Tag: Erasmus+

  • Jurnal românesc – 11.02.2019

    Jurnal românesc – 11.02.2019

    Partidul Mişcarea Populară i-a
    cerut ministrului de Externe, Teodor Meleşcanu, să îl convoace la sediul MAE pe
    ambasadorul Italiei la Bucureşti, Marco Giungi, şi să îi solicite acestuia
    încetarea abuzurilor comise de autorităţile italiene faţă de românii din
    Italia. PMP cere şi trimiterea, în regim de urgenţă, a unei sesizări către
    Comisia Europeană cu privire la încălcarea de către Guvernul de la Roma a
    legislaţiei europene în materie de liberă circulaţie şi muncă, în cazul ordinului
    de expulzare a româncei Mădălina Gavrilescu, emis pentru participarea la
    manifestaţii neautorizate. Preşedintele PMP, Eugen Tomac, apreciază că un
    asemenea caz ar trebui să genereze o procedură de infringement la adresa
    Italiei. Cazul Gavrilescu demonstrează ipocrizia uriaşă a autorităţilor
    italiene, a spus Tomac. Vicepremierul italian Luigi Di Maio se
    pozează cu liderii vestelor galbene şi susţine că cetăţenii au
    dreptul să protesteze faţă de condiţiile de trai, ceea ce declanşează un
    scandal diplomatic fără precedent cu Franţa. Pe de altă parte, când o româncă
    precum Mădălina Gavrilescu face exact acelaşi lucru, o expulzează rapid. Este
    un dublu standard de neacceptat, care dovedeşte că populismul extremist
    reprezintă cea mai mare ameninţare la adresa românilor care trăiesc în Italia
    şi la adresa proiectului european, a declarat liderul PMP. Eugen Tomac a
    criticat şi autorităţile române pe care le-a acuzat că sunt lipsite de reacţie
    faţă de abuzurile la care sunt supuşi românii din Italia.




    Europarlamentarul social-democrat
    Gabriela Zoană anunţă că românii care studiază în Marea Britanie vor beneficia
    în continuare de bursele Erasmus în eventualitatea unui Brexit fără acord.
    14.000 de studenţi europeni, inclusiv din România, studiază în Marea Britanie
    prin intermediul burselor Erasmus, în vreme ce 7.000 de studenţi britanici
    beneficiază de acest tip de burse în state ale Uniunii Europene. Eurodeputatul
    român afirmă că, în opinia Parlamentului European şi a Comisiei Europene, acest
    program trebuie să continue, măcar pentru o perioadă de 12 luni de la momentul
    ieşirii Marii Britanii din Uniune, primele demersuri fiind făcute deja în acest
    sens în Comisia pentru Cultură. Această decizie, dacă va fi votată, şi
    sunt şanse mari ca ea să fie votată înainte de 30 Martie, nu are implicaţii
    bugetare (…) studenţii români din Marea Britanie, beneficiari ai programelor
    Erasmus, vor putea fi liniştiţi şi îşi vor continua studiile, a declarat
    Gabriela Zoană. Europarlamentarul S&D a precizat că eurodeputaţii încearcă să acopere toate
    potenţialele situaţii generate de Brexit pentru ca ieşirea Regatului Unit din
    UE să producă un impact cât mai mic asupra cetăţenilor europeni.




    Ambasada României la Londra a
    început o campanie de informare a românilor din Marea Britanie cu privire
    drepturile acestora în contextul ieşirii Regatului Unit din Uniunea Europeană.
    Pagina oficială a ambasadei londra.mae.ro conține acum o rubrică dedicată
    tematicii Brexit. Aceasta este actualizată de fiecare dată când apar schimbări
    și informații noi furnizate de Home Office sau de partenerii instituţionali ai
    autorităţilor britanice, transmite publicaţia ziarulromânesc.net. Rubrica
    urmărește promovarea noului sistem de înregistrare a statutului cetățenilor
    europeni pe teritoriul Marii Britanii și a sesiunilor de informare din perioada
    următoare organizate de Ambasada României la Londra în parteneriat cu
    Reprezentanța Comisiei Europene şi celelalte Ambasade ale statelor membre ale
    UE. Totodată, Ambasada şi Consulatul României la Londra vor posta periodic pe
    paginile de Facebook informaţii referitoare la Brexit şi au înfiinţat linia
    telefonică (+44) 07503 882992, dedicată exclusiv persoanelor care necesită
    asistență consulară în procesul de înregistrare a noului statut.

  • Erasmus+: Un alt an record în 2017

    Erasmus+: Un alt an record în 2017

    În 2017, UE a investit foarte mult în Eramus+,
    iar acest lucru a permis oferirea mai multor oportunități pentru tineri ca
    niciodată înainte. Cifrele arată că acest program rămâne pe calea cea bună în
    vederea îndeplinirii obiectivului său de a sprijini 3,7 % dintre tinerii
    din UE între 2014 și 2020. Raportul anual al Comisiei Europene subliniază, de
    asemenea, faptul că programul devine mai deschis pentru persoanele care provin din
    medii defavorizate
    precum și pentru organizațiile mai mici. Sprijinul acordat
    programului este mai puternic ca oricând.


    Purtătorul-șef de cuvânt al Comisiei
    Europene, Margaritis Schinas a oferit mai multe amănunte: Veşti bune în continuare. Pe lângă celebrarea Zilei Internaţionale a
    Educaţiei, am publicat şi raportul nostru anual legat de programul Erasmus+,
    care s-a dovedit a fi mai apreciat ca niciodată. În 2017 Uniunea Europeană a
    investit o sumă-record, de 2,6 miliarde de euro, în programul Erasmus+, cu 13 %
    mai mult decât în 2016. Acest lucru a permis unui număr de aproximativ 800 000
    de tineri europeni să studieze, să se formeze sau să facă voluntariat în
    străinătate, ceea ce reprezintă o performanţă şi o creştere cu 10% faţă de
    2016.


    Programul Erasmus+ a finanțat, de asemenea, cooperarea dintre
    instituțiile de învățământ, organizațiile de tineret și întreprinderi. În
    total, circa 85 de mii de organizații au participat la peste 22 de mii de
    proiecte. Totodată, programul a permis studenților din învățământul superior,
    stagiarilor și cadrelor didactice să petreacă o perioadă de studiu, formare sau
    predare în străinătate în cursul anului universitar 2016/2017. Franța, Germania și Spania au fost
    principalele trei țări de origine pentru studenți, în timp ce Spania, Germania
    și Regatul Unit au fost cele mai populare trei destinații pentru studii. Raportul
    anual evidențiază încă o dată faptul că programul Erasmus+ nu se adresează numai
    studenților și cadrelor universitare. El a continuat să ofere cursuri de
    formare pentru cursanți și cadre didactice din învățământul profesional (160
    000), tineret și tineri lucrători (158 000), precum și cadre didactice din
    domeniul educației adulților (6 400).


    Mai mult, proiectele de cooperare au adus
    beneficii și profesorilor și cadrelor didactice din școli (47 000), precum și
    elevilor acestora (110 000). Erasmus+ și programele anterioare acestuia se
    numără printre cele mai de succes programe ale UE. Începând din 1987, ele le-au
    oferit tinerilor mai ales oportunități de a dobândi noi experiențe călătorind
    în străinătate. Aria geografică de aplicare a programului s-a extins de la 11
    țări în 1987 la 33 în prezent (cele 28 de state membre ale UE, precum și
    Turcia, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Norvegia, Islanda și
    Liechtenstein). Totdată, programul
    sprijină eforturile în vederea stabilirii unui Spațiu
    european al învățământului
    până
    în 2025, o prioritate politică a UE pentru a se asigura că
    învățarea, studiile și cercetarea nu sunt afectate de frontiere.



  • Jurnal românesc – 31.01.2019

    Jurnal românesc – 31.01.2019

    Comisia Europeană a
    adoptat setul final de măsuri de contingență pentru studenții care participă la
    programul Erasmus+ în cazul în care Marea Britanie iese din blocul comunitar
    fără un acord. Astfel, cei 14.000 de studenţi din 27 de state ale UE veniţi în
    Regatul Unit prin acest program şi cei 7.000 de tineri britanici care studiază
    în ţările blocului comunitar prin Erasmus+ trebuie să-şi poată încheia stagiile
    după 29 martie, ziua în care Marea Britanie ar trebui să iasă din Uniunea
    Europeană.

    În plus, propunerea Bruxelles-ului prevede că autorităţile statelor
    membre ale UE vor continua să ia în considerare la calcularea prestaţiilor de
    asigurări sociale, precum pensiile, perioadele de asigurare, de încadrare în
    muncă sau de rezidenţă în Marea Britanie înainte de retragere. Propunerea este
    ultima dintr-o serie de măsuri pe care Comisia le-a anunţat pentru scenariul
    unui no deal Brexit, caz în care studenţii nu ar putea să îşi
    încheie stagiul Erasmus+ şi posibil să nu mai fie eligibili pentru a beneficia
    de granturi, precizează executivul comunitar. Riscul unei ieşiri dezordonate
    din UE devine tot mai probabil după ce parlamentarii britanici au votat marţi
    un amendament prin care cer renegocierea acordului de Brexit cu Uniunea Europeană,
    în condiţiile în care Bruxelles-ul a transmis că acest lucru nu este posibil.
    Propunerea Comisiei Europene trebuie să treacă acum prin Parlamentul European
    şi Consiliul UE pentru a obţine aprobarea finală. Peste 250.000 de studenţi
    români au accesat programul Erasmus+ în perioada 2007-2017.




    Ministrul pentru
    Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, și ambasadorul Marii Britanii,
    Andrew Noble, au discutat despre comunitatea românească din Regatul Unit,
    demersurile ministerului în vederea informării acesteia cu privire la Brexit,
    precum și despre evenimentele pe care MRP le organizează pe durata deținerii de
    către România a președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene. Ministrul
    a salutat sprijinul acordat de Marea Britanie românilor stabiliți pe teritoriul
    său şi a făcut referire la climatul de nesiguranță din rândul acestora cu
    privire la viitorul post-Brexit.

    Natalia Intotero a declarat că MRP se află în
    dialog permanent cu Ministerul de Externe, cu misiunea diplomatică a României
    la Londra și cu oficiile consulare ale României și a creat adresa de email
    brexit@mprp.gov.ro, unde români din Regatul Unit pot transmite întrebări legate
    de viitorul lor pe teritoriul britanic. Principalele preocupări ale acestora
    țin de teme precum rezidența, studiile, transportul de persoane și mărfuri.
    Oficialul român a amintit şi de faptul că experți ai Ministerului se vor afla
    în Marea Britanie, pe 1 şi 2 februarie la Manchester şi Londra, unde vor derula
    sesiuni de informare pentru scrierea de proiecte în vederea obținerii de
    finanțări nerambursabile. Ambasadorul Andrew Noble și-a exprimat aprecierea
    față de comunitatea românească din Regatul Unit, despre care spune că s-a
    integrat foarte bine și că este valoroasă atât din punct de vedere al contribuției
    economice, cât și al atitudinii față de muncă și față de societatea britanică.
    Ambasadorul a evocat şi posibilitatea unei colaborări în vederea valorificării
    imaginii României moderne și a valorilor sale în rândul britanicilor.




    Operatorii din
    Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei Eures România, 1.790
    locuri de muncă. Cele mai multe job-uri pentru români sunt disponibile în
    Spania – 1.004 posturi, marea lor majoritate în agricultură, la cules de
    căpşuni. Angajatorii din Portugalia au nevoie de 200 de oameni, iar cei din
    Marea Britanie pun la dispoziţie cu 160 de locuri de muncă. Alte state care
    oferă posturi sunt Olanda (121) sau Germania (75). Persoanele interesate pot
    viziona ofertele pe pagina de internet www.eures.anofm.ro sau se pot prezenta
    la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din zona de
    reşedinţă, unde pot fi indrumate de consilierul Eures.




  • Erasmus+, un nou record de participare

    Erasmus+, un nou record de participare

    Un număr record de 800.000 de persoane au beneficiat, în 2017 de sprijin de pentru a studia, a urma cursuri de formare sau a desfășura activități de voluntariat în străinătate, prin programul Erasmus+. Cifra este cu 10 % mai mare decât în anul precedent, anunță Comisia Europeană.



    Spania, Germania și Marea Britanie, destinații favorite pentru studenți



    Totodată, Erasmus+ a finanțat cooperarea dintre instituțiile de învățământ, organizațiile de tineret și întreprinderi, iar 84.700 de organizații au participat la 22.400 de proiecte. Programul a permis unui număr de peste 400.000 de studenți din învățământul superior, stagiari și cadre didactice din învățământul superior să petreacă o perioadă de studiu, formare sau predare în străinătate în cursul anului universitar 2016/2017, inclusiv aproximativ 34.000 de studenți și cadre didactice care au beneficiat de granturi pentru a se deplasa înspre și dinspre țări partenere din întreaga lume, mai informează instituția europeană.



    Cele mai populare destinații pentru studii ale studenților înscriși în Erasmus+ au fost Spania, Germania și Marea Britanie, în timp ce principalele trei țări de origine pentru studenți, în 2017 au fost Franța, Germania și Spania.



    Erasmus+ în România



    România a avut peste 7.200 de studenți și stagiari ce au beneficiat de programele Erasmus+, în 2017, dintr-un total de aproape 28.000 de participanți. Peste 31 milioane de euro au fost alocate pentru proiecte care vizează învățământul superior, totală finațării fiind de circa 51 milioane de euro. De asemenea, 217 proiecte de tineret au primit finanțare, dintr-un total de 568



    Cifrele mai arată o investiție record a Uniunii Europene de 2,6 miliarde de euro pentru Erasmus+, în 2017, cu circa 13 % în plus față de anul 2016. Un alt aspect îmbucurător este că programul devine mai deschis pentru persoanele care provin din medii defavorizate precum și pentru organizațiile mai mici.



    Cifrele publicate astăzi confirmă rolul central jucat de programul Erasmus+ în construirea unei Europe mai solide, mai incluzive și mai reziliente. Dorim să continuăm cu un program și mai mare și mai bun în cadrul noului buget pe termen lung al UE, pentru a ne asigura că investim mai mult în tinerii europeni care provin dintr-o gamă și mai largă de medii socioeconomice”, a declarat Tibor Navracsics, comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport.




    Erasmus+ Call For Proposals 2019

    BREAKING NEWS❗ #ErasmusPlus Call for Proposals 2019 published with an expected €300 million budget increase or €3 billion for the programme next year! ???? Call: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=uriserv:OJ.C_.2018.384.01.0004.01.ENG&toc=OJ:C:2018:384:TOC Programme Guide: http://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/resources/programme-guide_en Press release: http://europa.eu/rapid/press-release_IP-18-6170_en.htm ????????????️⚽️✈️????


    Posted by Erasmus+ on Wednesday, October 24, 2018

  • Proiect Erasmus+ pentru un turism durabil şi responsabil în Delta Dunării

    Proiect Erasmus+ pentru un turism durabil şi responsabil în Delta Dunării

    Colegiul Economic
    Delta Dunării Tulcea a demarat de curând proiectul SĂ TRĂIM
    ŞI SĂ NE MIŞCĂM CONŞTIENT ÎN EUROPA NOASTRĂ!, desfăşurat în cadrul
    programului european Erasmus+. Colegiul tulcean, care este coordonator, mai are
    ca parteneri, alte 3 şcoli din Portugalia, Italia şi Croaţia.


    Proiectul se
    adresează, în primul rând, elevilor de la specializări din domeniul turismului
    şi urmăreşte, printre altele, dezvoltarea unui turism durabil şi responsabil.



    Avem şanse la o viaţă
    mai bună doar dacă acţionăm în armonie cu natura, şi nu împotriva ei, aşa cum
    am făcut de multe ori, până acum. O spun tot mai multe voci şi nu doar din
    rândul ecologiştilor. Totul începe cu schimbarea mentalităţilor. Şi cei mai
    receptivi la astfel de schimbări sunt cei mici. Un proiect derulat la Tulcea
    merge chiar pe acest drum, la capătul căruia, acţiunile în armonie cu natura ar
    putea aduce bunăstarea.


    Colegiul Economic
    Delta Dunării Tulcea a demarat de curând proiectul SĂ TRĂIM
    ŞI SĂ NE MIŞCĂM CONŞTIENT ÎN EUROPA NOASTRĂ!, desfăşurat în cadrul
    programului european Erasmus+. Colegiul tulcean, care este coordonator, mai are
    ca parteneri, alte 3 şcoli din Portugalia, Italia şi Croaţia.


    El se adresează, în
    primul rând, elevilor de la specializări din domeniul turismului şi urmăreşte,
    printre altele, dezvoltarea unui turism durabil şi responsabil, spune
    coordonatorul proiectului, profesor Camelia Mocanu:


    Câteva dintre
    obiectivele proiectului sunt următoarele: dezvoltarea şi promovarea respectului
    etic, respectiv moral, în turism, prin strategii de învăţare şi schimb de bune
    practici într-o perspectivă europeană; adăugarea de valoare diferenţelelor
    culturale şi istorice, care trebuie împărtăşite de grupuri mai mari din spaţiul
    european – un grup, cum este şi acesta, format din cele 4 ţări partenere;
    încurajarea experienţelor transnaţionale prin schimbul de idei, crescând rolul
    muncii în echipă, în momentul în care vom realiza produse ecologice durabile,
    pe care le vom pune la dispoziţie pe internet, astfel încât să poată fi
    utilizate de către publicul internaţional.


    Proiectul are şi o
    componentă gastronomică dar şi una culturală. În cadrul unor activităţi din
    proiect, elevii din ţările partenere au putut învăţa cum să prepare o reţetă
    tradiţională dobrogeană şi au aflat ce este sorcova. Ce au presupus aceste
    activităţi, aflăm de la coordonatorul proiectului, profesor Mocanu Camelia:


    Selectarea unei
    reţete tradiţionale din fiecare ţară şi pregătirea unui videoclip cu modul de
    obţinere a acesteia. Noi, România, am ales tochitura dobrogeană. În luna
    decembrie, am promovat patrimoniul cultural legat de sărbătorile de iarnă. A
    trebuit să obţinem şi să prezentăm partenerilor, un produs de tip durabil
    specific, precum decoraţiuni de Crăciun, felicitări şi altele. Noi, România, am
    ales să arătăm tradţia sorcovei, plecând de la modul de obţinere a acesteia şi
    până la mesajul transmis de către sorcovă.


    Proiectul a început
    în toamnă, va continua până în 2020 şi are un buget de 128 de mii de euro.


    Prima reuniune
    transnaţională a echipei de proiect a avut deja loc în Portugalia.


  • פרויקט “לימודים ברומניה”

    פרויקט “לימודים ברומניה”

    זרים שבכוונתם ללמוד ברומניה ומחזיקים באזרחות במדינה מחוץ לאיחוד האירופי והאזור הכלכלי האירופי, חייבים תחילה להירשם למוסד להשכלה בו הם מעוניינים ללמוד ולהתקבל ללימודים. אשרת שהייה לטווח ארוך למטרת לימודים תינתן, על פי בקשה, לזרים המבקשים להיכנס לרומניה בתור סטודנטים, סטאזרים או תלמידים המשתתפים בתוכנית חילופי תלמידים או פרויקט חינוכי. המוסד בו תלמדו יוכל להיות ממלכתי או פרטי, בתנאי שיוכר על פי החוק. האשרה תינתן גם לזרים שהתקבלו ללימודים על בסיס אמנות בינלאומיות שרומניה חתומה עליהן.



    המערכת להשכלה גבוהה ברומניה בנויה בשלוש רמות של לימודים אוניברסיטאיים/פוסט־אוניברסיטאיים: מחזור 1 (תואר ראשון), מחזור 2 (תואר שני/התמחות); מחזור 3 (דוקטורט). ניתן להשתתף בלימודים בשפה הרומנית, עם שנה מכינה לפני, כדי ללמוד את השפה (במידה והמועמד ללימודים אינו דובר השפה הרומנית). כמו כן, ניתן להשתתף בלימודים בשפה בינלאומית (במידה ואפשרות זו קיימת בהיצע לימודי האוניברסיטה המבוקשים).



    באפשרותם של זרים ללמוד ברומניה בתשלום במטבע חוץ ועל בסיס מלגות המוצעות על ידי מדינת רומניה בהתאם להסכם בין מדינות. תוכניות המלגה שמציעה מדינת רומניה על בסיס אמנות דו־צדדיות תקפות או היצע חד־צדדי של רומניה כלפי מדינות אחרות, מנוהלות על ידי משרד החינוך, על בסיס המלצות הרשויות המוסמכות במדינת המקור של המועמדים. מדינת רומניה מציעה בנוסף מלגות דרך משרד החוץ, 85 מלגות ללימודים אוניברסיטאיים ופוסט־אוניברסיטאיים. קיימות מלגות מסוג אחר כגון תוכנית המלגות אאוגן יונסקו (Eugen Ionescu). עבור השנה האקדמית 2019-2018 ישנן 40 מלגות. בין תחומי המחקר נימנים תחום הקרימינולוגיה ותחום המשפטים. מקבלי המלגות נהנים מהכנה של 3 חודשים לפחות ו־10 חודשים לכל היותר, במעל ל־20 מוסדות להשכלה גבוהה ברומניה, המוכרים במצויינותם במגוון רחב של תחומים.



    אזרחים זרים יכולים ללמוד ברומניה גם על בסיס תוכניות אירופיות לשיתוף פעולה וניידות אקדמית: ERASMUS + ו־ CEEPUS — תוכנית חילופי סטודנטים למרכז אירופה. מידע שימושי ומפורט עבור סטודנטים זרים המעוניינים ללמוד ברומניה ניתן למצוא בפורטל www.studyinromania.gov.ro.



  • Brexit și viitorul educației

    Brexit și viitorul educației

    Așa cum se anticipa, Brexit va fi un
    proces complicat care va lăsa urme pe ambele maluri ale Canalului Mânecii.
    Uniunea Europeană și Marea Britanie doresc să încheie acorduri prin care
    despărțirea să fie amiabilă și în termeni economici corecți pentru cele două părți
    .
    Una dintre cele mai puternice temeri este cea a tinerilor care au studiat sau
    care vor să studieze în Regatul Unit și ale căror drepturi sunt incerte în
    viitor
    .

    Guy Verhofstadt, negociatorul-șef al Parlamentului european pentru
    Brexit, a spus la o întâlnire cu tinerii la Facultatea de Drept a Universității
    din București că legislativul european va apăra drepturile cetățenilor
    comunitari până la capăt: Scopul principal al
    Parlamentului European este de a fi sigur că pentru voi, cetățenii europeni
    care trăiesc în Marea Britanie, inclusiv studenți, aș spune în special studenți
    care studiază în Marea Britanie, că își pot continua studiile după retragerea
    Marii Britanii de pe 29 martie 2019. Ca Parlament european vă spun foarte clar
    că nu vom fi de acord cu nicio înțelegere care lezează drepturile cetățenilor
    europeni. Și Parlamentul european trebuie să-și dea acordul, nu numai cei 27 de
    șefi ai guvernelor care trebuie să încheie înțelegeri cu doamna May care
    trebuie aprobate de Camera Comunelor. După care ele trebuie aprobate în plenul
    Parlamentului european care probabil că va avea loc în februarie-martie. Pot să
    vă spun un lucru: că acest Parlament european nu va da niciodată undă verde
    acelui acord dacă drepturile cetățenilor europeni, în mod special studenților,
    că își pot continua studiile nu va fi garantat și securizat. Pentru noi,
    aceasta este o prioritate. Știu că este poarta către o perioadă de tranziție
    care va fi de doi sau, poate, de patru ani. În aceși patru ani, lucrurile vor
    rămâne așa cum sunt pe moment. Și sper ca ei în patru ani să-și termine studiile,
    aceasta este o mică dorință a mea. Dar și după aceea ar putea fi posibil pentru
    studenți și pentru cetățenii europeni să obțină ceea ce ei numesc statut de
    stabilire. Deci drepturile vor continua să existe și în viitor. În final, cred
    că avem nevoie de programul Erasmus, ca lucrurile să meargă așa cum merg și
    acum. Aceasta înseamnă că toți studenții pot merge în Marea Britanie și
    studenții din Marea Britanie pot merge pe continent deoarece studenții,
    britanici sau nu, nu trebuie să fie victimele a ceea ce, în opinia mea, a fost
    o decizie stupidă a britanicilor de a părăsi Uniunea Europeană.



    Până acum, un lucru este sigur: timp
    de câțiva ani, drepturile europenilor din Marea Britanie sunt protejate
    .


  • Importanţa IMM-urilor pe piaţa unică europeană

    Importanţa IMM-urilor pe piaţa unică europeană

    Comisia Europeană şi Parlamentul European consideră că este nevoie de o definiție clară și ușor de utilizat în ceea ce priveşte întreprinderile mici şi mijlocii. În acest an, Comisia a propus un nou program de piață unică care combină toate programele, cele mai multe dintre acestea fiind, bineînțeles, legate de întreprinderile mici și mijlocii. În demersul său, Comisia se bazează şi pe succesul unor inițiative precum rețeaua Enterprise Europe și programul Erasmus pentru tinerii antreprenori. Întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă 99% din întreprinderile din Uniunea Europeană. Acestea oferă 90 de milioane de locuri de muncă și generează aproape patru trilioane de euro, valoare adăugată.

    Despre importanţa întreprinderilor mici şi mijocii pe piaţa unică europeană ne vorbeşte Elżbieta Bieńkowska, membru al Comisiei Europene: Credem că IMM-urile ar trebui să poată funcționa într-un mediu care să le permită într-adevăr să-și înceapă și să-și dezvolte afacerile. Poverile administrative, modificarea legislației, găsirea fondurilor – acestea sunt doar câteva din preocupările întreprinderilor mici și mijlocii. Cu cât întreprinderea este mai mică, cu atât sunt mai acentuate aceste problematici. Un element important în această discuție este, bineînțeles, cel legat de o definiţie a întreprinderilor mici şi mijlocii. În prezent are loc o evaluare aprofundată a definiției întreprinderilor mici şi mijlocii pentru a examina dacă este încă adecvată scopului în mediul de afaceri și financiar actual. Consultarea publică, pe această temă, a adunat aproape 1000 de contribuții și peste 100 de documente de poziție. Acum analizăm toate observațiile și efectuăm o evaluare specială și o evaluare a impactului.


  • Emrah Gök din Turcia, student Erasmus la Universitatea Politehnică din Bucureşti

    Emrah Gök din Turcia, student Erasmus la Universitatea Politehnică din Bucureşti

    Ascultaţi
    Radio România internaţional. Mă numesc Emrah Gök, sunt din Turcia, sunt inginer, lucrez
    în Bucureşti.



    Între 2013 şi 2018 Emrah Gök a studiat inginerie textilă şi inginerie industrială la Universitatea
    Dokuz Eylül din Turcia. Din toamna lui 2017 până în vara lui 2018, tânărul e
    bursier Erasmus la Facultatea de Inginerie a Universităţii Politehnice din
    Bucureşti, specializarea Design Industrial. Tânărul nu ştia mai nimic despre
    România până să ajungă la noi, auzise câteva stereotipuri despre români şi ţara
    noastră, însă nu le-a luat în considerare. Ne povestea ce i-a plăcut aici.


    Oamenii sunt atât de deschişi, de prietenoşi,
    nu m-am simţit niciodată ca un străin la voi în ţară. Am comunicat foarte bine
    cu românii, care sunt foarte relaxaţi, nu par atât de stresaţi faţă de cei din
    ţara mea, din oraşul meu, mai exact. Nu se grăbesc, nu se gândesc atât de mult
    la ziua de mâine, asta aş spune despre români. Cât despre Romania, e o ţară
    foarte verde, am ajuns în multe locuri de aici, am fost în Braşov, Cluj,
    Craiova, Suceava, Sighişoara, Sinaia, Buzău, Constanţa, în diferite zone din
    Transilvania, cel mai mult mi-au plăcut Clujul şi Braşovul, Clujul mai ales
    poate şi pentru că e un oraş studenţesc.


    Emrah Gök şi-a redactat lucrarea de diplomă (despre procesul tehnologic de asamblare)
    în România, în timp ce lucra ca stagiar la o companie producătoare de ambalaje de
    lângă Bucureşti. Din toamna lui 2018, e angajat permanent al aceleiaşi firme
    româneşti. Acesta e şi motivul pentru care a ales să se întoarcă în ţara
    noastră după ce şi-a luat licenţa în iginerie industrială la Universitatea
    Dokuz Eylül. Anul de studiu petrecut în
    România graţie unei burse Erasmus l-a schimbat mult pe Emrah Gök, după cum ne
    mărturisea:


    Am sosit aici şi nici nu m-am aşteptat să ma
    schimb atât de mult. De exemplu, acum îi înţeleg mai bine pe oameni indiferent
    de ţara din care provin, de religia lor. Înainte categoriseam mai uşor oamenii.
    Însă după aceasta bursă Erasmus mi-am dat seama că nu contează de din ce ţară provii, ce religie
    ai, ce limbă vorbeşti. Mă simt cetăţean global, am acum atâţia prieteni de
    atâtea naţionalităţi cu care încă ţin legătura.


    În timpul liber, Emrah Gök iese cu prietenii în
    oraş, călătoreşte, merge la filme sau citeşte. Ne-a recomandat o autoare americană
    preferată:


    Sarah Jio, e o scriitoare foarte bună, are
    un roman care îmi place, Blackberry Winter/Destine înlănţuite, cartea urmăreşte
    povestea unei mame şi a fiului ei.


    Emrah Gök ascultă şi muzică românească:


    Îmi place mult să ascult cântecele Irinei Rimes, au versuri foarte frumoase. Bine, în
    general, ascult mult muzica interpretului R&B The Weeknd. Dintre cântecele
    Irinei Rimes ştiu, de pildă, Cosmos, dar piesa mea preferată e Octombrie
    roşu.




    Emrah Gök, în prezent inginer responsabil de
    controlul calităţii într-o companie românească, scrie şi articole despre artă
    pentru o publicaţie din Turcia, Turkish Literature Magazine.


    Cred că m-am născut pentru a scrie. Scriu
    încă din 2009, de când aveam 14 ani, despre tot felul de subiecte. De când
    scriu pentru această revistă din Turcia, scriu lunar pe diferite teme cerute,
    ultima oară am scris un articol despre speranţă. Toată lumea mă întreabă
    Emrah, tu eşti inginer şi scriitor, cum se împacă cele două posturi? şi eu le
    povestesc de Dostoievski, un adevărat exemplu pentru mine, lumea ştie despre el
    că e un mare scriitor, dar aproape nimeni nu ştie că a fost şi inginer. A fi
    scriitor e oarecum asemănător şi cu a fi inginer, trebuie să fii atent la
    punctuaţie, la cuvinte, la înţelesurile lor.


    În viitor, Emrah Gök ar putea rămâne în România,
    totul depinde şi de oportunităţile profesionale care i se vor ivi în cale.


    În domeniul ingineriei industriale, la noi,
    în Turcia, ai două opţiuni: fie ajungi să lucrezi în echipa responsabilă de
    partea tehnică, fie în echipa responsabilă de management. Eu mi-aş dori să
    ajung să lucrez în echipa responsabilă de management. În plus, vreau să
    continui să scriu, am început deja de anul trecut un roman, încă lucrez la el,
    vreau să îl termin şi să îl public. Are în el şi puţină psihologie, şi puţină
    dramă, şi o poveste de dragoste, are câte puţin din toate. Aşa că vreau să
    continui în ambele direcţii.


  • Workshop „Fii tu viitorul Erasmus!”

    Workshop „Fii tu viitorul Erasmus!”

    În data de 22 octombrie 2018, Centrul de Informare Europe Direct București a organizat Workshop-ul Fii tu viitorul Erasmus!”, în parteneriat cu Rețeaua Eurodesk România, cu Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA, precum și cu Asociațiile GEYC și Young Initiative.



    Participanții s-au împărțit în 4 grupuri și au discutat, aprofundat, pe mai multe subteme ale programului Erasmus. Eliza Vaș, expert la Biroul de studii și analize, Institutul European din România, a facilitat tema Ce înseamnă să faci un stagiu de voluntariat european?”. Discuția despre Erasmus+, o poveste de succes la nivel european” a fost moderată de Georiana Udrea, lector univ. dr. la Facultatea de Comunicare și Relații Publice, SNSPA. Cea de-a treia temă de discuție a fost reprezentată de Mobilitățile Erasmus+ în sectorul non-guvernamental”, prezentată de Maria Cristina Lucaci, Vice-Președinte al Consiliului Director, Asociația GEYC, iar Simona Jianu, Coordonator național Eurodesk România a facilitat discuția despre Experiența profesională în cadrul Corpului European de Solidaritate”.



    Studenții participanți s-au bucurat de multitudinea de informații utile primite, iar facilitatorii s-au arătat încântați de interesul tinerilor pentru proiectele Erasmus, cel mai de succes program european pentru tineri. Pentru mai multe detalii, vă rugăm accesați: http://europedirectbucuresti.ier.ro/evenimente/workshop-fii-tu-viitorul-erasmus/

  • Reșița a intrat pe harta evenimentelor la nivel european din campania Time to Move

    Reșița a intrat pe harta evenimentelor la nivel european din campania Time to Move

    Un
    grup de tineri voluntari s-a întâlnit zilele trecute în centru Reşiţei, îmbrăcați
    în negru, fiecare cu muzică în căști și au dat o petrecere ziua în amiaza mare,
    cu muzica bubuind în liniște. Pare a fi doar o joacă, dar acest tip de happening
    este încurajat de autorităţile europene.

    Dana Lupşan, consilier pentru tineret,
    explică: Time
    to Move este inițiată de Comisia Europeană
    și cuprinde o serie de evenimente
    pentru tineri organizate în toată Europa în luna octombrie. Aceste activități
    își propun să ajute tinerii să descopere sutele de posibilități prin care pot
    merge în străinătate și pot participa la un proiect internațional, pot explora
    Europa sau câștiga experiența de care au nevoie pentru viitorul lor. Exista o
    mulțime de oportunități privind educația, ocuparea forței de muncă, dar și
    programe de voluntariat pe care un tânăr le poate alege. Poate că acum este
    momentul ca tinerii să exploreze ceea ce Europa are de oferit.



    Activitățile Time to Move sunt organizate de
    experții Eurodesk
    . De la o sesiune de informare la un concert rock, există
    diferite tipuri de activități, astfel încât fiecare să poată găsi activitatea
    care să-l pună în mișcare.


    Ca
    organizație de sprijin pentru programul Erasmus+, Eurodesk oferă informații
    gratuite despre oportunitățile europene cum ar fi călătoriile, studiul,
    voluntariatul, dar și munca în străinătate. Spre exemplu dacă un tânăr se
    gândește să ajute comunitățile locale din Europa, atunci, Serviciul European de
    Voluntariat (SEV) poate fi imboldul pentru a participa la proiecte de
    voluntariat care să aibă un impact pozitiv asupra comunității locale.


    La
    evenimentul de la Reşiţa au participat membri ai Centrului de tineret Mansarda
    și ai Centrului de Voluntariat Reșița.


  • Katharina Kühnle, politolog, coordonator pe probleme de imigrație (Germania)

    Katharina Kühnle, politolog, coordonator pe probleme de imigrație (Germania)

    Katharina Kuhnle vine din Sudul
    Germaniei, din oraşul Ulm. A studiat Ştiinţe Politice în Jena, în Estul
    Germaniei, şi s-a specializat în studii Est-Europene şi istorie Est-Europeană,
    a absolvit un stagiu Erasmus în 2006-2007 la Universitatea Alexandru Ioan Cuza
    din Iaşi la Facultatea de Ştiinţe Politice, apoi a făcut practică în Bucureşti
    la Societatea Academică din România în domeniul political think-tank. A scris o
    teză pe tema campaniei Salvaţi Roşia Montană, despre influenţa Europei în
    această campanie: Europe goes
    Roşia Montană.
    Katharina Kuhnle este puternic legată de România. Imediat după liceu, în 2001,
    a venit cu o acţiune de voluntariat coordonată de Parohia Evanghelică şi
    Parohia Ortodoxă din Sibiu. Atunci a lucrat cu vârstnici, singuri şi săraci, a
    cunoscut mulţi oameni, şi-a făcut prieteni şi a învăţat limba română, a
    călătorit şi a cunoscut mai bine ţara noastră. De ce a fost interesată de
    România şi cum a ajuns aici?

    Eu am venit în România pentru acest voluntariat în Sibiu. Am vrut să
    ajung în Europa de Est fără să îmi doresc să vin neapărat în România. A fost o
    întâmplare, am aplicat în mai multe ţări, dar acest loc din România mi s-a
    părut cel mai interesant şi aşa am venit aici. La noi în Germania, înainte de
    facultate ne luăm un an sabatic, aşa am ajuns în România. După asta, m-a
    interesat ţara, mi-am făcut prieteni aici şi am văzut cum este ţara, am vrut să
    aflu mai multe şi am făcut studii specializate pe România şi pe Europa de
    Sud-Est.



    Katharina Kuhnle s-a întors în
    acest an pentru a călători. La distanţă de 12 ani de la ultima sa venire,
    Katharina observă schimbările din România.


    Pe de o parte, văd că
    merge ceva înapoi. Din nou sunt mulţi oameni care vor să plece iarăşi în
    străinătate, întâlnesc foarte mulţi tineri care sunt demotivaţi să rămână în
    România şi să facă ceva. Pe de altă parte, acum s-au dezvoltat nişte activităţi
    care nu erau înainte, s-au format două partide noi care provin din mişcările
    civice de bază şi ele vor să schimbe ceva în lumea politică. Asta e foarte
    interesant, pentru că nu exista acest lucru înainte. A început cu campania
    Salvaţi Roşia Montană, cred, dar faptul că procesul acesta merge mai departe
    îmi place foarte mult. În ultimile trei săptămâni am fost în Transilvania şi am
    participat la câteva proiecte la sat şi mi-a plăcut că am întâlnit mulţi oameni
    tineri care vor să facă ceva, sunt angajaţi, vor să stea în România şi caută un
    loc ca să poată face ceva. Au găsit locul acesta, în ţară, în Transilvania,
    pentru că, spre exemplu, în bisericile fortificate este foarte mult spaţiu. Ei
    sunt acolo, au idei foarte bune şi asta mi-a plăcut mult, pentru că nu mai poţi
    găsi în Germania această creativitate, la noi locurile sunt ocupate deja, iar
    aici nu. Românii mai au loc şi îl vor folosi. Ce am mai observat acum e că
    pentru foarte mulţi oameni sistemul de sănătate este o mare problemă, acum este
    mai rău decât înainte, pentru că foarte mult personal medical pleacă din
    România. Este şi vina ţărilor din Europa de Vest care fac oferte pe care ei nu
    le pot refuza, pentru că nici noi nu avem destul personal. Oamenii mai vorbesc
    şi despre procesele politice care au loc acum, cunosc mulţi oameni care au
    participat la demonstraţii. Am înţeles că mulţi români tineri sunt de părere că
    nu se schimbă nimic şi că nu pot schimba ceva doar cu demonstraţiile. Aceasta
    este o direcţie foarte periculoasă, dacă tineretul crede că nu poate face nimic
    şi că nu are rost să rămână.



    Ce consideră Katharina că e cel
    mai valoros în România şi ce ar lua cu ea la plecare?


    Sunt două lucruri în opinia mea, unul este foarte cunoscut: natura.
    Multor străini le place natura pe care o aveţi aici, este foarte diversă, cu
    munţi, cu mare, cu dealuri. Al doilea lucru care este foarte frumos sunt oamenii,
    pentru că sunt deschişi şi amabili. Nu este foarte greu să călătoresc aici, să
    găsesc contacte. Oamenii sunt deschişi şi drăguţi, sunt interesaţi şi ştiu
    foarte multe lucruri despre ţări şi despre lume în general. Eu am învăţat aici
    ospitalitatea, era ceva ce deja învăţasem în 2001. De când am venit prima oară
    în România, am ştiut cum trebuie să fii ospitalier acasă. Am învăţat în România
    cum să fac să fie frumos şi pentru musafirii mei.


  • Sonia  Baglio din Italia

    Sonia Baglio din Italia

    Sonia Baglio urmează în prezent un masterat în Managementul Afacerilor Internaţionale la Universitatea din Catania. În
    2018, timp de un semestru, datorită unei burse Erasmus, învaţă la Cluj-Napoca,
    la Facultatea de de Ştiinte Economice
    şi Gestiunea Afacerilor a Universităţii Babeş-Bolyai. Despre ţara noastră avea
    o impresie bună încă de dinainte de a sosi aici:


    Ştiam că România e foarte frumoasă, iar
    românii sunt foarte deştepţi. Voi ştiţi să vorbiţi multe limbi străine, noi,
    italienii, vorbim italiana, engleza şi uneori spaniola. Am prieteni care au
    mers în vacanţe în Transilvania şi în Bucureşti, ei mi-au povestit cât de
    frumoasă e România. E firesc ca fiecare loc să aibă părţile lui bune şi părţile
    lui mai puţin bune. În orice colţ al lumii găseşti şi bune, şi rele. Eu am
    descoperit doar partea frumoasă a României, de aceea şi vorbesc întotdeauna
    frumos despre Cluj, despre Transilvania, despre România.


    Sonia
    Baglio a călătorit mult prin ţara noastră.

    Am vizitat, desigur, capitala, Bucureştiul,
    m-am plimbat mult cu autobuzul sau cu trenul prin Transilvania, am văzut Alba
    Iulia, Sighişoara, Sibiul, Oradea, castelul Hunedoara, castelul lui Dracula de
    la Bran, Braşovul, Iaşiul; oraşul în care am mâncat cel mai bine a fost Braşovul,
    iar cel care mi-a plăcut cel mai mult a fost Oradea. E foarte divers, în plus,
    acolo am mers împreună cu părinţii mei, care au petrecut o scurtă vacanţă cu
    mine în România. Totuşi, trebuie să spun, Cluj-Napoca rămâne pentru mine unul
    dintre cele mai frumoase oraşe din România.



    Una dintre cele mai frumoase amintiri din România
    ale Soniei Baglio din Catania se leagă tot de Cluj, mai exact de timpul
    petrecut în campusul studențesc Hașdeu de acolo.


    Am locuit în căminele din Haşdeu, a fost
    minunat. Eram mulţi studenţi Erasmus acolo, în fiecare zi vorbeam o limbă
    străină, engleza. Mi-amintesc că ne întâlneam în bucătarie şi povesteam ce-am
    făcut într-o zi, ce-am mai învăţat la facultate, plănuiam unde să ne mai
    petrecem serile toţi împreună, ca nişte vechi prieteni. Nu simţeam diferenţele
    dintre noi, ne simţeam toţi la fel, egali, bucuroşi şi curioşi să descoperim
    alte tradiţii. Aceasta e poate cea mai frumoasă amintire a mea din România. Ne
    aveam ca fraţii. E ceva cu adevărat extraordinar pentru că tot timpul auzi în
    jurul tău vorbindu-se de ură, rasism, sentimente care nu şi-au găsit loc în
    inimile noastre, ale studenţilor Erasmus. Eram pe aceeaşi lungime de undă.



    Sonia
    Baglio ne vorbea şi despre una din cărţile sale preferate.


    E o carte celebră aici, în Italia, se
    numeşte I Malavoglia(Familia Malavoglia). Malavoglia e numele familiei
    unui pescar dintr-un sat din Sicilia, care trăia la malul mării, iar romanul
    descrie viaţa acestei familii; autorul, care a trăit în secolul al-XIX-lea, e
    Giovanni Verga .



    Sonia
    Baglio îşi va încheia studiile masterale la Universitatea din Catania în
    decembrie 2018, în ianuarie 2019 pleacă, graţie unei alte burse Erasmus, în
    Spania, la Valencia. Este membră a unei asociaţii neguvernamentale, Youth Hub
    Catania, care reuneşte tineri pasionaţi de inovaţie şi antreprenoriat. I-ar
    surâde să revină în România pentru a lucra aici în domeniul său.

    Trăim într-o lume în care flexibilitatea
    profesională e la ordinea zilei. Mi-ar plăcea mult să lucrez în domeniul
    cercetării şi dezvoltării, într-o companie foarte dinamică, unde să pot să îmi
    dezvolt abilităţile. Totodată aş putea lucra în domeniul inovării, cu tineri.
    Cum am studiat marketingul, desigur că mi-ar plăcea să activez în acest
    domeniu.

  • Parteneriatul UE – Africa

    Parteneriatul UE – Africa

    Comisia
    Europeană propune o nouă Alianță
    Africa – Europa pentru investiții durabile și crearea de locuri de muncă
    ,
    ce vizează stimularea semnificativă a investițiilor în Africa, îmbunătăţirea comerțului, crearea de locuri
    de muncă și investițiile în educație și în competențe. Pachetul are la baza
    angajamentele asumate cu ocazia summitului
    Uniunea Africană – Uniunea Europeană care a avut loc în noiembrie
    anul trecut, la Abidjan.

    Şefa
    diplomaţiei Uniunii, Federica Mogherini,
    cu detalii despre cum au evoluat relaţiile cu partenerii africani: În ultimii patru ani, am
    construit, pas cu pas, un alt tip de parteneriat cu Africa. Un parteneriat
    egal, cu cel mai apropiat, geografic vorbind, continent, a cărui dezvoltare şi
    securitate garantează şi Europei dezvoltare şi securitate. Colaborăm cu
    partenerii noştri africani la nivel politic, chiar şi în marile dosare
    internaţionale, în privinţa păcii şi securităţii, în special în Sahel, în
    Cornul Africii, în multe alte crize. Dar, în ultimii ani, am început să lucrăm
    împreună şi la nivel economic. Aşadar, acum facem un nou pas înainte în această
    direcţie, odată cu lansarea Alianței
    Africa – Europa pentru investiții durabile și crearea de locuri de muncă.

    La rândul său, comisarul pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare,
    Neven Mimica, a declarat că
    această Alianță vizează deblocarea
    investițiilor private și explorarea posibilităților enorme care pot genera
    beneficii pentru economia africană și pentru cea europeană, deopotrivă. Acest
    lucru înseamnă intensificarea parteneriatului nostru și susținerea
    inițiativelor africane, cum ar fi zona continentală africană de liber schimb
    ,
    a mai spus comisarul Mimica.

    Potrivit analizei Comisiei Europene, în următorii ani, între altele, vor fi create
    milioane de locuri de muncă în Africa, peste 100 de mii de studenți și cadre academice vor beneficia de programul
    Erasmus+
    , 750 de mii de persoane vor beneficia de formare profesională pentru
    dezvoltarea competențelor şi încă 30
    de milioane de persoane și de societăți comerciale vor avea acces la energie
    electrică, datorită investițiilor în energie. Uniunea este cel mai mare
    investitor al Africii, principalul partener comercial și de dezvoltare, precum
    și un furnizor-cheie în materie de securitate.


  • Programul Erasmus, în atenţia miniştrilor europeni ai Tineretului

    Programul Erasmus, în atenţia miniştrilor europeni ai Tineretului

    Viena a găzduit săptămâna trecută o întâlnire informală a miniştrilor europeni ai Tineretului, în cadrul căreia s-a discutat despre viitorul Strategiei post 2018 a Uniunii Europene privind tineretul şi evoluţia programului Erasmus+.

    Erasmus+ este programul UE în domeniile educației, formării, tineretului și sportului pentru perioada 2014-2021 . Educația, formarea, tineretul și sportul pot avea o contribuție majoră la abordarea schimbărilor socio-economice, principalele provocări cu care Europa se va confrunta până la sfârșitul deceniului, și la punerea în aplicare a agendei de politici europene pentru creștere economică, locuri de muncă, echitate și incluziune socială – a afirmat comisarul european Tibor Navracsics, responsabil pentru educație, cultură, tineret și sport, prezent la reuniunea de la Viena: Investiţia în oameni tineri şi acordarea cât mai multor oportunităţi pentru aceştia va ajuta la formarea unei Europe mai puternice şi mai unite şi se află în topul priorităţilor de pe agenda Uniunii Europene. De aceea, sunt bucuros să fiu astăzi la Viena, pentru a discuta cu miniştrii Tineretului, dar şi cu o mulţime de oameni tineri, cum putem face şi mai multe lucruri pentru a traduce acest obiectiv în realitate.


    Comisarul european Tibor Navracsics a făcut şi câteva precizări referitoare la bugetul programului Erasmus după 2020:

    Ne propunem să dublăm bugetul la 30 de miliarde de euro în următorii 7 ani. Acest lucru ne va permite să oferim experienţa Erasmus la 12 milioane de oameni – de trei ori mai mulţi decât am putut în cadrul financiar actual. Erasmus este cea mai mare poveste de succes a Uniunii Europene, iar programul a îmbunătăţit viaţa mai multor milioane de oameni cărora le-a dat posibilitatea de a învăţa în străinătate, de a-şi face noi prieteni şi de a experimenta cum e să fii european.

    Erasmus+ este conceput cu scopul de a sprijini eforturile țărilor participante la program de a utiliza în mod eficient talentul și capitalul social al Europei, într-o perspectivă a învățării pe tot parcursul vieții prin corelarea sprijinului acordat învățării formale, non-formale și informale în educație şi formare. De asemenea, programul îmbunătățește posibilitățile de cooperare și de mobilitate cu țările partenere, în special în învățământul superior.

    Combaterea nivelului în creștere al șomajului – mai ales în rândul tinerilor – a devenit una dintre cele mai urgente sarcini pentru guvernele europene. Prea mulți tineri abandonează școala prematur, riscând astfel să devină șomeri și marginalizați social. Același risc îi amenință pe mulți dintre adulții slab calificați.

    Nu în ultimul rând, Europa are nevoie de societăți mai unite și incluzive care să permită cetățenilor să joace un rol activ în viața democratică. Erasmus+ este un instrument important pentru promovarea incluziunii persoanelor provenind din medii defavorizate, în special a migranților nou sosiți.