Radio România Internațional

Tag: Elvetia

  • Retrospectiva săptămânii 05.09 – 11.09.2021

    Retrospectiva săptămânii 05.09 – 11.09.2021

    Criză
    guvernamentală la București


    Moţiunea
    de cenzură iniţiată de USR PLUS, fost număr doi în coaliția guvernamentală,
    împreună cu AUR, opoziţia ultranaţionalistă, împotriva guvernului condus de
    liberalul Florin Cîţu, a fost citită joi în plenul Parlamentului de la
    București, într-o şedinţă tensionată. Textul documentului este axat pe
    investiţii, sănătate, educaţie şi infrastructură. Cele două partide atrag
    atenţia că România este condusă de un guvern fără susţinerea majorităţii
    parlamentare şi de un premier concentrat pe competiţia internă din partid. Dezbaterea
    şi votul moțiunii vor avea loc după ce Curtea Constituţională se va pronunţa pe
    sesizarea premierului privind existenţa unui conflict juridic între Legislativ
    şi Executiv. Președintele Camerei Deputatilor, liderul liberal Ludovic Orban,
    aflat în competiție cu Florin Cîțu pentru șefia PNL, consideră că decizia de
    amânare a calendarului de dezbatere și votare este neconstituţională. La rândul
    său, preşedinta Senatului, Anca Dragu, din partea USR PLUS, spune că liberalii
    folosesc toate tertipurile pentru a împiedica dezbaterea şi votul asupra
    moţiunii de cenzură. Prim-ministrul a declarat că va cere demisia preşedinţilor
    celor două camere dacă decizia CCR la sesizarea sa va fi favorabilă. Amintim că
    USR PLUS a depus moțiunea de cenzură după ce Florin Cîțu l-a demis pe ministrul userist al justiţiei
    Stelian Ion. Ulterior, miniștrii USR PLUS au demisionat, iar secretarii și subsecretarii
    de stat, precum și prefecții și subprefecții din partea acestei formațiuni au
    fost destituiți.



    Vizita
    președintelui României în Elveția


    Aflat
    în vizită oficială în Elveția, seful statului Klaus Iohannis a declarat, joi, referindu-se
    la situaţia politică de la Bucureşti, că situația guvernamentală nu este deloc
    îngrijorătoare. În cadrul întâlnirilor cu omologul său, Guy
    Parmelin, care au avut loc cu ocazia aniversării a 110 ani de la stabilirea
    legăturilor diplomatice bilaterale, șeful statului român a amintit că în
    România există investiţii elveţiene foarte importante şi de mare succes și a
    apreciat că acest trend va continua. Totodată, președintele Klaus Iohannis i-a
    mulţumit omologului său elveţian pentru susţinerea pe care ţara sa o acordă
    României în ceea ce privește aderarea la OCDE. La rândul său, preşedintele
    elveţian a spus că cele două ţări au numeroase puncte de vedere comune şi
    motive de speranţă. Oficialii au discutat, de asemenea, despre educaţie,
    securitate cibernetică, cercetare şi inovare, unde există un potenţial de
    colaborare foarte bun.



    Reuniunea
    Anuală a Diplomației Române la București


    Reuniunea
    Anuală a Diplomaţiei Române a avut loc în format hibrid, timp de trei zile, la
    Bucuresti, cu o serie de sesiuni plenare găzduite şi moderate de ministrul de externe
    Bogdan Aurescu. Temele abordate au fost, între altele, provocările de
    securitate actuale, rezilienţa în timpul pandemiei şi întărirea cooperării
    între parteneri. S-a discutat și despre rolul României în perspectiva
    Conferinţei privind Viitorul Europei şi elementele de reformă consulară
    derulate la nivelul MAE pe parcursul ultimului an, alături de măsurile avute în
    vedere în continuare pe acest palier. Invitaţi speciali au fost ministrul
    afacerilor externe al Greciei, Nikos Dendias, şi Secretarul General al OSCE,
    Helga Schmid. Șeful diplomaţiei române a subliniat emergenţa unor noi provocări
    de securitate atât în regiune, cât şi în lume, iar ministrul grec a declarat că
    solidaritatea este esenţială în abordarea ameninţărilor transnaţionale. La
    rândul său, Secretarul General al OSCE a subliniat că diplomaţia multilaterală
    este singura soluţie viabilă în gestionarea eficientă a ameninţărilor actuale
    de securitate. Invitat special la reuniune a fost și ministrul de Externe al
    Republicii Moldova, Nicu Popescu. Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar
    românofonă) şi vecinătatea estică se confruntă în continuare cu presiuni de
    toate tipurile din exterior, a declarat Bogdan Aurescu. Ministrul moldovean a explicat
    că ţara sa s-a confruntat în ultimii ani cu o creştere a corupţiei şi o slăbire
    a statului şi a instituţiilor sale, de aceea rezilienţa a scăzut, inclusiv în
    faţa efectelor de toate tipurile ale pandemiei.



    România
    – în valul patru al pandemiei de COVID-19


    România a depășit în această săptămână pragul de două mii de
    infectări cu COVID-19 în 24 de ore. A crescut și numărul deceselor la câteva
    zeci pe zi, iar la Terapie Intensivă sunt deja din ce în ce mai mulți pacienți
    infectați. Specialiștii în sănătate spun că țara se află în valul patru al
    pandemiei de COVID-19 și recomandă, din nou, respectarea măsurilor de protecție
    sanitară și imunizarea. Românii nu se grăbesc, însă, astfel că acoperirea
    vaccinală anti-COVID la nivel naţional, din populaţia rezidentă eligibilă de
    peste 12 ani, este de circa 31%.Până acum, cu schema completă au
    fost imunizate circa 5,2 milioane de persoane. Potrivit Institutului Național
    de Sănătate Publică, peste 80% dintre cazurile de COVID-19 înregistrate săptămâna
    trecută au fost în cazul persoanelor nevaccinate.

    Totodată, aproape 93% din
    decesele înregistrate au fost la persoane neimunizate, iar 5% la persoane
    vaccinate cu schema incompletă. Autorităţile au anunțat că se fac eforturi
    pentru creşterea paturilor de la Terapie Intensivă și, totodată, că se vor
    organiza centre mobile de vaccinare, în special în satele unde nu există
    suficienţi medici. La fel se va întâmpla şi în campusurile universitare, unde studenții
    vor avea posibilitatea să se imunizeze. Pentru învățământul preuniversitar,
    cursurile vor începe luni, pe 13 septembrie cu elevii în bănci, iar autorităţile
    spun că şcolile vor rămâne deschise atât timp cât rata de infectare într-o
    localitate nu trece de 6 la mie. Între timp, starea de alertă a fost, din nou,
    prelungită cu 30 de zile, însă guvernul nu intenţionează să vină
    cu măsuri restrictive suplimentare, a spus secretarul de stat Raed Arafat.

    Joi,
    Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a actualizat lista ţărilor cu
    risc ridicat pentru care se impune intrarea în carantină a persoanelor care
    revin în România, listă care va intra în vigoare din 12 septembrie. Între
    altele, Bulgaria a intrat în zona roșie, iar Germania a trecut din zona verde
    în cea galbenă. Cei vaccinați împotriva COVID-19 nu trebuie să stea în
    carantină dacă vin din zone aflate pe lista galbenă sau pe cea roșie.


  • Condiții de intrare pe teritoriul Elveției și al Principatului Liechtenstein în contextul pandemiei

    Condiții de intrare pe teritoriul Elveției și al Principatului Liechtenstein în contextul pandemiei

    Ministerul Afacerilor Externe precizează că autoritățile federale elvețiene au revizuit condițiile de intrare pe teritoriul Confederației Elvețiene, în contextul pandemiei de COVID-19. Noile măsuri se aplică și pentru intrarea pe teritoriul Principatului Liechtenstein.

    Potrivit informațiilor comunicate de către autoritățile elvețiene, începând cu data de 22 martie 2021, ora 00:00, România va fi inclusă pe lista statelor/regiunilor cu grad ridicat de risc epidemiologic. Astfel, toate persoanele (cu excepția copiilor sub 12 ani) care în ultimele 10 zile anterior intrării pe teritoriul Confederației Elvețiene s-au aflat, pentru mai mult de 24 de ore, pe teritoriul unor state/regiuni cu grad ridicat de risc epidemiologic, printre care și România, trebuie să prezinte rezultatul negativ al unui test molecular de tip PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 72 de ore anterior intrării pe teritoriul elvețian. Documentul care atestă rezultatul testării trebuie să includă următoarele informații: numele, prenumele și data nașterii persoanei testate; data și ora prelevării testului; tipul testului și rezultatul testării.

    De asemenea, suplimentar măsurii prezentării unui test molecular cu rezultat negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, persoanele care sosesc în Confederația Elvețiană dintr-un alt stat/regiune cu grad ridicat de risc epidemiologic, printre care și România, vor efectua o perioadă de carantină de 10 zile. Persoanele supuse măsurii de carantină obligatorie trebuie să se înregistreze la autoritățile cantonale din localitatea de destinație în termen de maximum 48 de ore de la sosire.

    Măsura carantinei poate fi redusă, cu aprobarea autorităților cantonale competente, dacă persoanele supuse acestei măsuri efectuează, în cea de-a 7-a zi de carantină, un test pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 (de tip antigen rapid sau PCR), pe cheltuială proprie, iar rezultatul acestuia este negativ.

    Măsurile se aplică indiferent de mijlocul de transport folosit pentru călătoria în Confederația Elvețiană.

    Sunt exceptate de la măsura prezentării unui test molecular tip PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 și de la efectuarea măsurii de carantină următoarele categorii:

    – persoanele implicate în asigurarea bunei funcționări a sistemului medical și/sau de ordine și securitate publică și a sistemului administrativ federal;

    – transportatorii internaționali de bunuri și persoane;

    – persoanele care călătoresc în scop profesional sau medical, deplasarea fiind absolut necesară și neputând suferi amânare;

    – persoanele care revin pe teritoriul Confederației Elvețiene după ce au călătorit într-un stat/regiune cu risc epidemiologic ridicat din motive profesionale sau medicale absolut necesare și care nu puteau fi amânate;

    – persoanele care s-au aflat în tranzit direct (pentru mai puțin de 24 de ore) pe teritoriul unui stat/unei regiuni cu grad ridicat de risc epidemiologic;

    – persoanele care tranzitează direct teritoriul Confederației Elvețiene spre alte destinații. În acest caz, autoritățile locale pot solicita prezentarea unor documente justificative, care să dovedească necesitatea tranzitării teritoriului național (ex.: domiciliu / rezidență / drept de ședere / contract de muncă / orice altă dovadă a necesității intrării, precum adeverință de tratament medical imperios necesar, de studii etc.);

    – persoanele care revin pe teritoriul Confederației Elvețiene după participarea la un eveniment care a avut loc într-un stat/regiune cu risc epidemiologic ridicat, cu condiția să prezinte dovezi că participarea și șederea au avut loc în conformitate cu un plan de protecție specific. Excepția se referă, în special, la participarea în scop profesional la o competiție sportivă, la un eveniment cultural sau la un congres;

    – persoanele care pot atesta faptul că au fost infectate cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele trei luni anterior intrării în Confederația Elvețiană și s-au vindecat.

    Informații suplimentare cu privire la noile măsuri și actualizări ale listei statelor/regiunilor cu grad ridicat de risc epidemiologic sunt disponibile la următoarea pagină de internet: https://www.bag.admin.ch/bag/en/home/krankheiten/ausbrueche-epidemien-pandemien/aktuelle-ausbrueche-epidemien/novel-cov/empfehlungen-fuer-reisende/quarantaene-einreisende.html

    Ministerul Afacerilor Externe reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Berna: +41 31 351 36 39 sau +41 31 351 05 46, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție telefonul de urgență al Ambasadei României la Berna: +41 76 387 50 05.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet: http://www.mae.ro/node/51909, https://www.mae.ro/node/51979 și http://berna.mae.ro.

  • Artista plastică Georgeta Ştefănescu, cetăţean român şi francez, stabilită în Elveţia

    Artista plastică Georgeta Ştefănescu, cetăţean român şi francez, stabilită în Elveţia

    Artista plastică Georgeta Ştefănescu, cetăţean român şi francez, stabilită în Elveţia, expune la Galeria Romană din Bucureşti fotografii prelucrate digital.


    Eugen Cojocariu a stat de vorbă cu artista la vernisajul expoziţiei “Spiritele parcului”.






    Expoziţia

  • Condiții de intrare pe teritoriul Republicii Lituania

    Condiții de intrare pe teritoriul Republicii Lituania

    Ministerul Afacerilor Extene informează că autoritățile din Republica Lituania au revizuit, începând cu data de 17 august a.c., condițiile de intrare în acest stat pentru cetățenii și rezidenții permanenți ai statelor Uniunii Europene, Spațiului Economic European, precum și din Confederația Elvețiană și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

    Conform acestei noi decizii, România este plasată în categoria statelor unde rata de infectare depășește valoarea de 25 cazuri / 100.000 de locuitori. Astfel, persoanele care sosesc în Republica Lituania provenind din această categorie de state trebuie să prezinte un test negativ pentru infecția cu COVID-19, efectuat, în statul de plecare, cu maximum 72 de ore înainte de sosirea în Republica Lituania și să se autoizoleze pentru o perioadă de 14 zile. Anterior acestei decizii, persoanele provenind din această categorie de state în care era inclusă și România nu puteau intra în Republica Lituania.

    Totodată, persoanele care sosesc în Republica Lituania din străinătate, pe cale aeriană sau maritimă, trebuie să se înregistreze la Centrul Național de Sănătate Publică din Republica Lituania (https://keleiviams.nvsc.lt/en/form) înainte de intrarea în țară. Persoanele care folosesc mijloace de transport rutier / feroviar trebuie să îndeplinească această procedură în termen de 12 ore de la sosire.

    Măsurile anunțate de autoritățile Republicii Lituania nu se aplică persoanelor care tranzitează teritoriul acestui stat pentru întoarcerea în țara de reședință, precum și altor categorii specifice de persoane, potrivit informațiilor disponibile pe pagina web a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania –https://urm.lt/default/en/important-covid19.

    Ministerul Afacerilor Externe continuă dialogul cu autoritățile lituaniene și va comunica public elementele de noutate care vor fi transmise oficial de către partea lituaniană.

    Ministerul Afacerilor Externe reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Vilnius: +370 (5) 2310552, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție și telefonul de urgență al misiunii diplomatice: +370 68573238.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet :

    http://www.mae.ro/node/51919, https://vilnius.mae.ro/ și www.mae.ro.

  • Condiții de intrare pe teritoriul Republicii Lituania

    Condiții de intrare pe teritoriul Republicii Lituania

    Ministerul Afacerilor Extene informează că autoritățile din Republica Lituania au revizuit, începând cu data de 17 august a.c., condițiile de intrare în acest stat pentru cetățenii și rezidenții permanenți ai statelor Uniunii Europene, Spațiului Economic European, precum și din Confederația Elvețiană și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

    Conform acestei noi decizii, România este plasată în categoria statelor unde rata de infectare depășește valoarea de 25 cazuri / 100.000 de locuitori. Astfel, persoanele care sosesc în Republica Lituania provenind din această categorie de state trebuie să prezinte un test negativ pentru infecția cu COVID-19, efectuat, în statul de plecare, cu maximum 72 de ore înainte de sosirea în Republica Lituania și să se autoizoleze pentru o perioadă de 14 zile. Anterior acestei decizii, persoanele provenind din această categorie de state în care era inclusă și România nu puteau intra în Republica Lituania.

    Totodată, persoanele care sosesc în Republica Lituania din străinătate, pe cale aeriană sau maritimă, trebuie să se înregistreze la Centrul Național de Sănătate Publică din Republica Lituania înainte de intrarea în țară. Persoanele care folosesc mijloace de transport rutier / feroviar trebuie să îndeplinească această procedură în termen de 12 ore de la sosire.

    Măsurile anunțate de autoritățile Republicii Lituania nu se aplică persoanelor care tranzitează teritoriul acestui stat pentru întoarcerea în țara de reședință, precum și altor categorii specifice de persoane, potrivit informațiilor disponibile pe pagina web a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania.

    Ministerul Afacerilor Externe continuă dialogul cu autoritățile lituaniene și va comunica public elementele de noutate care vor fi transmise oficial de către partea lituaniană.

    Ministerul Afacerilor Externe reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Vilnius: +370 (5) 2310552, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție și telefonul de urgență al misiunii diplomatice: +370 68573238.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet :

    http://www.mae.ro/node/51919, https://vilnius.mae.ro/ și www.mae.ro.

  • MAE: Măsuri privind condiţiile de intrare în Elveţia si pe teritoriul Principatului Liechtenstein

    MAE: Măsuri privind condiţiile de intrare în Elveţia si pe teritoriul Principatului Liechtenstein

    Autorităţile federale elveţiene au anunţat noi măsuri privind condiţiile de intrare pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene, măsuri care se aplică şi pentru intrarea pe teritoriul Principatului Liechtenstein, informează MAE.

    Noile prevederi vor intra în vigoare astăzi, de la ora 00:00. România a fost inclusă pe lista statelor cu grad ridicat de risc epidemiologic privind infectarea cu COVID-19. Astfel, toate persoanele care intră pe teritoriul elveţian şi care s-au aflat în ultimele 14 zile pe teritoriul României trebuie să intre în carantină (autoizolare) la domiciliu sau la o altă locaţie adecvată pentru o perioadă de 10 zile, imediat după sosirea pe teritoriul elveţian.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet:

    http://www.mae.ro/node/51909 ,

    https://www.mae.ro/node/51979 ,

    http://berna.mae.ro

    http://www.mae.ro .

  • Noi măsuri privind condiţiile de intrare în Elveția

    Noi măsuri privind condiţiile de intrare în Elveția

    Elveția a anunţat, miercuri, noi măsuri privind condiţiile de intrare pe teritoriul acestei ţări, în vigoare din 8 august, ora 00,00, şi care se aplică şi pentru intrarea pe teritoriul Principatului Liechtenstein, fiind introdusă carantina pentru 10 zile pentru cei care vin din România, cu anumite excepţii, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

    Potrivit MAE, România a fost inclusă pe lista statelor cu grad ridicat de risc epidemiologic privind infectarea cu SARS-CoV-2, iar toate persoanele care intră în Elveţia şi care s-au aflat în ultimele 14 zile pe teritoriul ţării noastre trebuie să intre în carantină (autoizolare) la domiciliu sau la o altă locaţie adecvată pentru o perioadă de 10 zile, imediat după sosire. Persoanele care intră în carantină (autoizolare) trebuie să contacteze autorităţile sanitare cantonale în decurs de două zile de la intrarea pe teritoriul acestui stat şi să urmeze indicaţiile acestora.

    Conform reglementărilor în vigoare, perioada de carantină (autoizolare) nu poate fi întreruptă ca urmare a unei testări moleculare negative pentru infecţia cu noul coronavirus. Nerespectarea măsurilor menţionate este sancționată cu amendă contravenţională de până la 10.000 de franci elveţieni.

    Exceptate de la măsura carantinei (autoizolării), cu condiţia să nu prezinte simptome specifice COVID-19, sunt următoarele categorii de persoane:

    – persoanele care asigură în mod profesional şi organizat (pe cale rutieră, feroviară, aeriană sau navigabilă) transportul de bunuri şi persoane şi care, din acest considerent, s-au aflat în ultimele 14 zile pe teritoriul unui stat cu grad ridicat de risc epidemiologic;

    – persoanele care provin din România şi care tranzitează direct teritoriul elveţian spre destinaţii din alte state. În aceste cazuri, autorităţile elveţiene pot solicita prezentarea unor documente justificative care să dovedească necesitatea tranzitării teritoriului elveţian (ex.: domiciliu/rezidenţă/drept de şedere/contract de muncă/orice altă dovadă a necesităţii intrării pe teritoriul elveţian, precum adeverinţă de tratament medical imperios necesar, de studii etc.);

    – persoanele care s-au aflat în tranzit direct (pentru mai puţin de 24 de ore) pe teritoriul României sau pe cel al unui stat cu grad ridicat de risc epidemiologic;

    – angajaţii care sunt direct implicaţi în asigurarea bunei funcţionări a sistemului medical şi/sau de ordine şi securitate publică elveţian;

    – persoanele care călătoresc în Confederaţia Elveţiană în scop profesional sau medical, zilnic sau pentru o perioadă de cel mult cinci zile, iar respectiva deplasare este absolut necesară şi nu suferă amânare.

    Informaţii cu privire la noile măsuri: berna.mae.ro/, www.bag.admin.ch.

    Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Berna: +41 31 351 36 39 sau +41 31 351 05 46, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanenţă. În cazul unei situații cu caracter de urgenţă, au la dispoziţie telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice: +41 76 387 50 05.

    MAE recomandă consultarea paginilor de internet: www.mae.ro/node/51909, www.mae.ro/node/51979, berna.mae.ro şi www.mae.ro.

    sursă: agerpres

  • Jurnal românesc – 11.02.2020

    Jurnal românesc – 11.02.2020

    Prim-ministrul
    desemnat Ludovic Orban a depus, la Parlament, lista miniştrilor care vor face
    parte din viitorul cabinet şi programul de guvernare pe care liberalii doresc
    să-l implementeze. Pe lista executivului Orban 2 se regăsesc aceleaşi nume care
    au făcut parte din guvernul demis de Parlament prin moţiune de cenzură la data
    de 5 februarie. Sunt mulţumit de activitatea fiecărui ministru, sunt
    oameni competenţi şi, ca atare, echipa guvernamentală este propusă în aceeaşi
    componenţă, şi-a argumentat premierul desemnat decizia. În ceea ce
    priveşte programul de guvernare, Ludovic Orban a spus că acesta a fost
    actualizat. Am scos acele obiective care au fost atinse şi am mai adăugat
    câteva atât în zona fondurilor europene, cât şi în zona lucrărilor publice,
    dezvoltării regionale şi administraţiei şi în zona de afaceri interne, a declarat
    Orban. Acesta a reiterat faptul că obiectivul declarat al PNL rămâne
    declanşarea de alegeri anticipate. Social-democraţii, care au sesizat Curtea
    Constituţională referitor la modul în care a fost desemnat premierul, au
    transmis că nu vor vota Cabinetul Orban 2. Liderul PSD Marcel Ciolacu a
    declarat că strategia formaţiunii din ziua validării executivului va fi
    stabilită săptămâna viitoare, într-o şedinţă a Comitetului Executiv Naţional.




    România are de
    la 1 februarie încă un eurodeputat în Parlamentul European, odată cu ieşirea
    Marii Britanii din blocul comunitar şi redistribuirea unei părţi a locurilor
    deţinute de britanici. Fotoliul i-a revenit fostului ministru al Afacerilor
    Europene Victor Negrescu, care a mai avut un mandat în Legislativul European în
    perioada 2014-2017. Acesta va activa în Grupul Socialiştilor şi Democraţilor şi
    şi-a stabilit trei priorităţi: o implicare activă pentru o Europă socială,
    bazată pe educaţie, inovaţie/sectorul digital, protecţia mediului, sănătate şi
    transporturi, o mai mare transparenţă la nivelul UE şi democratizarea accesului
    la procesul decizional european, respectiv asigurarea de drepturi şi
    oportunităţi egale pentru toţi cetăţenii europeni. Negrescu apreciază că
    Uniunea Europeană trebuie să se modernizeze pentru a evita un nou scenariu de
    tip Brexit. Marea Britanie a părăsit UE, la 31 ianuarie, după 47 de ani de
    apartenență la blocul comunitar. 27 din cele 73 de fotolii de eurodeputat
    deţinute de britanici au fost redistribuite statelor care erau subreprezentate,
    iar 46 au fost rezervate pentru potenţiale viitoare extinderi ale Uniunii
    Europene. 33 de europarlamentari reprezintă acum România la Bruxelles şi Strasbourg.




    Scriitorul român
    Walter Ubelhart va fi prezent la Bruxelles, pe 21 februarie, pentru a-şi
    prezenta cartea În umbra lui Shakespeare, apărută în limba română
    şi tradusă în engleză, germană şi maghiară. Evenimentul se va desfăşura la Casa
    de Cultură Belgo-Română – Arthis şi are loc în cadrul Festivalului literar
    intercultural Interlitratour 2020. În umbra lui Shakespeare este un
    roman despre viaţa personajului istoric Johannes Banfi Hunyades. Chimist,
    alchimist, antropolog şi metalurgist, Hunyades a avut o influenţă considerabilă
    asupra contemporanilor săi. Destinul l-a condus în toată Europa, de la Praga
    până în Anglia unde a devenit un prieten apropiat al lui Shakespeare. Walter
    Ubelhart s-a născut în 1970 la Baia Mare, în judeţul Maramureş. Începând din
    2008, este preşedintele Forumului Democratic German din România – filiala
    Maramureş. A participat la realizarea mai multor scenarii de film, iar în
    prezent lucrează la adaptarea cinematografică a cărţii sale.




    Primăria Sibiu a
    anunţat că promovează municipiul la Târgul Internaţional de Turism de la Tel
    Aviv, care are loc în perioada 11-12 februarie. La standul României rulează
    filmul de prezentare a destinaţiei turistice Sibiu, iar reprezentantul
    Primăriei le oferă vizitatorilor informaţii despre evenimentele specifice
    oraşului, obiectivele turistice, cultura şi patrimoniul Sibiului, dar şi hărţi
    şi broşuri de promovare în limba engleză. Primarul Astrid Fodor a spus că
    manifestarea reprezintă o oportunitate de a atrage turişti din Israel. În
    ultimii ani, am observat o creştere a numărului de turişti care sosesc în Sibiu
    din această ţară. În centrul nostru de informare turistică am înregistrat anul
    trecut peste 2.000 de turişti israelieni, a spus edilul. Municipiul a
    fost promovat şi la Târgul de Turism de la Madrid, desfăşurat între 22 şi 26
    ianuarie şi va participa luna viitoare, între 4 şi 8 martie, la Târgul de
    Turism de la Berlin. Sibiul a fost, în 2007, primul oraş din România cu
    statutul de Capitală Culturală Europeană şi în 2019, prima regiune gastronomică
    europeană din ţara noastră.

  • Sportivul săptămânii – Tenismanul Horia Tecău

    Sportivul săptămânii – Tenismanul Horia Tecău

    Tenismanul român
    Horia Tecău şi olandezul Jean-Julien Rojer au câştigat duminică finala probei
    de dublu din cadrul turneului ATP de la Basel, din Elveţia, dotat cu premii
    totale de 2.082.655 de euro. Ei au trecut cu 7-5, 6-3 de perechea americană Taylor
    Fritz / Reilly Opelka. Tecău şi Rojer, favoriţii numărul patru, au obţinut
    victoria în 69 de minute. Este cea mai bună performanţă a lor la Basel, unde au
    mai jucat două semifinale, în 2015 şi 2016. De remarcat este faptul că, în
    finală, perechea româno-olandeză nu şi-a pierdut niciodată serviciul, salvând
    trei mingi de break ale americanilor. În
    urma acestui succes, Tecău şi Rojer au primit un cec de 135.160 de euro şi 500
    de puncte ATP la dublu. În clasamentul mondial, ei au au urcat fiecare câte 8
    locuri, fiind acum pe 13, respectiv 14. Cuplul lor a urcat un loc în ierarhia
    ATP Race, pentru Turneul Campionilor, iar acum se situează pe poziţia a cincea.
    Ei sunt practic calificaţi la competiţia care va reuni, la Londra, cei mai buni 8 jucători de simplu
    din acest un an şi cele mai bune opt perechi.


    Să mai notăm că,
    în urma performanţei de la Basel, Radio România Internaţional l-a desemnat pe
    Horia Tecău Sportivul Săptămânii.


    Horia Tecău s-a
    născut la Braşov, la 19 ianuarie 1985. Joacă tenis de la vârsta de 7 ani. În
    2002 a fost campion de juniori la dublu, la Wimbledon, alături de Florin
    Mergea. A trecut la profesionism în 2003. Din iulie 2008 se află între primii
    100 de jucători ai lumii la dublu, iar din noiembrie 2009, în primii 50. A
    urcat apoi în mod constant în clasamentul mondial de dublu, până pe locul 2,
    poziţie pe care a ocupat-o în luna noiembrie a anului 2015, după ce a câştigat,
    împreună cu olandezul Jean-Julien Rojer, Turneul Campionilor de la Londra. Horia
    Tecău a disputat, duminică, la Basel, finala cu numărul 58 din cariera sa de
    dublu. A câştigat 37 dintre finalele jucate şi a pierdut 21.

  • Sportivul săptămânii – Tenismanul Horia Tecău

    Sportivul săptămânii – Tenismanul Horia Tecău

    Tenismanul român
    Horia Tecău şi olandezul Jean-Julien Rojer au câştigat duminică finala probei
    de dublu din cadrul turneului ATP de la Basel, din Elveţia, dotat cu premii
    totale de 2.082.655 de euro. Ei au trecut cu 7-5, 6-3 de perechea americană Taylor
    Fritz / Reilly Opelka. Tecău şi Rojer, favoriţii numărul patru, au obţinut
    victoria în 69 de minute. Este cea mai bună performanţă a lor la Basel, unde au
    mai jucat două semifinale, în 2015 şi 2016. De remarcat este faptul că, în
    finală, perechea româno-olandeză nu şi-a pierdut niciodată serviciul, salvând
    trei mingi de break ale americanilor. În
    urma acestui succes, Tecău şi Rojer au primit un cec de 135.160 de euro şi 500
    de puncte ATP la dublu. În clasamentul mondial, ei au au urcat fiecare câte 8
    locuri, fiind acum pe 13, respectiv 14. Cuplul lor a urcat un loc în ierarhia
    ATP Race, pentru Turneul Campionilor, iar acum se situează pe poziţia a cincea.
    Ei sunt practic calificaţi la competiţia care va reuni, la Londra, cei mai buni 8 jucători de simplu
    din acest un an şi cele mai bune opt perechi.


    Să mai notăm că,
    în urma performanţei de la Basel, Radio România Internaţional l-a desemnat pe
    Horia Tecău Sportivul Săptămânii.


    Horia Tecău s-a
    născut la Braşov, la 19 ianuarie 1985. Joacă tenis de la vârsta de 7 ani. În
    2002 a fost campion de juniori la dublu, la Wimbledon, alături de Florin
    Mergea. A trecut la profesionism în 2003. Din iulie 2008 se află între primii
    100 de jucători ai lumii la dublu, iar din noiembrie 2009, în primii 50. A
    urcat apoi în mod constant în clasamentul mondial de dublu, până pe locul 2,
    poziţie pe care a ocupat-o în luna noiembrie a anului 2015, după ce a câştigat,
    împreună cu olandezul Jean-Julien Rojer, Turneul Campionilor de la Londra. Horia
    Tecău a disputat, duminică, la Basel, finala cu numărul 58 din cariera sa de
    dublu. A câştigat 37 dintre finalele jucate şi a pierdut 21.

  • Repatrierea Reginei Mamă Elena

    Repatrierea Reginei Mamă Elena

    Regina celor
    patru exiluri – astfel este supranumită Regina-Mamă Elena, repatriată, zilele acestea în România, ţara sa de adopţie pe care nu o va mai
    părăsi niciodată. Osemintele Reginei au fost aduse din Elveţia pentru a fi
    reînhumate în necropola regală de la Curtea de Argeş, din sudul României,
    alături de fiul ei, Regele Mihai I, dar şi de celelalte capete încoronate ale
    ţării – Carol I, Ferdinand I şi Carol II, precum şi Reginele Elisabeta, Maria
    şi Ana. Primul exil al Elenei are loc în 1910, când întreaga familie a
    Principesei născute pe 3 mai 1896 este obligată să părăsească Grecia natală, ca
    urmare a unei lovituri de stat îndreptate împotriva bunicului ei, Regele George
    I al elenilor.


    Şapte ani mai târziu, în 1917, după abdicarea tatălui său
    Constantin I, familia Elenei este, din nou, forţată să părăsească regatul
    Greciei şi să se stabilească în străinătate. În 1921, Elena se căsătoreşte cu
    viitorul rege Carol II al României şi îl naşte pe unicul său fiu, Mihai, dar
    şapte ani mai târziu divorţează în urma infidelităţii soţului său. Or, al
    treilea exil i-a fost impus
    Reginei-Mamă chiar de Carol
    II, astfel că Alteţa Sa Regală pleacă spre finele anului 1931 în Germania. Se
    mută, apoi, în Italia, unde rămâne până în 1940.


    Cel de-al patrulea şi ultim exil
    începe în ianuarie 1948, când Regina Elena pleacă definitiv din România
    împreună cu fiul ei, Regele Mihai I, obligat să abdice sub presiunile şi
    ameninţările noii puteri comuniste instaurate la Bucureşti. Regina îşi petrece
    ultimii ani ai vieţii în Italia, apoi în Elveţia, aproape de familia fiului
    său. Regina se stinge din viaţă pe 28 noiembrie 1982 şi este înmormântată în
    cimitirul Bois-de-Vaux din Lausanne. Într-un cuvânt, istoria zbuciumată a Familiei
    Regale din Grecia și mai apoi aceea a Familiei Regale din România i-au adus
    Reginei-Mamă Elena un destin tragic.


    Însă cei care au avut onoarea de a o
    cunoaște spun că Regina era un exemplu de integritate, demnitate, onoare și
    înțelepciune. Avea o personalitate fascinantă, era discretă, elegantă, cu un
    rafinat simț al umorului. De la ea au deprins Regele Mihai și fiicele acestuia
    credința profundă în Dumnezeu, dragostea pentru familie și compasiunea pentru
    sărmani. În anii ’40, mama regelui
    Mihai I a salvat numeroşi oameni de furia naziştilor. A fost motivul pentru
    care Memorialul Yad Vashem i-a acordat postum, în 1993, Reginei-Mamă Elena
    titlul de Drept Între Popoare, un titlu care se acordă persoanelor
    ce au militat pentru salvarea evreilor de la exterminare.


    Regina-Mamă Elena s-a opus, în egală măsură, abuzurilor ocupaţiei
    sovietice din România şi a încercat din răsputeri, alături de fiul ei, căruia
    îi era cel mai apropiat consilier şi confident, să păstreze ţara în lumea
    liberă. A fost, din nefericire, martora prăbușirii României. Acum, la 3 decenii
    de la căderea regimului comunist, Regina Elena revine definitiv în ţara de
    adopţie.

  • Weekend sportiv

    Weekend sportiv

    În acest weekend se desfăşoară, la Brăila, Trofeul Carpaţi la handbal feminin.
    La ediţia de anul acesta iar parte echipele A şi B ale României, precum şi
    selecţionatele Angolei şi Japoniei. Chiar dacă nu sunt formaţii de prim rang în handbalul feminin, cele două
    reprezentative pot fi adversare redutabile. De amintit doar că, la Jocurile
    Olimpice de la Rio, de acum trei ani, Angola a învins România… La Trofeul
    Carpaţi, Naţionala română va fi condusă din nou de pe banca tehnică de
    antrenorul suedez Tomas Ryde. El se află pentru a doua oară la cârma
    reprezentativei feminine a României, după ce a condus‑o la două competiţii
    majore, şi anume Campionatul Mondial din Danemarca, din 2015, unde a reuşit să
    obţină medalia de bronz, şi la Jocurile Olimpice de la Rio, din 2016.


    Trecem la
    canotaj. La Lucerna, în Elveţia, au loc Campionatele Europene ale seniorilor.
    România este reprezentată de o delegaţie formată din 41 de sportivi şi 11
    echipaje, cinci masculine şi şase feminine. Anul trecut, la campionatele
    continentale de la Glasgow, delegatia tricoloră a ocupat primul loc în
    clasamentul pe naţiuni, cu şapte medalii, dintre care trei de aur, douǎ de
    argint şi douǎ de bronz. Au obţinut medalii de aur echipajele feminine de doi
    rame fǎrǎ cârmaci şi de 8+1, alǎturi de cel masculin de patru rame fǎrǎ cârmaci.
    Pe treapta a doua a podiumului au urcat bǎieţii de la dublu vâsle şi fetele de
    la patru rame fǎrǎ cârmaci. Cu bronz au fost medaliate echipajele masculine de
    8+1 şi de doi rame fǎrǎ cârmaci.


    Din fotbal, să notăm că în weekend are loc ultima etapă din
    faza playout a campionatului primei ligi române. Vineri, două jocuri: Poli Iaşi
    cu FC Botoşani şi Dinamo Bucureşti cu FC Voluntari. Duminică, FC Hermannstadt
    joacă, la Sibiu,
    cu Dunărea Călăraşi. În acest moment, Hermannstadt se află pe penultimul loc în
    clasament, care trimite direct în liga secundă. Dunărea se clasează cu un loc
    mai sus, pe poziţia care mai lasă o şansă de rămânere în Liga Întâi, în urma
    jocurilor de baraj cu locul 3 din Liga a doua. Echipa din Călăraşi are un punct
    în plus faţă de sibieni, care sunt obligaţi deci să câştige dacă vor să mai
    spere. Să mai notăm că, duminică seară, în ultimul joc al etapei şi al ediţiei
    2018 – 2019 a campionatului, Gaz Metan Mediaş joacă, acasă, cu Concordia
    Chiajna.

  • Weekend sportiv

    Weekend sportiv

    În acest weekend se desfăşoară, la Brăila, Trofeul Carpaţi la handbal feminin.
    La ediţia de anul acesta iar parte echipele A şi B ale României, precum şi
    selecţionatele Angolei şi Japoniei. Chiar dacă nu sunt formaţii de prim rang în handbalul feminin, cele două
    reprezentative pot fi adversare redutabile. De amintit doar că, la Jocurile
    Olimpice de la Rio, de acum trei ani, Angola a învins România… La Trofeul
    Carpaţi, Naţionala română va fi condusă din nou de pe banca tehnică de
    antrenorul suedez Tomas Ryde. El se află pentru a doua oară la cârma
    reprezentativei feminine a României, după ce a condus‑o la două competiţii
    majore, şi anume Campionatul Mondial din Danemarca, din 2015, unde a reuşit să
    obţină medalia de bronz, şi la Jocurile Olimpice de la Rio, din 2016.


    Trecem la
    canotaj. La Lucerna, în Elveţia, au loc Campionatele Europene ale seniorilor.
    România este reprezentată de o delegaţie formată din 41 de sportivi şi 11
    echipaje, cinci masculine şi şase feminine. Anul trecut, la campionatele
    continentale de la Glasgow, delegatia tricoloră a ocupat primul loc în
    clasamentul pe naţiuni, cu şapte medalii, dintre care trei de aur, douǎ de
    argint şi douǎ de bronz. Au obţinut medalii de aur echipajele feminine de doi
    rame fǎrǎ cârmaci şi de 8+1, alǎturi de cel masculin de patru rame fǎrǎ cârmaci.
    Pe treapta a doua a podiumului au urcat bǎieţii de la dublu vâsle şi fetele de
    la patru rame fǎrǎ cârmaci. Cu bronz au fost medaliate echipajele masculine de
    8+1 şi de doi rame fǎrǎ cârmaci.


    Din fotbal, să notăm că în weekend are loc ultima etapă din
    faza playout a campionatului primei ligi române. Vineri, două jocuri: Poli Iaşi
    cu FC Botoşani şi Dinamo Bucureşti cu FC Voluntari. Duminică, FC Hermannstadt
    joacă, la Sibiu,
    cu Dunărea Călăraşi. În acest moment, Hermannstadt se află pe penultimul loc în
    clasament, care trimite direct în liga secundă. Dunărea se clasează cu un loc
    mai sus, pe poziţia care mai lasă o şansă de rămânere în Liga Întâi, în urma
    jocurilor de baraj cu locul 3 din Liga a doua. Echipa din Călăraşi are un punct
    în plus faţă de sibieni, care sunt obligaţi deci să câştige dacă vor să mai
    spere. Să mai notăm că, duminică seară, în ultimul joc al etapei şi al ediţiei
    2018 – 2019 a campionatului, Gaz Metan Mediaş joacă, acasă, cu Concordia
    Chiajna.

  • Jurnal românesc – 16.05.2019

    Jurnal românesc – 16.05.2019

    Ministerul
    Afacerilor Externe a salutat decizia din 15 mai a Consiliului Federal din
    Elveţia de a acorda libera circulaţie cetăţenilor români, începând din 1 iunie.
    Pentru a putea rămâne în Confederaţia Elveţiană, românii vor trebui să-şi
    găsească un loc de muncă sau să aibă suficiente mijloace de trai dacă sunt
    inactivi pe piaţa muncii. Executivul de la Berna a aprobat modificarea
    Ordonanţei privind libera circulaţie a persoanelor, precizând că la data de 31
    mai 2019 încetează aplicarea clauzei de salvgardare care limita libera
    circulaţie pentru cetăţenii români şi bulgari, precizează MAE într-un
    comunicat de presă. Potrivit preşedintelui Klaus Iohannis, în jur de 30.000 de
    români locuiesc în Elveţia, stat care nu este membru al Uniunii Europene, dar
    face parte din zona economică europeană şi din spaţiul Schengen şi care are
    unele dintre cele mai ridicate costuri şi niveluri ale calităţii vieţii din
    Europa. forbes.ro scrie că un salariu mediu în Elveția este de aproximativ 5.500-6.000
    de euro, în funcție de domeniu.




    Românii din
    Ucraina i-au adresat Înaltului Comisar al OSCE pentru Minorități Naționale,
    Lamberto Zannier, un document prin care îi solicită să ia toate măsurile
    necesare pentru apărarea drepturilor minorităților naționale din Ucraina, după
    ce preşedintele în exerciţiu, Petro Poroşenko, a promulgat legea privind
    utilizarea obligatorie a limbii ucrainene în toate domeniile vieţii publice.
    Conaţionalii spun că aplicarea legii ar putea să devină o lovitură puternică
    asupra educației, culturii, identității și spiritualității comunității
    românești băștinașe din Ucraina, care locuiește în mod tradițional și compact
    în regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa. În pofida
    articolului 22 al Constituției Ucrainei, noua lege reduce substanțial
    drepturile dobândite de noi la educație în limba maternă, la acces la
    informație în limba maternă, la organizarea de evenimente publice, activități
    culturale, dezvoltarea de proiecte informaționale electronice, tipărirea presei
    scrise în limba română, se precizează în textul adresei preluat de
    Agenţia Bucpress. Aproape 410.000 de români trăiesc în Ucraina şi reprezintă a
    treia etnie ca pondere în statul vecin.




    Subsecretarul de
    stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni Victor Ionescu a participat
    la derularea campaniei de prevenire a exploatării sexuale Distruge Zidul
    Indiferenței!, derulată de Agenția Națională Împotriva Traficului de
    Persoane. 100 de elevi și profesori au participat la conferințele de la
    Colegiul Ion Borcea din Buhuși și de la Direcția Generală de
    Asistență Socială și Protecția Copilului a municipiului Bacău, unde a fost
    reiterată importanța informării asupra riscurilor privind traficul de persoane
    și a exploatării prin muncă precum și necesitatea organizării acestor campanii
    de prevenire. Reprezentanţii autorităţilor au vorbit şi despre Campania
    Națională Informare acasă! Siguranță în lume!, derulată de MRP în
    toate județele țării și în municipiul București, care, potrivit Agenției
    Naționale Împotriva Traficului de Persoane, a contribuit la reducerea cu 25% în
    2018 a numărului victimelor traficului de persoane și sclaviei moderne.




    România este una
    dintre primele ţări din lume care lansează servicii de comunicaţii 5G, după ce
    operatorul de telecomunicaţii Vodafone a anunţat activarea, în Bucureşti, a
    primelor staţii radio 5G în reţeaua sa mobilă. Compania a anunţat că reţeaua de
    mare viteză este acum activă doar în zonele aglomerate din capitală, dar că va
    fi extinsă în alte oraşe mari ale ţării până la sfârşitul acestui an. Abonaţii
    vor avea acces treptat la această tehnologie pe măsură ce telefoanele 5G vor
    deveni disponibile pe piaţă. România se plasează pe primele locuri în lume şi
    în ceea ce priveşte costul şi viteza Internetului. În clasamentul vitezei transmiterii
    de date, România ocupa, în 2018, poziţia a 5-a după Singapore, Suedia,
    Danemarca şi Norvegia şi locul 10 în topul celui mai redus cost mediu pentru o
    conexiune la Internet.

  • Andreas Brunner (Elveţia)

    Andreas Brunner (Elveţia)

    Andreas Brunner este elvețian și locuiește în România de peste 25 de
    ani. Vine dintr-un orășel sportiv, unde, ghidat de tatăl său, a practicat o
    mulțime de sporturi, de la ski la tenis. A fost, însă, atras cel mai mult de sporturile cu motor
    și are o experiență bogată în acest domeniu.De-a lungul
    carierei sale a fost timp de 3 ani pilotul oficial al echipei Suzuki, a
    participat la mai multe raliuri de motocicletă, printre care și celebrul Paris-
    Dakar, a fost antrenor de motocross și enduro. Andy este perseverența în
    persoană. La 61 de ani s-a apucat de un nou sport, mountain bike downhill, iar
    anul trecut, la Campionatele Mondiale de Downhill din Andorra a reușit să
    ajungă pe podium, pe locul 3.


    În România a ajuns în anii ’90. A fost cucerit imediat de
    atmosfera prietenoasă și de deschiderea oamenilor și a decis să rămână. S-a integrat
    perfect în noua lui țară, a învățat românește și și-a făcut o familie.


    Am
    venit în România cu un proiect destul de mare, cu camioane pentru Paris-Dakar.
    Am făcut parte din echipa Suzuki Factory Team, am participat la ultima cursă
    Paris-Dakar în anii ’90 și
    am avut legături strânse cu acest sport motorizat. Am fost mereu în căutarea
    unor camioane mai performante, camioane de asistență. Am descoperit că există o
    mare uzină la Brașov, iar acesta a fost unul din obiectivele pentru care am
    venit în România. Chiar atunci, în anii ’90 s-a închis Suzuki și raliul
    Paris-Dakar, din cauza războiului din Golf, prin urmare am rămas liber de
    contract. România a fost tot timpul o țară care m-a atras, încă din copilărie
    am fost interesat de țările din blocul de Est, pentru că erau inaccesibile și
    nu știam nimic despre ele. Eu m-am născut într-un orășel sportiv din Elveția
    care se numește Magglingen, e un centru sportiv unde merg echipele naționale
    pentru antrenament, iar tatăl meu a fost un fel de fondator. De mic copil am
    avut acces la toate sporturile, la tenis, la schi, însă inima m-a tras spre
    sporturile cu motor. Acesta era singurul sport care nu se făcea în Magglingen,
    iar eu m-am antrenat mult fizic pentru motocross. Am vizitat și am trăit în
    multe locuri, am locuit mulți ani în Vestul Africii, în Togo, am fost antrenor
    național de motocross, am organizat campionate naționale de motocross acolo, am
    călătorit foarte mult și am luat contact cu nenumărate stiluri de viață. Când
    am descoperit România am zis wow! Incredibil, a fost fantastic. Am descoperit
    pas cu pas zona în care am locuit, ca elvețian venit din afară, cu ceva bani la
    mine, am intrat într-un grup de business. Era incredibil cum nu vedeam nici
    sărăcia, nici problemele, pentru că mergeam la petreceri și aveam o viață
    frumoasă, toată lumea petrecea și spunea că va fi mai bine, că vom câștiga
    bani. România a fost un fel de mic paradis, pentru că și oamenii au fost foarte
    drăguți cu mine atunci. Soția mea Diana a născut atunci un băiețel, Brad, și cu
    ei povestea a continuat aici în România. Acum e un bărbat de 22 de ani! Călătorind
    în România am revenit la sportul activ, fiindcă fusesem destul de șifonat, cu
    oasele rupte în urma raliului Paris-Dakar și a altor curse. M-am apucat de
    bicicletă, care a fost un fel de sport de recuperare, am revenit în forță și
    partea asta de mountain-bike a fost în mare creștere în ultimii 15 ani. Am fost
    cooptat de cea mai mare echipă din România, de Bike Expert Racing, iar toate
    acestea- natură, mountain bike- mi-au facut viața foarte frumoasă aici.





    Andy Brunner și-a făcut o mulțime de prieteni. România a devenit a doua
    casă și, deși cunoscuse multe alte țări și stiluri de viață, a ales să rămână
    aici. S-a adaptat destul de repede la noua realitate, pentru că ceva l-a atras
    foarte tare aici:


    O mare parte din viața mea am
    fost interesat de spiritualitate. Aici suntem într-o zonă cu o energie pozitivă,
    foarte propice pentru mine. În fiecare weekend plecăm în grup mare la Cheile
    Grădiștei, la muntele Iezer, la Leaota, zone chiar paradisiace, cu natură
    adevărată. Facem curse organizate, cu oameni care iubesc natura și animalele,
    care mi-au dat aici în România ce n-am avut până atunci. Și, așa cum spuneți și
    voi, dacă locuiești în București, ai la două ore distanță marea, la două ore
    muntele, dacă vreau să schiez merg până la Sinaia, fac și downhill – o
    categorie puțin mai specială de mountainbike, cu coborâre -, iar în Sinaia sunt
    și niste trasee foarte frumoase. Aici avem totul la îndemână, teatru, Centrul
    Vechi, muzică live… Am aici tot ce-mi trebuie ca să trăiesc cum vreau și mă
    bucur că am rămas în România atunci în anii ’90.


    S-ar putea spune că elvețianul Andy Brunner s-a reinventat în țara
    noastră. Nu i-a fost tot timpul ușor și a avut de depășit o situație destul de
    dificilă din cauza unor neînțelegeri referitoare la contractul de construire a
    camioanelor pentru care venise initial în România. A lăsat însă deoparte
    resentimentele și a ales să fie optimist și perseverent, să privească partea
    plină a paharului, așa cum îi place să spună. Ce înseamnă România pentru el și
    ce îi place aici cel mai mult?


    E
    acest amestec, dacă vreți într-un singur cuvânt: viață. Țara aceasta e vie, eu
    pot să fac o comparație extremă, cu Elveția. Acum
    am avut aici o operație la umeri, am pus o plăcuță de metal. Am avut multe
    operații și în Elveția, așa că pot să compar. Oamenii
    în Elveția sunt mai educați, au un fel de disciplină mai bună, dar din această
    cauză trăiesc și mai puțin intens. Să știu că peste un an ies la pensie, sau că
    voi avea un anume salariu, că îmi voi cumpăra o anumită mașină, că voi mai face
    o modificare la casă peste cinci ani – totul e cumva reglat, tot ce nu e
    obligatoriu e interzis. Aici în România e încă totusi un spațiu de manevră, nu
    știi exact ce va fi peste cinci ani, iar viața mea e foarte mult în mișcare.
    Văd și partea goală a paharului, soția mea e medic de familie și vedem împreună
    ce se întâmplă în câteva familii, partea aceasta de protecție socială care
    lipsește, nu e bună deloc. E mult loc pentru mai bine în viitor, dar trebuie
    cumva ca toți să împingem lucrurile în acest sens. Există multe aspecte care mă
    dor, dar cred că nu poti să ai viață fără moarte, nu poti avea un destin măreț
    fără risc, iar acest amestec de aici înseamnă pentru mine viață.