Radio România Internațional

Tag: Elvetia

  • Retrospectiva săptămânii 28.10 – 03.11.2018

    Retrospectiva săptămânii 28.10 – 03.11.2018

    Radio România la 90
    de ani



    Radioul public
    din România a fost decorat de preşedintele Klaus Iohannis, pe 1 noiembrie, în
    ziua în care a împlinit 90 de ani de emisie, cu Ordinul Meritul Cultural în
    grad de Comandor.Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, acesta
    recompensează contribuţia importantă a Radioului public la promovarea şi
    susţinerea valorilor culturale, morale şi civilizaţionale româneşti. Seria de
    manifestări organizate de SRR la 90 de ani a
    inclus un concert extraordinar, susţinut de Orchestra Naţională Radio,
    alături de Corul Academic şi Corul de Copii Radio. Postul public a început să
    difuzeze şi primul sitcom radio din România, intitulat Undeva în
    28, o comedie în 11 episoade despre naşterea teatrului radiofonic.
    Ceremoniile aniversare au început încă de luni, când celui mai important studio
    de emisie al SRR i-a fost conferit numele cunoscutului om de radio Paul
    Grigoriu, care a lucrat, din 1969, pentru postul public nu mai puţin de patru
    decenii – primele două la Secţia Franceză a departamentului pentru străinătate,
    Radio România Internaţional de azi.



    3 ani de la tragedia din clubul bucureştean Colectiv



    Pe 30 octombrie
    s-au împlinit trei ani de la incendiul din Clubul bucureştean Colectiv, în urma căruia 64 de
    persoane şi-au pierdut viaţa. Ulterior, după circa un an şi jumătate, un tânăr rănit în incendiu s-a sinucis. În memoria victimelor, în Capitală, dar
    şi în alte mari oraşe ale României, marţi au fost organizate evenimente legate
    de împlinirea a trei ani de la incendiul din ‘clubul groazei’. La Bucureşti au
    fost slujbe de pomenire şi un marş comemorativ intitulat Marşul
    Chitarelor la care au luat parte sute de persoane. Preşedintele Klaus
    Iohannis a depus o coroană de flori la locul tragediei şi a ţinut un scurt
    moment de reculegere. La trei ani de la incendiul de la Colectiv, actualul
    ministru al Sănătăţii, Sorina Pintea, a recunoscut că România nu poate face
    faţă unui nou incendiu de acele proporţii. Sunt doar 11 paturi pentru mari arşi
    în toată ţara şi autorităţile ar trebui să apeleze la ajutor extern, în cazul
    unei nenorociri similare. Apoi, în România funcţionează, încă, fără autorizaţie
    de securitate la incendiu, baruri, cluburi, pensiuni sau malluri. Cât priveşte
    procesul penal deschis după nenorocirea de la Clubul Colectiv, acesta se află în
    primă instanţă. Rudele şi apropiaţii victimelor încă aşteaptă să li se facă
    dreptate.



    Doi comisari europeni la Bucureşti



    Comisarii europeni pentru dezvoltare regională, Corina
    Creţu, respectiv pentru buget şi resurse umane Gunther Oettinger, au participat
    la Bucureşti la o conferinţă la nivel înalt privind viitorul politicii de
    coeziune. La eveniment a luat parte şi premierul român Viorica Dăncilă care a
    subliniat că Bucureştiul pledează pentru principii de eligibilitate mai clare,
    care să ajute la o judecată corectă a proiectelor ce sunt depuse pentru
    finanţarea europeană. Comisarul european pentru dezvoltare regională, Corina
    Creţu, a anunţat că România va beneficia
    în viitorul buget al UE, între 2021 şi 2027, de o creştere cu 7 miliarde de
    euro a fondurilor în cadrul politicilor de coeziune. Comisarul european pentru
    buget şi resurse umane, Gunther Oettinger, a declarat că doreşte să contribuie
    la promovarea intrării României în Schengen şi a subliniat că libera circulaţie
    este una dintre valorile europene.



    Elveţia ridica restricţiile pentru muncitori
    romani din mai 2019



    Elveţia va elimina toate restricţiile de pe piaţa
    muncii pentru români începând din luna mai a anului viitor. Anunţul a fost
    făcut în cadrul vizitei efectuate joi la Bucureşti de preşedintele
    Confederaţiei Elveţiene, Alain Berset, care a fost primit de preşedintele Klaus
    Iohannis. Alain Berset a declarat, pe de alta parte, ca Elveţia susţine
    candidatura Bucureştiului la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare
    Economică şi, deşi nu este membru al Uniunii Europene, va fi alături de România
    atunci când aceasta va deţine preşedinţia Consiliului UE, în primul semestru al
    anului viitor.



    Moţiunea împotriva ministrului justiţiei respinsă
    de deputaţi



    Deputaţii români au respins, miercuri, prin vot, moţiunea simplă depusă de
    doua formaţiuni ale opoziţiei, PNL si USR, împotriva ministrului justiţiei, Tudorel
    Toader. Acesta a fost acuzat de semnatari că a abandonat justiţia în mâna infractorilor.
    La dezbaterile de marţi din plen, ministrul Toader a spus că a acţionat pentru
    ca cetăţenii să nu fie trimişi în judecată pe nedrept. Amintim că ministrul Tudorel
    Toader a declanşat procedura de revocare din funcţie a procurorului general al
    României, Augustin Lazăr, căruia i-a reproşat că a generat conflicte juridice de natură constituţională
    şi a avut discursuri publice cu caracter politic şi cu acuzaţii fără precedent
    la adresa autorităţilor statului, puterii legislative şi executive. Toader a
    invocat argumente similare şi în cazul cererii de demitere a fostei şefe a DNA,
    Laura Codruţa Kovesi, pe care preşedintele Klaus Iohannis a fost obligat să o
    revoce după o decizie a Curţii Constituţionale.



    Reducerea TVA în
    serviciile turistice din România



    De la 1 noiembrie, cota de TVA la serviciile
    turistice% în România a scăzut la 5% faţă de nouă procente, cât este în
    prezent.Măsura adoptată de guvern la începutul
    acestei luni este menită să stimuleze dezvoltarea turismului şi să reducă
    evaziunea fiscală. Se reduce cota de TVA pentru cazarea în cadrul sectorului
    hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea
    terenurilor amenajate pentru camping. Beneficiază de scăderea TVA şi serviciile
    de restaurant şi de catering, dar şi activităţile din industria recreativă,
    respectiv pentru permiterea accesului în parcuri de distracţie şi parcuri
    recreative, dar şi utilizarea facilităţilor pentru practicarea sportului, de
    exemplu, sălile de fitness.


    Târgul INDAGRA 2018 de la Bucureşti



    Sute de companii
    din 25 de ţări participă, până duminică la Bucureşti. la cel mai important
    eveniment cu profil agricol din România: Târgul INDAGRA 2018. Mai mult de 380
    de firme sunt din RomâniaSunt
    expuse maşini şi utilaje agricole, produse alimentare tradiţionale, mărfuri din
    agricultura bio, seminţe, pomi fructiferi, flori, sunt organizate degustări de
    alimente şi de vinuri. La 15 ani de la dispariţia producţiei autohtone, în
    cadrul târgului international de la București este prezentat oficial primul
    tractor agricol, cu un concept 100% românesc şi în a cărui fabricare inginerii
    români au integrat piese româneşti în proporţie de 80%.

  • Jurnal românesc – 02.11.2018

    Jurnal românesc – 02.11.2018

    Delegația
    Ministerului pentru Românii de Pretutindeni condusă de ministrul Natalia
    Intotero s-a întâlnit, pe 1 noiembrie, cu reprezentanți din Knesset și ai
    Comitetului pentru localizarea și restituirea victimelor Holocaustului.
    Întrevederile au avut loc în marja vizitei de lucru pe care demnitarul roman o face
    în Statul Israel, în Ierusalim și Tel Aviv, în perioada 1 – 4 noiembrie.
    Natalia Intotero a avut o întrevedere cu Avraham Neguise, președintele Comisiei
    pentru diaspora și absorbția imigranților din cadrul Knesset-ului, unde tema
    principală de discuție a reprezentat-o posibilitatea reîntoarcerii și
    reinserției socio-profesionale a românilor din străinătate. Partea israeliană s-a oferit să împărtășească din vasta experiență antreprenorială sub forma
    unor schimburi de bune practici între experți din ambele state. Totodată, în
    vederea aprofundării relațiilor bilaterale și pentru a beneficia de expertiza
    autorităților locale în domeniul dezvoltării de proiecte dedicate sprijinirii
    identității, ministrul Intotero va vizita muzeul dedicat diasporei israeliene. Totodată,
    ministrul a avut o întrevedere cu Yoseph Yonah, președintele Grupului de
    prietenie Israel-România în Knesset, unde s-a reiterat importanța consolidării
    relațiilor dintre românii aflați în Israel, promovarea culturii și tradițiilor
    naționale prin încurajarea coeziunii mediului asociativ și prin sprijinirea
    mass-media în limba română.




    Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni a salutat inițiativa Ambasadei României în
    Germania de a promova conceptul reţelelor socio-profesionale formate din români
    care își derulează activitatea în acest stat, ca modalitate de a încuraja
    coeziunea și dezvoltarea comunităților românești. Este vorba despre medici,
    It-iști, arhitecţi, constructori, jurişti, cadre universitare, cercetători,
    studenţi etc care aduc cinste României și valoare atât țării din care
    provin, cât și celei de rezidență.MRP își propune extinderea inițiativei Ambasadei
    României la Berlin către toate țările în care există români și va începe o
    campanie de promovare prin instrumentele de Social-Media și via email a acestui
    concept. Mentionam ca lansarea Rețelei medicilor români din Germania a avut loc
    pe 30 octombrie, la Berlin, în prezența a numeroși profesioniști ce activează
    în domeniul medical.




    Elveţia va elimina toate restricţiile de pe piaţa muncii pentru români
    începând din luna mai a anului viitor. Anunţul a fost făcut în cadrul vizitei
    efectuate, joi, la Bucuresti de preşedintele Confederaţiei Elveţiene, Alain
    Berset, care a fost primit de preşedintele Klaus Iohannis. Am
    fost bucuros să aflu că discuţiile în societatea elveţiană nu că nu sunt
    negative, sunt de-a dreptul pozitive despre românii care trăiesc în Elveţia şi
    s-au integrat acolo şi, în acest sens, cred că putem să bifăm această chestiune
    între ţările noastre ca şi o chestiune rezolvată bine şi în sens pozitiv’, a
    spus, la randul sau, Klaus Iohannis, la conferinţa de presă comună cu omologul
    său elveţian. Alain Berset a declarat, pe de altă
    parte, că Elveţia susţine candidatura Bucurestiului la Organizaţia pentru
    Cooperare şi Dezvoltare Economică şi, deşi nu este membru al Uniunii Europene,
    va fi alături de România atunci când aceasta va deţine preşedinţia Consiliului
    UE, în primul semestru al anului viitor.

  • Sportivul săptămânii – Jucătorul de tenis Marius Copil

    Sportivul săptămânii – Jucătorul de tenis Marius Copil

    Marius Copil a fost, duminică, la un pas de a realiza cea
    mai mare performanţă individuală a tenisului masculin românesc din ultimul
    deceniu. El a pierdut finala turneului ATP 500 de la Basel, din Elveţia. De
    zece ani, mai exact din 13 iulie 2008, un român nu a mai câştigat un turneu ATP
    la simplu. Ultimul titlu românesc din circuitul profesionist a fost câştigat la
    Gstaad, tot în Elveţia, de Victor Hănescu, în faţa rusului Igor Andreev.


    La Basel, Copil a pornit din calificări, învingând, în
    drumul către finală, şase adversari mai bine clasaţi decât el. Printre aceştia
    s-au numărat croatul Marin Cilic, numărul şase mondial, pe care l-a eliminat în
    optimile de finală, şi germanul Alexander Zverev, al cincilea jucător al lumii,
    în faţa căruia s-a impus în semifinale. În finală însă, a dat piept cu Roger
    Federer, care l-a învins în două seturi: 7-6, 6-4. Este de notat că Marius a
    condus în primul set cu 3-1, dar apoi Federer a întors scorul, făcând 4-3, iar
    apoi câştigând în tiebreak, cu 7-5. În setul al doilea, Copil a avut 3-0 şi
    4-1, dar Federer a egalat şi s-a impus cu 6-4, după cinci ghemuri consecutive.


    Născut la Arad, la 17 octombrie 1990, Marius Copil vine dintr-o familie de
    sportivi. Tatăl său a practicat rugby-ul, iar mama, handbalul. A început să
    joace tenis de la vârsta de 7 ani. A trecut la profesionism în 2008. A intrat
    însă în primii 100 de jucători ai lumii abia anul trecut, în mai. Pentru el, aceasta
    a fost a doua finală de simplu în circuitul ATP, după ce, la începutul anului,
    a jucat ultimul act al turneului ATP 250 de la Sofia, unde a fost învins de
    bosniacul Mirza Basic. În urma evoluţiei din Elveţia, Marius Copil, cel mai bun
    tenisman român al momentului, a făcut un salt de 33 de locuri în clasamentul
    mondial, până pe locul 60, iar Radio România internaţional l-a desemnat
    Sportivul Săptămânii.

  • Sportivul săptămânii – Jucătorul de tenis Marius Copil

    Sportivul săptămânii – Jucătorul de tenis Marius Copil

    Marius Copil a fost, duminică, la un pas de a realiza cea
    mai mare performanţă individuală a tenisului masculin românesc din ultimul
    deceniu. El a pierdut finala turneului ATP 500 de la Basel, din Elveţia. De
    zece ani, mai exact din 13 iulie 2008, un român nu a mai câştigat un turneu ATP
    la simplu. Ultimul titlu românesc din circuitul profesionist a fost câştigat la
    Gstaad, tot în Elveţia, de Victor Hănescu, în faţa rusului Igor Andreev.


    La Basel, Copil a pornit din calificări, învingând, în
    drumul către finală, şase adversari mai bine clasaţi decât el. Printre aceştia
    s-au numărat croatul Marin Cilic, numărul şase mondial, pe care l-a eliminat în
    optimile de finală, şi germanul Alexander Zverev, al cincilea jucător al lumii,
    în faţa căruia s-a impus în semifinale. În finală însă, a dat piept cu Roger
    Federer, care l-a învins în două seturi: 7-6, 6-4. Este de notat că Marius a
    condus în primul set cu 3-1, dar apoi Federer a întors scorul, făcând 4-3, iar
    apoi câştigând în tiebreak, cu 7-5. În setul al doilea, Copil a avut 3-0 şi
    4-1, dar Federer a egalat şi s-a impus cu 6-4, după cinci ghemuri consecutive.


    Născut la Arad, la 17 octombrie 1990, Marius Copil vine dintr-o familie de
    sportivi. Tatăl său a practicat rugby-ul, iar mama, handbalul. A început să
    joace tenis de la vârsta de 7 ani. A trecut la profesionism în 2008. A intrat
    însă în primii 100 de jucători ai lumii abia anul trecut, în mai. Pentru el, aceasta
    a fost a doua finală de simplu în circuitul ATP, după ce, la începutul anului,
    a jucat ultimul act al turneului ATP 250 de la Sofia, unde a fost învins de
    bosniacul Mirza Basic. În urma evoluţiei din Elveţia, Marius Copil, cel mai bun
    tenisman român al momentului, a făcut un salt de 33 de locuri în clasamentul
    mondial, până pe locul 60, iar Radio România internaţional l-a desemnat
    Sportivul Săptămânii.

  • Ana Simon. Neobişnuitele întâlniri

    Ana Simon. Neobişnuitele întâlniri

    A plecat din ţară în urmă cu peste 50
    de ani, stabilindu-se, după o scurtă şedere în Spania cu o bursă doctorală, în
    Elveţia, la Geneva. Ana Simon, valoros om de cultură – scriitoare, regizoare,
    traducătoare, s-a născut în Domaşnea, judeţul Caraş-Severin, dar despre ea se
    ştiu mult prea puţine lucruri, mai ales în ţara ei natală. Un prim pas în
    vederea recuperării Anei Simon în spațiul românesc îl reprezintă volumul Ana
    Simon. Neobişnuitele întâlniri    , de Alina Mazilu, Vasile Bogdan și Cornel
    Ungureanu, apărut la Editura Diacritic şi lansat la sfârşitul lunii septembrie, la Timişoara.


    Alina Mazilu, unul dintre cei trei
    autori, a coordonat apariţia cărţii:
    Din punctul meu de vedere, cartea
    este un început. Pentru că se ştiu foarte puţine lucruri despre ea şi este
    păcat. N-aş zice nedrept, pentru că nici Ana nu şi-a dorit să se promoveze
    foarte mult. Se ştiu foarte puţine lucruri şi ar trebui să se ştie mult mai
    multe. Şi atunci am dorit să fie un început, o carte cu şi despre Ana… Este
    în principal un volum de interviuri. Ce surprinde cartea? Cred că-i suprinde
    personalitatea foarte complexă, vocaţia prieteniei… este omul cel mai generos
    poate pe care l-am cunoscut vreodată… Ce-am mai vrut neapărat? Am vrut ca
    această carte să nu dezvăluie tot. Am vrut să lase o aură de mister. Să fie o
    invitaţie la descoperirea universului ei, dar, în acelaşi timp, să îl lase pe
    cititor să îşi imagineze ceea ce nu este spus. Nespusul.


    Ana Simon este soția lui François
    Simon, actor elvețian de o expresivitate și de o sensibilitate cu totul aparte,
    și nora lui Michel Simon, unul dintre monștrii sacri ai cinematografiei
    europene. E autoarea a numeroase filme și volume de poezie. A tradus, printre
    altele, opere de Mircea Eliade, Marin Sorescu și Miguel de Unamuno. În cartea
    Ana Simon. Neobişnuitele întâlniri sunt prezente evocări ale autorilor,
    câteva poezii ale Anei Simon traduse de Marin Sorescu, Jean Grosu… Alina
    Mazilu: Există câteva fotografii, printre care una cu Mario Vargas Llosa la
    Lima, cu mult înainte ca Llosa să fie cine este astăzi. Scrisori de la Ion
    Negoiţescu, prieten foarte bun al Anei, o scrisoare de la Emil Cioran. Este, de
    asemenea, un portret realizat de Margarethe Krieger, graficiană foarte specială
    din Germania, mare prietenă a Anei. Coperta cărţii se bucură de un portret care
    mi se pare minunat şi care cred că o exprimă foarte bine, în toată simplitatea
    ei, portret realizat de pictorul chilian Jose Venturelli, prieten apropiat al
    lui Pablo Neruda. Diverse fotografii cu marea ei iubire, François Simon, cu Ion
    Vianu….


    Întreaga
    operă a Anei, de la cronici literare, prezentări și interviuri la filme, poeme
    și traduceri, are ca motor admirația    , notează Alina Mazilu în carte. Lucru
    pe care îl mărturiseşte însăşi Ana Simon, prezentă la evenimentul de lansare a
    volumului la Timişoara, în interviul în exclusivitate pentru Radio România
    Internaţional: Tot ce-am făcut despre toţi artiştii este
    dintr-o mare admiraţie. Probabil şi formaţia mea literară a contat foarte mult,
    fiindcă am studiat literatura universală şi comparată şi totdeauna m-a
    interesat lumea lor. Artiştii vin de undeva şi destăinuie ce pot din lumea lor.
    Şi eu la fel, cât am putut, am destăinuit din această admiraţie într-un film.


    Tot în carte se regăseşte şi coperta
    unui volum despre Michel Simon şi François Simon, volum colectiv pe care Ana Simon l-a coordonat: Este o mică fracţiune din opera complexă pe care Ana a realizat-o în
    vederea recuperării şi a întăririi imaginii celor doi Simon, Michel şi François, tată şi fiu. Practic, după moartea
    lui François,
    Ana şi-a construit întreaga existenţă pe munca la consolidarea imaginii lor.
    Le-a dedicat cărţi, a scris poezii dedicate lui François, i-a făcut celebrări, omagii, a luptat
    pentru recunoaşterea valorii sale, pentru că este, totuşi, unul dintre cei mai
    expresivi actori de limbă franceză care au existat vreodată şi este un actor
    care a întemeiat un teatru care există şi în ziua de azi, Théâtre de Carouge, la
    Geneva… Ana a luptat cu vehemenţă, cu convingere, cu foarte mult elan şi
    avânt şi putere pentru a-i păstra imaginea vie.


    Călătoare prin lume, împărţindu-şi
    timpul în special între Geneva, Paris şi Barcelona, Ana Simon revine cu
    regularitate în România, în Banat. Ce înseamnă pentru ea acasă? Acasă… Ca şi pentru Camus. Ţara mea era mama mea şi asta însemna
    acasă. De atunci, nu am mai avut casă. Am avut casă provizoriu, pentru că,
    fiind căsătorită cu François,
    el făcea filme şi eram tot timpul împreună. Am călătorit foarte mult şi ne
    întorceam din când în când să dormim puţin. Acasă era unde eram împreună şi, de
    când nu mai am familie, pe părinţii mei, mai ales, a dispărut… Camus spunea
    că ţara lui e mama lui. Şi apoi, nu a mai avut ţară. Eu am avut tot timpul,
    pentru că limba e importantă, pentru că toată formaţia mea ţine de România şi
    sigur că o port şi, dacă i s-ar întâmpla ceva, sigur că aş apăra-o. Şi
    totdeauna îi critic întâi pe ceilalţi înainte de ţara mea. Ţara mea de naştere,
    de formare spirituală… Nu pot să fiu franţuzoaică, nici elveţiancă.

    Ana
    Simon. Neobişnuitele întâlniri     este o carte care îţi provoacă dorinţa de a
    vrea să afli mult mai mult despre viaţa Anei Simon. O viaţă ca un vis. Alina
    Mazilu : Fiecare dintre cei trei autori a avut parte de întâlniri cu totul
    neobişnuite cu Ana Simon. Fiecare s-a raportat la ea şi prin povestea primei
    întâlniri. Fiecare a avut parte de elemente, aş spune, chiar suprarealiste în
    întânirea cu ea. Şi fiecare le-a povestit în carte în maniera sa, în stilul
    său… Nu am vrut să fie o carte seacă, nu am vrut să fie o carte care să se
    citească cu noduri în gât şi greu… Am vrut să se citească aşa cum ai citi un
    roman foarte bine scris. Şi sper să fi reuşit.

  • “Bărbatul care aduce fericirea”

    “Bărbatul care aduce fericirea”

    Îmi văd romanul nu numai ca pe o poveste despre cum
    îți cauți locul în lume, ci și despre cum poți găsi prin narațiune calea spre
    celălalt. Aşa spune Cătălin Dorian Florescu despre cel mai recent roman al
    său, Bărbatul care aduce fericirea, apărut la Editura Humanitas, în
    traducerea Marianei Bărbulescu. Nu este prima dată când autorul, născut la
    Timişoara, psiholog de formaţie, emigrat din România din timpul comunismului,
    pe când avea cincisprezece ani, spune că literatura şi viaţa sunt într-o aşa
    strânsă legătură. În prezent, Cătălin Dorian Florescu trăiește ca scriitor
    liber profesionist la Zürich. A publicat romanele Wunderzeit (Vremea
    minunilor, 2001), Der kurze Weg nach Hause (Scurtul drum spre casă, 2002) și
    Der blinde Masseur (Maseurul orb, 2006). La Editura C.H.Beck au apărut
    romanele Zaira (Zaira, 2008) și Jacob beschließt zu lieben (Jacob se
    hotărăște să iubească, 2011).

    A fost distins cu numeroase premii – printre
    altele cu Premiul Anna Seghers și în 2011 cu Swiss Book Prize, cea mai bună
    carte a anului în Elveția. În anul 2012 i s-a decernat Premiul Josef von
    Eichendorff pentru întreaga activitate literară. Despre acest cel mai recent
    roman, Bărbatul care aduce fericirea, Elke Heidenreich de la Stern a scris: un
    roman fulminant despre un secol de rătăciri, izgoniri, evadări, de căutare a
    norocului… Un roman în care abundă fantezia, frumusețea și imaginile
    fantastice. Florescu a dovedit și până acum că este un povestitor talentat.
    Aici ne oferă culmea creației sale. Trei generații și două povești împletite
    într-un fir care pendulează peste Atlantic, între East River și Dunăre, între
    Sulina și Coney Island, între Broadway și o leprozerie dobrogeană. Pe fundal se
    profilează, în secvențe memorabile, freamătul Americii de început de secol XX,
    peisajul sălbatic al Deltei, tragedia Turnurilor Gemene și crâmpeie din România
    de ieri și de azi. Vocile cărora Cătălin Dorian Florescu le dă glas – Ray,
    artist de vodevil de pe Coasta de Est, și Elena, crescută în orfelinate și
    familii adoptive, lucrătoare într-o fabrică de textile – continuă să rezoneze
    în mințile și inimile cititorilor și după deznodământul magistral.

    Romanele lui
    Cătălin Dorian Florescu au o rădăcină solidă în realitate. De exemplu, personajul
    central al romanului Zaira a fost o celebră păpuşăreasă şi actriţă din
    Timişoara, care s-a stins în urmă cu doi ani. De aceea, documentarea are un rol
    foarte important în elaborarea cărţilor sale. Pentru Bărbatul
    care aduce fericirea, Cătălin Dorian Florescu s-a împărţit timp de aproape trei
    ani între Europa şi America, între Delta Dunării şi New York. Ne-a povestit cum
    se trezea la patru dimineaţa, odată cu pescarii, ca să-i însoţească pe aceştia
    în călătoriile lor, documentând astfel personajul Elenei. Numai că, fără o
    viziune asupra vieţii, materialul adunat nu poate fi transformat în roman, asta
    este părerea scriitorului Cătălin Dorian Florescu. Track: Şi în momentul de faţă mă
    aflu la Bucureşti, sunt aici de vreo două luni. Anul trecut am stat aici cam
    două luni, într-o încercare de a înţelege acest oraş care nu este oraşul meu,
    eu m-am născut la Timişoara. Am încercat să înţeleg atât cât se poate înţelege
    din Bucureşti, i-am văzut părţile frumoase, dar şi pe cele mai puţin frumoase,
    am încercat să-i înţeleg istoria, pentru a reuşi poate să scriu un roman care
    se petrece aici. Mă ajută foarte mult munca de cercetare, mă arunc în această
    muncă de cercetare, merg la faţa locului, discut cu oamenii, mă implic foarte
    mult. Şi acest lucru provine din formarea mea de psiholog, care rămâne pasiunea
    mea pe lângă scris. Este o formare umanistă care implică nişte lucruri foarte
    importante pe care eu le cultiv şi în viaţa de zi cu zi. Adică relaţionarea,
    modul de a mă oferi celuilalt, dialogul, curiozitatea, curajul de a te cunoaşte
    pe tine însuţi. Am în vedere toate aceste aspecte când fac documentare pe un
    subiect. Apoi, când îmi scriu cărţile, încerc să uit de toate astea, pentru a
    folosi, la fel cum fac şi alţi scriitori, numai common sense-ul. Şi mă
    focalizez pe a observa felul în care se comportă oamenii, pentru că unii aleg
    să rămână umani în toate marile încercări de viaţă, iar alţii se dezumanizează.
    Această mare poveste a existenţei mă interesează. Este o poveste pe care eu o
    reiau în fiecare roman al meu, şi o îmbogăţesc la fiecare roman cu un nou
    aspect. Pentru că eroii mei, oameni mici de fapt, încearcă să treacă prin viaţă
    fără să le fie teamă, fără să moară de foame, reuşind să se simtă oameni.

    Am vorbit cu scriitorul şi despre
    această oportunitate pe care ne-o oferă romanul său: de a ajunge, prin poveste,
    la celălalt. Cătălin
    Dorian Florescu. Track: Da într-adevăr, în acest
    roman, în noaptea dinspre 11 spre 12 septembrie, Elena şi Ray se ascund într-un
    mic teatru subteran, pe strada 13 din Manhattan şi încep să-şi spună poveştile
    de viaţă. Şi dacă Elena se întoarce, pe firul poveştii, înapoi cu 100 de ani în
    România, Ray se întoarce, tot cu un secol în urmă, la bunicul lui preaiubit
    dintr-un New York al emigranţilor de la începutul secolului XX. Astfel că, în
    cele din urmă, acest roman este şi un roman despre necesitatea de a povesti,
    poate pentru a se crea o mică poveste de dragoste între cei doi într un moment
    aşa dramatic. Este un roman şi despre necesitatea de a povesti, aşa cum nici
    noi nu scăpăm niciodată de povestire, ne povestim viaţa tot timpul. Important
    este să alegem povestea aceea autentică, povestea aceea în care ne arătăm aşa
    cum suntem, în care riscăm, dar ne expunem. Şi fiecare poveste este compusă, de
    fapt, dintr-un Ray şi Elena care provin din lumi foarte diferite şi au ţeluri
    şi vise foarte diferite. Ca să mă întorc la roman, Ray crede în visul lui
    american, că va deveni o mare vedetă, dar nu va deveni niciodată. Elena, în
    schimb, vine dintr-o lume în care nu are un vis american, o lume foarte dură,
    dar poate că are de învăţat că trebuie să fie mai încrezătoare.

  • Jurnal românesc – 19.04.2018

    Jurnal românesc – 19.04.2018

    Nivelurile de
    integrare a comunităţii române în Italia s-au îmbunătăţit de-a lungul timpului
    şi în acest moment sunt satisfăcătoare, a declarat, joi, la Bucureşti, şeful
    guvernului de la Roma, Paolo Gentiloni, dupa o intrevedere cu premierul Viorica
    Dăncilă. Relaţiile noastre sunt întărite şi de prezenţa relevantă a unei
    comunităţi române în Italia, de 1,3 milioane de persoane, cea mai mare
    comunitate română din străinătate, dar şi cea mai mare comunitate străină
    prezentă în Italia, a mai spus Gentiloni. La rândul său, Viorica Dăncilă a
    subliniat importanţa comunităţii româneşti
    din Italia, precum şi a comunităţii italiane din România, ambele reprezentând o
    punte de legătură dintre cele două state. Ea a amai afirmat că Italia reprezintă
    un partener strategic pentru România, volumul schimburilor comerciale ajungând
    în 2017 la aproape 14 miliarde de euro, un nivel record pentru ultimul deceniu.


    Alianţa
    pentru Centenar, din care fac parte 100 de organizaţii civice din România,
    Republica Moldova şi diaspora, a lansat miercuri o campanie ce îşi propune să
    strângă peste un milion de semnături pentru modificarea Constituţiei, în
    vederea Unirii cu Republica Moldova, informează Platforma Unionistă Acţiunea 2012, într-un comunicat de presă.
    Campania se va desfăşura în perioada 23
    aprilie-25 iuniePentru revizuirea Constituţiei, membrii Alianţei
    pentru Centenar au format un grup de experţi în drept constituţional care
    lucrează la fraza finală la un preambul Legii fundamentale, similară celei din
    Constituţia Germaniei şi în care va fi prevăzut dreptul poporului român de a se
    reunifica paşnic, în concordanţă cu Tratatul de la Helsinki din 1975, se
    menţionează în comunicat. Campania de strângere de semnături a fost lansată miercuri
    la Timişoara, Bucureşti, Chişinău şi Bruxelles.


    Elveţia a decis
    să prelungească, până la 31 mai 2019, restricţiile pe piaţa muncii pentru cetăţenii
    români şi bulgari. Secretarul de stat pentru afaceri bilaterale şi strategice
    în spaţiul euroatlantic, George Ciamba, a avut, miercuri, o convorbire
    telefonică cu secretarul de stat în Departamentul federal pentru afaceri
    externe al Confederaţiei Elveţiene, Roberto Balzaretti, în cadrul căreia a fost
    comunicată această decizie. Potrivit MAE de la Bucureşti, măsură are o valabilitate
    de un an, fără a mai putea fi reînnoită. Secretarul de stat George Ciamba a
    exprimat regretul Bucureştiului faţă de aceasta decizie, arătând că masura este
    în disonanţă cu contribuţia pe care comunitatea românească din Elveţia – în
    marea ei majoritate înalt calificată şi bine integrată – o are pe piaţa locală
    a muncii.În mai 2017, Guvernul
    Elveţiei a dispus activarea unei clauze prevăzute în Acordul cu UE care prevede
    introducerea temporara a unor restricţii pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari.


    Ministrul Apărării, Mihai Fifor, s-a
    întâlnit, miercuri, cu militarii romani răniţi în teatrele de operaţii, care
    fac parte din lotul extins de sportivi care vor participa la ‘Invictus Games
    Sydney 2018’. La editia din acest an a
    competitiei care va avea loc, între 20 şi 27 octombrie, la Sydney, în
    Australia, vor participa militari răniţi din 18 ţări membre sau partenere ale
    NATO – Afganistan, Australia, Canada, Danemarca, Estonia, Franţa, Georgia,
    Germania, Irak, Italia, Iordania, Olanda, Noua Zeelandă, Polonia, România,
    Ucraina, Marea Britanie şi S.U.A. Cei 15 militari romani care vor pleca la
    Sydney vor participa la probele de tir cu arcul, atletism, canotaj de sală,
    powerlifting, ciclism, înot şi volei din poziţia şezând. În 2017, la prima
    participare la ‘Invictus Games desfăşurată la Toronto, Canada, militarii români
    au cucerit patru medalii, una de aur, una de argint şi două de bronz.

  • Jurnal românesc – 12.05.2017 – UPDATE

    Jurnal românesc – 12.05.2017 – UPDATE

    Ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, l-a
    primit pe ambasadorul Elveţiei în România, excelenţa sa Urs Herren – a anunţat,
    vineri, MRP într-un comunicat. Discuţiile au vizat efectele activării clauzei
    de salvgardare prevăzută în Acordul privind libera circulaţie asupra
    comunităţii de români din Elveţia. Andreea Păstîrnac a semnalat preocuparea
    faţă de situaţia cetăţenilor români după aplicarea recentei măsuri a
    autorităţilor elveţiene. La rândul său, Urs Herren a explicat faptul că măsura
    a fost aplicată şi altor state ale UE şi a dat asigurări că aceasta vizează
    doar permisele noi de tip B şi nu se va aplica pentru reînnoirea celor deja
    existente şi nici pentru obţinerea permiselor de tip L. Părţile au convenit
    asupra importanţei menţinerii şi amplificării dialogului bilateral, precum şi
    asupra unei serii de acţiuni care să vină în sprijinul cetăţenilor români
    aflaţi în Elveţia. Miercuri, Elveţia a anunţat că suspendă acordarea permiselor
    de şedere între unu şi cinci ani pentru cetăţenii români şi bulgari, după ce
    numărul acestor permise s-a triplat în ultimele 12 luni faţă de media perioadei
    anterioare. Alături de Bucureşti, Comisia Europeană şi-a exprimat regretul faţă
    de decizia Guvernului elveţian.


    Premierul Sorin Grindeanu a cerut constituirea rapidă a unui grup
    operativ format din reprezentanți ai Guvernului, ai societăților profesionale,
    ai asociațiilor și societății civile, care să găsească soluții imediate pentru
    criza vaccinurilor, precum și pentru preîntâmpinarea unor situații similare în
    viitor. Acest grup operativ va avea un mandat clar, inclusiv de a veni cu
    propuneri de modificare a cadrului legal, astfel încât, pe termen scurt, să
    permită achiziționarea dozelor de vaccin necesare, iar pe termen mediu,
    asigurarea stocurilor de vaccinuri în mod predictibil și continuu. La rândul
    său, ministrul sănătății, Florian Bodog, a arătat că va propune constituirea
    Unității de management a Programului de vaccinare, în cadrul ministerului,
    structură care va avea mandatul să asigure achiziționarea continuă și la timp a
    vaccinurilor. Criza vaccinurilor a devenit o problemă care se repetă în
    România, o dată la câteva luni lipsind din spitale şi din farmacii vaccinuri
    obligatorii pentru imunizarea bebeluşilor.


    Ambasadorii României în Tunisia şi Republica Moldova, Dan Stoenescu
    şi Daniel Ioniţă, au primit cea mai înaltă distincţie Rotary pentru sprijinul
    acordat românilor din afara graniţelor şi proiectelor internaţionale ale
    Fundaţiei Rotary. Evenimentul a avut loc în cadrul Conferinţei Districtuale de
    la Tulcea, care se desfăşoară în perioada 11 -14 mai. Ambasadorul României în
    Republica Tunisiană este diplomat din 2007. În perioada 2015-2016, Dan
    Stoenescu a deţinut funcţia de ministru delegat pentru relaţiile cu românii de
    pretutindeni în MAE. Este membru fondator al asociaţiei Liga Tinerilor Români
    de Pretutindeni şi al Centrului pentru Educaţie Democratică. La rândul său,
    Daniel Ioniţă este diplomat de carieră. Din ianuarie 2015 până în iulie 2016 a
    ocupat funcţia de secretar de stat pentru afaceri strategice la MAE.


    În cadrul campaniei Dialog pe teme consulare – 2017, care se
    desfăşoară la Beirut, în perioada 11-13 mai, este organizată o reuniune
    regională consulară la care participă reprezentanţi ai misiunilor diplomatice
    şi oficiilor consulare din mai multe ţări, printre care Liban, Qatar, Belarus,
    Rusia şi Republica Moldova. Sesiunea de lucru este condusă de secretarul de
    stat, George Ciamba, şi de secretarul general Cosmin Dinescu. Discuţiile
    vizează, între altele, aspecte legate de valorificarea instrumentelor de
    comunicare în relaţia cu cetăţenii români.

  • Jurnal românesc – 11.05.2017

    Jurnal românesc – 11.05.2017

    Comisia Europeană şi-a exprimat regretul faţă de decizia Guvernului
    elveţian de a limita, timp de un an, accesul muncitorilor români şi bulgari pe
    piaţa muncii din Elveţia. Autorităţile din Elveţia au anunţat, miercuri, că
    suspendă acordarea permiselor de şedere între unu şi cinci ani pentru cetăţenii
    români şi bulgari după ce numărul acestor permise s-a triplat în ultimele 12
    luni faţă de media perioadei anterioare. Un responsabil elveţian a comunicat
    Ministerului de Externe de la Bucureşti că limitarea accesului pe piaţa muncii
    se va face pentru cel puţin un an şi poate fi reînoită până în iunie 2019.
    Rămân nerestricţionate permisele de stabilire şi cele de şedere de până într-un
    an. Fostul ministru delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel
    Tîlvăr, şi-a exprimat regretul cu privire la decizia autorităţilor elveţiene
    şi, totodată, speranţa că aplicarea acestei măsuri restrictive pe piaţa muncii
    va fi limitată la anul 2017, cu atât mai mult cu cât numărul cetăţenilor români
    care au solicitat, pe parcursul perioadei recente, acest tip de permise de
    muncă este relativ redus. Şi MAE şi-a exprimat regretul cu privire la decizia
    luată de partea elveţiană, care nu se încadrează în spiritul parteneriatului cu
    UE, privind respectarea liberei circulaţii a persoanelor şi a forţei de muncă
    şi nediscriminarea cetăţenilor europeni. Elveţia nu este membră a Uniunii, dar
    are cu blocul comunitar acorduri de cooperare, inclusiv privind libera
    circulaţie a persoanelor.


    Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, miercuri, cu ambasadorul
    Italiei la Bucureşti, Marco Giungi. Potrivit unui comunicat al Administraţiei
    Prezidenţiale, la întâlnirea cu oficialul italian, şeful statului român a
    subliniat importanţa menţinerii la un nivel ridicat a relaţiilor privilegiate
    existente între cele două ţări. Ambasadorul a dat asigurări că guvernul ţării
    sale apreciază contribuţia valoroasă a comunităţii româneşti la dezvoltarea
    societăţii italiene. La rândul său, Klaus Iohannis a apreciat că cele două comunităţi
    – română în Italia şi italiană în România – reprezintă pilonii punţii de
    legătură existente între cele două ţări. El şi-a exprimat speranţa în
    menţinerea bunei colaborări cu partea italiană în vederea soluţionării
    problemelor cu care se confruntă comunitatea românească în Italia.


    Pe 18 mai, la Facultatea de Litere a Universităţii din Lisabona, va avea
    loc cea de-a şasea ediţie a Conferinţei dedicate studiilor româneşti,
    organizată de Institutul Cultural Român din capitala Portugaliei. În 2017, tema
    propusă este ‘Traducerea intersemiotică: traducere sau transducere?’. Invitatul
    special al evenimentului este Prof. Dr. Emil Ionescu, Decanul Facultăţii de
    Litere a Universităţii din Bucureşti, care va susţine o prelegere cu titlul
    ‘Globalizare lingvistică şi identitate naţională’.


    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni va organiza, pe 28 mai, un
    eveniment dedicat educaţiei în limba română şi eforturilor pe care le face
    statul român pentru păstrarea şi afirmarea identităţii lingvistice. Comunităţile
    de români din străinătate vor primi, în continuare, sprijin din partea
    Ministerelor pentru Românii de Pretutindeni şi Educaţiei, astfel încât să-şi
    păstreze identitatea românească în ţările în care s-au stabilit. Şcolile
    duminicale din diaspora şi cursurile de limbă, literatură, cultură şi
    civilizaţie românească le oferă copiilor români posibilitatea de a păstra
    legătura cu limba maternă – a declarat ministrul pentru românii de
    pretutindeni, Andreea Păstârnac. Potrivit acestuia, România are peste 1.000 de
    asociaţii, organizaţii, parohii, culte religioase care predau limba română în
    sistemul de şcoli duminicale din întreaga lume. Statisticile oficiale arată că
    în afara ţării locuiesc aproximativ patru milioane de români.

  • Accesul cetățenilor români pe piața muncii din Elveția

    Accesul cetățenilor români pe piața muncii din Elveția

    Secretarul de stat pentru afaceri bilaterale și strategice în spațiul euroatlantic, George Ciamba, a avut o convorbire telefonică cu secretarul de stat în Departamentul federal pentru afaceri externe al Confederaţiei Elveţiene, Pascale Baerswyl. Cu acest prilej, a fost comunicată Decizia Consiliului federal elveţian de a activa clauza de salvgardare aplicabilă cetăţenilor români şi bulgari, prevăzută în Protocolul II al Acordului UE-Elveţia privind Libera Circulație a Persoanelor.

    Măsura are o valabilitate de un an, poate fi reînnoită în 2018, iar termenul limită de aplicare este 31 mai 2019. Aceasta vizează exclusiv eliberarea de noi permise de ședere de tip B (durată de ședere între 1 și 5 ani), nerestricționând eliberarea de permise de tip L (durată de ședere sub un an) sau de tip C (permise de stabilire a căror eliberare nu este reglementată prin Acordul menționat) și nici prelungirea permiselor de tip B deja eliberate. Partea elveţiană a arătat că măsura nu singularizează România, ea fiind aplicată de Elveţia în 2012 pentru statele membre nou intrate în UE şi în 2013 pentru celelalte state membre UE.

    Potrivit autorităților elvețiene, în perioada iunie 2016-mai 2017 au fost acordate aproximativ 3900 permise de ședere de tip B pentru cetățenii români și bulgari, cifră care depășește pragul mediu al ultimilor 3 ani, de 1024 de permise.

    Secretarul de stat George Ciamba a exprimat regretul cu privire la decizia luată de partea elvețiană, arătând că aceasta survine în contextul unui număr relativ mic al românilor care au solicitat un permis de tip B în ultimul an şi este în disonanţă cu contribuția pe care comunitatea românească din Elveția – în marea ei majoritate înalt calificată – o are pe piața locală a muncii.

    Partea română consideră că orice decizie privind libera circulație trebuie să se încadreze în spiritul facilitării unui parteneriat apropiat dintre UE și Elveția, cu obiectivul respectării liberei circulații a persoanelor și a forței de muncă şi non-discriminării cetățenilor europeni, valori care constituie elemente fundamentale ale Acordului pentru Libera Circulație a Persoanelor.

    Ministerul Afacerilor Externe va rămâne în dialog cu autoritățile elvețiene pentru identificarea celor mai bune soluții în sprijinul cetățenilor români, în spiritul constructiv care caracterizează relația bilaterală şi va continua, prin Ambasada României la Berna, să acorde asistența consulară necesară cetățenilor români aflaţi pe teritoriul Confederației Elvețiene.

    Conform Acordului din 1999 dintre Confederaţia Elveţiană şi Uniunea Europeană privind libera circulaţie a persoanelor (ALCP), extins la România şi Bulgaria la 1 iunie 2009 prin Protocolul II la acesta, accesul cetăţenilor români şi bulgari pe piaţa muncii elveţiene s-a făcut în limita unor cote stabilite pe o perioadă de 7 ani. Perioada de menţinere a restricţiilor pe piaţa muncii s-a încheiat la 31 mai 2016, data de la care Elveția a liberalizat circulația lucrătorilor români și bulgari. Conform Protocolului amintit, în cazul în care fluxul de lucrători români şi bulgari depășește cu 10% media ultimilor trei ani, la data de 1 iunie 2017 sau pentru ultima dată, la data de 1 iunie 2018, guvernul elvețian poate activa o clauză de salvgardare prin care să limiteze eliberarea de noi permise. Măsura poate fi aplicabilă pe durata unui an și poate fi prelungită cel mult până în mai 2019.

  • MAE a publicat “Ghidul de călătorie pentru Sărbătorile de iarnă”

    MAE a publicat “Ghidul de călătorie pentru Sărbătorile de iarnă”

    Ghidul de călătorie pentru Sărbătorile de iarnă



    Ministerul Afacerilor Externe a lansat ediţia 2016 a “Ghidului de călătorie pentru Sărbătorile de iarnă”, pentru unele dintre destinaţiile cele mai căutate de către turiştii români: Austria, Bulgaria, Elveţia, Franţa, Germania, Italia, Ungaria.



    Cetăţenii români care se deplasează în statele menționate în scop turistic pot obține din acest ghid informaţii utile pentru o vacanță cât mai sigură şi lipsită de evenimente nedorite.



    Călătoreşte în siguranţă



    Cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţia aplicaţia pentru telefoane mobile inteligente “Călătoreşte în siguranţă“, care oferă informaţii şi recomandări de călătorie şi posibilitatea de a fi alertați în cazul în care apar situații deosebite, în țara în care se află. Aplicaţia poate fi descărcată gratuit din App Store şi Google Play.

  • Jurnal românesc – 30.09.2016

    Jurnal românesc – 30.09.2016

    Ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, Maria
    Ligor, efectuează, în aceste zile, o vizită la Roma. Joi, oficialul a întâlniri
    cu reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale italiene. Discuţiile s-au
    axat pe schimbul de bune practici în ceea ce priveşte relaţionarea cu diaspora,
    pe schimbul de informaţii legate de politicile publice sau pe migraţie şi
    securitate. Potrivit unui comunicat al MAE, Maria Ligor a prezentat
    iniţiativele Guvernului prin care se încurajează reîntoarcerea românilor în
    ţară şi stimularea investiţiilor, aşa cum este proiectul ‘Diaspora Start-Up’,
    dezvoltat de către Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de
    Pretutindeni şi Ministerul Fondurilor Europene sau prevederile adresate
    diasporei din cadrul pachetului de creştere a mobilităţii. Agenda întâlnirilor
    oficiale din prima zi a vizitei în Italia s-a încheiat cu o întrevedere cu
    prefectul Romei, Paola Basilone. Dialogul a evidenţiat contribuţia substanţială
    pe care românii stabiliţi în regiunea capitalei şi-o aduc la economia şi în
    societatea italiană. Paola Basilone a subliniat gradul ridicat de integrare a
    românilor, atât din perspectiva participării la mediul de afaceri, cât şi din
    cea a forţei de muncă. Maria Ligor a arătat că avantajul bunei integrări în
    societate poate fi amplificat de beneficiile ce se desprind din faptul că
    tinerii şi copiii de origine română au acces simultan la două culturi. În acest
    sens, ea a reiterat importanţa continuării proiectului guvernamental de predare
    a noţiunilor de limbă, cultură şi civilizaţie română în şcolile italiene.


    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, Legea pentru
    modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei
    circulaţii a cetăţenilor români în străinatate. Aceasta prevede că declaraţia
    părinţilor pentru minorii care călătoresc în străinătate poate fi eliberată
    pentru mai multe călătorii, pentru o perioadă de trei ani, fără menţionarea
    destinaţiilor. Legea prevede şi exceptarea de la prezentarea declaraţiei
    părinţilor sau tutorelui pentru minorii care au domiciliul sau reşedinţa
    stabilite în statul de destinaţie. Aceasta mai prevede eliminarea
    obligativităţii menţionării scopului deplasării şi a rutei în cuprinsul
    declaraţiei notariale ce conţine acordul părinţilor de efectuare a călătoriei
    de către cetăţeanul român în străinătate însoţit de o altă persoană. Actul
    normativ mai stipulează introducerea cărţii electronice de identitate ca
    document de călătorie şi eliberarea paşapoartelor de serviciu şi pentru
    personalul autorităţilor publice care candidează pentru posturi în cadrul unor
    organizaţii, instituţii sau misiuni internaţionale, dacă se solicită expres,
    sau care ocupă funcţii de expert naţional detaşat la instituţiile UE.


    Ministerul român de Externe informează că, începând cu data de 1
    octombrie 2016, în Elveţia vor intra în vigoare dispoziţiile legale de punere
    în aplicare a iniţiativei privind expulzarea infractorilor străini, adoptată la
    data de 28 noiembrie 2010. Noua legislaţie prevede înăsprirea dispoziţiilor
    care reglementează expulzarea infractorilor străini. Pentru o serie de
    infracţiuni, instanţa penală, care va stabili un verdict de vinovăţie, va fi
    obligată să pronunţe, în plus, şi expulzarea condamnatului. Durata expulzării va
    fi de 5 până la 15 ani. În caz de recidivă, se poate ajunge la 20 ani sau ca
    expulzarea să fie valabilă pe viaţă. Lista infracţiunilor în cauză include, în
    special, toate actele care au ca rezultat moartea unei fiinţe umane, vătămarea
    gravă sau punerea în pericol a altor persoane, infracţiuni grave de natură
    sexuală şi toate infracţiunile grave împotriva patrimoniului.

  • Elveţia – Intrarea în vigoare a legislaţiei privind expulzarea infractorilor străini

    Elveţia – Intrarea în vigoare a legislaţiei privind expulzarea infractorilor străini

    Ministerul Afacerilor Externe informează că, începând cu data de 1 octombrie 2016, în Confederaţia Elveţiană vor intra în vigoare dispozițiile legale de punere în aplicare a inițiativei privind expulzarea infractorilor străini, adoptată la data de 28 noiembrie 2010.

    Noua legislație prevede înăsprirea dispozițiilor care reglementează expulzarea infractorilor străini. Pentru o serie de infracțiuni, instanța penală, care va stabili un verdict de vinovăție, va fi obligată să pronunțe, în plus, și expulzarea condamnatului. Durata expulzării va fi de 5 până la 15 ani. În caz de recidivă, se poate ajunge la 20 ani sau ca expulzarea să fie valabilă pe viață. Lista infracțiunilor în cauză include, în special, toate actele care au ca rezultat moartea unei ființe umane, vătămarea gravă sau punerea în pericol a altor persoane, infracțiuni grave de natură sexuală și toate infracțiunile grave împotriva patrimoniului. Judecătorul va putea, în mod excepțional, să renunțe la dispunerea unei expulzări obligatorii, dacă aceasta pune cetățeanul străin într-o situație personală gravă sau atunci când interesele publice pentru expulzare nu prevalează asupra interesului privat al cetățeanului străin de a rămâne în această ţară. O atenție deosebită va fi acordată situației străinilor care s-au născut sau care au crescut în Confederaţia Elvețiană. Pentru alte infracțiuni prevăzute în Codul Penal și în dreptul penal accesoriu, judecătorul poate pronunța o expulzare (nu este obligatoriu) pentru o perioadă de la 3 la 15 ani.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginii de Internet www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (disponibilă gratuit în App Store şi Google Play), care oferă informaţii, sfaturi de călătorie şi posibilitatea de a fi alertaţi, în cazul în care apar situaţii speciale, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îţi poate salva viaţa!.

  • Jurnal românesc 10.08.2016

    Jurnal românesc 10.08.2016

    De ce nu s-au înscris mai mulţi români din străinătate în Registrul
    Electoral pentru a putea vota prin corespondenţă la alegerile
    parlamentare din toamnă? Având în vedere că termenul limită până la care se mai pot înregistra este în jurul datei de 1
    septembrie, portalul anticorupţie România
    Curată îi invită pe românii din Diaspora să scrie şi să spună dacă s-au înregistrat în Registrul
    Electoral şi, dacă nu au făcut-o până acum, care sunt motivele care i-au împiedicat. De
    asemenea, ei sunt invitaţi să trimită întrebări şi nelămuriri legate de votul prin corespondenţă, dar şi referitoare
    la celelalte modalităţi de a vota. La toate aceste întrebări vor răspunde ministrul pentru
    Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, Maria Ligor, şi un reprezentant al Autorităţii Electorale
    Permanente, care vor participa joi, 11 august, începând cu ora 11,
    la webinarul organizat de România Curată pe tema
    votului prin corespondenţă. Întrebările pot fi adresate direct celor doi oficiali, iar ei vor răspunde pe
    parcursul webinarului, sau pot fi trimise înainte pe email la
    adresa contact@romaniacurata.ro.




    Ambasada României la Londra a anunţat că a preluat
    poziţiile instituţiilor abilitate ale statului român (IGPR şi DIICOT) şi le-a
    transmis, cu scop de drept la replică, postului britanic de televiziune Sky
    News. Totodată, Ambasada a sesizat autoritatea de reglementare din domeniul
    comunicaţiilor din Marea Britanie, OFCOM, referitor la reportajul ‘Criminal
    Gang Selling Military Weapons’, difuzat de respectivul post pe 7 august.
    Jurnalişti britanici susţin în reportaj că, după două luni de negocieri, au
    fost îndrumaţi spre o zonă izolată din România, unde s-au întâlnit cu
    traficanţi de arme. Acestea ar fi fost aduse din Ucraina, destinaţia lor finală
    fiind vestul Europei şi Orientul Mijlociu. Din primele verificări efectuate de
    poliţiştii români, cu sprijinul celorlalte instituţii din sistemul de
    securitate naţională, rezultă că armele prezentate în reportaj nu sunt de
    asalt, ci de vânătoare, iar, până în acest moment, nu există date din care să
    rezulte că ar proveni din săvârşirea infracţiunii de contrabandă. Sursele din
    cadrul DIICOT susţin că reportajul ‘a fost aranjat’, jurnaliştii indicându-le
    presupuşilor traficanţi inclusiv ce să spună la filmare. De asemenea,
    jurnaliştii i-ar fi plătit pe presupuşii traficanţi.




    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, marţi, decretul de
    numire a Deliei Popescu în funcţia de ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii
    Informaţionale în guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloş. Delia Popescu
    activează în domeniul e-guvernării din 2003, ocupându-se de dezvoltarea şi
    implementarea sistemelor informatice destinate furnizării serviciilor publice
    electronice atât pentru cetăţeni, cât şi pentru mediul de afaceri. Din 2014,
    Delia Popescu este preşedinte al Agenţiei pentru Agenda Digitală a României.
    Amintim că postul de ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în
    actualul Cabinet tehnocrat de la Bucureşti era ocupat interimar după remanierea
    efectuată la începutul lunii trecute.




    Secretarul de stat pentru afaceri globale, Daniela Gîtman,
    l-a primit pe ambasadorul agreat al Elveţiei la Bucureşti, Urs Herren, în vederea
    prezentării copiilor scrisorilor de acreditare, prilej cu care a salutat
    decizia acestui stat de a elimina restricţiile de pe piaţa muncii pentru cetăţenii românii începând cu 1 iunie
    2016. Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, cei doi
    oficiali au abordat stadiul şi perspectivele relaţiei româno-elveţiene,
    subliniind satisfacţia pentru calitatea dialogului politic şi dorinţa de
    impulsionare a acestuia pe viitor. Daniela Gîtman a exprimat speranţa că, în problema
    limitării imigraţiei prin cote, va fi identificată o soluţie comună şi aplicabilă tuturor
    statelor membre ale Uniunii Europene, care să nu permită discriminări între cetăţenii
    acestora.

  • Daniela Gîtman salută decizia Elveției de a elimina restricțiile de pe piața muncii pentru români

    Daniela Gîtman salută decizia Elveției de a elimina restricțiile de pe piața muncii pentru români

    Secretarul de stat Daniela
    Gîtman, l-a primit marți pe ambasadorul agreat al Elveției la București, Urs
    Herren, în vederea prezentării copiilor scrisorilor de acreditare, prilej cu
    care a salutat decizia acestui stat de a elimina restricțiile de pe piața
    muncii pentru cetățenii românii începând cu 1 iunie 2016.




    A fost evocat
    interesul pentru consolidarea cooperării în plan economic, sectorial și la
    nivelul colectivităților locale, părțile convenind să acorde un plus de atenție
    domeniului tehnologiilor de vârf, pornind de la succesele înregistrate de
    inventatorii români laureați la Salonul pentru Invenții de la Geneva. Cei doi
    oficiali au exprimat, totodată, satisfacția pentru cooperarea de succes
    înregistrată în implementarea proiectelor derulate în România cu sprijin financiar
    elvețian, în domeniile protecției mediului, infrastructurii, securității și
    dezvoltării umane și sociale, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe






    Daniela Gîtman a exprimat
    speranța că, în problema limitării imigrației prin cote, va fi identificată o
    soluție comună și aplicabilă tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, care
    să nu permită discriminări între cetățenii acestora. De asemenea, secretarul de
    stat a evidențiat rolul constructiv pe care comunitatea românească îl are în
    dezvoltarea economiei elvețiene, fiind o comunitate bine integrată în
    societatea acestei țări, mai precizează MAE