pentru Radio România,
    ministrul a precizat că schimbările se vor face doar după ce toţi factorii
    implicaţi, adică profesori, părinţi şi elevi, se vor pune de acord. Mircea
    Dumitru: Nu poţi să iei nişte note foarte bune la un
    examen atât de dificil cum este Bacalaureatul, dacă nu te pregăteşti pentru examenul
    acesta pe o perioadă mai lungă de timp în mod sistematic. Liceul, şcoala
    românească în general, trebuie să-şi schimbe stilul acesta de lucru, de
    predare, de formare, de educare a tinerilor. Probabil că trebuie să gândim în
    ansamblu, să fie o dezbatere reală, o dezbatere naţională la care să participe
    şcoala, profesorii, elevii, factorii de decize din inspectorate, părinţii,
    reprezentanţii sindicatelor, deci este vorba de educarea copiilor acestei
    naţiuni şi trebuie să fie într-un fel sau altul coagulat un punct de vedere al
    tuturor celor care sunt interesaţi şi implicaţi în educaţie.

    Primele
    reacţii ale comentatorilor sunt mai degrabă sceptice. Fiindcă, în România
    post-comunistă, în afara sistemului sanitar, n-a existat domeniu de activitate
    supus mai multor reforme eşuate decât Educaţia. Înregimentaţi politic sau
    independenţi, de dreapta sau de stânga, din interiorul sistemului sau din
    afară, aproape toţi miniştrii au încercat să schimbe regulile. Şi, după toate aceste
    transformări care n-au produs, an după an, decât confuzie printre elevi şi
    profesori, chiar unul dintre foştii titulari ai portofoliului, actualul senator
    Liviu Pop, numeşte Bacalaureatul un etern eşec.

  • 1 iunie la Radio România

    1 iunie la Radio România

    Cu ocazia Zilei Internaţionale a Copilului, sărbătorită pe 1 iunie, Radio România Muzical, cu sprijinul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, organizează Concursul naţional pentru elevi ascultă 5 minute de muzică clasică, cu două secţiuni: audiţii muzicale pentru elevii claselor gimnaziale şi desene inspirate de muzica clasică, pentru elevii claselor primare.

    Pe 1 iunie, în intervalul orar 13:10-13:30, la Radio România Muzical vor putea fi ascultate 5 fragmente muzicale pentru care elevii participanţi la concurs trebuie să indice autorul şi lucrarea din care fac parte. Participarea la concurs se face prin completarea unui formular online care va fi disponibil în prima pagină a site-ului www.romania-muzical.ro. Toţi elevii care au recunoscut toate cele 5 lucrări şi autorii lor vor primi diplome; prin tragere la sorţi, dintre aceştia se vor alege trei câştigători, rezultatele urmând a fi comunicate la Radio România Muzical pe 1 iunie, la ora 17:15.

    Tot pe 1 iunie va fi inaugurată şi galeria online de desene ale copiilor din învăţământul primar primite de Radio România Muzical în cadrul aceluiaşi concurs naţional. Galeria foto va fi disponibilă la www.romania-muzical.ro/5minute. Publicul vizitator este invitat să acorde note între 1 şi 5 desenelor intrate în competiţie; votarea se realizează până pe 12 iunie, urmând ca pe 13 iunie, Radio România Muzical să publice clasamentul rezultat. Primele trei desene în ordinea descrescătoare a voturilor vor fi premiate cu sejururi în tabere organizate de Himalaya Adventure, iar primii treizeci de copii din clasament vor primi diplome. Profesorii tuturor elevilor câştigători vor primi, de asemenea, diplome.

    Regulamentul complet al concursului este disponibil la http://www.romania-muzical.ro/articol/concursul-naional-pentru-elevi-asculta-5-minute-de-muzica-clasica/1398311/17/1

    Concert de Ziua Internaţională a Copilului, dirijat de Sabin Păutza

    Ziua Internaţională a Copilului va fi marcată printr-un concert special în stagiunea Sălii Radio. Miercuri, 1 iunie (ora 19:00), Orchestra de Cameră Radio şi Corul de Copii Radio (dirijor Voicu Popescu) se vor reuni pe scena sălii de concert bucureştene, alături de invitata specială a serii, tânăra violonistă Maria Marica – 18 ani, laureată a numeroase competiţii naţionale, iar întregul eveniment se va derula sub bagheta dirijorului Sabin Păutza. Artistul a fost aplaudat în Europa, America şi Australia, pe scene celebre precum Carnegie Hall – New York, Santa Cecilia – Roma, Fr. Chopin – Varşovia sau Philharmonic Hall – Sydney.

    Îl veţi aprecia pe Sabin Păutza şi în calitatea sa de compozitor, prin două lucrări ce îi aparţin – Suita Canti Prophani pentru cor de copii şi orchestră şi Vrem pace în lume, dar şi prin două partituri pentru pian, interpretate în aranjamentul său pentru orchestră: Colţul copiilor, Claude Debussy – S. Păutza şi Viziuni fugitive, Serghei Prokofiev – S. Păutza. Dintr-un concert simfonic dedicat copiilor nu putea lipsi Mozart, copilul geniu al muzicii din toate timpurile, care a compus începând de la vârsta de 5 ani. În evenimentul de la Sala Radio veţi asculta Concertul nr. 5 în la major pentru vioară şi orchestră.

    Compozitor, dirijor, profesor, manager sunt patru ipostaze ce definesc personalitatea muzicianului român Sabin Păutza. A fost director artistic şi dirijor principal al celei mai vechi orchestre din New Jersey: Plainfield Symphony, fiind Conductor Emeritus pe viaţă al ansamblului.

    Un moment cheie în cariera sa l-a constituit debutul în prestigioasa sală Carnegie Hall din New York (1985), când s-a prezentat în dublă ipostază: aceea de dirijor la pupitrul Orchestrei New York University Symphony şi de compozitor, în program figurând şi lucrarea sa Haiku. Numeroase distincţii în ţară şi în străinătate stau dovadă a aprecierii compoziţiilor sale: Diploma de onoare la Concursul Internaţional de Compoziţie de la Salt Lake City – Utah (1985), Premiul Rudolph Nissim al Uniunii Compozitorilor din Statele Unite (1990), Premiul Martin Luther King Jr. pentru compoziţie (1994).

    Elevă la Colegiul de Muzică Sigismund Toduţă Cluj-Napoca, tânăra violonistă Maria Marica a primit numeroase distincţii la competiţii naţionale: Marele Premiu la Concursul George Georgescu – Tulcea (2015), Trofeul Lira de Aur la Concursul Lira de Aur – Suceava (2015), Marele Premiu la Concursul J. S. Bach – Cluj-Napoca (2008, 2013), Marele Premiu la Concursul Tinere Talente – Oradea (2010), Premiul I la Concursul Mozart – Cluj-Napoca (2015) ş.a. A fost deja apreciată ca solistă în concerte prezentate alături de Filarmonica de Stat Transilvania Cluj-Napoca, Filarmonica Ion Dumitrescu Râmnicu-Vâlcea, Orchestra de tineret Junior şi a fost membră a Orchestrei Fundaţiei Principesa Margareta a României (2015), a Romania Sinfonietta Orchestra (2015) şi a Orchestrei Junior (2013, 2014). Maria Marica a prezentat recitaluri în mai multe oraşe ale României: Cluj-Napoca, Braşov, Sinaia etc., dar şi la Bad Endorf – Germania (2014), Montepulciano – Italia (2015) şi Menlo-Atherton – California, SUA (2015).

    Concertul poate fi ascultat în direct pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical din ţară şi în streaming live pe internet pe www.radioromaniacultural.ro şi www.romania-muzical.ro.

    Biletele sunt disponibile pe www.eventim.ro, în magazinele Germanos, Orange, Vodafone, Domo, Carrefour, librăriile Cărtureşti, Humanitas, în benzinăriile OMV şi la casa de bilete a Sălii Radio. Alte informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio, pe www.orchestreradio.ro sau www.orchestreradio.com.

  • Concursul naţional pentru elevi Ascultă 5 minute de muzică clasică

    Concursul naţional pentru elevi Ascultă 5 minute de muzică clasică

    Cu ocazia Zilei internaţionale a Copilului, sărbătorită în 1 iunie, Radio România Muzical, cu sprijinul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, organizează Concursul naţional pentru elevi Ascultă 5 minute de muzică clasică, cu două secţiuni: audiţii muzicale pentru elevii claselor gimnaziale şi desene inspirate de muzica clasică, pentru elevii claselor primare.

    În 1 iunie, în intervalul orar 13:10-13:30, la Radio România Muzical vor putea fi ascultate 5 fragmente muzicale pentru care elevii participanţi la concurs trebuie să indice autorul şi lucrarea din care fac parte. Lucrările vor fi alese dintr-o listă de 20 opusuri, piese muzicale audiate în şcoli în cadrul programului naţional Ascultă 5 minute de muzică clasică, disponibile pentru reascultare la http://www.romania-muzical.ro/5-minute/piese/piese-muzicale-pentru-elevi/2871/11 . Participarea la concurs se face prin completarea unui formular online. Toţi elevii care au recunoscut toate cele 5 lucrări şi autorii lor vor primi diplome; prin tragere la sorţi, din aceştia se vor alege trei câştigători.

    Până la data de 16 mai, sunt aşteptate (prin poştă sau online) desene ale copiilor din învăţământul primar inspirate, la alegere, de una dintre două lucrări muzicale: Valsul florilor din baletul Spărgătorul de nuci de Piotr Ilici Ceaikovski sau Mica serenadă de Wolfgang Amadeus Mozart. Începând cu 1 iunie, desenele vor fi postate într-o galerie online cu posibilitatea ca publicul vizitator să acorde voturi; votarea se realizează până în 12 iunie, urmând ca în 13 iunie, Radio România Muzical să publice clasamentul rezultat. Primele trei desene în ordinea descrescătoare a voturilor vor fi premiate, iar primii treizeci de copii din clasament vor primi diplome.

    Premiile constau în sejururi în tabere organizate de Himalaya Adventure, câştigătorii având posibilitatea de a alege între 4 perioade de pe parcursul vacanţei de vară 2016. Detalii despre aceste tabere sunt disponibile pe site-ul http://www.himalayaadventure.ro/tabere-copii/tabere-de-vara-copii/ – secţiunea tabere outdoor. Profesorii tuturor elevilor câştigători vor primi de asemenea diplome.

    Regulamentul complet al concursului este disponibil la adresa http://www.romania-muzical.ro/articol/concursul-naional-pentru-elevi-asculta-5-minute-de-muzica-clasica/1398311/17/1

  • Cursuri opţionale în gimnaziu şi liceu

    Cursuri opţionale în gimnaziu şi liceu

    De câţiva ani, programele şcolare preuniversitare
    din România conţin şi câteva cursuri opţionale. Prin colaborarea dintre şcoli,
    părinţi şi elevi, aceste cursuri pot fi alese pentru a fi predate chiar din
    clasa a IIIa. Unul dintre ele este cel de arhitectură. La scurt timp după
    aprobarea lui, asociaţia De-a arhitectura a perfectat, cu ajutorul Ordinului
    Arhitecţilor, un curs şi un manual destinat claselor a IIIa şi a IVa. Acest
    manual poate fi predat fie într-un singur an, fie de-a lungul a celor doi ani,
    în clasa a IIIa şi a IVa. Arhitecta Miruna Grigorescu – membră fondatoare a
    organizaţiei De-a arhitectura despre cursul conceput de ei: Acest
    curs a fost prezentat, în cadrul unui proiect pilot, în 7 clase din
    Bucureşti, în anul şcolar 2012-2013.
    Apoi, predarea cursului a crescut exponenţial: în următorul an, am avut 60
    clase şi de atunci, în peste 100 de clase din ţară, se predă cursul acesta.
    Anul trecut am expediat manuale în 37 de localităţi.


    Copiii cărora li se
    predă acest curs beneficiază şi de prezenţa unui arhitect-voluntar în clasă,
    arhitectă care o asistă pe învăţătoare în predarea cursului. De-a arhitectura
    este un curs care îmbină teoria cu practica, punând accent pe descoperirea la
    pas a oraşului în care locuiesc copiii. Miruna Grigorescu: La
    nouă sau zece ani sau unsprezece ani, cât au copiii noştri, este esenţial să
    experimenteze oraşul, să fie ghidaţi şi încurajaţi să-l înţeleagă în diverse
    feluri. Întorşi în clasă, analizează împreună cu arhitectul ceea ce au aflat şi
    în cele din urmă construiesc cu mâna lor fel de fel de lucruri de la machete până la orăşele în miniatură la
    care contribuie întreaga clasă. Copii învaţă să reducă la scară şi să înţeleagă
    ce este aceea o reprezentare în plan sau o faţadă sau ergonomie. De aici încep
    să studieze materiale şi texturi precum şi contextul geografic şi climatic al
    clădirilor, chiar şi cel istoric. Apoi, află despre oraş şi despre cum
    funcţionează oraşul ca un mecanism sau un organism. Învaţă şi despre
    regulamentul urban şi importanţa lui.


    Având în vedere popularitatea cursurilor opţionale
    deja predate, autorităţile din sistemul de educaţia împreună cu societatea
    civilă dezbat posibilitatea introducerii şi altor discipline. Una dintre ele ar
    fi educaţia juridică. Judecătorul Cristi Danileţ, membru în Consiliul Superior
    al Magistraturii, s-a implicat în aceste discuţii. El a elaborat chiar un manual
    destinat liceenilor care va putea fi folosit atunci când educaţia juridică va
    fi inclusă în programa şcolară. Ce crede judecătorul Danileţ că ar trebui să
    conţină această nouă disciplină? Depăşim nivelul teoretic şi le spunem
    copiilor concret ce au voie şi ce nu au voie să facă pentru a nu încălca legile
    statului, de la Constituţie la Codul Penal, de la obligaţiile lor când merg pe
    stradă către şcoală, obligaţiile către familie precum şi drepturile lor. De
    asemenea, vor învăţa despre drepturile şi obligaţiile lor când intră în contact
    cu vreo instituţie a statului. În ultimii ani, în România, numărul copiilor
    care ajung în faţa organelor judiciare a crescut. Sunt din ce în ce mai mulţi
    copii-delincvenţi, din ce în ce mai mulţi copii-victime precum şi din ce în ce
    mai mulţi copii abuzaţi de către proprii lor părinţi. Dacă societatea nu face
    ceva pentru a preveni încălcarea legilor, s-ar putea ca peste cinci sau zece
    ani, când aceşti copii ajung adulţi, s-ar putea ca ei să fie oameni care nu
    respectă legile statului.


    Manualul de
    educaţie juridică are deja în cuprinsul său capitole care-i familiarizează pe
    copii cu legile în vigoare. Cristi Danileţ: Cuprinde 15
    lecţii de educaţie juridică prin care copiilor li se explică într-un limbaj
    netehnic, cu multe exemple, modul de comportament corect în societate începând
    cu drepturile lor până la obţinerea sau refacerea buletinului. Din manual,
    copii află ce se întâmplă cu ei dacă părinţii sunt plecaţi la muncă, în
    străinătate, sau sunt divorţaţi, cum pot fi protejaţi în caz de violenţă
    domestică şi ce înseamnă o răpire de copii. De asemenea, află care sunt
    substanţele interzise minorilor, mă refer la alcool, tutun şi droguri, sau cum
    este protejat de lege când cumpără un produs învechit sau un bun electronic
    care nu funcţionează cum trebuie. Alte capitole se referă la regulile de
    circulaţie, la ce se i se întâmplă unui copil când este prins fără bilet în
    mijloacele de transport în comun, când îşi poate deschide un copil un cont
    bancar, de la ce vârstă poate încheia un contract de prestări servicii sau
    chiar un contract de muncă.



    Toate aceste
    aspecte practice sunt apreciate de elevi, după cum aflăm de la Horia Oniţă,
    preşedintele Consiliului Naţionale al Elevilor: Noi încă de la început am susţinut acestă
    iniţiativă pornind de la ideea nostră că şcoala ar trebui să pregătească elevul
    pentru a fi cetăţean şi a se integra pe piaţa muncii. Din păcate, momentan,
    şcoala nu face nici una, nici alta. Şcoala oferă un bagaj de cunoştinţe
    teoretice, neinteresant pentru elev. Nu-l învaţă cum să înveţe, cum să se
    pregătească singur. Aceste materii opţionale, aceste materii diverse aduc
    plus-valoare în sistem şi unele au sferă largă de aplicabilitate. Mă refer la
    educaţia juridică, educaţia financiară. Chiar am făcut chiar un sondaj pe 7000
    de elevi, acum câteva luni, iar ei spuneau că sunt dezamăgiţi pentru că termină
    12 clase, achiziţionează multe informaţii, dar nu au fost învăţaţi ce înseamnă
    un contract de muncă, care e diferenţa dintre o lege şi o hotărâre de guvern,
    care sunt atribuţiile Parlamentului. Indiferent de slujba lor, se vor lovi de
    astfel de lucruri: ce e TVA-ul, ce înseamnă un impozit… Sunt lucruri total
    neabordate în sistemul de învăţământ din România.


    Chiar şi cursurile
    opţionale deja aprobate nu sunt alese şi predate aşa cum şi-ar putea dori
    elevii. Horia Oniţă: Din
    păcate, nu foarte mult şcoli aleg aceste opţionale aşa cum ar trebui, adică
    prin majoritate simplă, elevii şi părinţii, în calitate de persoane ce avizează
    alegerea elevilor, aleg aceste opţionale din portofoliul de cursuri pe care
    şcoala are dreptul să le propună. Din păcate, acest portofoliu nu conţine
    materii precum educaţie juridică sau arhitectură sau altele, pentru că şcoala
    propune doar materii clasice, ca opţionale, astfel încât norma profesorilor să
    fie completată.


    Recent, Ministerul Educaţiei a lansat,
    pentru dezbatere publică, planul cadru pentru învăţământul gimnazial, plan
    cadru în care se regăsesc mai multe cursuri opţionale ca până acum.