Tag: être

  • Leçon 229 – Etre et avoir (révision 5)

    Leçon 229 – Etre et avoir (révision 5)




    Lecţia
    două sute douăzeci şi nouă

    Dominique:
    Bună ziua!


    Alexandru: Bună seara!


    Valentina: Bună!






    Bun venit, dragi
    prieteni !
    Pour
    que notre révision des auxiliaires a avea (avoir) et a fi (être)
    soit complète, nous y ajouterons aujourd’hui le conditionnel passé. Et pour
    nous le rappeler, nous nous appliquerons à exprimer des actions qui -
    malheureusement ou heureusement ! – ne peuvent plus s’accomplir.






    Cette fois-ci nous
    commençons par le verbe a fi, car c’est avec cet auxiliaire qu’est
    construit le conditionnel passé des verbes roumains. Il est formé à partir du
    conditionnel présent de l’auxiliaire (que nous venons de réviser), auquel on
    ajoute le participe passé du verbe, en l’occurrence




    -fost





    Valentina : Eu aş fi
    fost de acord.
    J’aurais été d’accord.


    Alexandru : Tu ai fi fost cu noi. Tu aurais été avec nous.


    Valentina : El ar fi fost binevenit. Il aurait été le bienvenu.


    Alexandru : Ea ar fi fost fericită. Elle aurait été heureuse.


    Valentina : Noi am fi fost avertizaţi. Nous aurions été avertis.


    Alexandru : Voi aţi fi fost deja în vacanţă. Vous auriez déjà été en vacances.


    Valentina : Ei ar fi fost mulţumiţi. Ils
    auraient été contents.


    Alexandru : Ele ar fi fost aici. Elles auraient été là.

    Valentina : Poate ai fi fost acceptat. Peut-être aurais-tu été accepté.


    Alexandru : Cine ar fi
    fost preşedinte?
    Qui aurait été président?


    Valentina : Care ar fi fost consecinţele? Quelles auraient été les
    conséquences ?


    Alexandru : Nu ar fi fost nici o problemă. Cela
    n’aurait posé aucun problème.








    Le conditionnel passé du
    verbe a avea (avoir) est lui aussi construit à l’aide de l’auxiliaire a fi (être),
    au conditionnel présent, auquel on ajoute la participe passé




    -avut





    Valentina : Eu aş fi avut o sugestie. J’aurais eu une suggestion.


    Alexandru : Tu ai fi avut o familie. Tu aurais eu une famille.


    Valentina : El ar fi avut şanse. Il aurait eu des chances.


    Alexandru : Ea ar fi avut prioritate. Elle aurait eu la priorité.


    Valentina : Noi am fi avut două pisici. Nous aurions eu deux chats.


    Alexandru : Voi aţi fi avut o surpriză. Vous auriez eu une surprise.


    Valentina : Ei ar fi avut mulţi prieteni. Ils auraient eu beaucoup
    d’amis.


    Alexandru : Ele ar fi avut succes. Elles auraient eu du succès.



    Valentina : Eu nu aş fi avut destulă cafea. Je n’aurais pas eu assez de café.


    Alexandru : El nu ar fi avut
    dreptate?
    Il n’aurait pas eu raison?


    Valentina :
    De ce ai fi avut
    nevoie?
    De quoi
    aurais-tu eu besoin ?


    Alexandru : Când ar fi avut ei timp ? Quand auraient-ils eu du temps?


    Valentina : Ce-aş fi fost dacă n-ai fi existat ? Qu’est-ce que je serais devenue si tu n’avais pas
    existé ?


    Nici nu îmi pot
    imagina !
    Je ne
    peux même pas m’imaginer !


    Alexandru : Mă întreb dacă n-ai fi existat. Je me demande, si tu n’avais pas
    existé


    Ce-ar fi fost viaţa
    mea ?
    A quoi ma
    vie aurait-elle ressemblé?




    C’est ce qu’Angela
    Similea se demande, avec plein de conditionnels, dans
    la chanson de notre petite leçon : Dacă n-ai fi existat.





    LA
    REVEDERE !



    Dacă n-ai fi existat.

    Refren:



    Ce-aş fi fost dacă n-ai fi existat

    Nici nu-mi pot imagina,

    Mă întreb daca n-ai fi existat

    Ce-ar fi fost viaţa mea.



    Poate nu te merit, dar sunt fericită

    Şi simt c-am câstigat pământu-ntreg,

    Tocmai de aceea, uneori mi-e teamă

    Am câştigat şi nu mai vreau să pierd.

    Darul meu primeşte, este doar iubirea

    De crezi că nu-i prea mult, mă vei ierta

    Dacă fericirea-i un dar anume

    Ani întregi l-aş căuta,

    L-aş găsi şi ţi l-aş da.



    Refren…



    Ce-aş fi fost dacă n-ai
    fi existat

    Nici nu-mi pot imagina,

    Mă întreb daca n-ai fi existat

    Ce-ar fi fost viaţa mea.




    Ce-aş fi fost dacă n-ai
    fi existat

    Atunci pe cine-aş fi iubit?

    Mă întreb, dacă n-ai fi existat,

    Cui aş fi spus bine-ai venit?



  • Leçon 228 – Être (révision 2 – futur, conditionnel)

    Leçon 228 – Être (révision 2 – futur, conditionnel)

    Lecţia
    două sute douăzeci şi opt


    Dominique:
    Bună ziua!


    Alexandru: Bună seara!


    Valentina: Bună!






    Bun venit, dragi
    prieteni !
    Aujourd’hui, nous poursuivons notre survol du verbe a fi – être – par
    deux autres modes et temps. Et nous nous tournons,
    pour commencer, vers le futur.


    Valentina : Eu voi fi cu tine. Je serai avec toi.


    Alexandru: Tu vei fi primul. Tu seras le premier.


    Valentina : El va fi mulţumit de
    rezultat.
    Il sera
    content du résultat.


    Alexandru: Ea va fi invitată. Elle sera invitée.


    Valentina : Noi vom fi împreună. Nous serons ensemble.


    Alexandru: Voi veţi fi fericiţi. Vous serez heureux.


    Valentina : Ei vor fi politicoşi. Ils seront polis.


    Alexandru: Ele vor fi la aeroport mai devreme. Elles seront à l’aéroport plus tôt.






    Valentina : Eu nu voi fi acasă în week-end. Je ne serai pas chez moi ce week-end.


    Alexandru: Ei nu vor fi de acord. Ils ne seront pas d’accord.


    Valentina: Cum va fi timpul ? Quel temps fera-t-il ?


    Alexandru : Timpul va fi frumos. Il fera beau.


    Va fi soare. Il fera du soleil.


    Valentina : Tu nu vei fi la birou mâine? Tu ne seras pas au bureau
    demain ?


    Alexandru: Cine va fi invitat ? Qui sera invité ?


    Valentina : Unde veţi fi la ora cinci ?
    serez-vous à 5 heures ?


    Alexandru: Când va fi el aici ? Quand sera-t-il là ?






    Pour exprimer les actions
    possibles, nous avons besoin du conditionnel présent :






    Valentina : Eu aş fi încântată. Je serais enchantée.


    Alexandru: Tu ai fi ultimul venit. Tu serais le dernier venu.


    Valentina : El ar fi interesat de ofertă. Il serait intéressé par cette offre.


    Alexandru: Ea ar fi cu noi. Elle serait avec nous.


    Valentina : Noi am fi deja acolo. Nous serions déjà là-bas.


    Alexandru: Voi aţi fi cinci în maşină. Vous seriez 5 dans la voiture.


    Valentina : Ei ar fi mai prudenţi. Ils seraient plus prudents.


    Alexandru: Ele ar fi acceptate. Elles seraient acceptées.








    Valentina : Ar fi interesant. Ce serait intéressant.


    Alexandru : Voi nu aţi fi singuri. Vous ne seriez pas seuls.


    Valentina: Cine ar fi prezent ? Qui serait présent ?


    Alexandru : Tu nu ai fi mulţumit ? Tu ne serais pas content ?


    Valentina: Când ar fi ei acasă ? Quand seraient-ils chez eux ?


    Alexandru : De ce nu ar fi posibil ? Pourquoi ce ne serait pas possible ?


    Valentina: Ce ar fi să vină ? Et s’il venait ? ou …si elle
    venait ?






    În ziua când va fi să
    vii
    – « Le jour
    où tu seras enfin là ».

    En fait, cette petite phrase est
    plutôt difficile à traduire telle quelle. La chanson de Ducu Bertzi vous aidera
    à tout comprendre.





    LA
    REVEDERE !



    În ziua
    când va fi să vii




    În
    ziua când va fi să vii

    Iubire veche neschimbată

    Îti voi deschide înc-o dată

    Măcar acum de te-ai opri

    În ziua când va fi să vii.



    În ziua când va fi să vii

    Iţi voi ieşi cântând în cale

    Şi ochii grei de vindecare

    Privindu-te vor amuţi

    În ziua când va fi să vii.



    În ziua când va fi să vii

    Voi da perdelele-ntr-o parte

    Absenţa lor să nu mai poarte

    Nesomnul orelor târzii

    În ziua când va fi să vii.



    Şi-n ziua
    când va fi să vii

    Ce-ar mai putea să se întâmple

    Voi râde mult la tine-n tâmple

    Voi plânge-ncet când nu vei şti


    În ziua când va fi să vii.


  • Leçon 227 – Être (révision 1)

    Leçon 227 – Être (révision 1)

    Lecţia două sute douăzeci şi şapte


    A fi — révision 1 (présent, passé composé, imparfait)



    Dominique: Bună ziua!


    Alexandru: Bună seara!


    Valentina: Bună!


    Bun venit, dragi prieteni ! Aujourd’hui nous commençons le survol du verbe a fi — être et nous commençons, bien sûr, toujours par le présent :


    Valentina : Eu sunt Valentina. Je suis Valentina.


    Alexandru : Tu eşti acasă. Tu es à la maison.


    Valentina : El este inteligent. Il est intelligent.


    Alexandru : Ea este aici. Elle est là.


    Valentina : Noi suntem cu prietenii. Nous sommes avec nos amis.


    Alexandru : Voi sunteţi în vacanţă. Vous êtes en vacances.


    Valentina : Ei sunt împreună. Ils sont ensemble.


    Alexandru : Ele sunt simpatice. Elles sont sympathiques.




    Valentina : Noi nu suntem la Paris. Nous ne sommes pas à Paris.


    Alexandru : Nu este târziu. Il n’est pas tard.


    Valentina : Cine sunteţi ? Qui êtes-vous ?


    Alexandru : Unde sunt Luca şi Daria ? Où sont Luca et Daria ?


    Valentina : De ce eşti trist ? Pourquoi es-tu triste ?


    Alexandru : Sunteţi bine ? Vous allez bien ?




    Comme pour tout autre verbe, le passé composé du verbe a fi — être est construit avec l’auxiliaire a avea — avoir. Le participe que nous y ajouterons est :


    fost


    Valentina : Eu am fost la munte. J’ai été à la montagne.


    Alexandru : Tu ai fost prudent. Tu as été prudent.


    Valentina : El a fost răcit. Il a été enrhumé.


    Alexandru : Ea a fost la spectacol. Elle a été au spectacle.


    Valentina : Noi am fost în vacanţă. Nous avons été en vacances.


    Alexandru : Voi aţi fost primii. Vous avez été les premiers.


    Valentina : Ei au fost acolo. Ils ont été là-bas.


    Alexandru : Ele au fost sincere. Elles ont été sincères.




    Valentina : Tu nu ai fost prudent. Tu n’as pas été prudent.


    Alexandru : Noi nu am fost în or.


    Nous n’avons pas été en ville.


    Valentina : Cine a fost primul ? Qui a été le premier ?


    Alexandru : Cum a fost timpul? Quel temps a-t-il fait ?


    Valentina : Când a fost aniversarea?


    C’était quand, l’anniversaire ?


    Alexandru : De ce nu au fost mulţumiţi ?


    Pourquoi n’ont-ils pas été contents ?




    Un dernier temps aujourd’hui: l’imparfait. A la différence de tous les autres verbes, pour a fi on utilise une racine différente de l’infinitif.


    Valentina: Eu eram acasă. J’étais chez moi.


    Alexandru: Tu erai în vacanţă. Tu étais en vacances.


    Valentina: El era singur. Il était seul.


    Alexandru: Ea era cu noi. Elle était avec nous.


    Valentina: Noi eram împreună. Nous étions ensemble.


    Alexandru: Voi eraţi cu maşina. Vous étiez en voiture.


    Valentina: Ei erau medici. Ils étaient médecins.


    Alexandru: Ele erau la aeroprot. Elles étaient à l’aéroport.




    Valentina: Ea nu era sigură. Elle n’était pas seule.


    Alexandru: Noi nu eram pe stradă. Nous n’étions pas dans la rue.


    Valentina: El nu era mulţumit? Il n’était pas content?


    Alexandru: Cine era la telefon? Qui était au téléphone?


    Valentina: Eu nu eram acasă. Je n’étais pas chez moi.


    Alexandru: Unde erai? Où étais-tu?


    Belle question que se posent l’un à l’autre Corina Chiriac et Marius Ţeicu dans la chanson de notre petite leçon:


    Unde erai?



    LA REVEDERE!


    Corina Chiriac & Marius Ţeicu — Unde erai?



    Unde erai?


    Poate visam sau doar speram

    Să te găsesc într-o zi

    Nici nu ştiam dacă exişti

    Şi căutam, căutam …



    Azi îţi vorbesc,

    Pare firesc că te-am găsit

    Dar gândesc cât timp am pierdut

    Fără rost, când tu n-ai fost

    Un veac întreg



    Şi nu-nţeleg unde erai

    Spune-mi şi mie

    Din ce planetă albastră

    În fine, la mine-ai venit



    Unde erai, nimeni nu ştie

    Poate în steaua în care

    Cândva micul prinţ a trăit.



    Cum îţi doreşti, fiind însetat,

    Un mic izvor de cleştar

    Te aşteptam ca pe-un dar

    Şi presimţeam că ai să vii



    Aievea eşti şi mă priveşti

    Dar poate-ai vrea să îmi spui

    Că infinit ţi-a părut timpul pierdut

    Şi tot aşa ai întreba :



    Unde erai spune-mi şi mie

    Din ce planetă albastră

    În fine, la mine-ai venit

    Unde erai, nimeni nu ştie

    Poate în steaua în care

    Cândva micul prinţ a trait (X2)



    Unde erai, pe care astru


    Pe Lună sau cine ştie


    În vreo galaxie sau în Carul Mare


    pe-o geană de zare erai.


    Unde erai spune-mi şi mie


    Mă tot întreb unde erai…