De mai bine de 12 ani, României şi Bulgariei – membre cu drepturi depline ale UE – continuă să li se refuze aderarea la Schngen, în pofida îndeplinirii tuturor criteriilor. Cetăţenii celor două ţări sunt singurii din familia europeană obligaţi să piardă timp cu controalele la frontieră. Cele mai mari pagube sunt, însă, de natură economică.
Această realitate a fost confirmată și de preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, care a reiterat că ţinerea celor două țări la poarta Schengen este nedreaptă şi nejustificată, amânarea de mai multe ori a deciziei privind aderarea însemnând “limitarea dreptului privind libertatea de mişcare şi costuri suplimentare pentru economiile acestora”. Prejudiciul financiar pentru România, calculat de economişti independenţi, ar fi de circa 200 de milioane de euro pe lună. La nivelul guvernului de la București se vorbește de pierderi economice de până la 2% din Produsul Intern Brut și se vehiculează ideea solicitării de despăgubiri.
În același timp, la Bruxelles, susținerea pentru admiterea celor două țări ce fac tandem în acest demers este unul declarat. În discursul său anual privind starea Uniunii, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut Austriei să permită intrarea României şi a Bulgariei în Schengen fără nicio întârziere. Apel respins, însă, rapid de Viena, potrivit căreia, extinderea în prezent a zonei de liberă circulaţie nu are niciun sens.
Cifrele privind migraţia sunt în creştere în Europa. Avem nevoie de mai multe controale, nu de mai puţine, a declarat Gerhard Karner, ministrul de interne al Austriei. Potrivit guvernului austriac, România şi Bulgaria nu şi-ar putea controla eficient frontierele, fapt infirmat de toate statisticile, de București și Bruxelles deopotrivă. “România şi Bulgaria au devenit deja un model arătând cele mai bune practici atât în ceea ce priveşte azilul, cât şi returnările” de migranţi, a subliniat Ursula von der Leyen.
Profesorul universitar Ştefan Popescu, analist de politică externă, despre declarațiile şefei executivului comunitar “Ele sunt importante ca semnal politic general. În orice caz, de ani de zile, reprezentanţii instituţiilor europene – că vorbim de anumiţi comisari tematici, dar şi de preşedintele Comisiei Europene, care este obligat să mulţumească pe toată lumea, să realizeze o sinteză a diverselor opţiuni din UE – mesajele au fost tot timpul de susţinere, au fost pozitive. Problema este la state, pentru că degeaba vorbim, dăm asemenea mesaje dacă nu discutăm şi de chestiunea deciziei în UE. Iar aici este o problemă cu două tăişuri, pentru că fiecare stat are drept de veto. Acest lucru poate fi benefic în cazul României, dacă s-ar ridica pe dosarul Schengen, dar poate avea consecinţe negative pe alte paliere, în momentul în care se creează majorităţi care ar merge împotriva noastră.”
În iulie, Parlamentul European a votat o rezoluţie privind aderarea României și Bulgariei până la sfârşitul acestui an, iar Spania, care deţine în prezent preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a plasat acest obiectiv printre priorităţile sale. Între timp, după 17 ani de cursă continuă, a fost ridicat și Mecanismul de Cooperare și Verificare.
Este o decizie care confirmă că statul de drept în România este consolidat şi puternic, iar acesta este un argument în plus care susţine aderarea noastră la Schengen, a subliniat premierul Marcel Ciolacu, amintind că multe dintre obiecţiile din trecut erau legate tocmai de independenţa justiţiei. Refuzul Austriei reprezintă o decizie arbitrară şi nejustificată, mai spune premierul, iar dacă Viena va continua să îşi exercite abuziv dreptul de veto la viitorul Consiliu Justiţie şi Afaceri Interne, România va da în judecată Austria la Curtea Europeană de Justiţie.
O acţiune de acest gen la Curtea Uniunii deja există, din februarie, deschisă, însă, de un europarlamentar, Eugen Tomac, membru al Partidului Mişcarea Populară:
“Noi am constatat, pe 8 decembrie, anul trecut, că în Consiliul JAI s-a intrat cu o propunere, şi anume ca România, Bulgaria şi Croaţia să fie invitate în Spaţiul Schengen, întrucât îndeplinesc criteriile. Având în vedere că în această şedinţă s-a intrat cu o propunere şi au fost luate două decizii – România şi Bulgaria au fost refuzate, iar Croaţia primită – considerăm că s-a comis un abuz de drept din partea Austriei, care a spus că nu este de acord cu extinderea Spaţiului Schengen, dar exact în aceeaşi şedinţă a votat pentru extinderea Spaţiului Schengen. Prin urmare, au fost încălcate mai multe articole din tratatul de funcţionare al Uniunii Europene, inclusiv legislaţia Schengen.
Comisia Europeană, instituţia care stabileşte dacă un stat respectă sau nu legislaţia Schengen şi întruneşte condiţiile, spune de 12 ani da, România este pregătită să intre în Spaţiul Schengen. Parlamentul European a votat o opinie favorabilă şi câteva rezoluţii cu privire la acest subiect. În schimb, în Consiliul European, în ministeriala de interne întâi Olanda, şi acum Austria comit un abuz de drept, pentru că nu permit unui stat european să se bucure de avantajele pe care le oferă piaţa unică europeană, libertatea de circulaţie a mărfurilor, libertatea de circulaţie a cetăţenilor, îngrădind accesul nostru legitim, consfinţit de tratate, de a ne bucura de aceleaşi drepturi de care se bucură peste 450 de milioane de cetăţeni europeni.””
Vetoul austriac în privinţa Schengen nu este îndreptat împotriva României, ci împotriva unui sistem defect”, continuă să susțină decidenții de la Viena, “doar frontiere sigure la exterior fac posibilă viziunea noastră a unei Europe fără frontiere la interior”.
